privind acordarea încrederii Guvernului
Avînd în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţele comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din zilele de 18 şi 19 noiembrie 1992 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului prezentate de domnul Nicolae Vacaroiu, candidatul pentru funcţia de prim-ministru,în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 19 noiembrie 1992,în temeiul art. 102 alin. (3) din Constituţie,Parlamentul României adopta prezenta hotărîre. +
Articolul UNICSe acorda încredere Guvernului, în componenta prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului sau de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE p. PREŞEDINTELE SENATULUIEUGEN DIJMARESCU +
Anexa 1 COMPONENTA Guvernului României 1. Nicolae Vacaroiu – prim-ministru 2. Misu Negritoiu – ministru de stat, preşedintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie şi Reforma Economică 3. Dan Mircea Popescu – ministru de stat, ministrul muncii şi protecţiei sociale 4. Florin Georgescu – ministru de stat, ministrul finanţelor 5. Teodor Viorel Melescan – ministru de stat, ministrul afacerilor externe 6. Petre Ninosu – ministrul justiţiei 7. Niculae Spiroiu – ministrul apărării naţionale 8. George Ioan Danescu – ministru de interne 9. Dumitru Popescu – ministrul industriilor 10. Ioan Oancea – ministrul agriculturii şi alimentaţiei 11. Paul Teodoru – ministrul transporturilor 12. Andrei Chirica – ministrul comunicaţiilor 13. Constantin Teculescu – ministrul comerţului 14. Matei -Aghaton Dan – ministrul turismului 15. Marin Cristea – ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului 16. Aurel Constantin Ilie – ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului 17. Liviu Maior – ministrul învăţămîntului 18. Doru Dumitru Palade – ministrul cercetării şi tehnologiei 19. Iulian Mincu – ministrul sănătăţii 20. Mihail Golu – ministrul culturii 21. Gheorghe Angelescu – ministrul tineretului şi sportului 22. Valer Dorneanu – ministrul pentru relaţia cu Parlamentul +
Anexa 2PROGRAMUL DE GUVERNAREpentru perioada 1992-1996Domnilor presedinti ai Camerelor Parlamentului,Doamnelor şi domnilor parlamentari,Stimati invitaţi,Onorat de faptul de a fi astăzi aici, permiteti-mi ca la acest început de noua legislatura sa dau expresie convingerii ca, în deplin consens cu încrederea pe care a dobândit-o în faţa electoratului, Parlamentului va promova, prin întreaga sa activitate, opţiunea fundamentală a poporului nostru pentru schimbarea radicala a configuraţiei societăţii româneşti, pentru aşezarea pe baze cu totul noi a structurilor economice şi sociale, pentru democratie, introducerea şi generalizarea mecanismelor economiei de piaţa. Sa nu uitam ca aceasta este în fond opţiunea istorica pe care Revoluţia din decembrie 1989 a făcut-o posibila în România.Ne prezentam în faţa dumneavoastră pentru a va supune dezbaterii şi aprobării un program de guvernare subordonat acestor obiective, precum şi componenta noii echipe guvernamentale. În conformitate cu prevederile constituţionale şi rezultatele alegerilor din septembrie 1992, propunerile noastre se bazează, în principal, pe programul Frontului Democrat al Salvării Naţionale.Totodată, în elaborarea şi desfăşurarea operationala a programului de guvernare, am luat în considerare o serie de caracteristici ale situaţiei tarii noastre în momentul de faţa, dar şi dimensiunile majore ale procesului de tranzitie în ansamblul sau. Am în vedere experienta dobandita pînă acum în descifrarea necunoscutelor tranzitiei, decantarea teoretică şi funcţională a obiectivelor de interes naţional, prezente de altfel şi în platformele principalelor partide politice, conturarea structurilor de proprietate corespunzătoare cu aceste interese şi, în mod deosebit, regasirea lor într-o măsura crescanda în motivatiile şi comportamentul agenţilor economici, grupurilor socio-profesionale, ale populaţiei.Evocand aceasta experienta, trebuie să avem în vedere, totodată, constrangerile majore şi de durata, interne şi externe, în cadrul cărora va prinde viaţa orice program.Este vorba de efectele declinului economic, de gradul de suportabilitate a costurilor tranzitiei, de intervalul, relativ îndelungat, în care noile mecanisme şi instituţii vor aduce efectele pozitive scontate şi, nu în ultimul rând, de imaginea, adeseori deformata, a tarii noastre în străinătate.În aceste condiţii, asa cum am desprins din angajamentele organelor reprezentative în faţa electoratului, Guvernului îi revine obligaţia de a promova un program pentru o etapa noua a tranzitiei, în care reforma, mecanismele economice, legile şi instituţiile noilor structuri sa funcţioneze coerent, în mod sincronizat, astfel încît sa conducă realmente la rezultate benefice pentru populaţie.De aici, marea răspundere care apasa pe umerii nostri, dar şi îndatorirea de a privi în faţa complexitatea şi multitudinea problemelor specifice acestei etape, unele moştenite din perioada anterioară, iar altele care pot să apară pe parcurs.Densitatea lor pe unitate de timp în calendarul celor patru ani de guvernare este mare şi impune o ordonare riguroasă în funcţie de prioritati, pe baza unor analize de fundamentare corespunzătoare şi a unui dialog larg cu toţi factorii economici şi sociali implicaţi. În aceasta perspectiva, programul porneşte de la ceea ce caracterizează profund starea economică şi socială actuala a tarii şi presupune măsuri pe termen scurt şi mediu pentru realizarea obiectivelor.Astfel, pe fundalul unor politici economice apte de a crea premisele necesare continuei liberalizari şi democratizari a vieţii economice, suntem obligaţi sa actionam imediat, prin măsuri specifice stadiului actual de dezvoltare a economiei de piaţa în România, pentru rezolvarea problemelor iernii ca şi a celor ce se ridica pentru anul 1993, considerate ca fiind un an dificil dar esenţial pentru succesul politicii de ansamblu, de creare a economiei de piaţa eficiente şi profitabile pentru toate categoriile sociale.I. Starea actuala a economiei … În ultimii doi ani şi jumătate, societatea românească a cunoscut profunde transformări economice şi sociale; măsurile de reforma economică au cuprins, practic, toate sferele de activitate, opţiunea pentru o economie de piaţa intrunind un consens general şi afirmandu-se deplin ca ireversibila.În acelaşi timp, procesul complex şi inedit al tranzitiei la economia de piaţa s-a confruntat cu mari dificultăţi şi greutăţi, prezente, după cum se ştie, în toate ţările est-europene şi, cu atît mai mult lin România, unde efectele paralizante ale sistemului hipercentralizat de conducere şi ale dezechilibrului structural, moştenite de la vechiul regim, au avut o forta deosebită.Accelerarea inlaturarii vechilor structuri ale economiei de comanda fără ca locul acestora să fie luat de noile instituţii şi mecanisme ale economiei de piaţa, insuficienta corelare a măsurilor aplicate în diferite sectoare şi domenii de activitate, adaptarea inadecvata a agenţilor economici la condiţiile funcţionarii pieţei, dereglarea temporară a fluxurilor economice, cedarea la presiunea unor cereri salariale fără suport economic, deteriorarea disciplinei în munca, efectele devalorizarii rapide a leului, conjunctura externa nefavorabila, sînt numai cativa dintre factorii datorită cărora efectele pozitive ale reformei nu s-au manifestat în economia reală, accentuandu-se fenomenele de criza în România.În acest cadru, în primul rând trebuie subliniat ca declinul producţiei a fost profund şi se menţine în continuare. Astfel, se estimeaza ca produsul intern brut va fi anul acesta cu peste 16% mai mic decât în anul 1991, reprezentând mai puţin de 67% din nivelul înregistrat în anul 1989.În primele noua luni ale anului în curs, producţia industriala a scăzut cu 23,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului 1991 care, la rândul sau, se situa cu 41% sub realizarile anului 1989; cele mai mari rate negative ale producţiei industriale s-au înregistrat în sectoarele mari consumatoare de materii prime şi energie din import, precum şi în cele strâns legate de activităţile de investiţii şi export, unde cererea s-a diminuat considerabil.În agricultura, producţia din acest an este mai mica decât în anul 1989 cu aproape 60% la grâu şi secara, circa 18 % la porumb, 61% la sfecla de zahăr şi peste 37% la cartofi; s-a diminuat substanţial septelul de animale şi productiile din sectorul zootehnic. Acestea au avut efecte nefavorabile asupra constituirii fondului de stat şi aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare.Activitatea economico-financiară a agenţilor economici este puternic marcată de reaparitia blocajului financiar. Pe măsura refacerii acestuia, au crescut imobilizarile în stocuri; este de subliniat ca la finele lunii septembrie a.c., numai imobilizarile în stocuri de produse finite au reprezentat peste 463 miliarde lei, faţă de 260 miliarde lei la începutul anului.Scăderea producţiei şi a parametrilor de eficienta ai acesteia, devalorizarea accentuata a monedei naţionale au generat puternice procese inflationiste. Faţa de octombrie 1990, preţurile cu ridicată erau în iunie a.c. de aproape 11,2 ori mai mari, iar preţurile de consum ale populaţiei erau, în septembrie a.c. de 9,4 ori mai mari. În primele noua luni ale acestui an, în principal, ca efect al devalorizarii în continuare a leului şi al eliminării unei părţi din subvenţiile acordate pentru consumul populaţiei, rata inflaţiei a oscilat între 19,5% în ianuarie şi 3,2% în iulie; în septembrie a.c. rata inflaţiei a fost de 10,1% .În condiţiile liberalizarii preţurilor şi manifestării fenomenelor inflationiste s-au identificat, prin dialog cu sindicatele şi patronatul, soluţii de protecţie a veniturilor populaţiei. De la 1 noiembrie 1990 şi pînă în prezent, au fost aplicate opt indexari şi compensări ale salariilor, astfel încît salariul minim nominal net lunar a crescut de la 1.000 lei la 10.721 lei, iar salariul mediu nominal net de la 3.414 lei la 23.306 lei; de asemenea, s-au aplicat compensări şi indexari pentru toate categoriile de pensii.După unele ameliorări în anul 1990, standardul de viaţa al populaţiei s-a inrautatit. Salariul mediu real a fost în septembrie a.c.cu 27,7% mai mic faţă de octombrie 1990, iar pensia medie reală mai mica cu 26,5% În primele noua luni ale acestui an, faţă de perioada corespunzătoare a anului 1991, în condiţii comparabile de preţuri, vînzările de mărfuri cu amănuntul au scăzut cu 9,3% iar serviciile comerciale prestate populaţiei cu 7,3% .Dificultăţile intampinate în încărcarea capacităţilor de producţie, restrangerea activităţii de investiţii, eliminarea în unele sectoare a surplusului de forta de muncă au determinat, îndeosebi în ultimul an şi jumătate, o creştere rapida a celor în căutarea unui loc de muncă; la sfîrşitul lunii octombrie a.c. numărul şomerilor a ajuns la circa 940 mii, ceea ce reprezintă 8,5% din populaţia activa civilă.Scăderea ofertei de produse româneşti la export, ca urmare, în principal, a diminuării producţiei industriale, prăbuşirea unora din pieţele noastre traditionale, climatul economic mondial nefavorabil au condus la restrangerea simtitoare a relaţiilor economice externe ale României.În anul 1991, comparativ cu anul 1989, volumul exportului a scăzut cu aproape 45% iar al importurilor cu circa 18% . Cu toate dificultăţile intampinate în primele noua luni ale anului trecut, importurile mentinandu-se practic la acelaşi nivel; balanţa comercială pe aceasta relaţia a înregistrat însă în continuare un sold negativ (circa 560 milioane dolari pe primele noua luni). Este de subliniat ca în lunile iulie-septembrie s-a reuşit să se asigure balante comerciale pe devize convertibile cu un excedent care insumeaza peste 100 milioane dolari.Datoria publică externa a României la 30 septembrie 1992 era de 3,8 miliarde dolari (inclusiv credite aprobate, dar neutilizate), din care 76% reprezintă credite contractate direct de stat, iar 24% credite contractate de agenţii economici şi garantate de stat. Este de subliniat ca din creditele contractate de stat, de 2,9 miliarde dolari, pentru consumul curent al economiei şi populaţiei s-au destinat 91% şi numai 9% pentru dezvoltare.Guvernul, principalele formaţiuni politice, unităţile de cercetare din învăţămîntul superior, specialiştii din diferite alte sectoare de activitate au efectuat numeroase analize privind evoluţia economiei româneşti după anul 1989; exista astăzi o mare varietate de opinii privind direcţiile în care trebuie îndreptată atenţia pentru stoparea crizei şi relansarea economiei.Noul guvern este hotărât sa aprofundeze aceste analize, să le imprime un caracter sistematic şi complex în scopul fundamentarii unui program detaliat de guvernare pentru perioada imediat următoare, precum şi în perspectiva viitorilor 4 ani. Avem convingerea ca prin dialog cu partidele politice, cu sindicatele şi cu sprijinul Parlamentului se poate realiza acea concertare a vointelor necesară folosirii posibilităţilor reale de care dispune societatea românească pentru depăşirea marilor greutăţi ale tranzitiei.II. Program pentru iarna 1992-1993 … Prioritatea pe termen scurt a Guvernului o constituie traversarea în condiţii normale a iernii 1992-1993, prin aplicarea de măsuri pentru implicarea directa a tuturor agenţilor economic, a instituţiilor guvernamentale şi autorităţilor locale în asigurarea populaţiei cu produse alimentare de baza, combustibili, energie electrica şi termica, precum şi a resurselor energetice necesare funcţionarii unităţilor economice şi sociale.În acest cadru, trebuie subliniat ca, pentru ieşirea din iarna, problema care se pune este de a realiza importuri de resurse energetice suplimentare, îndeosebi de ţiţei, gaze şi pacura, care necesita 160-190 milioane dolari pe luna. Guvernul va realiza întregul program de asigurare a economiei cu energie în scopul adaptării acestuia la condiţiile concrete ale iernii, va urmări, săptămânal, modul cum se realizează producţia interna şi importurile de purtători de energie primara.Deficitul producţiei de cereale a creat mari dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse de panificatie, ceea ce a impus apelarea la importuri. În prezent, producţia interna şi importurile contractate de grâu asigura necesarul de pâine al populaţiei pînă la începutul lunii ianuarie a anului viitor. Ţinînd seama de aceasta situaţie. Guvernul va urgenta finalizarea negocierilor pentru cumpărarea unor cantităţi suplimentare de grâu din stocurile existente la producătorii interni, precum şi încheierea de noi contracte la import.Totodată, vom urmări creşterea în continuare a suprafeţelor insamantate cu grâu, care, deşi comparativ cu anul trecut sînt mai mari, insumeaza, în prezent numai 1,9 milioane ha, faţă de 2,5 milioane ha cat s-a prevăzut pentru anul 1992. Prin folosirea condiţiilor climatice favorabile pentru mărirea suprafeţelor insamantate cu grâu, prin creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi pesticide utilizate, precum şi prin măsuri corespunzătoare de stimulare a livrărilor la fondul de stat, se pot crea premise pentru ca din toamna anului 1993 sa nu se mai apeleze la importul de grâu.Producţia interna de floarea-soarelui şi soia realizată în acest an va permite sporirea cantităţilor de ulei comestibil pentru consumul populaţiei.La zahăr, lapte şi unt se înregistrează însă mari deficite, ceea ce implica reanalizarea întregului lant de la producţie pînă la desfacerea acestor produse, precum şi stabilirea cantităţilor ce urmează a fi importate de urgenta.Pentru a preintampina reducerea în continuare a septelului şi scăderea producţiei animaliere, Guvernul are în vedere elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri în vederea stimulării dezvoltării zootehniei, inclusiv prin angajarea unor importuri de cereale furajere şi nutreturi proteice, vitamine şi produse de uz zooveterinar.Desigur, în toate cazurile, se va recurge la importuri de produse agricole numai după o analiza temeinica a resurselor interne, astfel încît să se evite, pe cat posibil, folosirea resurselor valutare pentru consumul curent.În perioada imediat următoare, Guvernul va acorda întreaga atenţie impactului social al propagarii efectelor devalorizarii leului şi eliminării unei părţi a subvenţiilor. Ţinînd seama ca acestea vor determina, în cursul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie, creşterea preţurilor la majoritatea bunurilor de consum, inclusiv la cele de stricta necesitate, se are în vedere ca la produsele deosebit de importante pentru consumul populaţiei, la mărfurile pentru care nu exista o concurenta reală sau se afla într-o acuta criza de piaţa, negocierea preţurilor – acţiune în plină desfăşurare – să fie supravegheată direct de organul de specialitate din Ministerul Finanţelor.Concomitent se vor lua măsuri pentru evaluarea stricta a influentei creşterii preţurilor asupra veniturilor reale ale populaţiei şi, pe aceasta baza, se va trece, începînd cu 1 noiembrie a.c. la o noua indexare, superioară pentru anumite categorii defavorizate ale populaţiei. În acest domeniu, Guvernul va avea o transparenta totală, în sensul că va prezenta populaţiei situaţia reală şi modul cum se acţionează pentru asigurarea protecţiei sociale.Avînd în vedere influentele determinate de modificarea preţurilor şi tarifelor, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul de lege pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1992.III. Programul de guvernare în anul 1993. … Orientări strategice pentru perioada pînă în anul 19961. În anul 1993, Guvernul României îşi propune sa continue reformele structurale, sa acţioneze pentru consolidarea proceselor democratice, pentru trecerea la economia de piaţa în condiţiile menţinerii la un nivel raţional a costurilor sociale inevitabile tranzitiei. În acest scop, se va face o analiza detaliată a modului în care s-au desfăşurat diferitele procese ale reformei în primii doi ani şi jumătate, analiza al carei obiectiv principal este identificarea disfunctionalitatilor dintre subsistemele componente ale reformei şi stabilirea de măsuri pentru eliminarea acestora, creşterea operativitatii şi eficientei tuturor structurilor din economie, aplicarea stricta a legilor – condiţii determinante pentru asigurarea functionalitatii coerentea întregului sistem economico-social.2. Politica economică a Guvernului pentru anul 1993 va avea ca obiectiv principal diminuarea accentuata a declinului producţiei şi stoparea acestuia în a doua jumătate a anului, prin armonizarea măsurilor de stabilizare macroeconomica cu politica de ajustare structurală. Concomitent vor fi iniţiate acţiunii pentru pregătirea condiţiilor de relansare a creşterii economice începînd cu anul 1994, convingerea noastră fiind ca singura cale pentru ieşirea viabila din criza o constituie sporirea producţiei materiale.În industrie se va proceda la o ajustare de urgenta a sectoarelor mari consumatoare de resurse energetice şi de materii prime, pentru înlăturarea dezechilibrului grav existent între consum şi resursele funcţionarea normală a economiei în ansamblul sau şi este necesar să fie însoţită de programe speciale de protecţie socială.Concomitent se vor întreprinde acţiuni care să pregătească trecerea treptata la ajustarea structurală sectoriala, care presupune măsuri pe termen scurt şi mediu pentru valorificarea avantajelor comparative de care dispune economia românească (capital uman, resurse naturale, tradiţie, pieţe de desfacere). Ca efect al acestor ajustari structurale, care vor fi stimulate prin instrumente financiare şi de credit şi chiar prin participarea directa a statului la proiectele de investiţii, se vor schimba proportiile dintre ramuri şi se va declansa procesul de specializare internationala a economiei româneşti.Procesul de ajustare structurală se va desfăşura în paralel cu restructurarea unităţilor productive existente, pe baza criteriilor de profitabilitate, de creştere a gradului de acoperire a consumului intern şi de orientare spre export, reducerea consumurilor de materii prime şi energie, protecţia mediului înconjurător. În structurarea microeconomica se va avea în vedere specificul diferitelor categorii de întreprinderi; mari sisteme tehnologice; întreprinderi mari insuficient de competitive sau cu probleme majore de ordin tehnologic şi de organizare; întreprinderi mici şi mijlocii cu structuri de producţie flexibile, adaptabile mai rapid la cerinţele pietii.Ca un instrument pentru realizarea restructurării microeconomice, Guvernul îşi propune sa introducă, obligatoriu, atît pentru regiile autonome, cat şi pentru societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, contractul de management pe termen fix, care va cuprinde criterii de performanţă şi raspunderi concrete pentru realizarea prevederilor acestuia.Guvernul va acţiona pentru relansarea procesului de investiţii, punând accent pe stimularea, pe baza instrumentelor specifice economiei de piaţa, a utilizării resurselor proprii ale societăţilor comerciale, regiilor autonome şi întreprinzătorilor particulari pentru restructurarea unităţilor existente şi, mai ales, pentru constituirea de noi societăţi comerciale.Măsurile de modificare a structurilor producţiei industriale, de retehnologizare a acesteia, de pregătire a relansarii creşterii economice vor fi prezentate în "Programul global de restructurare şi dezvoltare economică", care va fi susţinut de fondurile constituite potrivit legii din dividendele aferente statului în calitate de proprietar şi din vânzări de acţiuni şi active ale statului.În agricultura se va urmări asigurarea condiţiilor pentru valorificarea potenţialului de care dispune acest sector în ţara noastră. Prin mijloace specifice – finanţare preferentiala, acordarea de credite cu dobânzi avantajoase, legiferarea creditului agricol şi a arendei – Guvernului va sprijini noile structuri de proprietatea din agricultura, creşterea producţiei vegetale şi dezvoltarea zootehniei. Se vor analiza posibilităţile şi soluţiile pentru introducerea unui sistem adecvat de credite anticipate cu dobânzi preferenţiale, care să se acorde direct producătorilor agricoli pentru cumpărarea de seminţe, îngrăşăminte chimice şi maşini agricole, credite ce urmează să fie rambursate din producţia realizată.Încă din aceasta luna se vor lua măsuri pentru intensificarea procesului acordării titlurilor de proprietate asupra pămîntului, condiţie esenţială pentru sporirea interesului taranilor în creşterea producţiei şi eficientei acesteia.O atenţie deosebită se va acorda îmbunătăţiri infrastructurii. În acest scop se va urmări modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice – autostrăzi, şosele, puncte de trecere a frontierelor, obiective energetice, telecomunicaţii etc., organizarea şi restructurarea instituţională, integrarea efectivă în structurile europene şi mondiale.În cursul anului 1993, vor fi revazute obiectivele de investiţii în curs de execuţie, începute în cea mai mare parte înainte de anul 1990, şi se va stabili un program de repunere a acestora, în circuit, fie prin vânzare directa către agenţii economici interesaţi, fie prin vânzare de active, iar în unele cazuri se va avea în vedere chiar intervenţia statutului pentru finalizarea obiectivelor respective.În ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător, Guvernul va crea un cadrul instituţional specific pentru susţinerea unor politici coerente, care să integreze toate laturile problematicii economice.3. În etapa actuala, cînd mecanismele economiei de piaţa nu s-au generalizat, ele funcţionînd numai parţial, este necesară prezenta activa a statului, ca partener economic, în întregul proces de stopare a declinului producţiei şi relansare a creşterii economice.În consens cu aceste cerinţe, Guvernul va urmări atenuarea dezechilibrelor care se manifesta în perioada de tranzitie, menţinerea acestora în limite controlabile şi suportabile. Pentru unele produse care asigura satisfacerea unor necesitaţi majore ale economiei naţionale, se va analiza constituirea unui sistem de comenzi şi contracte guvernamentale, în care statul intervine în calitate de cumpărător competitor pe piaţa. Totodată, se va întări controlul asupra modului cum este gestionata proprietatea de stat, în condiţiile autonomiei manageriale a întreprinderilor.4. Guvernul va acţiona în continuare pentru modernizarea sistemului financiar, perfecţionarea politicii fiscale şi întărirea disciplinei financiare; vor fi luate măsuri pentru menţinerea cheltuielilor în limita posibilităţilor reale de venituri ale statului, precum şi pentru finanţarea pe cale neinflationista a deficitului bugetar.La proiectarea bugetului de stat pentru anul 1993, urmează să se aibă în vedere previziunile privind principalii indicatori care vor caracteriza economia românească în anul viitor şi continuarea acţiunii de protecţie socială.Totodată, prin proiectia bugetului de stat pentru anul 1993 se are în vedere sa nu se accentueze gradul de fiscalitate, măsura menita sa stimuleze activitatea agenţilor economici, precum şi protecţia socială a populaţiei care suporta majoritatea impozitelor şi taxelor care se încasează la buget.Guvernul propune ca, începînd cu 1 ianuarie 1993, să se introducă taxa pe valoarea adăugată în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor, care constituie o sursa de venituri sigura şi constanta pentru buget, marcheaza alinierea României la standardele de fiscalitate europene. În acelaşi timp se va intensifica pregătirea cadrului juridic şi organizatoric pentru introducerea impozitului pe veniturile globale ale persoanelor fizice. Se are în vedere perfecţionarea sistemului actual de impozitare a profitului, în scopul stimulării investiţiilor şi exportului.De asemenea, la proiectia bugetului de stat se va urmări ca în anul 1993 sa crească autonomia financiară a autorităţilor publice locale pe seama resurselor proprii, în bugetele acestora cuprinzandu-se integral unele venituri care, în prezent, se încadrează la bugetul de stat.Pornind de la realitatea manifestării blocajului financiar ca fenomen complex de natura structurală, economică şi organizatorică, cunoscînd cauzele obiective şi subiective, precum şi efectele acestuia, Guvernul îşi propune abordarea lui directa, atît pe calea îmbunătăţirii cadrului legislativ şi metodologic existent, cat şi prin acţiunea de capitalizare selectiva a agenţilor economici stabiliţi ca performanti prin studiile de rezolvarea blocajului financiar, se va intensifica controlul plăţilor la regiile autonome, societăţile comerciale şi alţi agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat. Totodată, se vor lua măsuri de legiferare care să asigure întărirea respectării obligaţiilor contractuale între furnizori şi beneficiari.Potrivit programului stabilit, începînd de la 1 mai 1993, se vor elimina ultimele subvenţii la produsele şi serviciile destinate consumului populaţiei, cu asigurarea măsurilor de protecţie socială corespunzătoare.În condiţiile menţinerii restrictiilor monetare şi fiscale, creşterea preţurilor bunurilor de consum se va atenua din a doua parte a anului 1993, urmând ca rata anuală a inflaţiei să se reducă la circa 40% – unul din obiectivele de baza ale anului viitor. Concomitent cu măsurile de combatere a fenomenelor inflationiste şi corelat cu rata inflaţiei, se vor crea premise, încă din prima parte a anului viitor, pentru reducerea treptata a nivelului dobânzilor.În anul viitor se va continua procesul de restructurare şi dezvoltare a sistemului bancar existent, înfiinţarea de bănci noi şi instituţii financiare, organizarea bursei de valori şi a instituţiilor complementare, introducerea unor instrumente noi de plată şi credit. Se vor lua măsuri de stimulare a băncilor pentru acordarea de credite pe termen mediu şi lung, care să încurajeze procesul investitional şi dezvoltarea întreprinderilor noi.Avînd în vedere complexitatea factorilor care concura la reusita reformei, este necesară institutionalizarea coordonării politicilor monetare, fiscale şi de venituri băneşti între autorităţile guvernamentale şi Banca Naţionala a României.5. Guvernul va evalua stadiul privatizării în ţara noastră şi, pe aceasta baza, va adopta măsurile necesare pentru accelerarea acestui proces esenţial al reformei economice şi al funcţionarii mecanismelor de piaţa. Se vor lua măsuri imediate pentru intensificarea privatizării în comerţ, turism şi alte servicii, precum şi a micii producţii de mărfuri, Guvernul urmând sa sprijine întreprinzătorii particulari din aceste sectoare de activitate prin credite preferenţiale şi facilităţi în impozitarea profiturilor care se reinvestesc şi a celor obţinute din export. O atenţie sporită se va acorda soluţionării problemelor legate de perfecţionarea cadrului organizatoric, pentru crearea condiţiilor în vederea desfăşurării mai rapide a marii privatizari.Guvernul va urmări simplificarea şi îmbunătăţirea procedurilor de înregistrare şi funcţionare a societăţilor comerciale, pentru scurtarea termenelor, reducerea formalităţilor, dar şi asigurarea, în acelaşi timp, a corectitudinii în afaceri a întreprinzătorilor particulari, a transparenţei comerciale şi declararea veniturilor reale impozabile faţă de organele statului.Ţinînd seama de rolul esenţial al capitalului străin în procesul de restructurare şi dezvoltare economică, Guvernul va incuraja în continuare atragerea investiţiilor străine în România, va aduce îmbunătăţirile necesare cadrului legislativ şi instituţional pentru creşterea încrederii şi a siguranţei investitorilor în climatul economic românesc.6. Una din componentele esenţiale ale Programului de guvernare o constituie menţinerea în limite suportabile a costului social pe care îl impune perioada de tranzitie, în condiţiile specifice României.Repunerea în parametri normali de eficienta a corelatiilor dintre producţie şi productivitatea muncii, concomitent cu redimensionarea unor activităţi ca urmare a procesului de ajustare structurală, mai ales industriala, va determina inevitabil o diminuare a cererii de forta de muncă.În paralel, în baza programului de investiţii publice, a măsurilor de stimulare a investiţiilor particulare, inclusiv prin utilizarea disponibilităţilor la fondul de şomaj, mai ales în agricultura, industria alimentara, turism, servicii şi producţia bunurilor de consum, vor fi create noi locuri de muncă, de natura sa absoarba un număr cat mai mare de persoane din rândul şomerilor sau prin trecerea directa în aceste sectoare a celor eliberaţi din industrie.Pentru a asigura o mai mare mobilitate profesională a forţei de muncă, în concordanta cu exigenţele ce se vor manifesta pe piaţa muncii, vor trece cat mai curând posibil, împreună cu toţi partenerii sociali, la reorganizarea de fond şi intensificarea activităţii de calificare, recalificare a şomerilor, precum şi la elaborarea programelor de reconversie profesională ca urmare a restructurării activităţii în anumite ramuri sau zone ale tarii.În domeniul salarial avem pregătire concluziile privind stadiul actual şi propunerile cu privire la mecanismul ce consideram ca trebuie aplicat în perioada următoare; desigur toate acestea trebuie discutate cu principalii factori sociali – Sindicatele şi Patronatul – dar, în principal, avem în vedere menţinerea unui raport controlat între preţuri şi salarii şi afirmarea clara a mecanismului negocierilor salariale la nivelul agenţilor economici şi regiilor autonome. În acest cadru, salariul de baza minim brut pe ţara va fi indexat ca şi pînă acum cu o parte din indicele de creştere a preţurilor şi se va menţine un raport convenit faţă de salariul de baza minim brut pe ţara va fi indexat ca şi pînă acum cu o parte din indicele de creştere a preţurilor şi se va menţine un raport convenit faţă de salariul mediu realizat pe întreaga economie.Politica salariala va viza realizarea unui raport corespunzător al veniturilor cu productivitatea muncii, menţinerea procesului inflationist pe o curba ascendenta, stimularea agenţilor economici pentru crearea de noi locuri de muncă.Vor fi analizate soluţii de urmărire mai operativă a evoluţiei preţurilor şi adoptarea măsurilor de protecţie pentru a evita inrautatirea situaţiei veniturilor reale ale populaţiei.Guvernul considera prioritara gestionarea corespunzătoare a sistemului de asigurări sociale şi pensii de stat şi pentru agricultori. În limita mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat se va urmări aducerea corectiilor necesare cuantumului pensiilor, ca şi altor drepturi de asigurări sociale, preocupandu-ne, permanent raportul între numărul pensionarilor şi salariaţilor, între pensii şi salarii, precum şi cele între diferitele categorii de pensii prin adoptarea unui sistem de compensare – indexare – majorare a pensiilor, care să asigure o cat mai buna protecţie a populaţiei varstnice.Guvernul îşi propune sa realizeze revizuirea sistemului de asistenţa socială. De asemenea, pe baza unei largi consultări, vom elabora şi propune Parlamentului principiile generale şi, apoi, proiectele de legi privind sistemul de asigurări sociale şi pensii.Au fost prezentate Parlamentului propuneri privind reglementarea acordării alocaţiei pentru copii în acord cu prevederile Constituţiei, Guvernul va lua măsurile necesare pentru aplicarea măsurilor ce vor fi adoptate în acest domeniu şi pentru asigurarea resurselor financiare necesare.Guvernul considera sindicatele un adevărat partener social, un element esenţial al sistemului democratic, cu un rol deosebit de important în realizarea tranzitiei spre economia de piaţa. Concomitent cu amplificarea procesului de privatizare, trinomul Guvern-Sindicate-Patronat se va transforma progresiv în binomul Patronat-Sindicate, cu asumarea de către Guvern a rolului de mediator.7. Ca parte componenta a strategiei de tranzitie, Guvernul va stimula consolidarea instituţiilor de învăţămînt, cercetare, culturale, sănătate şi ordine publică în societate, dezvoltarea dialogului social, sistemului instituţiilor neguvernamentale şi a societăţii civile.Guvernul are ca obiective modernizarea şi consolidarea învăţămîntului obligatoriu, reglementarea formelor particulare de instrucţie cu promovarea aspectelor pozitive, reabilitarea generală, instituţională şi individuală a valorii studiului de cunoaştere, consolidarea prestigiului şi calităţii învăţămîntului românesc şi integrarea lui în circuitul european şi mondial.Cercetarea ştiinţifică şi tehnologică va trebui să-şi asume rolul specific reformei economice cu accent deosebit pe transferul de tehnologie, valorificarea rezultatelor obţinute în acest domeniu, ridicarea nivelului activităţii pentru asigurarea unei competitivitati cerute de standardele internaţionale, promovarea fenomenului inovational în toate sectoarele.Problematica tineretului necesita o abordare sistemica din perspectiva învăţămîntului, specializării profesionale, integrării sociale şi în munca, precum şi a protecţiei faţă de poluarea morala şi fenomenele antisociale.Guvernul va acţiona pentru protejarea valorilor culturale autentice, precum şi a patrimoniului cultural naţional, inclusiv prin mijloace financiare pentru sprijinirea unor obiective culturale de importanţa deosebită, cu sprijinirea din interior a capacităţii de adaptare la noile condiţii.Guvernul va lua măsuri pentru asigurarea accesului populaţiei la serviciile medicale, elaborarea cadrului juridic specific şi restructurarea întregului sistem de sănătate, inclusiv a modului de finanţare şi stimulare a dezvoltării formelor private de asistenţa medicală şi farmacii.Guvernul va continua procesul de democratizare a formatiunilor Ministerului de Interne şi va promova, în acest sens, cadrul legislativ corespunzător.Actualitatea şi importanţa raporturilor între etnii impune abordarea problematicii minorităţilor, din perspectiva diversitatii comunităţilor antice, la nivelul standardelor internaţionale.Guvernul propune consolidarea Consiliului consultativ pentru problemele minorităţilor din România, ca organism mixt guvernamental, parlamentar şi civic, cu atribuţii şi competente clare, precum şi cu resursele necesare.Guvernul îşi propune completarea legislaţiei referitoare la organizaţiile neguvernamentale şi crearea unui sistem de politici destinate stimulării cu prioritate a organizaţiilor cu activitate în domeniul social, educativ, cultural şi alte domenii din care statul se retrage în mod treptat.8. În ceea ce priveşte relaţiile internaţionale ale României, Guvernul considera ca principalul obiectiv al politicii sale externe trebuie să-l constituie sprijinirea reformei economice şi a proceselor de democratizare a societăţii.Guvernul urmăreşte dezvoltarea prioritara a relaţiilor cu Statele Unite ale Americii şi statele vest-europene, precum şi consolidarea legăturilor deja stabilite cu structurile europene – Organizaţia Atlanticului de Nord, Uniunea Europei Occidentale, Comunitatea Europeană, Consiliul Europei.În vederea realizării obiectivului pe termen lung de integrare a României în Comunitatile Europene, Guvernul propune crearea unui organism specializat, avînd ca funcţii mobilizarea de resurse şi acţiuni pentru participarea României în cadrul instituţiilor europene, elaborarea unei gandiri de integrare şi redescoperirea vocaţiei europene a societăţii româneşti.Un loc aparte în politica Guvernului îl vor constitui relaţiile speciale cu Republica Moldova, în scopul consolidării integrării economice, continuarea procesului de institutionalizare a raporturilor de apropiere, evoluţia sincrona în domeniul legislaţiei, pieţei muncii, schimburilor economice, relaţiilor culturale şi contactele personale.Schimbările politice în Europa Centrala şi de Est, noile oportunitati referitoare la schimburile economice, precum şi deschiderea spre noi aliante au modificat atît importanţa regiunii în ansamblu cat şi ponderea fiecărui stat în noul context strategic. Guvernul va participa la crearea unor organisme subregionale, politice şi economice, precum şi a unor organisme şi instituţii la nivel naţional cu rol în promovarea şi valorificarea avantajelor rezultate din poziţia geo-strategica a României, inclusiv cu statele riverane Marii Negre şi cele dunarene.În acest context, va promova, în continuare, o politica de buna vecinătate cu toate statele din regiune, pe baza principiilor dreptului internaţional; totodată, va desfăşura o activitate diplomatică susţinută în sprijinul reglementării pe cale politica a conflictelor din zonele invecinate României, în primul rând conflictul din Transnistria şi criza iugoslava.Guvernul va continua politica de deschidere spre statele din celelalte continente, ţinînd seama în primul rând de interesele economiei româneşti, precum şi de interesele colaborării cu aceste state în organizaţiile internaţionale.România va participa activ la colaborarea internationala privind protecţia drepturilor omului, inclusiv a persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi aderarea la instrumentele internaţionale în acest domeniu, în special a celor elaborate sub egida Consiliului Europei; dezvoltarea în continuare a legăturilor cu românii care trăiesc în afară graniţelor tarii, în scopul punerii în valoare a disponibilităţii lor de a sprijini intereselor României în străinătate, ca şi procesul de tranzitie în România.În domeniul relaţiilor economice internaţionale, Guvernul va acordă prioritate promovării în ritmuri sporite a exporturilor printr-un program complex, de sustinere a acestora, care să cuprindă stimulente fiscale şi de creditare, concomitent cu o politica de protejare a intereselor comerciale şi a produselor naţionale, bazată pe un sistem coerent de instrumente compatibile cu disciplina comerţului internaţional.Prin politica de importuri, în 1993 se vor asigura resursele energetice şi produsele agricole deficitare, iar prin aplicarea de stimulente fiscale şi tarifare se va facilita accesul producătorilor naţionali la echipamente şi tehnologii performanţe cu efecte benefice în ceea ce priveşte restructurarea şi modernizarea economiei naţionale.În scopul amplificarii relaţiilor economice externe, Guvernul României va participa activ la activitatea organismelor economice internaţionale, va definitivă negocierile de încheiere a Acordului de asociere cu Comunitatile Europene şi a Acordului cu Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, va întări colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană de Dezvoltare şi alte instituţii financiar-bancare.În esenta, Guvernul îşi propune ca, prin politica sa externa, sa consolideze stabilitatea interna, astfel încît România sa rămînă un factor de echilibru în Europa Centrala, capabil să-şi apere interesele în aceasta zona şi să-şi asume pe plan internaţional un rol comensurabil cu potenţialul sau natural, economic şi uman.Guvernul va acţiona pentru menţinerea capacităţii optime de apărare a tarii, concomitent cu continuarea procesului de modernizare a armatei atît în ceea ce priveşte structurile cat şi instruirea şi dotarea. Va fi definitivata conceptia integrată privind securitatea naţionala, pornind de la situaţia geo-politica actuala şi de perspectiva, precum şi de la nivelurile stabilite pentru limitarea armamentului convenţional şi a efectivelor prin tratatele la care România este parte.Păstrând accentul pus pe informare, Guvernul intenţionează sa dezvolte o strategie complexa de explicare a politicilor sale, strategie care are nevoie de întreg sprijinul Parlamentului şi al mass-mediei. Vom solicita Radioului şi Televiziunii spaţiu pentru prezentarea periodică a activităţii guvernamentale, incluzînd aici strategii, măsuri, concluzii şi rezultate.Răspunderea celor care guvernează în timpul tranzitiei este nu numai de a construi reforma, ci şi aceea de a sensibiliza opinia publică la necesitatea, rigorile, costurile şi beneficiile ei.În momentul în care aceste lucruri devin efective, transparenta guvernarii devine, pe lîngă norma unei conduite democratice, modalitatea cea mai eficienta de a găsi parteneri de dialog şi sustinatori ai politicilor democratice.O resursa importanţa pentru consolidarea reformei o constituie promovarea unei imagini externe favorabile. aceasta depinde în primul rând de progresul real al democratizarii şi tranzitiei spre economia de piaţa. Totodată, este importanţa alocarea mijloacelor necesare pentru creşterea numărului de mesaje, diversificarea conţinutului şi ameliorarea corectitudinii, promptitudinii şi exactitatii informaţiilor transmise.Domnilor parlamentari,În programul prezentat, îmbunătăţirea cadrului legislativ al tranzitiei şi exercitarea iniţiativei legislative guvernamentale în acest domeniu ocupa un loc important şi nu ma indoiesc ca vor beneficia de disponibilitatea dumneavoastră.În contextul separarii puterilor comunicarea între legislativ şi executiv este un imperativ.Permiteti-mi sa va asigur ca, dincolo de obligaţiile constituţionale privind informarea şi raportarea sistematica a Parlamentului, ma voi strădui sa folosesc raporturile cu aceasta înaltă instituţie ca un sprijin de baza pentru înfăptuirea îndatoririlor executivului faţă de ţara.PROCES-VERBALreferitor la rezultatul votului de acordare a încrederii GuvernuluiBirourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţa comuna în ziua de 19 noiembrie 1992, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin scrutin secret cu bile, asupra Programului şi listei Guvernului şi au constatat următoarele:1. Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 4812. Numărul total de voturi exprimate: 463din care:– voturi pentru acordarea încrederii Guvernului: 260– voturi împotriva acordării încrederii Guvernului: 203Potrivit art. 102 alin. (3) din Constituţia României, acordarea încrederii Guvernului se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.Avînd în vedere ca, din totalul de 481 parlamentari, 260 au votat pentru acordarea votului de încredere Guvernului, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de art. 102 alin. (3) din Constituţie, Parlamentul acorda încredere Guvernului potrivit Programului şi listei prezentate de domnul Nicolae Vacaroiu în şedinţele comune ale celor două Camere din zilele de 13 şi 18 noiembrie 1992.BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAŢILOR Adrian Nastase Marţian Dan Ion Ratiu Radu Mircea Berceanu Ioan Gavra Ionel Roman Mircea Musat Alexandru Konya-Hamar Gheorghe Todut Emil Stoica Sorin Victor Lepsa BIROUL PERMANENTAL SENATULUIOliviu GhermanDan Mircea PopescuAdrian Ovidiu MotiuIoan LupEugen DijmarescuMihai MatetoviciEmil NegrutiuGabor KozsokarCorneliu Vadim TudorDoru Ioan TaracilaIoan Paul PopescuÎncheiat astăzi, 19 noiembrie 1992––––––
