HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 2 noiembrie 2023

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar – Justice Data Centers (J-DCs)“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Planul național de redresare și reziliență, componenta 7: Transformare digitală, investiția 4: Digitalizarea sistemului judiciar, jalonul 166: Centrul de date este operațional, și de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Justiției și Serviciului de Telecomunicații Speciale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. + 
Articolul 3Ministerul Justiției și Serviciul de Telecomunicații Speciale răspund de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Alina-Ștefania Gorghiu
p. Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale,
Lămășanu Angelica
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Câciu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan BoloșBucurești, 2 noiembrie 2023.Nr. 1.067. + 
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor
aferente proiectului de investiții „Dezvoltarea și optimizarea
infrastructurii de date pentru sectorul judiciar – Justice Data Centers (J-DCs)“În contextul derulării proiectului „Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V“, cod SMIS 142520, finanțat prin Programul operațional Capacitate administrativă, al cărui scop, în fond, este implementarea noului sistem de gestiune informatică a dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată și al parchetelor, sistem care, înainte de toate, cunoaște o schimbare de paradigmă tehnico-funcțională – tranziția topologică de la infrastructuri monolit, descentralizate, la o infrastructură centralizată, bazată pe microservicii, scalabilă și interoperabilă – Ministerul Justiției (MJ) a procedat la evaluarea facilităților (camere de date) existente în sistemul judiciar, cu scopul determinării gradului de utilizare și a capacităților de găzduire disponibile sau, după caz, de extensie a acestora, respectiv a gradului de conformitate la standardele impuse din perspectiva asigurării unui SLA (Service Level Agreement) corespunzător sistemelor critice, aliniat, în egală măsură, la exigențele impuse de Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, cu modificările și completările ulterioare.Concluziile desprinse ca urmare a derulării procesului de evaluare sus-menționat sunt:– disponibilitatea redusă a resurselor (număr de rack-uri) raportat la necesarul estimat, în primă fază doar pentru sistemul ECRIS V, ponderat cu evoluția și creșterea organică anuală de circa 20%/an, cross-sector; … – după caz, lipsa unor facilități tehnologice aliniate la standardele în domeniu, de exemplu, pardoseală tehnică, linii redundante pentru alimentare cu energie electrică, sisteme automate de detecție și stingere a incendiului etc.; … – existența unor riscuri operaționale, determinate de imposibilitatea aplicării corespunzătoare a procedurilor operaționale BCDR (Business Continuity and Disaster Recovery), respectiv de faptul că facilitățile (camerele de date) găzduiesc în aceeași incintă sau incinte învecinate, după caz, atât mediul de producție, cât și mediile de back-up; … – un spectru larg (vendori și vechimi) atât în ceea ce privește echipamentele IT C, în majoritatea cazurilor, cât și, după caz, infrastructura tehnologică-suport (de exemplu, climatizare), care conduce la utilizarea ineficientă a facilităților (de exemplu, încărcare necorespunzătoare a rack-urilor, consum energetic nebalansat, fluxuri de aer neoptimizate etc.).  … Față de acestea, luând seamă și de perspectivele de dezvoltare ale sistemului judiciar, respectiv îmbunătățirea infrastructurilor IT C și a soluțiilor informatice existente, dezvoltarea serviciilor oferite publicului larg, asigurarea/implementarea noilor sisteme IT, stabilite în sarcina MJ ca urmare a angajamentelor asumate la nivel european, de exemplu, upgrade-ul tehnologic al Registrului național ONG, upgrade-ul tehnologic al Registrului național de publicitate mobiliară, implementarea unui nod național e-CODEX etc., pe de o parte, dar și de nevoile de dezvoltare și, implicit, de asigurare a unor condiții de exploatare la același nivel al exigențelor privind confidențialitatea, disponibilitatea și integritatea datelor, învederate de instituțiile subordonate MJ [de exemplu, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, pentru continuarea proiectului „Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni (ROARMIS)“, cod SMIS 135331, finanțat prin Programul operațional Capacitate administrativă], sunt accentuate riscurile operaționale, cross-sector, determinate de:– subdimensionarea facilităților existente și dotarea (tehnică) necorespunzătoare a acestora; … – lipsa mecanismelor tehnico-funcționale necesare aplicării eficiente a procedurilor operaționale BCDR, în scopul asigurării unui SLA corespunzător sistemelor critice; … – lipsa facilităților pentru asigurarea unui management centralizat al infrastructurilor IT C și al soluțiilor informatice. … Astfel, în aplicarea principiului privind constituirea unui sistem informatic judiciar unitar și uniform, înființarea, operaționalizarea și acreditarea a două centre de date, un nod principal și un nod BCDR, în acord cu specificațiile tehnice aprobate, asigură premisa tehnico-funcțională pentru soluționarea problemelor identificate, facilitând tranziția de la serverele locale la cele centrale, partajate, optimizarea gestionării și utilizării resurselor, prin mecanismele de management centralizat și interconectare, precum și sporirea disponibilității serviciilor oferite publicului larg, în beneficiul instituțiilor din sectorul judiciar.Complementar, în aplicarea principiului enunțat anterior, care presupune la rândul său o schimbare de paradigmă (minimizarea gradului de eterogenitate a echipamentelor IT și de comunicații de date prezente în centrele de date, datorat segregării fizice în funcție de instituția beneficiară), în cadrul activității nr. 4, MJ va derula o analiză în vederea implementării unei infrastructuri IT C de tip cloud privat pentru sistemul judiciar.În contextul celor expuse această analiză presupune, pe de o parte, identificarea capacităților de procesare și stocare necesare găzduirii sau, după caz, necesare migrării sistemelor informatice existente sau a celor aflate în dezvoltare (de exemplu, ECRIS V, RN ONG, Registrul național de publicitate mobiliară, Exchange etc.), precum și dimensionarea corespunzătoare a platformelor/soluțiilor specifice de gestiune (de exemplu, KVM, baze de date, portal web, arhivare, componente de securitate etc.), iar, pe de altă parte, identificarea surselor de finanțare pentru implementarea arhitecturii rezultate (de exemplu, economiile realizate la nivelul liniilor de investiție prevăzute în PNRR, alte surse externe nerambursabile sau rambursabile, după caz, etc.).Ministerul Justiției este organul de specialitate al administrației publice centrale ce contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești (art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare).În scopul îndeplinirii misiunii sale în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (IT C), de coordonare, îndrumare și verificare, din punct de vedere tehnic, metodologic și profesional a activității informatice a instanțelor și unităților subordonate^1, respectiv de îmbunătățire a calității, eficienței și controlului interacțiunilor cu cetățenii, pe de o parte, și cu organizațiile private, pe de altă parte, în procesul de asigurare a diverselor servicii publice, prin sporirea gradului de sofisticare al acestora din urmă^2, aliniat la politica publică în domeniul e-guvernării^3, în scopul constituirii unui sistem informatic judiciar unitar^4, potrivit cadrului legal care îi reglementează organizarea și funcționarea, MJ are atribuția de a implementa și monitoriza programele internaționale de asistență tehnică și financiară pentru sistemul judiciar, indiferent de instituția beneficiară sau care le implementează^5,6.^1 Art. 6 pct. VII subpct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare.^2 Hotărârea Guvernului nr. 436/2022 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și a planului de acțiune aferent acesteia.^3 https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/12/Propunere-de-politica-publica-in-domeniul-e-guvernarii.pdf.^4 Art. 194 din Regulamentul de organizare și funcționare a Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.973/C/2022.^5 Art. 6 pct. I subpct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare.^6 Art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, aprobată prin Legea nr. 191/2023.Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) este organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează, conduce, desfășoară, controlează și coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice [art. 1 alin. (1) din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare].În scopul îndeplinirii atribuțiilor privind garantarea protecției și confidențialității serviciilor de comunicații și tehnologiei informației furnizate conform legii, STS este instituția responsabilă privind lansarea serviciilor BB-PPDR (Broadband – Public Protection and Disaster Relief)^7, respectiv integrator de servicii de comunicații critice în vederea asigurării continuității comunicațiilor destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență pentru asigurarea continuității actului de comandă și control atât la nivel strategic, cât și la nivelul echipajelor de intervenție, în vederea gestionării situațiilor de urgență cu potențial de afectare a securității naționale^8.^7 Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România.^8 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență, aprobată prin Legea nr. 130/2022.Având în vedere experiența anterioară a ambelor instituții în implementarea proiectelor privind asigurarea serviciilor și infrastructurilor IT și de comunicații de date cross-sector, parteneriatul MJ – STS este justificat:(i)prin prisma atribuțiilor stabilite în sarcina STS în raport cu înființarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară a serviciilor specifice cloudului privat guvernamental^9,10;^9 Art. 5, coroborat cu art. 2 lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2023.^10 Finanțat prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), componenta 7. Transformare digitală, operațiunea D. Competențe digitale, capital uman și utilizarea Internetului, investiția I1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental: … (ii)sub aspectul asigurării echipei de specialiști cu înaltă calificare și experiență profesională în domenii esențiale (de exemplu, arhitectură centre de date, administrare centre de date, proiectare și dezvoltare rețele de curenți slabi, electroalimentare și climatizare etc.), indispensabile demersului privind înființarea și operaționalizarea unor centre de date, specialiști de care MJ nu dispune; … (iii)de perspectiva operaționalizării centrelor de date în termenele asumate, STS parcurgând parte din etapele tehnico-administrative cu privire la identificarea și amenajarea locațiilor destinate celor două centre de date; astfel, pentru atingerea obiectivelor acestui proiect, STS va pune la dispoziția MJ două spații dedicate amenajării centrelor de date pentru sistemul judiciar (un nod principal și un nod secundar – BCDR). STS are în vedere înființarea centrelor de date în locațiile deținute din localitatea Cristian, județul Brașov, respectiv localitatea Giroc, județul Timiș, aflate în următoarele faze de dezvoltare:a)pentru centrul de date din localitatea Cristian, județul Brașov, clădirea este finalizată, prin acest proiect urmând a fi asigurată derularea activităților privind amenajarea și dotarea cu echipamente tehnologice specifice a spațiului ce va fi alocat centrului de date MJ; … b)pentru centrul de date din localitatea Giroc, județul Timiș, aflat în faza de achiziție a Proiectului tehnic și a lucrărilor de execuție, în cadrul acestui proiect se vor derula activitățile similare privind amenajarea și dotarea cu echipamente tehnologice specifice a spațiului ce va fi alocat centrului de date MJ, după ce STS va finaliza construcția clădirii …  … Obiectivul proiectului „Dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar – Justice Data Centers (J-DCs)“ este dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar. Obiectivul va fi atins prin:– asigurarea unei infrastructuri de date cu înaltă disponibilitate pentru întreg sistemul judiciar care, în raport cu dimensionarea previzionată, va permite migrarea sistemelor IT existente și, după caz, găzduirea celor dezvoltate ulterior, facilitând tranziția tehnică de la serverele locale la cele centrale; … – garantarea disponibilității serviciilor în proporție de 99,982%, respectiv 99,995% (indisponibilitate maximă, acumulată, de 1,6 ore/an, respectiv 26,3 minute/an); … – asigurarea mecanismelor tehnice necesare aplicării procedurilor operaționale BCDR (Business Continuity and Disaster Recovery);  … – facilitarea managementului centralizat al infrastructurilor IT C găzduite, respectiv a aplicațiilor de business migrate; … – optimizarea operațiunilor juridice, consolidarea activelor IT și reutilizarea datelor din registrele de bază prin interoperabilitatea cu cloudul guvernamental. … Proiectul contribuie la îndeplinirea jalonului 166: Centrul de date este operațional, investiția 4: Digitalizarea sistemului judiciar, componenta 7: Transformare digitală, prin:– înființarea, operaționalizarea și acreditarea a două centre de date, unul de nivel Tier III și un altul de nivel Tier IV, interoperabile, pentru uzul Ministerului Justiției, Ministerului Public și instituțiilor subordonate; … – reducerea riscului operațional, pe de o parte, respectiv sporirea securității datelor (sub aspectul confidențialității, integrității și disponibilității), pe de altă parte, pentru sistemele găzduite; … – facilitarea managementului centralizat al infrastructurilor IT C găzduite, respectiv a aplicațiilor de business migrate; … – optimizarea operațiunilor juridice, consolidarea activelor IT și reutilizarea datelor din registrele de bază prin interoperabilitatea cu cloudul guvernamental. … Prin materialele și tehnologiile utilizate la edificarea celor două centre de date, respectiv soluțiile privind alimentarea cu energie electrică și de climatizare a acestora, se urmărește respectarea indicatorilor de eficiență energetică prevăzuți în Ghidul „2022 Best Practice Guidelines for the EU Code of Conduct on Data Centre Energy Efficiency“^11.^11 https://e3p.jrc.ec.europa.eu/publications.Centrele de date vor funcționa cu consum energetic scăzut, asigurat de cele mai avansate soluții low power și răcire, cu respectarea parametrilor de eficiență energetică prevăzuți de documentul menționat anterior. Totodată, prin utilizarea unor infrastructuri IT C noi, bazate pe tehnologii moderne, intrinsec mai „verzi“, respectiv facilitarea tranziției tehnice de la serverele locale la cele centrale, în mediul virtual, care implică o reducere a numărului de locații dotate cu capacități de procesare, se asigură o utilizare mai eficientă a resurselor din punct de vedere energetic, concomitent cu asigurarea interoperabilității și sporirii disponibilității serviciilor oferite publicului larg.Proiectul contribuie și la atingerea obiectivului strategic 2. Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar, obiectiv specific 2.7. Realizarea și operaționalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar, prevăzut în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022.
CARACTERISTICILE PRINCIPALE
ale proiectului de investiții „Dezvoltarea și optimizarea infrastructurii
de date pentru sectorul judiciar – Justice Data Centers (J-DCs)“Titulari: Ministerul Justiției (MJ)Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)Beneficiari: Ministerul JustițieiAmplasamente investiție MJ:– sediul principal: str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, București  … Amplasamente investiție STS:– amplasamente centre de date: localitatea Cristian, județul Brașov, respectiv localitatea Giroc, județul Timiș … – sediul principal: Splaiul Independenței nr. 323A, sectorul 6, București … 

Indicatori prestabiliți:

*) Anul semnării contractului de finanțare.Durata de execuție a proiectului de investiții: 40 de luniFinanțarea investițieiFinanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Planul național de redresare și reziliență – componenta 7: Transformare digitală, investiția 4: Digitalizarea sistemului judiciar, jalonul 166: Centrul de date este operațional, și de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Justiției și Serviciului de Telecomunicații Speciale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește