HOTĂRÂRE nr. 1.090 din 9 noiembrie 2000

pentru aprobarea Criteriilor de măsurare, clasificare şi marcare a lemnului în stare bruta



În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,Guvernul României adopta prezenta hotărâre. + 
Articolul 1(1) Se aprobă Criteriile de măsurare, clasificare şi marcare a lemnului în stare bruta, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. … (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) sunt stabilite în vederea realizării operaţiunilor de import-export al lemnului în stare bruta, efectuate de România cu statele membre ale Uniunii Europene, în cadrul cărora acesta se comercializează cu menţiunea "clasificat CEE". …  + 
Articolul 2(1) Lemnul în stare bruta se poate comercializa, cu menţiunea "clasificat CEE", în cadrul Uniunii Europene numai dacă este măsurat, clasificat şi marcat potrivit criteriilor prevăzute la art. 1 alin. (1). … (2) În sensul prezentei hotărâri, prin lemn în stare bruta se înţelege lemnul provenit din fusul arborelui doborat, secţionat, fără vârf şi curatat de craci, cu sau fără coaja. …  + 
Articolul 3Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.PRIM-MINISTRUMUGUR CONSTANTIN ISARESCUContrasemnează:–––––Ministrul industriei şi comerţului,Radu BerceanuMinistrul apelor, pădurilorşi protecţiei mediului,Romica Tomescu + 
Anexa CRITERIILEde măsurare, clasificare şi marcare a lemnului în stare bruta("clasificat CEE")I. MĂSURARE1.1. Generalitati1.1.1. Măsurarea lemnului în stare bruta (denumit în continuare lemn brut) se face fie după volum (real sau stivuit), în metri cubi, fie după greutate, în tone.1.1.2. Se utilizează numai sistemul metric.1.1.3. Dispozitivele de măsurare vor fi autorizate oficial şi vor fi menţinute într-o stare buna.1.2. Lemn lung1.2.1. Lemnul brut al cărui volum este de obicei exprimat în metri cubi reali se numeşte lemn lung.1.2.2. Lemnul lung, considerat convenţional cu secţiune circulara, se măsoară volumic piesa cu piesa. Lemnul lung cu forma neregulata se măsoară volumic pe porţiuni, prin excluderea formei neregulate.1.2.3. Volumul unei piese (bustean) se determina în funcţie de lungime şi de diametru, măsurat cu coaja sau fără coaja. Volumul se calculează cu trei zecimale, utilizându-se tabelele de cubaj.1.2.4. Rezultatele masurarii diametrelor pieselor se exprima în centimetri, fără rotunjire. Valorile diametrelor rezultate în urma masurarii bustenilor cu coaja se reduc în mod corespunzător în conformitate cu normele specifice în vigoare.1.2.5. În situaţia masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora, până la şi inclusiv 19 cm, fără coaja, se foloseşte în calculul volumului valoarea diametrului orizontal.În situaţia masurarii bustenilor cu diametre la mijlocul lungimii acestora, peste şi inclusiv 20 cm, fără coaja, se foloseşte în calculul volumului media aritmetica a doua diametre, orizontal şi vertical, pe cat posibil cu valori extreme.În situaţia în care mijlocul lungimii bustenilor se afla într-o zona neregulata sau de insertie a cracilor, valoarea diametrului ce se utilizează în calculul volumului se obţine ca medie a rezultatelor masurarilor făcute de o parte şi de alta, la distanta egala de mijlocul busteanului.1.2.6. Rezultatul masurarii lungimii pieselor se exprima în decimetri, fără rotunjire. Pentru lemnul lung cu un diametru mediu de până la 20 cm inclusiv, fără coaja, lungimea pieselor se exprima în metri, fără rotunjire.Dacă taieturile sunt în unghi, lungimea se măsoară din centrul taieturii acestora (secţiunilor).1.3. Lemnul stivuit în metri cubi1.3.1. Lemnul brut al cărui volum este exprimat în mod obişnuit în metri cubi stivuiti se numeşte lemn stivuit în metri cubi.1.3.2. Lemnul stivuit în metri cubi va avea o supramasura în înălţime de cel puţin 3% .II. CLASIFICARE2.1. Generalitati2.1.1. Lemnul brut se clasifica:(i) după specie sau grupe de specii şi după denumirea comuna;(ii) după dimensiuni;(iii) după calitate.2.2. Clasificarea după dimensiuni2.2.1. Pentru măsurarea diametrelor şi a lungimilor bustenilor, în scopul clasificarii acestora, se aplică prevederile pct. 1.2.4, 1.2.5 şi 1.2.6.2.2.2. Clasificarea dimensionala a bustenilor se face, indiferent de lungimea acestora, în funcţie de diametrul mediu, fără coaja, utilizându-se următoarele clase de diametre:

2.2.3. Se pot forma alte clase după L 6, mentinandu-se totuşi aceeaşi gradare. Subdiviziunile a) şi b) pot fi restrânse sau extinse la toate clasele.2.2.4. Lemnul lung se clasifica după lungimea minima şi diametrul minim la capatul subtire al bustenilor, fără coaja, utilizându-se următoarele clase:

2.2.5. Sortimentele de lemn lung (stâlpi, prajini, bile, manele şi altele) se clasifica în funcţie de diametrul măsurat cu coaja la distanta de 1,00 m de la capatul subtire al piesei, astfel:

2.2.6. Lemnul stivuit în metri cubi se clasifica în funcţie de diametrul măsurat, cu coaja, la capatul subtire, astfel:

În situaţia în care lemnul stivuit este fără coaja, valorile diametrelor de mai sus se reduc cu 1 cm.2.3. Clasificarea după calitate2.3.1. Clasificarea după calitate are în vedere următoarele criterii:a) curbura: se exprima în cm/m, rotunjindu-se în sus sau în jos (de exemplu: 2,2 => 2; 2,6 => 3), şi reprezintă raportul abaterii (devierii) de la axa longitudinala a lemnului în raport cu linia dreapta şi lungimea porţiunii curbate; … b) fibra rasucita: se măsoară prin determinarea distantei dintre direcţia fibrelor (rasucite) şi paralela la axa lemnului. … Se exprima în cm/m;c) conicitatea anormala: reprezintă raportul dintre diferenţa valorilor diametrelor măsurate la cele doua extremitati ale piesei de lemn şi distanta dintre extremitati. Se exprima în cm/m; … d) nodurile: sunt părţi de crengi, inglobate în masa lemnului, cu structura diferita de aceasta, şi pot fi la vedere sau ascunse. Acestea pot fi sanatoase, vicioase sau putrede. Mărimea nodurilor se determina prin distanta dintre cele doua tangente la conturul nodului, paralela cu axa longitudinala a piesei de lemn, şi se exprima în mm; … e) nodurile concrescute, galme; … f) inima excentrica; … g) lemnul de reactiune: poate fi lemnul tensionat în cazul foioaselor şi lemnul de compresiune în cazul rasinoaselor; … h) neregularităţile conturului; … i) crapaturile (ruluri, cvadranuri, gelivuri etc.); … j) lemnul derivat din arbori uscati şi defectele datorate uscarii naturale; … k) decolorarea; … l) alte defecte (cauzate de microorganisme şi insecte dăunătoare etc.) … III. MARCAREClasele de identificare care corespund clasificarii după calitate sunt:Clasa A/CEE – lemnul sanatos, cu calităţi specifice superioare, fără defecte sau având defecte de asa natura încât nu se limitează utilizarea sa;Clasa B/CEE – lemnul de calitate standard, incluzând lemnul într-un stadiu incipient de uscare pe picior, având într-un cuantum nesemnificativ următoarele categorii de defecte: curbura, fibra rasucita, conicitate, noduri, excentricitate, neregularităţi ale conturului sau alte defecte izolate;Clasa C/CEE – lemnul care din cauza defectelor nu poate fi clasificat nici în clasa A/CEE, nici în clasa B/CEE, dar care totuşi are o astfel de calitate încât poate fi utilizat în industrializare.Lemnul lung din clasele A/CEE şi C/CEE trebuie să aibă marcată clasa de identificare cu vopsea care nu se şterge. Marcarea nu este necesară pentru lemnul lung din clasa B/CEE.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește