HOTĂRÂRE nr. 1.271 din 19 octombrie 2022

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „HORUS“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. + 
Articolul 3Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General de Aviație și Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiții prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul finanțelor,
Adrian CâciuBucurești, 19 octombrie 2022.Nr. 1.271. + 
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „HORUS“Siguranța rutieră a fost văzută ca o problemă a sistemului de transport, o consecință nefastă a acestuia, fără a se ține cont de faptul că accidentele rutiere presupun costuri directe care sunt suportate de sectorul de sănătate, domeniul afacerilor și de către familiile celor implicați. Accidentele rutiere sunt evenimente care au impact socioeconomic extrem de puternic asupra societății în ansamblul ei și în mod direct asupra membrilor acesteia.Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos și costisitor în termeni de vieți omenești și costuri aferente. Astfel, siguranța rutieră reprezintă o problemă de interes individual, național, european și mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărțită între toți actorii implicați.Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială au estimat o creștere alarmantă a deceselor din trafic. Prin urmare, se propune ca decesul/rănirea gravă prin accidente rutiere să fie considerat(ă), alături de problemele cardiovasculare, cancer și atacuri cerebrale, ca o problemă de sănătate publică. Cum riscul de a fi implicat într-un accident rutier poate fi diminuat prin diferite măsuri, rezultă că și accidentele rutiere pot fi prevenite prin măsuri educative, inginerești, preventive și corective, reducând astfel numărul victimelor acestora.În ciuda unor îmbunătățiri recente, siguranța rutieră este o problemă gravă în România și performanța acesteia este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene (UE). Anual, în România își pierd viața peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul țărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morți la un milion de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morți în accidente de circulație la un milion de locuitori).Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de circa 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (circa 19%) și neacordarea priorității de trecere (circa 17%).Pentru a susține în mod eficient, pe segmentul aflat în responsabilitatea sa, efortul comun al autorităților naționale și al organizațiilor nonguvernamentale pentru atingerea obiectivului stabilit de statele membre UE, de reducere a mortalității rutiere cu 50% în intervalul 2021-2030, România și-a stabilit ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere.Atingerea acestui obiectiv presupune dezvoltarea capacității poliției rutiere de monitorizare și gestionare a traficului rutier și dispunerea măsurilor necesare pentru creșterea siguranței rutiere.Ca primă necesitate se impune achiziția a două elicoptere cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 de minute. Elicopterele propuse vor contribui în mod direct la întărirea capacității Poliției Române de monitorizare și gestionare a traficului rutier, de căutare-salvare atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Totodată, elicopterele vor fi folosite la misiunile aeriene de patrulare, supraveghere și recunoaștere, fiind implementat un concept de acțiune integrată între efectivele de poliție dispuse la sol și o unitate aeriană de elicoptere.Necesitatea achiziției de aparate de zbor derivă de asemenea și din faptul că, în ultimii ani, solicitările de asistență aeriană din partea Poliției Române au crescut constant, dar din cauza numărului redus de aparate de zbor, a uzurii fizice și morale a acestora, a perioadelor frecvente pentru mentenanță, Inspectoratul General de Aviație (IGAv) s-a aflat în imposibilitatea de a da curs tuturor solicitărilor Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Nevoia de intervenție aeriană în misiuni specifice Poliției Române crește de la an la an (atât prin prisma resursei solicitate, cât și a orelor de zbor executate), astfel încât, fără realizarea acestor achiziții, IGAv se va afla în imposibilitatea de a da curs solicitărilor primite din partea IGPR.Din analizele existente, o autonomie de zbor de cel puțin 120 de minute este suficientă pentru majoritatea acțiunilor previzionate.O altă nevoie identificată este achiziția a trei echipamente tip Sistem electronooptic FLIR. Sistemul propus oferă performanțe HD multispectrale necesare pentru executarea programelor de căutare-salvare atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte și pentru misiunile aeriene de patrulare, supraveghere și recunoaștere. Beneficiind de optică cu zoom continuu, sistemul oferă rază lungă de acțiune, permițând identificarea și operarea la distanțe mari.Elicopterele dotate cu aceste sisteme de supraveghere video vor fi utilizate în misiunile de salvare a vieților omenești, dar și în scop preventiv și de monitorizare a traficului rutier pentru creșterea siguranței rutiere.Totodată, utilizarea echipamentelor de tip elicopter ușor dotat cu echipament de tip Sistem electronooptic FLIR în misiunile desfășurate de către Poliția Română ar contribui la eficientizarea activității mai multor unități.O altă nevoie identificată este achiziția a 300 de autospeciale specifice poliției rutiere.Continuarea creșterii mobilității Poliției Române va fi asigurată prin achiziționarea a 300 de autospeciale cu performanțe ridicate care să asigure nevoile urgente de siguranță publică a cetățeanului.Distribuția acestora se va realiza la nivel național și va viza în special drumurile unde se produc frecvent accidente rutiere grave, în raport cu analiza operativă a cauzelor de producere a acestora.Această componentă a proiectului are în vedere sporirea capacității parcului de autospeciale ca răspuns la cerințele sociale actuale, respectiv o reacție promptă, sigură și eficientă. De asemenea, se intenționează creșterea capabilității de urmărire și de oprire forțată a celor care se sustrag de la controlul poliției, aceste fapte fiind de cele mai multe ori elemente asociate infracțiunilor de drept penal.O altă nevoie identificată este achiziția a 200 de sisteme electronice mobile de depistare a substanțelor stupefiante în salivă.Fenomenul utilizării autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive a luat amploare în ultima perioadă în contextul în care structurile de poliție rutieră utilizează 131 de aparate Drugtest, reprezentând 18%, din necesarul de înzestrare al poliției rutiere.În ultimii 4 ani s-a constatat o creștere semnificativă a depistărilor privind conducerea autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive. Astfel, în urma controalelor efectuate în acest sens s-a reliefat următoarea evoluție:– în anul 2018 – 337 depistări; … – în anul 2019 – 728 depistări; … – în anul 2020 – 740 depistări; … – în anul 2021 – 1.535 depistări. … Prin achiziția unor dispozitive care dovedesc consumul de substanțe psihoactive, Poliția Română își propune să îmbunătățească rezultatele obținute în cadrul activităților de depistare și identificare a cazurilor de infracționalitate specifică în domeniul de competență, prin descoperirea conducătorilor de autovehicule care se află sub influența acestor substanțe și care pun în pericol climatul de siguranță rutieră din România.Totodată, dotarea cu aceste aparate va permite eficientizarea procesului de verificare și control al persoanelor care prezintă interes din punct de vedere polițienesc, într-un mod profesionist și în cele mai bune condiții pentru polițiștii care vor opera cu astfel de dispozitive.Achiziția vizează acoperirea deficitului de înzestrare al Poliției Române cu astfel de dispozitive, precum și creșterea numărului constatărilor pe linia consumului de droguri, pentru a controla escaladarea unui risc emergent pentru siguranța transportului rutier.Prin prezentul proiect se continuă abordarea multicauzalitate a accidentelor rutiere, astfel achiziționarea unor aparate de depistare a consumului de substanțe stupefiante ar determina creșterea capacității de constatare reală a consumului de astfel de substanțe de către conducătorii de autovehicule și implicit îmbunătățirea nivelului de siguranță rutieră a cetățenilor.Achiziția a 800 de etilometre este de asemenea o nevoie stringentă, structurile rutiere teritoriale având în acest moment în exploatare 805 aparate etilometru, reprezentând doar 15% din necesarul de înzestrare al Poliției Române.Acest dispozitiv face parte din categoria mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, fiind destinat stabilirii precise a concentrației de alcool din pereții alveolelor pulmonare.Astfel, potrivit art. 2 din anexa la Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 120/2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 012-05 „Etilometre“, cu modificările și completările ulterioare, etilometrul este mijlocul de măsurare destinat măsurării automate a concentrației masice de etanol în aerul alveolar expirat de către o persoană, în scopul obținerii de probe judiciare privind consumul de alcool.Mai mult, art. 88 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede posibilitatea stabilirii concentrației de alcool de către poliția rutieră cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.Utilizarea etilometrelor de către polițiștii rutieri în activitatea de prevenire și combatere a conducerii unui vehicul de către persoanele aflate sub influența alcoolului asigură precizie în stabilirea concentrației de alcool.Platforma IT pentru digitalizare – Dezvoltarea platformei IT este necesară pentru asigurarea disponibilității, securității și acurateței datelor necesare pentru sporirea siguranței rutiere, astfel încât datele necesare să ajungă la factorul decizional rapid și la o calitate care să corespundă celor mai noi tehnologii disponibile.Totodată, platforma va implementa dosarele și corespondența judiciară specifice normelor rutiere.Actualmente, întreg fluxul de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne specific inițierii, transmiterii, procesării informațiilor/datelor aferente dosarelor ce vizează încălcarea regulilor de circulație este bazat pe proceduri manuale, improprii unui management eficient care își propune rezolvarea și monitorizarea cu acuratețe a acestor spețe. În plan concret, se propune digitalizarea fluxului de creare a dosarului, de analiză inițială, solicitare de probe, formulare apărări, cereri pentru chemarea în judecată, pronunțare de hotărâri, precum și a altor etape definite în legislația națională și reglementările interne.Conform art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi, documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C „Alte cheltuieli de investiții“ care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 40 milioane lei.Contribuția financiară UE reprezintă 85% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, iar contribuția României reprezintă 15% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.Alte cheltuieli decât cele eligibile sunt: TVA și pro-rata 10,56%.Prin proiect se propune aprobarea Notei de fundamentare privind oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „HORUS – Siguranță rutieră prin implementarea de noi concepte integrate de comunicații și tehnologia informației“.Proiectul are în vedere o abordare integrată care presupune supravegherea traficului rutier prin senzori de diverse tipuri montați pe elicoptere și alte mijloace mobile/staționare, care să asigure colectarea în timp real a informațiilor din zonele cu grad ridicat de risc în ceea ce privește producerea de accidente rutiere, echipamente de comunicații și IT care să permită transmiterea și procesarea în timp real a informațiilor, mijloace de transport aerian pentru transportul rapid al echipelor Poliției Române care execută intervenții cu rol preventiv și al echipelor tehnice ale Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației (DGCTI din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) care execută intervenții la sistemele de comunicații, capabilități de creare rețele de comunicații ad-hoc în zonele de intervenție, dezvoltarea pentru DGCTI a unei capacități de monitorizare 24/7/365 și de operare și administrare a infrastructurii TIC.Având în vedere indicatorul de rezultat „2S20 Puncte negre rutiere eliminate“, precum și rezultatul specific OS2.5 „2S15 – Decese înregistrate în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori“, proiectul își propune reducerea gradului de victimizare a populației prin implementarea unui concept de acțiune integrat sol-aer și asigurarea suportului IT C necesar structurilor cu responsabilități în scăderea numărului persoanelor decedate în accidente de circulație.Raportat la obiectivul de reducere a numărului de victime în urma accidentelor rutiere și cu precădere la o diminuare a numărului de decese înregistrate, Poliția Română își propune să intervină în domeniul siguranței rutiere într-un mod sectorial, raportat la activitățile specifice întreprinse în acest larg domeniu, în strictă conformitate cu competențele deținute prin lege. Gradul de siguranță rutieră nu poate fi crescut decât în urma îndeplinirii tuturor sarcinilor ce revin autorităților publice și tuturor instituțiilor abilitate, conform celor prevăzute în Strategia națională privind siguranța rutieră 2022-2030, dar și a îndeplinirii obiectivelor strategice și calendarului prevăzut în Master planul general de transport, deci inclusiv ca urmare a dezvoltării infrastructurii rutiere cu elemente de siguranță sporită, activități ce pot fi finanțate atât prin investiții naționale, cât și prin proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.Poliția rutieră va contribui la atingerea indicatorului de rezultat 2S20 prin realizarea obiectivelor specifice ale proiectului și a rezultatelor așteptate, devenind astfel o structură mai eficientă, de natură a aduce beneficii creșterii gradului de siguranță și securitate rutieră.Indicatorii tehnico-economici ai proiectului de investiții „HORUS“Titular: Ministerul Afacerilor InterneBeneficiar: Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informațieiAmplasament: teritoriul României

Finanțarea investițieiFinanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește