HOTĂRÂRE nr. 1 din 9 iunie 1990

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 23/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: SENATUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 85-86 din 20 iunie 1990
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ART. 13MODIFICAT DEHOTARARE 5 18/06/1990
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulAPROBA PEREGULAMENT 09/06/1990
ActulCONTINE PEREGULAMENT 09/06/1990
ART. 1REFERIRE LADECRET-LEGE 92 14/03/1990
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ART. 13MODIFICAT DEHOTARARE 5 18/06/1990

pentru aprobarea Regulamentului provizoriu privind activitatea Senatului



Senatul României hotărăşte: + 
Articolul UNICSe aprobă Regulamentul provizoriu privind activitatea Senatului, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărîre.PRESEDINTELE DE VARSTA AL SENATULUIBUDA CEZARBucureşti, 9 iunie 1990.Nr. 1.
 + 
Anexa REGULAMENTUL PROVIZORIUprivind activitatea Senatului + 
Articolul 1Pînă la alegerea biroului permanent, lucrarile Senatului sînt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Presedintelui României, de cel mai în vîrsta senator, asistat de 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri senatori.Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele de vîrsta sau de către unu ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu senatorul cel mai în vîrsta sau, după caz, cu cei mai tineri senatori din randul celor prezenţi.
 + 
Articolul 2În vederea formarii organelor de lucru şi desfăşurării activităţii Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcatuite din cel puţin 10 senatori.Senatorii partidelor sau formatiunilor politice care nu intrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupari parlamentare constituite potrivit alin. 1.Grupurile parlamentare astfel constituite îşi aleg un presedinte şi, după caz, unu sau mai mulţi vicepresedinti.Preşedintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor şi componenta nominala a grupului parlamentar pe care îl conduce.Succesiunea comunicarilor se stabileste de către preşedintele de vîrsta al Senatului, în ordinea marimii grupurilor parlamentare.
 + 
Articolul 3Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa sedinta, o comisie compusa din 12 senatori care să reflecte configuratia politica a Senatului, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.Comisia de validare funcţionează pînă la intrarea în vigoare a regulamentului Senatului.
 + 
Articolul 4Numărul senatorilor ce vor fi desemnaţi în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în functie de proportia membrilor fiecarui grup în totalul senatorilor.Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui grup parlamentar se fac de către presedintii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.Preşedintele de vîrsta prezinta Senatului aceste propuneri în ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotaraste asupra lor cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.Componenta comisiei este aprobata de Senat cu votul a cel puţin jumătate plus unu din membrii săi.
 + 
Articolul 5Comisia de validare îşi alege un presedinte şi doi vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizeaza în 3 grupe de lucru, alcatuite din cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.
 + 
Articolul 6Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sînt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei.Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor.După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.
 + 
Articolul 7Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata ca alegerea senatorului s-a facut prin frauda electorala.
 + 
Articolul 8Comisia,în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care vor fi precizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.
 + 
Articolul 9Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul presedintelui este hotarator.
 + 
Articolul 10Raportul comisiei de validare se prezinta Senatului de către preşedintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia.Senatul se convoaca, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
 + 
Articolul 11În cazul senatorilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmeşte o lista cu numele şi prenumele acestora, asupra careia Senatul se pronunţă printr-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, Senatul dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului.
 + 
Articolul 12Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.
 + 
Articolul 13După constituirea legala a Senatului se alege preşedintele Senatului şi biroul permanent al acestuia.Preşedintele Senatului este şi preşedintele biroului permanent, din care mai fac parte 3 vicepresedinti, 4 secretari şi 3 chestori.
 + 
Articolul 14Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sînt inscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puţin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor.Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin în cadrul caruia va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.În caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin la care vor participa candidatii aflati în balotaj.
 + 
Articolul 15O dată cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vîrsta inceteaza.
 + 
Articolul 16Alegerea vicepresedintilor, secretarilor şi chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
 + 
Articolul 17O dată cu alegerea biroului permanent activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 1 alin. 1 inceteaza.
 + 
Articolul 18După alegerea biroului permanent, preşedintele Senatului, de comun acord cu preşedintele Adunarii Deputatilor, convoaca sedinta comuna a Senatului şi a Adunarii Deputatilor pentru prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiţie privitoare la validarea alegerii Presedintelui României.
 + 
Articolul 19Lucrarile sedintei comune se desfăşoară în prezenta candidatului a cărui alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justiţie şi sînt conduse de presedintii celor două camere.
 + 
Articolul 20Preşedintele Curtii Supreme de Justiţie prezinta în sedinta comuna a Senatului şi a Adunarii Deputatilor hotărîrea Curtii Supreme de Justiţie cu privire la validarea alegerii Presedintelui României.După prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiţie, preşedintele Senatului declara ca cel ales este Preşedintele României.
 + 
Articolul 21Compunerea organismelor de lucru şi modul de functionare a Senatului se stabilesc în functie de configuratia politica a Senatului, asa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentantii acestora.În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului.
 + 
Articolul 22Hotărîrile prevăzute de regulamentul provizoriu se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.
 + 
Articolul 23Prezentul regulament provizoriu se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor, prin vot deschis.––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x