privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O strategie privind piaţa unică digitală pentru Europa COM (2015) 192
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/897, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 24 noiembrie 2015, Camera Deputaţilor:1. Salută propunerea Comisiei Europene, întrucât:– tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor se află la baza tuturor sistemelor economice moderne, creând imense oportunităţi pentru inovare, creştere economică şi locuri de muncă, reprezentând una din priorităţile importante ale planului Juncker;– statele membre sunt invitate să sprijine crearea la nivelul întregii Uniuni Europene a unei zone în care libertatea de circulaţie sub toate formele sale să fie asigurată şi în care resortisanţii, indiferent de cetăţenie sau naţionalitate, să beneficieze de un acces neîntrerupt la activităţi online şi să exercite astfel de activităţi în condiţii de concurenţă loială şi la un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi a datelor cu caracter personal;– realizarea unei pieţe unice digitale va garanta faptul că Europa se menţine pe o poziţie de top la nivel mondial în domeniul economiei digitale, sprijinind astfel întreprinderile europene să dobândească o dimensiune globală;– amploarea şi rapiditatea cu care se produc schimbările în toate domeniile oferă oportunităţi imense pentru inovare, creştere economică şi locuri de muncă.2. Sprijină această propunere deoarece:– strategia reclamă definirea unui cadru adecvat privind comerţul electronic şi prevenirea injustei discriminări a consumatorilor şi a întreprinderilor atunci când încearcă să acceseze conţinut online sau să achiziţioneze bunuri şi servicii online în cadrul Uniunii Europene;– propunerea Comisiei are în vedere înlăturarea barierelor din mediul digital, reprezentate de fragmentarea generată de diferitele regimuri de reglementare existente la nivelul statelor membre, în domenii precum protecţia consumatorilor, TVA, reglementări specifice unor produse şi tranzacţii de plată naţionale, fapt care se traduce în numeroase piedici pentru întreprinderi (în special IMM-uri) cu activitate de comercializare transfrontalieră;– strategia răspunde cerinţelor care vizează modificări importante ale unor directive şi regulamente europene, precum şi adoptarea unor acte normative noi, în domenii diferite, cum ar fi: comerţul electronic, telecomunicaţiile, drepturile de autor, protecţia consumatorilor, prelucrarea datelor cu caracter personal şi circulaţia acestor date, piaţa unică în domeniul livrărilor de colete, impozitarea întreprinderilor, serviciile mass-mediei audiovizuale;– cetăţenii europeni pot beneficia de servicii mai bune, la preţuri mai accesibile, şi de noi locuri de muncă;– facilitează înfiinţarea de noi întreprinderi şi dezvoltarea celor deja existente;– se estimează că definitivarea pieţei unice digitale ar putea să atragă un plus de 415 miliarde euro pentru bugetul european şi ar putea conduce la crearea a peste 3,8 milioane de locuri de muncă şi la reducerea costurilor administraţiilor publice cu 15-20%.3. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:– în condiţiile în care producţia de bunuri se face în mod fundamental digital, cu extrem de puţini angajaţi şi forţa de muncă va fi orientată către sectoarele vizionare, creative, a căror producţie se va situa în domeniul proprietăţii intelectuale, apare riscul constituirii unui segment de populaţie, acela al oamenilor inutili, care nu se vor regăsi în societatea nou-creată;– legislaţia neunitară între diferitele state membre generează creşterea costurilor pentru livrare, cultura limitată a persoanelor/întreprinderilor în ceea ce priveşte protecţia datelor personale, decalaje semnificative în adoptarea tehnologiei 4G, lipsa de competenţe digitale, rezistenţa la schimbare;– creşterea infracţionalităţii în domeniul cibernetic reclamă asigurarea unui climat sigur şi de încredere pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, sprijinirea tehnologiilor inovative, inovarea continuă prin interoperabilitatea serviciilor inteligente, trasabilitatea serviciilor publice şi siguranţa în tranzacţionarea online; în afara instrumentelor legale, creşterea nivelului de securitate cibernetică s-ar putea realiza şi prin campanii de conştientizare şi prin cooperare la nivel naţional şi internaţional, pentru a spori încrederea în serviciile online;– în materie de comerţ transfrontalier există riscul ca propunerile lansate de Comisia Europeană să genereze o disparitate crescută între normele juridice aplicabile achiziţiilor online şi offline;– Comisia ar trebui să iniţieze şi o analiză a impactului măsurilor în domeniul comerţului electronic asupra zonelor rurale, în care comerţul tradiţional (unităţi de vânzare cu amănuntul) este predominant, aşa cum este şi situaţia României;– chestiunea neutralităţii internetului trebuie abordată cu seriozitate, iar reglementarea unor restricţii sau limitări nu ar trebui să împiedice accesul utilizatorilor la cunoaştere;– piaţa europeană de plăţi online comportă o serie de neajunsuri: caracterul eterogen al pieţei sub aspectul structurii şi din punctul de vedere al jucătorilor; nivelul scăzut al puterii de cumpărare a cetăţeanului european, comparativ cu aceea a cetăţeanului S.U.A.; slaba penetrare a internetului în Europa de Est şi neîncrederea cumpărătorilor din această regiune în plăţile online. Posibile soluţii ar putea fi: un cadru unic de reglementare a datelor cu caracter personal, stimularea investiţiilor pe termen lung, asigurarea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea infrastructurilor, asigurarea transparenţei de către terţii care prelucrează date personale, asigurarea educaţiei în domeniu în scopul conştientizării riscurilor.4. Consideră că:– realizarea pieţei unice digitale va contribui în mod semnificativ la creşterea competitivităţii economiei europene, la îmbunătăţirea eficienţei în procesele industriale şi creşterea productivităţii, la bunăstarea cetăţenilor europeni, asigurarea coeziunii sociale şi la economii substanţiale pentru administraţiile publice;– nu se poate definitiva o piaţă unică digitală fără o cooperare activă şi intensă între toate statele membre, instituţiile europene şi părţile interesate;– în scopul creşterii competitivităţii se impune ca la nivelul Uniunii Europene să fie luate măsuri concrete pentru a identifica atât soluţii rapide şi pragmatice la problemele existente pe piaţă, cât şi noi oportunităţi de investiţii;– pentru a avea o piaţă unică digitală, în care cetăţenii, companiile şi administraţiile publice să aibă acces şi să utilizeze, în condiţii de siguranţă, infrastructura de bandă largă rapidă şi serviciile digitale inovatoare şi moderne, trebuie redus decalajul dintre statele membre;– cunoaşterea digitală trebuie promovată ca resursă-cheie de dezvoltare economică, prin adoptarea de politici care să vizeze educaţia, cercetarea-dezvoltarea-inovarea, dezvoltarea antreprenoriatului, sprijinirea investiţiilor în economia digitală şi digitalizarea administraţiei publice;– această strategie ar trebui să acorde o atenţie sporită ocrotirii drepturilor fundamentale şi să respecte principiul fundamental al atribuirii de competenţe, mai ales pentru acele domenii în care statele membre au prioritate de acţiune.Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEABucureşti, 14 decembrie 2015.Nr. 117.––-
