HOTĂRÂRE nr. 12 din 8 noiembrie 2004

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcţia de Preşedinte al României



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKoszokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefLa data de 6 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, Contestaţia înregistrată la nr. 55/CT din 6 noiembrie 2004, formulată de domnul Marin Duţă, privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, contestaţie ce formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 625F/2004.Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În cuprinsul contestaţiei, autorul acesteia, domnul Marin Duţă, exprimă unele consideraţii personale, de natură politică, potrivit cărora: "Constituţia României din anul 2003" a fost adoptată prin fraudă, întrucât "în jurul orelor 21, participarea la vot a judeţelor cu majoritate maghiară şi apartenenţă la U.D.M.R. a fost în proporţie de 90-97%"; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu este un partid politic, astfel că asimilarea organizaţiilor minorităţilor naţionale cu partidele politice contravine unor prevederi constituţionale fundamentale; scopul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, precum şi a domnului Lazlo T'f6kκs este "alipirea Ardealului la Ungaria" şi instaurarea "autonomiei teritoriale pe criterii etnice" pentru realizarea "intereselor exclusiv ale Ungariei Mari".În final, apreciază că actele normative care reglementează sistemul electoral, şi anume Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi Legea partidelor politice nr. 14/2003, sunt neconstituţionale, deoarece acestea ar trebui „să consfinţească egalitatea cetăţenilor şi nu discriminarea pe criterii etnice, votul totalitar şi uninominal pe liste de partid […] cu preluarea unor elemente forte din Constituţia S.U.A.”Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 113 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că motivele invocate de autorul contestaţiei reprezintă de fapt o înşiruire de opinii personale, acesta neindicând care anume dintre condiţiile imperative prevăzute de legea electorală şi de Constituţie nu au fost respectate la înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcţia de Preşedinte al României.În ceea ce priveşte invocarea neconstituţionalităţii unor reglementări legale, reprezentantul Ministerului Public apreciază că aceasta nu poate face obiectul contenciosului electoral.CURTEA,analizând contestaţia formulată de domnul Marin Duţă privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcţia de Preşedinte al României, în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2004, actele depuse la dosar, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, republicată, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcţia de Preşedinte al României.Examinând contestaţia, Curtea constată că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36, 37 şi la art. 40 alin. (3) din Constituţie, republicată, al căror conţinut este următorul:– Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.";– Art. 36: "(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale."; … – Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României."; … – Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică."Totodată, potrivit art. 10 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, nu pot candida pentru această funcţie persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţie, republicată, pentru a fi alese.În cauză, Curtea constată că motivele invocate de contestator nu se regăsesc în conţinutul prevederilor constituţionale şi legale menţionate anterior, ci ele reprezintă opinii personale ale acestuia în legătură cu activitatea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România prin prisma unor consideraţii de natură politică, aşa încât contestaţia ce formează obiectul prezentului dosar urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.În ceea ce priveşte invocarea de către contestator a neconstituţionalităţii prevederilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, ale Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, precum şi ale Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, Curtea constată că exercitarea controlului posterior de constituţionalitate privind legile sau ordonanţele se poate realiza doar pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, neputând face obiectul contenciosului electoral.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 18, 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Marko Bκla pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulată de domnul Marin Duţă.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește