HOTĂRÂRE nr. 1 din 21 octombrie 2000

privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcţia de Preşedinte al României



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorMariana Trofimescu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentLa data de 20 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, contestaţia înregistrată la nr. 30 din 20 octombrie 2000, formulată de domnul Toma-Daniel Stoica, precum şi contestaţia înregistrată la nr. 31 din 20 octombrie 2000, formulată de domnul Claudiu Paun.Contestaţiile privesc înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 26 noiembrie 2000, şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 317D/2000 şi, respectiv, nr. 318D/2000.Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, adoptată cu majoritate de voturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În cuprinsul contestaţiei formulate de domnul Toma-Daniel Stoica se susţine ca "În fapt, domnul Theodor-Dumitru Stolojan nu îndeplineşte toate exigenţele art. 35 din Constituţie de a candida şi, respectiv, de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României". Totodată, contestatorul precizează ca "Potrivit art. I alin. 2 din Legea nr. 138/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992, Curtea Constituţională hotărăşte în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 144 lit. d) din Constituţie, ceea ce insemneaza, în materia care ne interesează, ca aceasta instituţie nu mai este investită cu puterea de a judeca o contestaţie de genul celei prezente, asa cum s-a întâmplat în 1992 şi 1996, în baza Legii nr. 69/1992. Curtea Constituţională are, asadar, numai competenţa sa supravegheze respectarea procedurilor (dacă s-au depus semnele electorale la timp, dacă dosarele sunt complete, dacă diversele materiale au fost trimise potrivit legii birourilor electorale din teritoriu, dacă alegerile au avut loc la datele stabilite etc.), nicidecum sa hotărască dacă o candidatura este sau nu constituţională”.Obiectul Dosarului nr. 318D/2000 îl formează contestaţia formulată de domnul Claudiu Paun, care are acelaşi conţinut cu cea care formează obiectul Dosarului nr. 317D/2000.Curtea, având în vedere conţinutul identic al celor două contestaţii, ridica, din oficiu, problema conexarii cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 318D/2000 la Dosarul nr. 317D/2000.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciază ca fiind neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcţia de Preşedinte al României, arătând următoarele: Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze contestaţiile ce au ca obiect înregistrarea candidaturii, astfel cum rezultă din prevederile art. 144 lit. d) din Constituţie şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992; contestaţiile privesc nerespectarea art. 35 din Constituţie, fără a cuprinde însă motivele pe care se întemeiază aceasta sustinere, fiind incalcate astfel dispoziţiile legale referitoare la sesizarea Curţii Constituţionale. În consecinţa, se solicita respingerea contestaţiilor.CURTEA,analizând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei şi ale legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, şi vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, retine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze contestaţiile privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.Sub acest aspect este neîntemeiată susţinerea autorilor contestaţiilor în sensul că, spre deosebire de situaţia alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din anii 1992 şi 1996, în prezent nu ar mai reveni Curţii Constituţionale atributia de soluţionare a contestaţiilor la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României. Pentru a se ajunge la aceasta concluzie, autorii contestaţiilor arata ca, urmare modificării efectuate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 138/1997, textul art. 3 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992 prevede, în privinta competentei Curţii Constituţionale, ca aceasta autoritate publică „[…] hotărăşte în cazurile expres şi limitativ prevăzute în art. 144 din Constituţie”, iar în consecinţa dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirma rezultatele sufragiului”, nu mai constituie temei decât pentru „supravegherea respectării procedurilor (dacă s-au depus semnele electorale la timp, dacă dosarele sunt complete, dacă diversele materiale au fost trimise potrivit legii birourilor electorale din teritoriu, dacă alegerile au avut loc la datele stabilite etc.), nicidecum sa hotărască dacă o candidatura este sau nu constituţională”.Curtea constata ca, în realitate, dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, care conferă Curţii Constituţionale atributia de a soluţiona contestaţiile împotriva înregistrării sau neinregistrarii candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României, constituie o aplicare, la nivelul legii, a prevederilor constituţionale ale art. 144 lit. d), text a cărui redactare în termeni generali („veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirma rezultatele sufragiului”) include şi posibilitatea conferirii prin lege a acestei atribuţii a Curţii Constituţionale, în conformitate deplina cu exigenţele impuse prin dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 138/1997.În cuprinsul contestaţiilor care fac obiectul prezentului dosar se susţine ca domnul Theodor-Dumitru Stolojan "nu îndeplineşte toate exigenţele art. 35 din Constituţie de a candida şi, respectiv, de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României", fără însă a se arata care dintre aceste exigente au fost incalcate. Dispoziţiile art. 35 din Constituţie au următorul conţinut: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României." … În conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 47/1992, republicată: „(1) Curtea Constituţională poate fi sesizată pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 144 din Constituţie şi în condiţiile stabilite potrivit prezentei legi.(2) Sesizările trebuie făcute în forma scrisă şi motivate." … În cauza de faţa Curtea Constituţională constata ca, deşi au fost formulate în forma scrisă, în cuprinsul contestaţiilor nu sunt indicate care anume dintre condiţiile prevăzute la art. 35 din Constituţie nu au fost îndeplinite, ceea ce echivaleaza, practic, cu o nemotivare a contestaţiilor.De altfel, nici din actele existente la dosar nu rezultă neîndeplinirea vreunei condiţii constituţionale referitoare la înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcţia de Preşedinte al României.În consecinţa, contestaţiile care fac obiectul judecaţii de faţa urmează să fie respinse.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Theodor-Dumitru Stolojan pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţii formulate de domnii Toma-Daniel Stoica şi Claudiu Paun.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește