HOTĂRÂRE nr. 1.010 din 23 noiembrie 2020

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 44 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Se aprobă, în baza studiului de prefezabilitate, Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Tren Metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou“, județul Cluj, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va monitoriza derularea și implementarea proiectului de către U.A.T. Municipiul Cluj-Napoca și U.A.T. Comuna Florești, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației,
Ion Ștefan
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin CîțuBucurești, 23 noiembrie 2020.Nr. 1.010. + 
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente
proiectului de investiții „Tren Metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida
Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan,
inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou“, județul Cluj1.Context generalMunicipiul Cluj-Napoca, pol de creștere conform Hotărârii Guvernului nr. 98/2008, primul oraș ca mărime din România (după capitala București) și cu cea mai dinamică creștere a populației (conform ultimului recensământ al INS), a realizat Planul de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a fost elaborat în perioada 2015-2016, cu sprijinul consultanților Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), sub asistența tehnică a JASPERS, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).Localitățile limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Florești, Apahida, Baciu, au cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuată, situație care a condus la creșterea valorilor de trafic între acestea și polul de interes Cluj-Napoca.Din punctul de vedere al populației stabile în zona de analiză extinsă (UAT Cluj-Napoca și UAT Florești), aceasta este într-un trend crescător continuu accentuat pentru Cluj-Napoca și exploziv pentru Florești.În medie, începând cu anul 2005, populația din Cluj-Napoca a cunoscut o creștere medie anuală de peste 800 de locuitori/an, cu o creștere anuală maximă de circa 1.500 de locuitori/an în anul 2020. Populația din Florești a cunoscut o creștere medie anuală de peste 2.200 de locuitori/an, cu o creștere anuală maximă de circa 3.500 de locuitori/an în anul 2019.Astfel s-a identificat că în ultimii 15 ani s-a înregistrat o creștere totală a populației stabile de circa 3% în Cluj-Napoca, iar populația Floreștiului a crescut în același interval de 5,5 ori, principalul motiv al creșterii populației fiind migrarea populației din alte zone către Cluj-Napoca, dar mai ales către Florești, zonă aflată în continuă dezvoltare și unde prețurile locuințelor sunt sensibil mai mici decât în municipiul Cluj-Napoca, ca urmare a noilor oportunități oferite în zonă.Rețeaua stradală existentă a municipiului Cluj-Napoca și implicit rețeaua de transport nu pot asigura necesarul pentru dinamica socioeconomică, fapt care a condus în ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principală de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar și pe căile de acces spre/dinspre municipiu din localitățile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca.PMUD Cluj-Napoca 2016-2030 a subliniat oportunitatea, necesitatea și urgența realizării pe axa est-vest a unui sistem de transport public cu o capacitate crescută.În acest sens, conform datelor înregistrate de către consultantul PMUD în februarie 2015, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule (adică mai mult decât au fost înregistrate la ultimul recensământ național de circulație pe cea mai aglomerată intrare din București: DN 1 dinspre Otopeni, MZA 2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015 s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România. Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecții la nivel și cu cel mult două benzi de circulație pe sens.Axa vest-est prin centrul orașului este pe departe cea mai încărcată axă de transport în comun, pe porțiunea dintre Str. Câmpului și sensul giratoriu din Mărăști. Având în vedere că valorile sunt aproape de limita superioară a numărului de pasageri ce pot fi transportați de modurile de transport în comun de suprafață cu intersecții la nivel (deci fără cale de rulare complet separată), în perspectiva atragerii unui număr semnificativ de călătorii efectuate la ora actuală cu mașina personală, va fi necesară fie construcția unui nou mod de transport public pe axa respectivă, fie relocarea unei importante părți din volumul de pasageri pe o axă paralelă.Axa vest-est de transport în comun prezintă pe anumite tronsoane valori de încărcare de aproape 6.000 de pasageri pe oră și sens. Această valoare este limita superioară pentru care se poate asigura transportul în comun cu un mod „clasic“: autobuz/troleibuz/tramvai care împarte parțial sau total calea de rulare cu cea pentru transport general și care are intersecții la nivel cu alte axe de transport.Politica administrației locale a municipiului Cluj-Napoca din ultimii ani de realizare de benzi dedicate de transport în comun s-a dovedit eficientă, dar, raportat la rețeaua stradală existentă, nu poate doar această măsură să țină pasul cu ritmul de creștere a necesităților de mișcare în municipiu și localitățile din zona metropolitană. Având în vedere perspectivele, pe termen mediu și lung, de dezvoltare, s-a ajuns la necesitatea studierii realizării unui sistem de transport modern, de capacitate mare, care să asigure legătura dintre localitățile din zona metropolitană, iar pe raza municipiului Cluj-Napoca să fie interconectat cu rețeaua de transport existentă și propusă.De asemenea, acest mijloc de transport public este vital și pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgență.Construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj sunt cuprinse în Acordul de parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și sunt prevăzute a fi finanțate prin Programul operațional regional 2014-2020 și Programul operațional regional 2021-2027. Punctele principale de interes ce trebuie deservite de către viitorul traseu de metrou, pe axa vest-centru-est, sunt: Centrul zonei de sud a comunei Florești – Spitalul Regional de Urgență – Centrul Comercial Vivo – Cartierul Mănăștur – Centrul Municipiului Cluj-Napoca – Aurel Vlaicu/Pod IRA, rezultând astfel un coridor de analiză în lungime de aproximativ 14,4 km. Precizăm faptul că noul punct de oprire de la podul IRA asigură conexiunea cu trenul metropolitan, care va utiliza infrastructura de cale ferată existentă.În ceea ce privește conexiunea cu aeroportul, care este întro extindere constantă în ceea ce privește numărul de pasageri, aceasta se va realiza într-o primă etapă printr-o transbordare a pasagerilor la nodul intermodal IRA, din metrou în trenul metropolitan.Accesibilitatea la aeroport este asigurată pentru majoritatea cetățenilor zonei metropolitane prin complementaritatea realizării celor două proiecte (metrou și tren metropolitan).Creșterea calității vieții nu se poate realiza atât timp cât locuitorii din zona metropolitană folosesc preponderent autoturismul propriu și se ajunge în situația depășirii capacității de circulație a străzilor și intersecțiilor. Doar prin oferirea unei alternative de transport în comun modern, sigur și rapid, cetățenii vor alege să renunțe la autoturismul propriu și să utilizeze transportul în comun.Un ultim element de context relevant este legat de faptul că în politica actuală a Uniunii Europene reprezintă un fanion promovarea tranziției către o mobilitate urbană durabilă (și, generalizat, către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele), iar acest lucru va rămâne la fel în perioada de programare 2021-2027. În mod particular situația contextuală privind Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 din România este favorabilă finanțării unui proiect privind un sistem de transport rapid metropolitan.Prin Pactul verde european, Uniunea Europeană își propune găsirea unor soluții la problemele legate de schimbările climatice și să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în anul 2050. În acest sens se propun investiții în toate sectoarele economiei, inclusiv investiții în introducerea unor forme de transport public nepoluante și eficiente.Transporturile sunt responsabile de aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Tranziția către nivelul zero de emisii nete în anul 2050 are nevoie de infrastructură corespunzătoare, adică de investiții care să se concentreze asupra celor mai puțin poluante moduri de transport.Municipiul Cluj-Napoca, prin Strategia de dezvoltare și Planul de mobilitate, își propune să se alinieze la aceste obiective de politică ale Uniunii Europene. Prin urmare, trecerea de la o mobilitate bazată pe autoturism propriu la o mobilitate durabilă bazată pe transportul public, culoare pietonale și rețele de transport alternativ reprezintă o prioritate strategică a municipiului și a localităților din zona metropolitană.Pentru a asigura această tranziție este nevoie să se ofere cetățenilor o alternativă reală, eficientă, sigură, rapidă și de mare capacitate.Prin Acordul de asociere privind realizarea în parteneriat a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului și evaluare strategică adecvată pentru obiectivul de investiții:Tren Metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida“ – nr. 188.108/4.04.2019, părțile (UAT municipiul Cluj-Napoca, comuna Florești, comuna Gilău, comuna Apahida, comuna Baciu, comuna Jucu și comuna Bonțida) au convenit realizarea în parteneriat a studiilor SPF, SF, de mediu pentru proiect, alocând fonduri pentru a evalua fezabilitatea transportului urban de călători tip metrou.Proiectul se va derula prin Programul operațional Infrastructură mare (POIM) 2014-2020/Planul național de relansare și reziliență (PNRR) 2021-2027/Programul operațional Transport (POT) 2021-2027 și alte surse legal constituite, identificate pe parcurs. … 2.Date generale privind investiția propusăTitlul proiectului: „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou“, județul ClujBeneficiar: municipiul Cluj-NapocaValoarea totală a proiectului de investiții este de 5.669.949.835 lei, inclusiv TVA.Durata de realizare (execuție) a proiectului de investiții este de 84 de luni. … 3.Fundamentarea dezvoltării proiectuluiObiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unui sistem de transport public de călători, rapid și cadențat (viteza comercială 40 km/h, interval de circulație 90 de secunde), cu o capacitate corespunzătoare (9.000-15.000 de pasageri pe oră și sens), pe axa vest-est a municipiului Cluj-Napoca (aproximativ 15 km, 14 stații), care să transporte pasagerii în condiții de siguranță și confort.Obiectivele specifice ale proiectului sunt:1.îmbunătățirea atractivității sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităților socioeconomice din zona de studiu aflată pe axa est-vest a municipiului – indicatorul de performanță este reprezentat de durata mai mică a călătoriilor (înainte/după) de la anumite puncte de origine din interiorul zonei de studiu și centrele-cheie de ocupare a forței de muncă (50 de minute valoarea fără proiect/22 de minute valoarea după implementarea proiectului). … 2.Sprijinirea aspirațiilor de creștere economică și a creșterii ocupării forței de muncă prin asigurarea unei capacități de transport îmbunătățite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane. Indicatorul de performanță este reprezentat de creșterea capacității de transport în orele de vârf (înainte/după) pe coridorul est-vest de-a lungul zonei de studiu (actual maximum 3.500 de călători pe oră și sens/11.000 până la maximum 34.200 de călători pe oră și sens după punerea în funcțiune a proiectului). … 3.Reducerea impactului activităților de transport (poluarea aerului și zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei de studiu prin asigurarea unei axe de transport durabil, care să contribuie la redistribuția modală de la transportul cu autoturismul personal. Indicatorii de performanță pentru acest obiectiv sunt modificarea repartiției modale de la autoturisme la transportul public în interiorul zonei de studiu și reducerea prestației rutiere (vehicule – km) realizată pe rețeaua rutieră a orașului (reducerea impactului asupra mediului – Reducerea emisiilor de CO_2e de la 501.000 tone/an CO_2e la sub 497.000 tone/an CO_2e – 0,8% și, respectiv, modificarea repartiției modale de la autoturisme la transportul public: reducerea prestației vehiculelor personale, de la 552.037 veh.km la 548.456 veh.km, – 0,65%). … Proiectul se va derula prin Programul operațional Infrastructură mare (POIM) 2014-2020/Planul național de relansare și reziliență (PNRR) 2021-2027/Programul operațional Transport (POT) 2021-2027 și alte surse legal constituite, identificate pe parcurs.Beneficiarul principal al investiției, municipiul Cluj-Napoca, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, va asigura buna funcționare a noului sistem de transport public în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin proiect.Beneficiarii indirecți sunt următorii:– locuitorii municipiului Cluj-Napoca și ai comunei Florești; … – angajați în municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești, care locuiesc în afara acestora; … – elevi, studenți care studiază în municipiul Cluj-Napoca; … – vizitatori ocazionali în municipiul Cluj-Napoca, în scop de afaceri, sănătate, sociocultural. … În urma implementării proiectului este vizată obținerea următoarelor rezultate:– realizarea unei lungimi de aproximativ 15 km de linie de transport public de călători, de mare capacitate, rapid, cadențat, confortabil și sigur; … – realizarea a 14 stații de călători pe linia sus-menționată, inclusiv a unui depou pentru întreținerea materialului rulant. …  … 4.Valoarea și finanțarea proiectuluiCaracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului de investițiiTitular: municipiul Cluj-NapocaBeneficiar: municipiul Cluj-NapocaAmplasament: județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, comuna FloreștiIndicatori tehnico-economici

Capacități:– Durata de realizare (execuție) a proiectului de investiții … Finanțarea investițieiFinanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile POIM 2014-2020, PNRR 2021-2027, POT 2021-2027 și de la bugetele locale ale U.A.T. Municipiul Cluj-Napoca și U.A.T. Comuna Florești, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite identificate pe parcurs, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. … ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește