HOTĂRÂRE nr. 1 din 30 iunie 2004

asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare



Cu Adresa nr. 51/433 din 7 iunie 2004, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 51/433 din 2 iunie 2004.În cuprinsul adresei se face menţiunea că sunt transmise, "de asemenea, în original, listele susţinătorilor acestei iniţiative legislative din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti, atestate potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999„, precizându-se totodată „că listele de susţinători din sectorul 2 al municipiului Bucureşti nu au fost atestate în termenul prevăzut de lege”, pentru această situaţie fiind sesizat Guvernul „în vederea urgentării operaţiunilor de atestare”.Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către Camera Deputaţilor cuprinde:1. Cererea înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sub nr. 51/433 din 2 iunie 2004, prin care membrii Comitetului de iniţiativă au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetăţenilor;2. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 10 martie 2004, în care sunt publicate:– expunerea de motive semnată de Comitetul de iniţiativă, format din 19 membri, şi textul propunerii legislative a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995;– Avizul nr. 219 din 11 februarie 2004 al Consiliului Legislativ, referitor la iniţiativa cetăţenească privind modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;– declaraţia celor 19 membri ai Comitetului de iniţiativă de constituire a acestuia "în scopul promovării unui proiect de lege privind modificarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, cu menţiunea că sunt cetăţeni cu drept de vot şi nu încalcă prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;– procura dată de membrii Comitetului de iniţiativă privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, prin care aceştia o împuternicesc pe Liliana Elena Aldescu pentru a depune propunerea legislativă privind modificarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care formează obiectul iniţiativei legislative, în vederea avizării de către Consiliul Legislativ şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I, autentificată de notarul public Elena Rotărescu;– încheierile de autentificare nr. 3.658 şi nr. 3.659 din 17 decembrie 2003 ale Biroului notarului public Elena Rotărescu;3. un număr de 1.079 de dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti.Propunerea legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995 formează obiectul Dosarului nr. 334J/2004 al Curţii Constituţionale şi are următorul cuprins:"Articol unic. – Art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:«Începând cu 1 ianuarie 2005, finanţarea învăţământului de stat se face de la bugetul de stat, cu prioritate din cotele de T.V.A., în limitele a cel puţin 6% din PIB.»2. După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1 ), (1^2 ) şi (1^3 ), cu următorul cuprins:«(1^1 ) De la 1 ianuarie 2007, pentru finanţarea învăţământului de stat, bugetul de stat asigură, în principal, din cotele de T.V.A., un procent de minimum 7% din PIB.(1^2 ) Procentele din PIB alocate anual prin legea bugetului de stat pentru finanţarea învăţământului de stat asigură realizarea următoarelor cerinţe:a) considerarea dezvoltării învăţământului ca prioritate naţională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaţionale; … b) profesionalizarea resurselor umane în concordanţă cu diversificarea pieţei muncii; … c) dezvoltarea bazei materiale şi dotarea unităţilor de învăţământ cu material didactic performant, la nivelul standardelor europene; … d) asigurarea unei salarizări motivante pentru personalul didactic, care să garanteze atragerea tinerilor cu vocaţie pentru cariera didactică, dar şi menţinerea în sistem a acestora; … e) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare pentru integrarea la vârf în piaţa ştiinţifică mondială. … (1^3 ) Statul garantează alocarea prin legea anuală a bugetului de stat, pentru finanţarea învăţământului de stat, a procentelor din PIB prevăzute la alin. (1) şi (1^1 ). În acest scop, prevederile din alin. (1) şi (1^1 ) au caracter minimal şi obligatoriu la elaborarea legilor anuale ale bugetului de stat, începând cu anul 2005.»"În expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995 se arată, în esenţă, că, „deşi în 1995 a fost adoptată Legea învăţământului nr. 84/1995, care prevede expres alocarea de la bugetul de stat a unui procent din produsul intern brut de minim 4% pentru finanţarea învăţământului de stat, practic, acest procent nu a fost niciodată acordat”. Comitetul de iniţiativă, constituit potrivit Legii nr. 189/1999, republicată, susţine, de asemenea, că în alte ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi în ţările membre ale Uniunii, procentele acordate învăţământului au fost mult mai mari, exemplificându-se cu situaţia din Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Austria, Danemarca, Republica Cehă, Ungaria, Polonia.Totodată, în expunerea de motive se arată că salariile nemotivante ale personalului din învăţământ, care s-au situat sub nivelul salariului mediu pe economie, "au determinat migrarea spre alte sectoare de activitate a personalului didactic cu certe calităţi pedagogice şi cu rezultate deosebite […], dar şi lipsa de interes a tinerilor care optează pentru cariere mai atractive din punct de vedere material […]". În expunerea de motive se arată totodată că "actul educaţional se desfăşoară în condiţii precare: materialul didactic al şcolilor atât în mediul urban, cât şi din mediul rural este, în unele cazuri, cu mult sub nivelul celui din ţările în curs de aderare sau membre ale Uniunii Europene".CURTEA,examinând propunerea legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicată, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi cele ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi raportul întocmit de judecătorul-raportor, reţine următoarele:Curtea a fost sesizată de preşedintele Camerei Deputaţilor cu privire la iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 232/2004, precum şi cu dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată.Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor este prevăzută la art. 146 lit. j) din Constituţie, republicată, potrivit căreia această autoritate "verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni". În legătură cu această atribuţie sunt incidente şi dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicată, care prevăd că iniţiativa legislativă aparţine şi "[…] unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea". … Curtea reţine că sub aspectul competenţei sale sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 34^3 din Legea nr. 47/1992, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 232/2004, precum şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale constituţionale. Aceste dispoziţii au următorul cuprins:– Art. 34^3 din legea organică a Curţii Constituţionale: "Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor; … b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora; … c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) […] din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole."; … – Art. 7 alin. (1) din legea privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor are un conţinut identic cu dispoziţiile art. 34^3 din legea organică a Curţii Constituţionale, cu excepţia tezei ultime a lit. b), în care sintagma "sunt atestate potrivit art. 5" este înlocuită cu sintagma "sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora".Curtea Constituţională reţine că, în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituţie, republicată, verifică conţinutul constituţional al propunerii legislative care face obiectul iniţiativei cetăţenilor exclusiv prin raportare la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicată.1. Cu privire la caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor:Prin iniţiativa legislativă a cetăţenilor se propune, în esenţă, modificarea prevederilor art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul alocării de la bugetul de stat, pentru finanţarea învăţământului de stat, a unui procent din produsul intern brut de cel puţin 6%, începând cu 1 ianuarie 2005, şi de minimum 7%, începând cu 1 ianuarie 2007, indicându-se ca sursă de finanţare, cu prioritate, cotele din taxa pe valoarea adăugată.Este evident, în consecinţă, că propunerea legislativă vizează concepţia viitoare cu privire la formarea bugetului de stat, modificarea politicii bugetare privind învăţământul, prin majorarea în anii viitori a procentului din produsul intern brut alocat învăţământului de stat.De altfel şi Consiliul Legislativ, în avizul său publicat în Monitorul Oficial, consideră că "mărimea procentelor din produsul intern brut propuse a fi alocate finanţării învăţământului de stat, […] reprezintă o opţiune politico-economică şi de oportunitate".Curtea constată aşadar că propunerea legislativă este constituţională în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, republicată, deoarece nu vizează reglementarea vreunuia dintre domeniile care nu pot face obiectul unei iniţiative legislative, prevăzute la art. 74 alin. (2) din Constituţie, republicată.2. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative şi dacă listele de susţinători prezentate sunt atestate potrivit art. 5 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată:a) Curtea constată că propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei cetăţenilor, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de comitetul de iniţiativă format din 19 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 10 martie 2004, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 219 din 11 februarie 2004 al Consiliului Legislativ, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată. … b) Pe baza verificării făcute de către colectivul de magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale, a celor 1.079 de dosare primite de la Camera Deputaţilor, cuprinzând semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative provenind din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti, s-a constatat că listele de susţinători au fost atestate. … S-a constatat însă că nu în toate cazurile atestarea listelor de susţinători s-a făcut cu respectarea strictă a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale sau, în localităţile urbane, şi de funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop.Astfel au fost constatate situaţii în care atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor, prevăzută la art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, s-a făcut în mediul rural prin semnătură, fără a se menţiona calitatea de primar, aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, sau situaţii în care, în mediul urban, atestarea a fost făcută de către secretarul consiliului local, fără a se arăta numărul împuternicirii date de primar, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată.Faţă de această situaţie Curtea constată că susţinătorii astfel atestaţi, în număr total de 13.186, nu pot fi luaţi în considerare.În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) şi ale art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 189/1999, republicată, în urma verificării efectuate de colectivul constituit, nu a fost luat în considerare un număr de 1.541 de susţinători, întrucât din examinarea listelor a rezultat, pe baza codului numeric personal, că sunt minori ori s-a constatat că nu au semnat listele, aveau numele sau prenumele scrise în mod ilizibil ori menţiunile prezentau ştersături, rectificări nesemnate de către împuternicitul Comitetului de iniţiativă. În numărul total de susţinători care nu a fost luat în considerare intră de asemenea şi susţinătorii cu privire la care menţiunile privind actul de identitate şi codul numeric personal lipseau sau erau înscrise în mod eronat.Nu au fost luaţi în considerare cei 183 de susţinători din comuna Ţaga, judeţul Cluj, întrucât atestarea listei acestora nu a fost făcută de primarul comunei, ci de cel al municipiului Gherla.Totodată, s-a constatat în mod neechivoc, în urma verificării, că un număr de 1.540 de susţinători din judeţele care îndeplinesc condiţia numărului minim nu a fost atestat cu respectarea prevederilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, întrucât atestarea s-a făcut, la comune, de alte persoane decât primarul sau înlocuitorul de drept al acestuia.Faţă de cele expuse, Curtea Constituţională constată că numărul susţinătorilor astfel atestaţi nu poate fi inclus în totalul susţinătorilor propunerii legislative, a căror atestare este legală. În consecinţă un număr total de 3.081 de susţinători nu a fost luat în considerare, nefiind astfel inclus în numărul total al susţinătorilor iniţiativei legislative.3. Cu privire la întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzute de aceleaşi dispoziţii:Curtea Constituţională reţine că, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicată, iniţiativa legislativă aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.Pe baza examinării dosarelor cu susţinătorii iniţiativei legislative, Curtea Constituţională a stabilit că, din totalul de 190.135 de susţinători înscrişi pe listele care provin din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti, numai cu privire la 134.575 de susţinători sunt realizate condiţiile prevăzute de lege, întrucât aceştia provin din 17 judeţe şi din municipiul Bucureşti, care îndeplinesc, fiecare, condiţia de a avea cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei. Judeţele cu un număr de minimum 5.000 de susţinători sunt: Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Prahova, Suceava, Vaslui, Vrancea, precum şi municipiul Bucureşti. Este îndeplinită deci şi condiţia ca numărul judeţelor respective să fie de cel puţin o pătrime din totalul judeţelor ţării.În consecinţă, Curtea, reţinând că listele care provin din celelalte 16 judeţe, care nu au înregistrat cel puţin 5.000 de susţinători, nu pot fi luate în considerare, constată că susţinătorii din aceste judeţe nu pot fi incluşi în numărul total al susţinătorilor iniţiativei legislative, atestaţi de instituţiile prevăzute de lege, întrucât condiţiile prevăzute la art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicată, sunt cumulative. Judeţele în care numărul de susţinători este mai mic de 5.000 de semnături sunt: Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Covasna, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Vâlcea.Faţă de toate acestea, Curtea constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reunind în total 134.575 de susţinători atestaţi în condiţiile legii, întruneşte numărul minim de susţinători şi dispersia teritorială în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută la art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicată.Având în vedere considerentele expuse în prezenta hotărâre, dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) şi ale art. 146 lit. j) din Constituţie, republicată, prevederile art. 34^3 din Legea nr. 47/1992, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 232/2004, precum şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Constată că propunerea legislativă care formează obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea art. 170 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicată, precum şi pe cele ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată.Definitivă şi obligatorie.Hotărârea se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat-asistent,Claudia Miu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește