HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2007

privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de televiziune



Completul de arbitri:– Otilia Calmuschi– Flavius Baias– Adrian Vasiliu– Mihai Tănăsescu– Gheorghe GheorghiuAvând în vedere Cererea formulată de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.) cu nr. 1.396/2007, cu sediul în municipiul Bucureşti, intrarea V. Eftimiu nr. 5-7, ap. 58, sectorul 1, prin care se solicită organizarea arbitrajului în relaţia cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA) pentru stabilirea formei finale a Metodologiei privind utilizarea prin radiodifuziune a operelor muzicale de către organismele de televiziune,ţinând seama de înscrisurile depuse de părţi pe durata arbitrajului, de dezbaterile şi concluziile părţilor,COMPLETUL DE ARBITRICONSTATĂ:Urmare solicitării ARCA, prin Decizia nr. 299/2006 a directorului general al O.R.D.A. s-a constituit Comisia pentru negocierea metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de televiziune, formată din reprezentanţi ai UCMR-ADA, pe de o parte, şi ai ARCA, S.C. PRO TV – S.A., S.C. TV ANTENA 1 – S.A., S.C. Amerom Television – S.R.L. şi SRTV, pe de altă parte.ARCA a depus o propunere de metodologie, însuşită de ceilalţi utilizatori, mai puţin SRTV, ataşată ca anexă la decizia ORDA.Întrucât negocierile nu au avut loc în mod efectiv, s-a solicitat constituirea completului de arbitraj, invocându-se totodată de către ARCA şi ceilalţi utilizatori excepţia inadmisibilităţii formulării de către UCMR-ADA a unei propuneri de metodologie în timpul arbitrajului.Completul de arbitri constată că sunt întrunite condiţiile legale pentru realizarea arbitrajului potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, aspect necontestat de către părţile implicate, context în care va proceda la judecarea litigiului ivit, urmând ca, în prealabil, să se pronunţe asupra excepţiei.1. Referitor la excepţia inadmisibilităţii formulării de către UCMR-ADA a unei propuneri de metodologie în timpul arbitrajului, utilizatorii folosesc următoarele argumente:– UCMR-ADA avea obligaţia legală de a depune o metodologie în faza de negociere cu utilizatorii, în condiţiile art. 130 alin. (1) lit. b) potrivit căruia organismele de gestiune colectivă au obligaţia să elaboreze metodologii pentru domeniul lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii, în caz contrar aplicându-se sancţiunea decăderii din dreptul de a propune o metodologie în faza arbitrajului. În completarea acestei afirmaţii se susţine că obiectul litigiului supus arbitrajului nu se stabileşte în arbitraj, iar propunerea metodologiei de către UCMR-ADA în faza arbitrajului ar fi informă, asemenea unei cereri de chemare în judecată care s-ar formula direct în faţa instanţei, şi nu prin cererea scrisă de chemare în judecată;– ar fi încălcate dispoziţiile art. 129 alin. 6 C. proc. civ., potrivit cărora în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra cererii deduse judecăţii;– UCMR-ADA avea obligaţia legală de a formula o metodologie, potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006, care stabileşte că, „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, entităţile care au fost implicate în negocieri pot iniţia procedurile pentru stabilirea unor noi metodologii privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi şi au obligaţia să trimită câte trei nominalizări pentru constituirea completului de arbitraj prevăzut la art. 138^4; până la aprobarea metodologiilor negociate conform prevederilor prezentei ordonanţe, se aplică metodologiile în vigoare”.În combaterea excepţiei, UCMR-ADA susţine că utilizatorii desemnaţi prin decizie în comisia de negociere nu au fost în măsură să îi prezinte un punct de vedere comun privitor la propunerea de metodologie, fiind în imposibilitate de a le răspunde prin propunerea unei metodologii.Totodată susţine că, în conformitate cu art. 131^2 alin. (7) din Legea nr. 8/1996, stabilirea formei finale a metodologiilor reprezintă atributul exclusiv al arbitrilor şi se consideră îndreptăţită să depună în faza arbitrajului o propunere de metodologie şi să formuleze concluzii, susţinând că nu este reglementată nicio cauză legală de decădere din drepturi în acest sens.Completul de arbitri respinge excepţia ca nefondată, având în vedere următoarele considerente:– în conformitate cu dispoziţiile art. 131^2 alin. (7) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, obiectul arbitrajului îl reprezintă stabilirea formei finale a metodologiilor, ceea ce se poate realiza numai dacă părţile au posibilitatea de a-şi prezenta pretenţiile, cererile, propunerile şi apărările referitoare la forma finală a metodologiei. Singurul caz de decădere din dreptul de a propune probe şi de a pune concluzii este cel indicat de art. 131^2 alin. (6) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare (neplata în termen a onorariului);– a admite că procedura negocierii reprezintă o fază de judecată în care părţile trebuie să îşi formuleze pretenţiile, sub sancţiunea decăderii, înseamnă a admite că arbitrajul este o cale de atac la faza negocierii, ceea ce nu a fost stabilit de legiuitor. Obiectul litigiului dedus arbitrajului este indicat prin cererea de iniţiere a arbitrajului, formulată de oricare dintre părţi, urmare eşuării negocierilor, arbitrii fiind obligaţi de lege să stabilească metodologia. Învestirea arbitrajului s-a făcut tocmai în acest scop, principiul disponibilităţii nefiind aplicabil sub acest aspect, în caz contrar arbitrajul fiind afectat în esenţa sa ori lipsit de obiect;– dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006, ca text tranzitoriu, acordă părţilor opţiunea de a iniţia procedura arbitrajului după publicarea legii, iar nu obligativitatea, fapt pentru care UCMR-ADA nu avea obligaţia legală nici să iniţieze procedura arbitrajului şi nici să elaboreze altă metodologie în condiţiile în care la momentul publicării acestei legi exista o metodologie stabilită prin Hotărârea arbitrală din 21 iunie 2005, valabilă pentru 3 ani.2. Privitor la metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de televiziuneSe constată că, faţă de metodologia stabilită prin Hotărârea arbitrală din 21 iunie 2005, ARCA solicită modificări privind:– baza de calcul, care s-ar constitui din veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul muzical protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, contribuţia la fondul cinematografic naţional şi orice alte taxe către bugetul de stat şi local; pentru societăţile publice de televiziune se scad şi alocaţiile bugetare;– procentul aplicabil bazei de calcul, care ar trebui să fie de 1,2%, corespunzător unei ponderi de 100% a utilizării repertoriului de opere muzicale gestionat colectiv, cu reducerea procentului proporţional pentru ponderi de utilizare inferioare.SRTV solicita, în faza arbitrajului, menţinerea procentului de 2% din baza de calcul constituită din acele venituri (taxa pentru serviciul public de televiziune şi/sau publicitate) obţinute din activitatea de radiodifuzare care corespunde proporţiei utilizării repertoriului, iar, ca variantă alternativă, baza de calcul să fie determinată prin stabilirea valorii forfetare în venituri a unei ore (minut) de emisie a operei muzicale protejate, sub forma raportului dintre veniturile obţinute din radiodifuzare şi timpul total de ore de emisie.UCMR-ADA indica în propunerea sa de metodologie următoarele modificări:– baza de calcul să fie formată din toate veniturile ce provin din activitatea de televiziune, cum ar fi: abonamente, publicitate, anunţuri şi informaţii, barter, sponsorizări, subvenţii, numere suprataxabile, concursuri şi jocuri, închirieri spaţiu emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare, venituri din asocieri etc.; de asemenea, trebuie luate în considerare veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, dacă sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare;– procentul aplicabil trebuie apreciat diferenţiat, în funcţie de tipul de televiziune şi de pondere, între 2% şi 10%, iar dacă remuneraţia trimestrială este mai mică de 3.000 lei, se va acorda o remuneraţie trimestrială forfetară de 3.000 lei, suma reactualizată potrivit indicelui de inflaţie.Ulterior, prin concluziile în faţa completului de arbitraj, UCMR-ADA a arătat că este mulţumită de Hotărârea arbitrală din 21 iunie 2005.Analizând întregul material probator, completul de arbitri reţine următoarele:Drepturile cuvenite autorilor pentru operele muzicale radiodifuzate, gestionate colectiv prin UCMR-ADA, constituie drepturi legal recunoscute şi remunerabile, în măsura folosirii.Utilizatorii recunosc dreptul la remunerarea autorilor, însă propun un cuantum mai redus faţă de cel stabilit prin Hotărârea arbitrală din 21 iunie 2005, motivat de împrejurarea că ar fi survenit schimbări în concepţia legiuitorului român, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006, fiind stabilită o altă modalitate de calcul, limitată la volumul radiodifuzării operelor muzicale. De asemenea, sunt redate informaţiile din studii la nivel european privitor la remunerarea autorilor de opere muzicale radiodifuzate care ar fi în conformitate cu această solicitare.Negocierea metodologiei la mai puţin de 3 ani de la Hotărârea arbitrală din 21 iunie 2005 este justificată faţă de modificarea dispoziţiilor legale în materie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006. Conform art. 131^1 alin. (2) în noua redactare, „Organismele de gestiune colectivă pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori remuneraţii forfetare sau procentuale, raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, cum ar fi: radiodifuzare, retransmitere prin cablu sau comunicare publică, ţinând cont de practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă. Pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare”.Acest text elimină procentele între 1% şi 10% stabilite în vechea redactare şi introduce criteriul raportării la practica europeană în materia negocierilor, iar dacă se aplică remuneraţii procentuale, stabilirea se face diferenţiat, proporţional cu ponderea utilizării repertoriului utilizat colectiv în activitatea de radiodifuzare.Completul de arbitri apreciază că faţă de modificarea legii este posibilă negocierea metodologiei, sens în care se impune a se stabili baza de calcul şi apoi remuneraţia cuvenită pentru radiodifuzarea operelor muzicale.a) Potrivit art. 131^1 alin. (2) din lege, baza de calcul o constituie veniturile din activitatea de radiodifuzare. Rezultă că se au în vedere veniturile din întreaga activitate de radiodifuzare şi nu poate fi admisă o fragmentare a bazei, în condiţiile în care legiuitorul nu a reglementat o asemenea ipoteză. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare, indiferent dacă este vorba de abonamente, sponsorizări, alocaţii, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare etc., ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare, fără a fi luate în considerare taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. În acest sens este şi definiţia venitului, dată de Eurostat în publicaţia AUVIS, citată în raportul Ministerului Culturii din Danemarca: "Venitul total (câştigul operaţional) din toate serviciile prestate de către transmiţătorul radio/TV. Câştigul operaţional poate să includă încasări din taxele de licenţă radio/TV, subvenţii publice, publicitate radio/TV, sponsorizări, teleshopping, abonamente, încasări din exploatarea propriilor programe radio/TV sau alte venituri, cum ar fi venituri din cedări de drepturi, brevete, mărci înregistrate şi valori similare etc." … Cât priveşte veniturile unor terţi, îndeosebi ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, încasate în legătură cu activitatea de radiodifuzare, acestea vor putea fi luate în considerare numai dacă se va constata că există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv, constatate amiabil sau pe cale judiciară. Chiar şi în studiul menţionat (pct. 2.3 "Informaţii specifice pe ţări") se reţine că în majoritatea ţărilor există o practică obişnuită a companiilor administrative de a trece o parte din taxele colectate către alte companii care apoi fac plata propriu-zisă către licenţiatori. Totuşi, completul de arbitri prezumă existenţa unor relaţii juridice întemeiate pe buna-credinţă şi, pe cale de consecinţă, nu se pot include în baza de calcul stabilită prin metodologie asemenea venituri. Acest aspect fiind o situaţie de fapt, organismul de gestiune colectivă are căile legale de urmat pentru a ataca eventualele convenţii inechitabile.b) Remuneraţia cuvenită pentru radiodifuzarea operelor muzicale trebuie să se facă avându-se în vedere dispoziţiile art. 43 şi 71, precum şi noile criterii stabilite de legiuitorul român în art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare: practica europeană în materia negocierilor, iar dacă se aplică remuneraţii procentuale, stabilirea se face diferenţiat, proporţional cu ponderea utilizării repertoriului utilizat colectiv în activitatea de radiodifuzare. … Din studiul elaborat de Ministerul Culturii din Danemarca, referitor la practica negocierilor privind radiodifuzarea operelor muzicale, studiu efectuat în 18 state din aria comunitară, se constată că stabilirea remuneraţiei s-a realizat pe baza unor criterii diferenţiate. Mai întâi s-a avut în vedere natura comercială sau necomercială a difuzorului, după care s-au luat în calcul elemente privind numărul de posturi, gradul de adresabilitate, audienţa, segmentele de populaţie beneficiare, numărul de ore de emisie şi altele, însă din toate aceste date şi criterii, neuniforme temporal şi teritorial, cu grad de certitudine diferenţiat, autorii studiului eschivându-se să formuleze o concluzie, cu motivarea că o astfel de analiză nu a făcut parte din sarcina lor (pct. 3.3 "Compararea datelor"). Tot din practica europeană fac parte şi deciziile pronunţate de Curtea Europeană de Justiţie, aşa cum au fost prezentate de părţi, sens în care completul de arbitri le va avea în vedere la pronunţarea hotărârii.Completul de arbitri constată că nu există pentru România un studiu asemănător şi nici date selectate pe criterii, care să permită o analiză comparată cu practica europeană. Totuşi, vor fi luate în considerare datele statistice din ţările aflate într-o situaţie asemănătoare României.Pentru cel de-al doilea criteriu stabilit prin lege – de calculare a remuneraţiei procentuale, diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare -, completul de arbitri va proceda la stabilirea remuneraţiei în funcţie de volumul efectiv de folosire a operelor muzicale, criteriu echitabil atât pentru autori, cât şi pentru utilizatori.În acest sens este corect a se stabili procentual remuneraţia pentru folosirea operelor muzicale, legea nepermiţând o combinare cu criteriul forfetar.Pentru a determina remuneraţia procentuală, completul de arbitri va avea în vedere manifestările de voinţă ale părţilor implicate, care în baza principiului disponibilităţii au stabilit limitele arbitrajului; remuneraţia nu va fi mai mică decât au oferit utilizatorii şi nici mai mare decât a solicitat organismul de gestiune colectivă. Totodată, trebuie să se ţină seama că prin hotărârea arbitrală anterioară s-a prevăzut un procent de 2% din veniturile obţinute din activitatea de radiodifuzare, volumul radiodifuzării operelor muzicale fiind de circa 15%, aspect necontestat de părţi.ARCA a propus un procent de 1,2% pentru situaţia folosirii operelor de 100%, cu diminuarea procentului în funcţie de ponderea folosirii, în timp ce UCMR-ADA a propus un procent de 13,33%, redus direct proporţional cu ponderea utilizării. Prin hotărârea arbitrală anterioară, dacă ponderea ar fi fost de 100%, procentul rezultat ar fi de 13,33%.Completul de arbitri apreciază ca fiind echitabil un procent de 9% pentru folosirea de 100%, cu ponderea corespunzătoare pentru o folosinţă diminuată, după formula următoare: x = 9y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, stabilită tot procentual.Spre exemplu, dacă un utilizator radiodifuzează opere muzicale timp de 50% din întregul program de radiodifuzare, calculul se face în modul următor:x = 9 înmulţit cu 50 împărţit la 100 este egal cu 450 împărţit la 100 este egal cu 4,5.În acest exemplu utilizatorul va datora organismului de gestiune colectivă 4,5% din baza de calcul, determinată potrivit lit. a) de mai sus.FAŢĂ DE CONSIDERENTELE EXPUSECOMPLETUL DE ARBITRIHOTĂRĂŞTE:Forma finală a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de televiziune:1. Utilizarea prin radiodifuzare, în orice formă şi procedeu, de către organismele de televiziune a operelor muzicale aduse anterior la cunoştinţa publică şi aflate în termenul legal de protecţie se poate face numai în baza unei autorizaţii, sub formă de licenţă neexclusivă, eliberată de organismul de gestiune colectivă desemnat de ORDA în acest domeniu, pentru repertoriul stabilit potrivit legii.2. Utilizatorii de opere muzicale licenţiate au obligaţia să plătească trimestrial organismului de gestiune colectivă desemnat o remuneraţie reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale radiodifuzate, determinate procentual din baza de calcul.3. Baza de calcul se constituie din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare (abonamente, sponsorizări, alocaţii bugetare, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare etc. ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. Dacă utilizatorul nu obţine venituri din activitatea de radiodifuzare, remuneraţia se calculează sub forma unui procent din totalitatea cheltuielilor efectuate de către utilizator pentru această activitate.4. Procentul aplicabil bazei de calcul se determină potrivit ponderii utilizării operelor muzicale şi va fi de 9% în cazul utilizării operelor muzicale în pondere de 100% din totalul timpului de emisie al utilizatorului. În cazul în care utilizarea operelor muzicale se face într-o pondere mai mică, procentul de 9% se reduce direct proporţional cu ponderea utilizării operelor muzicale ca durată din totalul timpului de emisie al utilizatorului, după formula:x = 9y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, x = 9y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, stabilită tot procentual.5. Remuneraţia se plăteşte până la data de 25 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată, dată la care se va transmite şi baza de calcul a sumelor virate.6. Utilizatorii vor transmite organismului de gestiune colectivă, până la data prevăzută la pct. 5, un raport cuprinzând, pentru fiecare post de televiziune, lista operelor muzicale utilizate zilnic, inclusiv operele muzicale utilizate în spoturile publicitare, cu menţionarea: denumirii fiecărei opere muzicale utilizate, autorului acesteia (compozitor, textier, aranjor), orei, datei, duratei şi numărului de difuzări zilnice ale fiecărei opere muzicale. Raportul va fi transmis în format scris şi electronic şi va fi însoţit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura acestuia şi ştampila utilizatorului. Informaţiile cuprinse în raportul astfel comunicat vor constitui baza de repartizare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismul de gestiune colectivă.7. La solicitarea scrisă a organismului de gestiune colectivă, transmisă cu cel puţin 15 zile înainte, şi ulterior datei virării remuneraţiei prevăzute la pct. 4, utilizatorul are obligaţia de a comunică acestuia copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora se determină baza de calcul. Gradul sau tipul de utilizare a operelor muzicale de către posturile de televiziune va putea fi determinat de organismul de gestiune colectivă, direct sau prin comandarea de monitorizări ale activităţii de radiodifuzare a utilizatorilor.8. Pentru întârzieri la plata remuneraţiilor, utilizatorii datorează dobânda legală de la data scadenţei.9. Prezenta metodologie se aplică tuturor utilizatorilor şi intră în vigoare începând cu data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.Complet de arbitri:Flavius BaiasOtilia CalmuschiGheorghe GheorghiuMihai TănăsescuAdrian Vasiliu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește