HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 10 august 2022

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 794 din 10 august 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 500 11/07/2002 ART. 42
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ANEXA 1REFERIRE LALEGE 500 11/07/2002 ART. 42
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEHOTARARE 712 10/08/2023





În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + 
Articolul 1Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „HeliPol“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + 
Articolul 2Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. + 
Articolul 3Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General de Aviație și Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, răspunde de modul de implementare a proiectului de investiții prevăzut la art. 1, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Constantin-Gabriel Bunduc,
secretar de stat
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 10 august 2022.Nr. 1.002. + 
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „HeliPol“
Siguranța rutieră a fost văzută ca o problemă a sistemului de transport, o consecință nefastă a acestuia, fără a se ține cont de faptul că accidentele rutiere presupun costuri directe care sunt suportate de sectorul de sănătate, domeniul afacerilor și de către familiile celor implicați. Accidentele rutiere sunt evenimente care au un impact socioeconomic extrem de puternic asupra societății în ansamblul ei și în mod direct asupra membrilor acesteia.Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos și costisitor în termeni de vieți omenești și costuri aferente. Astfel, siguranța rutieră reprezintă o problemă de interes individual, național, european și mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărțită între toți actorii implicați.Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială au estimat o creștere alarmantă a deceselor din trafic. Prin urmare, se propune ca decesul/rănirea gravă prin accidente rutiere să fie considerat/considerată, alături de problemele cardiovasculare, cancer și atacuri cerebrale, ca o problemă de sănătate publică. Cum riscul de a fi implicat într-un accident rutier poate fi diminuat prin diferite măsuri, rezultă că și accidentele rutiere pot fi prevenite prin măsuri educative, inginerești, preventive și corective, reducând astfel numărul victimelor acestora.În ciuda unor îmbunătățiri recente, siguranța rutieră este o problemă gravă în România și performanța acesteia este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene (UE). Anual, în România își pierd viața anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul țărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morți la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morți în accidente de circulație la un milion de locuitori).Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de cca 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca 19%) și neacordarea priorității de trecere (cca 17%).Pentru a susține în mod eficient, pe segmentul aflat în responsabilitatea sa, efortul comun al autorităților naționale și al organizațiilor nonguvernamentale pentru atingerea obiectivului stabilit de statele membre ale UE, de reducere a mortalității rutiere cu 50% în intervalul 2021-2030, România și-a stabilit ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere.Atingerea acestui obiectiv presupune dezvoltarea capacității poliției rutiere de monitorizare și gestionare a traficului rutier și dispunerea măsurilor necesare pentru creșterea siguranței rutiere.Ca primă necesitate se impune achiziția unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 de minute. Elicopterul propus va contribui în mod direct la întărirea capacității Poliției Române de monitorizare și gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acțiune integrată între efectivele de poliție dispuse la sol și o unitate aeriană de elicoptere.Necesitatea achiziției de aparate de zbor derivă de asemenea și din faptul că, în ultimii ani, solicitările de asistență aeriană din partea Poliției Române au crescut constant, dar din cauza numărului redus de aparate de zbor, a uzurii fizice a acestora, a perioadelor frecvente pentru mentenanță, Inspectoratul General de Aviație (IGAv) s-a aflat în imposibilitatea de a da curs tuturor solicitărilor Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Nevoia de intervenție aeriană în misiuni specifice Poliției Române crește de la an la an (atât prin prisma resursei solicitate, cât și a orelor de zbor executate), astfel încât, fără realizarea acestor achiziții, IGAv se va afla în imposibilitatea de a da curs solicitărilor primite din partea IGPR.Din analizele existente, o autonomie de zbor de cel puțin 120 de minute este suficientă pentru majoritatea acțiunilor previzionate.O altă nevoie identificată este achiziția unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 240 de minute. Elicopterul va fi dotat cu sisteme de supraveghere video și va fi utilizat în scop preventiv și de monitorizare a traficului rutier cu privire la încălcările normelor de circulație pe drumurile publice pentru creșterea siguranței rutiere, precum și cu alte sisteme necesare desfășurării activităților specifice, ce concură implicit la siguranța rutieră, și a cărui autonomie de zbor este de cel puțin 240 de minute.Totodată, suplimentar autonomiei de zbor substanțial mărite, caracteristicile tehnice ale unui astfel de echipament de zbor permit și următoarele:– consolidarea capacității aeriene de răspuns în ceea ce privește monitorizarea și gestionarea traficului rutier;– capacitate mai mare de transport, atât a echipelor de intervenție (IGPR, Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, IGAv), cât și a tehnicii din dotare;– acoperirea unui spectru mai larg în ceea ce privește misiunile la care participă;– monitorizarea traseelor rutiere și transmiterea datelor în timp real; – posibilitatea intervenției în cazul unor condiții meteo medii sau severe;– posibilitatea transportului și operării în zona fluvială și maritimă.Având în vedere faptul că utilizarea echipamentelor de tip elicopter mediu-greu în misiunile desfășurate de către Poliția Română ar contribui la eficientizarea activității mai multor unități, spre exemplu structura de acțiuni speciale sau structurile operative, elicopterul mediu-greu propus a fi achiziționat va fi utilizat cu precădere în cadrul activităților desfășurate de către Direcția rutieră din cadrul IGPR pentru monitorizarea și gestionarea traficului rutier, în scopul creșterii gradului de siguranță, iar când situația operativă impune o reacție rapidă a Poliției Române, va fi utilizat și pentru realizarea altor misiuni urgente, separat de cele din domeniul siguranței rutiere. Conform estimărilor realizate de către experții în logistică ai Poliției Române, pe baza datelor statistice privind parcul auto, în momentul de față, pentru a susține o activitate corespunzătoare, necesarul de autospeciale ale poliției rutiere este de aproximativ 1.800. În acest sens, media necesarului pentru fiecare unitate de poliție rutieră (județ sau echivalent) este de aproximativ 40 de autospeciale per unitate de poliție. În realitate, parcul auto al poliției rutiere are un deficit de aproximativ 500 de autospeciale, ceea ce face ca fiecare unitate de poliție rutieră să aibă în medie doar 29 de autospeciale funcționale.Având în vedere deficitul total de autospeciale, dar și faptul că dotarea poliției rutiere cu autospeciale cu capabilități 4 x 4 este aproape inexistentă, se consideră că numărul de autospeciale achiziționate în proiect (200 de autospeciale) reprezintă o cifră minimă pentru a acoperi parțial necesarul poliției rutiere, astfel încât activitățile operative să se poată desfășura în condiții decente pentru a aduce un aport substanțial siguranței de trafic.Autospecialele vor fi distribuite regional, în coordonare cu unitățile aeriene propuse în prezentul proiect, urmând a fi utilizate în condiții de teren greu accesibil, în zone izolate, precum și în activitatea de cercetare a accidentelor rutiere, pentru a maximiza eficiența intervenției. Implementarea unui concept-pilot unități aeriene – unități terestre în sistem integrat va fi de natură să asigure o conducere și coordonare unitară și eficientă a acțiunilor de prevenire și intervenție, rezultatul final al tuturor măsurilor fiind creșterea gradului de siguranță și scăderea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere.În prezent, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, există foarte puține terminale satelitare aflate în dotarea structurilor care participă la misiuni generate de situații deosebite. Totodată, traficul de la/către aceste terminale nu este consolidat, fapt care generează costuri ridicate în utilizarea acestora (abonamente/cartele prepay achiziționate descentralizat pentru nevoi punctuale), precum și o disponibilitate scăzută a acestui tip de infrastructură. Mai mult, majoritatea terminalelor satelitare sunt de tip handheld (portabile), fără posibilitatea de asigurare a comunicațiilor de bandă largă, limitându-se la servicii de voce și mesagerie.Prin urmare, se impune demararea achiziției de infrastructură de comunicații și terminale satelitare, iar beneficiile acesteia sunt reprezentate de: – disponibilitate ridicată a serviciilor;– servicii aflate permanent la dispoziția beneficiarului;– calitatea ridicată a serviciilor datorată tehnologiei moderne utilizate;– acoperirea în timp real, la nivel național.Infrastructura va asigura preluarea și prelucrarea informațiilor transmise de elicoptere prin intermediul terminalelor satelitare, va asigura transmiterea și schimbul de informații și date către centrele mobile de comunicații pentru asigurarea monitorizării traficului aerian și terestru. Conceptul este determinat pentru dezvoltările pe verticală (sol-aer, aer-sol) și creează premisele dezvoltării pe orizontală (la sol către puncte fixe și puncte mobile – autospeciale de comunicații, alte categorii de autospeciale/beneficiari mobili).Alături de infrastructura de comunicații și terminalele satelitare, conceptele moderne specifice domeniului IT C obligă la mobilitate, respectiv la dezvoltări pe orizontală, în completarea verticalelor necesare. Astfel, achiziția de autospeciale de comunicații va asigura mobilitatea legăturilor de comunicații terestre, prin preluarea informațiilor transmise prin infrastructură, asigurând extinderea gradului de acoperire cu servicii de monitorizare a traficului și cu stațiile fixe de monitorizare instalate în cadrul centrului de comunicații. Numărul autospecialelor de comunicații va fi determinat ulterior, în funcție de prețul estimat ca urmare a consultării de piață și de cel rezultat în urma procedurii de achiziție. Conform art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi, documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiții incluse la poziția C „Alte cheltuieli de investiții“ care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 40 milioane de lei.Prin proiect se propune aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „HeliPol“.Implementarea proiectului va contribui la realizarea următoarelor obiective:a)reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere; b)necesitatea încadrării în procentul de reducere al numărului persoanelor decedate în accidente de circulație, stabilit prin Carta albă în siguranță rutieră a Comisiei Europene, cu 50% în perioada 2021-2030;c)deplasarea cu celeritate la locul producerii unor accidente rutiere colective cu consecințe foarte grave;d)monitorizarea și constatarea automată a unui număr ridicat de contravenții la regimul circulației rutiere cu ajutorul sistemelor radar performante ce pot fi montate pe aparate de zbor;e)monitorizarea fluxurilor de trafic, perceperea unei imagini clare de ansamblu asupra problemelor din trafic și dispunerea efectivelor de poliție cu maximă eficiență;f)asigurarea, la nevoie, a coloanelor de autovehicule în cazul unor accidente/incidente cu implicarea multor vehicule;g)implementarea conceptului de conducere controlată „SafetyCAR“ prin comasarea a două coloane de vehicule conduse în deplasare, în vederea defluidizării zonelor congestionate;h)creșterea calității datelor obținute în activitatea de cercetare a accidentelor de circulație în vederea îmbunătățirii metodelor de analiză a cauzelor producerii acestora, concomitent cu creșterea gradului de protecție a echipei care desfășoară această activitate;i)devierea traficului sau închiderea acestuia în cel mai scurt timp cu ocazia producerii accidentelor rutiere grave sau cu ocazia seismelor majore cu efecte distructive asupra structurii de rezistență a infrastructurii rutiere;j)identificarea unor căi practicabile în cazul unor inundații cu afectarea căilor rutiere considerate (infrastructură critică) sau prin izolarea unor localități, cauzate de căderi abundente de precipitații și/sau fisurarea (ruperea) unor diguri;k)asigurarea zonelor de protecție și sprijinul personalului de intervenție pe căi rutiere în cazul accidentelor cu autovehicule ce transportă mărfuri periculoase din clasa a VII-a nucleare și/sau urgențe radiologice;l)degajarea și devierea traficului în cazul unor explozii ale transporturilor rutiere de mărfuri periculoase în localități ce afectează desfășurarea activităților sociale;m)asigurarea și luarea primelor măsuri asupra traficului auto în cazul incendiilor de amploare asupra localităților sau asupra vegetației ce implică localități populate;n)asigurarea verificării sectoarelor de drum închise ca urmare a unor calamități naturale și coordonarea efectivelor în dinamică.
INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI
ai proiectului de investiții „HeliPol“

Titular: Ministerul Afacerilor Interne
Beneficiar: Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General de Aviație, Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației
Amplasament: teritoriul României    
– Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) (în prețuri valabile la data de 30.03.2022; 1 euro = 4,947 lei) mii lei 293.403
– Eșalonarea investiției    
Anul I mii lei 45.063
Anul II mii lei 248.340
– Capacități:    
– Elicopter cu o autonomie de cel puțin 120 de minute buc. 1
– Elicopter cu o autonomie de cel puțin 240 de minute buc. 1
– Unități de mobilitate terestre echipate specific buc. 200
– Hub satelitar și terminale VSAT buc. 1
– Autospeciale de comunicații    
Durata de execuție a proiectului de investiție luni 16

Finanțarea investițieiFinanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x