pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. +
Articolul 1Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. +
Articolul 2Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.PRIM-MINISTRUADRIAN NĂSTASEContrasemnează:–––––Ministrul justiţiei,Cristian Diaconescup. Ministrul de stat,ministrul administraţiei şi internelor,Toma Zaharia,secretar de statBucureşti, 10 noiembrie 2004.Nr. 1.944. +
Anexa STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIEII2005-20071. INTRODUCEREUnei corupţii sistemice trebuie să i se opună un sistem anticorupţie eficient. Pentru a produce rezultate, sistemul anticorupţiei trebuie să funcţioneze continuu, coordonat, coerent şi simultan la toate nivelurile.1.1. PREMISE: ANALIZAStrategia Naţională Anticorupţie 2005-2007 (denumită în continuare SNA II) pleacă de la premisa angajamentului politic necondiţionat, pornind la cel mai înalt nivel.Toate entităţile guvernamentale şi societatea civilă, în perioada martie-octombrie 2004 au desfăşurat activităţi complexe de monitorizare şi evaluare a impactului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001 – 2004 (SNA I). Aceste evaluări au fost desfăşurate de instituţii publice (Ministerul Justiţiei, Parchetul Naţional Anticorupţie, Agenţia de Strategii Guvernamentale, unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Agenţiei Naţionale de Control), organizaţii internaţionale (Banca Mondială, Consiliul Europei, OECD ş.a.), societatea civilă (Transparency International, Institutul de Politici Publice, Societatea Academică Română, Centrul de Resurse Juridice ş.a.) şi comunitatea de afaceri (Centrul Internaţional de Studii Antreprenoriale, Agenţia pentru Dezvoltarea Economică a României şi Alianţa Strategică a Asociaţiilor de Afaceri).Evaluările au fost extinse la toate palierele de acţiune ale SNA I.1.2. MISIUNEReducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional şi creşterea impactului măsurilor anticorupţie1.3. SCOPConsolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ şi instituţional creat prin SNA I, în vederea integrării în Uniunea Europeană.1.4. PRINCIPII DIRECTOAREÎn toate etapele şi demersurile efectuate pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, vor fi respectate următoarele principii:Principiul prevenirii săvârşirii actelor de corupţie, care consacră caracterul prioritar şi imperativ al necesităţii identificării anticipate şi înlăturării în timp util, a premiselor de apariţie a corupţiei;Principiul complementarităţii, continuităţii şi coerenţei în cooperare, care impune instituţiilor angajate în prevenirea şi combaterea corupţiei ca, în condiţiile păstrării propriilor lor identităţi funcţionale, în conformitate cu prevederile cadrului legal, să coopereze de o manieră care să asigure simultan un statut egal şi relaţii echilibrate pe toate coordonatele activităţii, o concepţie coerentă, integrată asupra problematicii şi măsurilor angajate ori necesar a fi derulate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse şi demersurilor întreprinse.Principiul transparenţei şi dialogului social, care impune instituţiilor din componenţa Consiliul Naţional de Prevenire a Criminalităţii dezvoltarea unui dialog deschis cu societatea civilă şi transparenţa procesului decizional şi legislativ.Principiul parteneriatelor public-private, care recomandă o bună guvernare prin cooptarea societăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul procesului decizional.Principiul responsabilităţii, care impune obligaţia de a aplica sarcinile, de a răspunde, de a accepta şi suporta consecinţele neîndeplinirii acestor obligaţii.Principiul bunei guvernări, constând în asigurarea supremaţiei interesului public în aplicarea oricărui program politic.1.5. DEFINIŢIA CORUPŢIEISTRICTO SENSUÎn sfera noţiunii de corupţie, înţeleasă în sens strict juridic, sunt incluse şapte categorii de crime şi delicte: luarea de mită (denumită şi corupţie pasivă), darea de mită (considerată drept corupţie activă), traficul de influenţă, remuneraţia injustă şi primirea de foloase necuvenite, la care se adaugă: «fapte de corupţie în legătură cu adopţia» (art. 231 C.P.) şi «coruperea alegătorilor» (art. 303 C.p.).Legea nr. 78/2000 vine să atenueze întrucâtva caracterul reducţionist, determinat de criteriul normativului penal, referitor la definirea şi sancţionarea actelor de corupţie, prin lărgirea şi definirea tipurilor de persoane care, prin natura funcţiei pe care o deţin, intră în categoria persoanelor coruptibile şi, de asemenea, printr-o enumerare mult mai largă a modalităţilor infracţionale asimilate corupţiei.Elementul comun ce le caracterizează îl constituie utilizarea funcţiei publice ca sursă de venituri, de obţinere a unor avantaje materiale, sau de influenţă personală, pentru sine sau pentru altul.LATO SENSUEsenţa fenomenului corupţiei constă în abuzul de putere săvârşit în scopul obţinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat*1)–––*1) Programul global împotriva corupţiei derulat de ONU2. DIRECŢIILE PRIORITARE DE ACŢIUNE ŞI OBIECTIVELE2.1. DIRECŢIA PRIORITARĂ IPREVENIRE ŞI TRANSPARENŢĂ2.1.1. Obiectivul I.1. Continuarea procesului de identificare, monitorizare şi evaluare a factorilor de risc, a condiţiilor care generează sau favorizează corupţia, precum şi a vulnerabilităţilor, pe domenii de activitate (restituirea proprietăţii – reglementarea regimului general al proprietăţii publice, justiţie, administraţie publică, sănătate, educaţie, servicii publice, privatizare, achiziţii publice ş.a.)– rezultate urmărite:a. diagnoza mediului instituţional şi legislativb. formularea de propuneri globale sau specifice, în vederea eliminării sau diminuării factorilor de risc şi cauzelor corupţiei.– indicatori calitativi: factori de risc şi cauze, propuneri transferate în măsuri concrete sau politici publice.– indicatori cantitativi (statistici): media ponderată a importanţei şi severităţii, tendinţe.– termen – anual (luna februarie)– instituţie responsabilă – toate instituţiile publice, în domeniile specifice de activitate.2.1.2. Obiectivul I.2*2) Implementarea completă a tuturor instrumentelor*3) anticorupţie ale UE, ONU, CoE şi OECD–––-*2) Principiul general UE nr. 2 Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene adresată Consiliului, Parlamentului şi Comitetului economico social european intitulată "O politică globală a UE contra corupţiei" COM(2003) 317 final din 28 mai 2003*3) Convenţiile UE PIF, CE Penal, CE Civil, ONU.– rezultatul urmărit: deplina concordanţă a cadrului legislativ şi instituţional intern cu acquisul comunitar şi internaţional– indicatori calitativi: încheierea negocierii cu UE – Capitolul 24 Justiţie şi Afaceri Interne, recunoaşterea conformităţii cu recomandările celei de-a doua Runde de Evaluare a GRECO, invitarea României la Grupul de lucru anticorupţie OECD.– termen de raportare – anual (februarie)– instituţii responsabile – Ministerul Integrării Europene, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Ministerul Public, Autoritatea Naţională de Control.2.1.3. Obiectivul I.3*4) Adoptarea unor norme transparente şi clare privind activitatea de lobby, finanţarea şi auditul financiar extern al partidelor politice şi al campaniilor electorale, pentru evitarea contactelor mascate dintre politicieni, pe de o parte şi pentru prevenirea intereselor de afaceri ilicite, în scop electoral, pe de altă parte––––*4) Principiul general UE nr.9 Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene adresată Consiliului, Parlamentului şi Comitetului economico social european intitulată "O politică globală a UE contra corupţiei" COM(2003) 317 final din 28 mai 2003.– rezultatul urmărit: reglementarea clară prin lege a lobby-ului, a mecanismelor de finanţare şi a auditului financiar extern, precum şi a rapoartelor anuale de audit financiar internaţional.– Indicatori calitativi: adoptarea normelor şi crearea mecanismelor instituţionale pentru punerea în aplicare a acestora, publicarea intereselor de lobby.– Indicatori cantitativi: rapoarte financiare, rapoartele de audit extern.– termen de raportare – septembrie 2005– instituţie responsabilă – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului ministru2.1.4. Obiectivul I.4. Abrogarea, modificarea şi/sau completarea segmentelor legislative care creează condiţii pentru iniţierea şi comiterea actelor (normative) de corupţie, pe cele două direcţii:a) în privinţa coruptibilului – prin reducerea puterii discreţionare … rezultatul urmărit – eliminarea ambiguităţilor normative, simplificarea procedurilor şi normelor care-i ghidează activitatea, îmbunătăţirea managementului şi creşterea transparenţei, responsabilităţii şi controlului, managementul carierei;b) în privinţa corupătorului – prin asigurarea de către stat a funcţionării efective a principiului egalităţii şanselor … rezultatul urmărit – eficientizarea calităţii serviciilor publice, prin asigurarea unor căi legale de accelerare a procedurilor contra cost, prin tehnologia informaţiilor şi îmbunătăţirea accesului la informaţiile de interes public.– indicatori:a. indicatorul Kauffman al complexităţii legislative (Banca Mondială);b. indicatorul Q/1 al complexităţii legislative (Ministerul Justiţiei), indicatori agregaţi şi tematici de transparentă (vor fi creaţi de Agenţia de Strategii Guvernamentale – nr. de proiecte publicate, în funcţie de modalitate – sau instituţia publică responsabilă de monitorizarea şi aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi de Transparency International, în cadrul Sistemului Naţional de Integritate);c. adoptarea unei legislaţii coerente privind managementul carierei funcţionarilor publici (Unitatea Naţională de Reformă a Administraţiei Publice şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici);d. indicatori tematici privind aplicarea managementului carierei:e. adoptarea de proceduri accelerate contra cost pentru toate actele administrative;f. numărul actelor administrative eliberate accelerat din numărul total, pe domenii şi instituţii; numărul de acte administrative, pe domenii şi instituţii, şi numărul celor accesate online;g. extinderea practicii ghişeelor unice;h. extinderea practicilor e-Governance (servicii publice accesibile "online");i. indicatori statistici privind informaţiile de interes public (Avocatul Poporului, Agenţia de Strategii Guvernamentale, număr, tematica, soluţionare);– termen de raportare – lunar (data de 5 a fiecărei luni);– instituţie responsabilă – Agenţia de Strategii Guvernamentale, Avocatul Poporului, Unitatea Centrală de Reformă a Administraţiei Publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Ministerul Justiţiei.2.1.5. Obiectivul I.5. Creşterea nivelului de integritate şi rezistenţă la corupţie a sistemului judiciar, a organelor de cercetare penală şi a celor cu atribuţii de verificare şi control– rezultatul urmărit: diminuarea corupţiei din sistemul judiciar, asigurarea unei independenţe efective a sistemului judiciar, eliminarea factorilor de risc (activităţi, persoane, circumstanţe şi cauze), impunerea unor modele de conduită, creşterea probităţii profesionale.– indicatori: creşterea credibilităţii instituţiilor judiciare şi a încrederii în justiţie– termen – trimestrial– instituţiile responsabile: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Autoritatea Naţională de Control.2.1.6. Obiectivul I.6. Creşterea nivelului de integritate şi rezistenţă la corupţie a sistemelor de educaţie şi cercetare– rezultatul urmărit: diminuarea corupţiei din sistem, eliminarea factorilor de risc (activităţi, persoane, circumstanţe şi cauze), impunerea unor modele de conduită, creşterea probităţii profesionale– indicatori: creşterea credibilităţii instituţiilor (Barometrele de opinie publică ale Gallup International, OSI, CURS, MMC, IRSOP); îmbunătăţirea indicelui percepţiei corupţiei în sistemul de educaţie (instituţii specializate în sondarea opiniei publice, selecţionate prin licitaţie publică).– termen – trimestrial– instituţie responsabilă: Ministerul Educaţiei şi Cercetării2.1.7. Obiectivul I.7. Creşterea nivelului de integritate şi rezistenţă la corupţie în administraţia publică– rezultatul urmărit: diminuarea corupţiei din administraţie, eliminarea factorilor de risc (activităţi, persoane, circumstanţe şi cauze), impunerea unor modele de conduită, creşterea probităţii profesionale– indicatori: creşterea credibilităţii instituţiilor specializate de sondare a percepţiei publice (Barometrele de opinie publică ale Gallup International, OSI, CURS, MMC, IRSOP); îmbunătăţirea indicatorilor de percepţie a corupţiei în sistemul administraţiei publice (instituţii specializate în sondarea percepţiei, selecţionate prin licitaţie publică)– termen – trimestrial– instituţie responsabilă: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici2.1.8. Obiectivul I.8. Creşterea nivelului de integritate şi rezistenţă la corupţie a sistemelor de sănătate– rezultatul urmărit: diminuarea corupţiei din sistem, eliminarea factorilor de risc (activităţi, persoane, circumstanţe şi cauze), impunerea unor modele de conduită, creşterea probităţii profesionale– indicatori: creşterea credibilităţii instituţiilor (Barometrele de opinie publică ale Gallup International, OSI, CURS, MMC, IRSOP); îmbunătăţirea indicatorilor de percepţie a corupţiei în sistemul de educaţie (instituţii care vor fi selecţionate prin licitaţii publice)– termen – trimestrial– instituţiile responsabile: Ministerul Sănătăţii2.1.9. Obiectivul I.9. Utilizarea instrumentelor de management al calităţii, a standardelor de audit şi monitorizare (precum, Common Assessment Framework of EU Heads of Public Administrations and the Strasbourg Resolution)*5) pentru consolidarea integrităţii, responsabilităţii şi transparenţei în administraţia publică, (poliţie, vamă, administraţia fiscală, sănătate, învăţământ, achiziţii publice, ş.a.)––––*5) Normele CAF adoptate prin Rezoluţia UE din 7 noiembrie 2000 Strasbourg, se referă la calitatea serviciilor publice şi evaluarea performanţelor administraţiei în UE; piatra unghiulară a normelor CAF constă în crearea unui cadru de autoevaluare a managementului prin criteriul calităţii totale – instrument de comparare a calităţii în administraţie – mijloc de comunicare– rezultatele urmărite: proiecte pilot de implementare CAF, – transparenţa decizională (ASG), consolidarea accesului la informaţiile de interes public (Avocatul Poporului), introducerea ISO 9000 şi a Modelului de Excelenţă EFQM– indicatori: numărul proiecte acte normative, numărul dezbaterilor publice, numărul reclamaţiilor administrative, numărul de recomandări primite din partea societăţii civile pentru completarea actelor normative, etc.– termen de raportare – anual (luna februarie)– instituţie responsabilă – toate instituţiile publice membre ale Consiliului Naţional de Prevenire a Criminalităţii2.1.10. Obiectivul I.10.A. – Dezvoltarea de parteneriate public-privat cu organizaţiile neguvernamentale interne şi internaţionale specializate, cu alţi parteneri sociali, mediul academicB. – Dezvoltarea de parteneriate public-privat cu mediul de afaceri– rezultatul urmărit: transparenţa decizională, participarea directă la elaborarea cadrului legislativ, instituţional, etic, implicarea participativă a comunităţii în anticorupţie, monitorizare independentă– indicatori: încheierea de protocoale de colaborare între instituţiile publice şi societatea civilă, procentul proiectelor legislative discutate în comisiile de dialog social sau în alta formula cu caracter public, monitorizări independente ale societăţii civile– termen de raportare – anual (luna februarie)– instituţie responsabilă – toate instituţiile publice membre ale Consiliului Naţional de Prevenire a Criminalităţii2.2. DIRECŢIA PRIORITARĂ IICOMBATEREA CORUPŢIEI:COMBATEREA PRIN MIJLOACE DE NATURĂ PENALĂCOMBATEREA PRIN MIJLOACE ADMINISTRATIVE, CIVILE, DISCIPLINARECALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIECombaterea prin mijloace de natură penală2.2.1. Obiectivul II.1. Descoperirea, urmărirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, la nivel înalt– rezultatul urmărit: dezmembrarea corupţiei sistemice:a) pe orizontală, prin descurajarea actelor de corupţie, la nivel înalt; … b) pe verticală, prin desfiinţarea filierelor corupţiei, de sus în jos. … – indicatori: set de indicatori (incluşi în RISP).– termen de raportare – lunar (data de 5 a fiecărei luni)– instituţie responsabilă – Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii2.2.2. Obiectivul II.2. Elaborarea unei politici integrate de combatere a corupţiei mici şi mijlocii, în vederea descoperirii, urmăririi şi sancţionării faptelor de mică corupţie– rezultatul urmărit:a) pe orizontală: coerenţă, coordonare, … b) pe verticală: dezmembrarea filierelor corupţiei pornind de jos în sus … – indicatori: indicii de percepţie a corupţiei (Banca Mondială, OECD etc) pe domenii de activitate, CPI (Transparency International), set de indicatori statistici ai PÎCCJ– termen de raportare – lunar (data de 5 a fiecărei luni)– instituţie responsabilă – Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii2.2.3. Obiectivul II.3. Descoperirea, urmărirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, aflate în interdependenţă cu crima organizată, spălarea banilor şi cu infracţiunile financiar-bancare şi fiscale– rezultatul urmărit: constituirea unui sistem anticorupţie integrat, anihilarea reţelelor criminale.– indicatori: set indicatori statistici RISP.– termen de raportare: lunar (data de 5 a fiecărei luni)– instituţie responsabilă: Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Public, Garda Financiară, Cancelaria Primului-Ministru – Punctul unic de contact OLAF2.2.4. Obiectivul II.4*6). Răspunderea penală a persoanei juridice––––*6) Principiu CE Res (97)24 nr. 5, art. 14, 18,19 din Convenţia Penală asupra corupţiei, monitorizate de GRECO– rezultatul urmărit: implementarea prevederilor legale, corelarea textelor din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, precum şi cu alte acte normative– indicatori: intrarea în vigoare a modificărilor preconizate– termen de raportare: august 2005– instituţie responsabilă: Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public2.2.5. Obiectivul II.5 – Armonizarea legislaţiei interne cu normele dreptului internaţional privind incriminarea îmbogăţirii ilicite– rezultat: recuperarea bunurilor dobândite ilicit– indicatori: intrarea în vigoare a legii– termen de raportare: august 2005– instituţie responsabilă: Ministrul Justiţiei, MINISTERUL PUBLIC, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Integrării Europene2.2.6. Obiectivul II.6. Identificarea, generalizarea, diseminarea practicii judiciare unitare şi, aplicarea unitară a legii– rezultatul urmărit: discutarea şi analiza speţelor controversate sau neunitare, în cadrul dezbaterilor profesionale ale curţilor de apel prin analiza practicii de casare– indicatori: indicele de casare (numărul de hotărâri judecătoreşti casate pe tara şi pe grade de jurisdicţie)– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, MINISTERUL PUBLIC, MINISTERUL JUSTIŢIEICombaterea prin mijloace administrative, civile, disciplinare2.2.7. Obiectivul II.7. Descoperirea şi sancţionarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflictelor de interese– rezultatul urmărit: prevenirea şi sancţionarea situaţiilor de incompatibilitate şi a conflictelor de interese– indicatori: numărul de cereri primite, procesate şi soluţionate, sancţiuni aplicate, declaraţiile de avere, deciziile anulate în urma incompatibilităţilor– termen de raportare: trimestrial– instituţie responsabilă: instituţia căreia, prin lege, îi revine competenţa în această materie2.2.8. Obiectivul II.8. Implementarea de mecanisme eficiente de constatare şi sancţionare a abaterilor de la prevederile codurile deontologice– rezultatul urmărit: funcţionalitatea comisiilor de disciplină din cadrul instituţiilor publice, elaborarea şi publicarea unei jurisprudenţe deontologice– indicatori: numărul de plângeri, sesizări, procesate, soluţionate, sancţionate.– termen de raportare: trimestrial– instituţie responsabilă: toate instituţiile publice2.2.9. Obiectivul II.9*7) Instituţia protecţiei avertizorului de integritate publică (whistle-blower), trebuie să acopere ambele sectoare: public şi privat–––*7) Principiul general UE nr. 7 Comunicarea Comisiei Comunităţilor Europene adresată Consiliului, Parlamentului şi Comitetului economico social european intitulată "O politică globală a UE contra corupţiei" COM(2003) 317 final din 28 mai 2003– rezultatul urmărit: implementarea legislaţiei privind avertizorii în interes public; extinderea la domeniul privat– indicatori: numărul de cazuri în care avertizorul nu este protejat– termen de raportare: lunar (data de 5 a fiecărei luni)– instituţie responsabilă: toate instituţiile publiceCalitatea actului de justiţie2.2.10. Obiectivul II.10. Consolidarea independenţei şi integrităţii autorităţii judiciare – procurori şi judecători– rezultatul urmărit: – garantarea unei reale independenţe a magistraţilor, prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, echilibrarea volumului de muncă, pe instanţe şi parchete, retribuţii corespunzătoare, protecţia efectivă a magistraţilor, acces facil la legislaţia în vigoare;– asigurarea unui tratament legal şi imparţial tuturor părţilor, în cadrul procesului judiciar;– indicatori: indicatorul QI privind percepţia independenţei şi integrităţii magistraţilor– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIŢIEI, Ministerul Public2.2.11. Obiectivul II.11. Asigurarea accesului neîngrădit la justiţie– rezultatul urmărit: o justiţie egală şi imparţială fără privilegii şi fără discriminări– indicatori: numărul petiţiilor prin care justiţiabilul sesizează refuzul judecătorilor/procurorilor de serviciu de a primi o acţiune/sesizare, numărul sancţiunilor administrative aplicate ca urmare a acestor petiţii, intrarea în vigoare a modificărilor legislative preconizate.– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIŢIEI2.2.12. Obiectivul II.12. Asigurarea celerităţii procesuluiÎnlăturarea cauzelor care conduc la diminuarea celerităţii procesului judiciar (cadrul legislativ incoerent şi instabil ce conduce la soluţii contradictorii şi practică neunitară asociată cu corupţia, norme de procedură lacunare, formalism excesiv care generează abuzul de drept, insuficienţa programelor de pregătire profesională a magistraţilor, pe materii, deficienţe de natură logistică, slabă informatizare, pregătirea grefierilor, invocarea repetată a excepţiilor de neconstituţionalitate, numărul mare a gradelor de jurisdicţie, etc.)– rezultatul urmărit: soluţionarea în termen rezonabil a cauzelor, scăderea costurilor şi a duratei procesului, sporirea încrederii în justiţie– indicatori: durata medie a procesului, detaliat pe materii– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIŢIEI, Ministerul Public2.3. DIRECŢIA PRIORITARĂ III.EDUCAŢIA ŞI CONSTITUIREA UNEI CULTURI INSTITUŢIONALE ŞI CIVICE ANTICORUPŢIE2.3.1. Obiectivul III.1. Programe de educare a publicului, predarea educaţiei moral-civice anticorupţie, a unor noţiuni elementare de drept, în special în şcoli şi licee, în parteneriat cu societatea civilă; introducerea la instituţiile de învăţământ superior a disciplinelor de etică şi deontologie profesională.– rezultat: creşterea nivelului de educaţie– indicatori: modificarea programei şcolare, numărul de ore de curs, număr de instituţii care au introdus predarea educaţiei moral-civice anticorupţie, număr de manuale de educaţie anticorupţie elaborate şi distribuite, numărul de sesiuni ştiinţifice şi numărul lucrărilor susţinute în domeniul anticorupţie.– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, MINISTERUL JUSTIŢIEI, Institutul Naţional de Criminologie, instituţii de învăţământ superior2.3.2. Obiectivul III.2. Completarea programei de învăţământ a Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Institutul Naţional de Administraţie, Academia Diplomatică, Academia de Poliţie, Institutul Naţional pentru Pregătirea Profesională a Avocaţilor, precum şi pregătirea profesională specializată pe probleme anticorupţie– rezultat: creşterea nivelului de formare profesională şi îmbunătăţirea nivelului anticorupţiei– indicatori: modificarea programei universitare şi a formării profesionale de specialitate, număr de cursuri, număr de manuale/cursuri universitare elaborate, numărul de sesiuni ştiinţifice şi numărul lucrărilor susţinute în domeniul anticorupţie.– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul Naţional de Magistratură, Institutul Naţional de Administraţie, Institutul Naţional de Pregătire a Avocaţilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe.2.3.3. Obiectivul III.3. Campanii de conştientizare a publicului– rezultate: înţelegerea fenomenului corupţiei, creşterea sprijinului acordat de cetăţeni în implementarea strategiei anticorupţie; sporirea încrederii în instituţiile statului; publicitatea instrumentelor instituţionale, legislative şi a eforturilor întreprinse de către stat pentru prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei; elaborarea şi distribuirea de ghiduri anticorupţie.– indicatori: sondaje anuale de opinie la nivel naţional realizate de organizaţii internaţionale şi societatea civilă; barometrele de opinie publică (bianual), numărul de campaniilor de conştientizare – acoperirea şi mărimea publicului ţintă; numărul de ghiduri anticorupţie distribuite– termen de raportare: anual (iunie)– instituţie responsabilă: Institutul Naţional de Criminologie, Agenţia de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIŢIEI, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Autoritatea Naţională de Control2.3.4. Obiectivul III.4. Implicarea directă a oamenilor politici, parlamentarilor, demnitarilor şi înalţilor funcţionari publici în crearea unei culturi instituţionale anticorupţie, cu mesajul central: corupţia nu reprezintă o manifestare tolerabilă ci o infracţiune/crimă gravă sancţionată penal– rezultat: sporirea credibilităţii în instituţiile publice– indicatori: numărul de dezbateri publice în domeniul anticorupţiei la care participă oamenii politici, numărul de oameni politici cercetaţi pentru fapte de corupţie, numărul de oameni politici condamnaţi pentru fapte de corupţie– termen de raportare: anual (septembrie)– instituţie responsabilă: Cancelaria Primului Ministru, Agenţia de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Ministerul Administraţiei şi Internelor.2.3.5. Obiectivul III.5. Implicarea directă a liderilor (formali sau informali) şi membrilor comunităţilor– rezultat: creşterea sprijinului şi colaborării în prevenirea corupţiei– indicatori: : numărul de dezbateri publice în domeniul anticorupţiei organizate sau la care participă liderii comunităţilor– termen de raportare: anual (februarie)– instituţie responsabilă: Institutul Naţional de Criminologie, Agenţia de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIŢIEI, Ministerul Administraţiei şi Internelor2.3.6. Obiectivul III.6. Crearea unor canale de comunicare anticorupţie permanente între cetăţeni şi administraţia publică– rezultat: informarea administraţiei publice şi obţinerea unei reacţiei eficiente din partea acesteia;– indicatori: număr de canale deschise (telefon verde), numărul sesizărilor primite, verificate, confirmate;– instituţie responsabilă: Institutul Naţional de Criminologie, Agenţia de Strategii Guvernamentale, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici2.4. DIRECŢIA DE ACŢIUNE IV.COORDONARE INTER-INSTITUTIONALĂ ŞI COOPERARE INTERNAŢIONALĂ2.4.1. Obiectivul IV.1. Coordonarea inter-instituţională, la nivel strategic– rezultatul urmărit: coordonarea eficientă a strategiilor sectoriale de prevenire a corupţiei, colaborarea inter-instituţională în vederea elaborării şi implementării actelor normative în domeniul anticorupţiei– indicatori: număr de programe desfăşurate în comun şi evaluarea calitativă a lor, număr de întâlniri între instituţiile implicate în combaterea şi prevenirea corupţiei,– termen de raportare: lunar– instituţie responsabilă: Consiliul Naţional de Prevenire a Criminalităţii – Grupul Central, Secretariatul General al Guvernului2.4.2. Obiectivul IV.2. Consolidarea cooperării inter-instituţionale, la nivel operativ– rezultatul urmărit: coordonarea acţiunilor de prevenire a corupţiei, în vederea asigurării unei sincronizări a instituţiilor judiciare şi a celor cu atribuţii de verificare şi control– indicatori: numărul sesizărilor primite, verificate, confirmate, numărul de cauze şi persoane trimise în judecată, durata cercetării penale– termen: lunar– instituţie responsabilă: Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Autoritatea Naţională de Control, Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor2.4.3. Obiectivul IV.3. Realizarea unei comunicări eficiente între sistemele informatice existente în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei– rezultatul urmărit: Punerea în funcţiune a Sistemul Naţional Informatic Integrat; implementarea în justiţie a sistemului informatic de management a dosarelor şi bibliotecă legislativă – ECRIS.– indicatori: intrarea în stare de funcţionare– termen: decembrie 2006– instituţie responsabilă: Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Consiliul Suprem de Apărare a Tării2.4.4. Obiectivul IV.4. Cooperare cu UE, EUROPOL, EUROJUST– rezultate urmărite:● armonizarea legislaţiei interne (armonizarea prevederilor Codului de procedură penală cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internaţională în materie penala)● pregătirea instituţională în vederea executării mandatului de arestare european● acces la documentaţia şi centrele de informare EUROJUST– indicatori: intrarea în vigoare a măsurilor adoptate, numărul programelor, sumele atrase– termen: decembrie 2005– instituţii responsabile: MINISTERUL JUSTIŢIEI, MAE, MIE, MAI, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul Public2.4.5. Obiectivul IV.5. Cooperare cu CoE, (GRECO, MONEYVAL, OCTOPUS, PACO)– rezultatele urmărite: îndeplinirea principiilor şi recomandărilor GRECO privind prevenirea şi combaterea corupţiei, a recomandărilor FATF/GAFI privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi a recomandărilor formulate în domeniul asistenţei şi cooperări tehnice.– indicatori: numărul de recomandări formulate, numărul de recomandări îndeplinite, numărul programelor de perfecţionare şi asistenţă tehnică– termen: decembrie 2007– responsabili: Ministrul Administraţiei şi Internelor, MINISTERUL JUSTIŢIEI, MINISTERUL PUBLIC, Ministerul Afacerilor Externe, MIE, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.2.4.6. Obiectivul IV.6. Cooperare cu ONU, PNUD– rezultate urmărite: îndeplinirea tuturor obligaţiilor decurgând din Convenţia ONU împotriva Corupţiei.– Indicatori: numărul de recomandări formulate, numărul de recomandări îndeplinite, numărul programelor de perfecţionare şi asistenţă tehnică– termen: decembrie 2006– responsabili: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Integrării Europene.2.4.7. Obiectivul IV.7. Cooperarea cu Pactul de Stabilitate (SPAI, SPOC, SECI)– rezultate urmărite: creşterea eficienţei şi coordonării instituţiilor regionale– Indicatori: numărul de colaborări, numărul de acţiuni reuşite, numărul de recomandări formulate, numărul de recomandări îndeplinite, numărul programelor de perfecţionare şi asistenţă tehnică– termen: decembrie 2006– responsabili: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Naţională de Control2.4.8. Obiectivul IV.8. Cooperarea cu OECD– rezultatele urmărite: admiterea participării României la lucrările Grupului de lucru OECD împotriva corupţiei, condiţie pentru aderarea la Convenţia OECD privind combaterea corupţiei funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerciale internaţionale (1997, Paris)– indicator: admiterea României în Grupul OECD de luptă împotriva corupţiei– termen: decembrie 2006– responsabili: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei2.4.9. Obiectivul IV.9. Cooperare cu SEECP– rezultate urmărite: elaborarea şi adoptarea Cartei Regionale Anticoruptie– indicatori: elaborarea Cartei– termen: semestrul I, 2005– instituţie responsabila: Ministerul Afacerilor Externe, MINISTERUL JUSTIŢIEI, Ministerul Integrării Europene2.4.10. Obiectivul IV.10. Programe de asistenţă tehnică: USAID, DflD, Matra, Banca Mondială, FMI, etc.– rezultate urmărite: dezvoltarea de programe de asistenţă tehnică– indicatori: numărul de programe, contravaloarea asistenţei tehnice contractate– termen: anual, februarie– instituţie responsabila: toate instituţiile membre ale Consiliului Naţional de Prevenire a Criminalităţii3. INSTRUMENTELE STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE3.1. EVALUAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE,3.2. MECANISMUL DE MONITORIZARE A APLICĂRII SNA IIMonitorizarea şi evaluarea periodică a implementării măsurilor, a efectelor şi impactului produs de acestea şi rezultatele obţinute, se realizează pe mai multe planuri, respectiv:3.2.1. MonitorizareSe efectuează pe plan naţional prin rapoarte periodice de progres întocmite de fiecare autoritate publică în domeniul specific de activitate, pe baza datelor statistice, indicatorilor cantitativi şi calitativi, sistemelor proprii de testare şi apreciere a capacităţii instituţionale. Acestea vor fi prelucrate statistic în baza de date RISP, administrată de MINISTERUL JUSTIŢIEI.3.2.2. Evaluări independentea) evaluări interne efectuate de către instituţiile publice – realizarea studiului "Sistemul naţional de integritate" … b) evaluări internaţionale sau regionale efectuate de către: Uniunea Europeană, GRECO, MONEYVAL, OECD, ONU, Banca Mondială, Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare Sud-Est Europeană, USAID, TI-S. … c) evaluări neguvernamentale, precum: TI-Ro, ABA CEELI, Freedom House, Financial Times, CRJ, IPP, OSF, AJER. … 3.3. ACTUALIZAREA SNA IISe va face anual, în luna martie, pe baza evaluărilor periodice finalizată în februarie. Măsuri specifice pot fi introduse oricând, în Planul de acţiune sau planurile/programele/strategiile sectoriale, cu respectarea Direcţiilor de acţiune şi a Obiectivelor subsumate acestora în Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007. Planul de acţiune poate fi supus analizei Consiliului Naţional de Prevenire a Criminalităţii care formulează propuneri de modificare şi actualizare, în cadrul strategic general stabilit prin actuala Hotărâre a Guvernului nr. 1082/2004.3.4. INSTRUMENTE PENTRU ASIGURAREA COMUNICĂRII INTERINSTITUŢIONALEMăsurile specifice adoptate în baza strategiei vor fi comunicate tuturor instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor afectate sau interesate prin:a) Reţeaua Română Anticorupţie, constituită din punctele de contact stabilite la nivel central şi teritorial ale instituţiilor publice; … b) Pagina INTERNET a Reţelei Române Anticorupţie, e-forum RRA; … c) Adrese, rapoarte, note scrise; … d) Comunicate de presă atunci când este cazul; … e) Telefonic. … 4. OPERAŢIONALIZARE4.1. Strategia şi Planul de acţiune pentru prevenirea şi combaterea corupţiei va fi supus aprobării Guvernului României.4.2. Pentru îndeplinirea rolului de coordonator strategic Grupul central al Consiliului Naţional de Prevenire a Criminalităţii are drept sarcini specifice:a) urmărirea implementării Strategiei şi a instrumentelor derivate din aceasta; Instrumente pentru asigurarea comunicării interinstituţionale … b) procesarea analitică a fluxului de date primite de la celelalte instituţii din sistem şi asigurarea informării lor adecvate, în baza unor documente integrate; … c) arhivarea acestor informaţii şi gestionarea bazei de date unificate; … d) asigurarea unui cadru periodic de discuţii, la nivel de experţi, privind impactul produs, şi căile de optimizare a activităţii. … 4.3. Instituţiile din componenţa Consiliului Naţional de Prevenire a Criminalităţii vor întocmi strategii/programe şi planurile de acţiune sectoriale corespunzătoare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei cuprinzând sarcinile generale ce le revin, subsumate tuturor modalităţilor de acţiune şi responsabilităţi.4.4. În vederea realizării obiectivelor prezentei strategii, Consiliul Naţional de Prevenire a Criminalităţii înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 1082/2004, acţionează ca mecanism de asigurare, organizare şi desfăşurare, într-o viziune unitară a cooperării inter-instituţionale, trans-sectoriale, destinate îndeplinirii optime a tuturor sarcinilor ce derivă din legislaţia în domeniul, programele speciale interdepartamentale şi departamentale.––-
