GHID METODOLOGIC SPECIFIC din 14 iunie 2023

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.679 din 14 iunie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 22 iunie 2023. + 
CUPRINS1.INTRODUCERE ȘI CONTEXT GENERAL … 2.PREMISE2.1.Principii și cerințe pentru derularea evaluării adecvate … 2.2.Cauze, efecte și impacturi …  … 3.DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT3.1.Tipuri de proiecte incluse în domeniul Infrastructură de transport … 3.2.Evaluare inițială3.2.1.Identificarea ANPIC potențial afectate … 3.2.2.Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management și/sau Regulamentele ANPIC, precum și în alte acte normative și administrative …  … 3.3.Etapa de încadrare3.3.1.Identificarea incertitudinilor … 3.3.2.Identificarea potențialelor impacturi semnificative pe baza Obiectivelor de conservare 243.3.2.1.Identificarea formelor de impact potențiale … 3.3.2.2.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu proiectul … 3.3.2.3.Stabilirea posibilității de afectare a parametrilor OC … 3.3.2.4.Analiza impactului cumulat (presiuni și amenințări) … 3.3.2.5.Cuantificarea preliminară a impacturilor … 3.3.2.6.Stabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativ …  …  … 3.4.Definirea domeniului3.4.1.Propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată … 3.4.2.Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Studiul de evaluare adecvată 64 …  … 3.5.Etapa Studiului de evaluare adecvată3.5.1.Prezentarea proiectului  … 3.5.2.Identificarea și cuantificarea efectelor … 3.5.3.Descrierea ANPIC potențial afectate de proiect … 3.5.4.Programul de colectare a datelor din teren … 3.5.5.Analiza presiunilor și amenințărilor … 3.5.6.Analiza relațiilor structurale și funcționale … 3.5.7.Identificarea și cuantificarea impacturilor3.5.7.1.Aspecte generale … 3.5.7.2.Pierderi din suprafața habitatelor … 3.5.7.3.Alterarea habitatelor … 3.5.7.4.Fragmentarea habitatelor … 3.5.7.5.Perturbarea activității speciilor … 3.5.7.6.Reducerea efectivelor populaționale … 3.5.7.7.Identificarea și cuantificarea impactului cumulat …  … 3.5.8.Evaluarea semnificației impacturilor … 3.5.9.Măsuri de prevenire, evitare și reducere a impacturilor … 3.5.10.Monitorizare … 3.5.11.Evaluarea impactului rezidual …  … 3.6.Etapa măsurilor compensatorii … 3.7.Situația particulară a strategiilor/planurilor/programelor din domeniul infrastructură de transport …  … 4.DOMENIUL PRODUCEREA ENERGIEI4.1.Tipuri de proiecte incluse în domeniul Producerea energiei … 4.2.Evaluare inițială4.2.1.Identificarea ANPIC potențial afectate … 4.2.2.Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management și/sau Regulamentele ANPIC, precum și în alte acte normative și administrative …  … 4.3.Etapa de încadrare4.3.1.Identificarea incertitudinilor … 4.3.2.Identificarea potențialelor impacturi semnificative pe baza Obiectivelor de conservare4.3.2.1.Identificarea formelor de impact potențiale … 4.3.2.2.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu proiectul … 4.3.2.3.Stabilirea posibilității de afectare a parametrilor OC … 4.3.2.4.Analiza impactului cumulat (presiuni și amenințări) … 4.3.2.5.Cuantificarea preliminară a impacturilor  … 4.3.2.6.Stabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativ …  …  … 4.4.Definirea domeniului4.4.1.Propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată … 4.4.2.Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Studiul de evaluare adecvată 154 …  … 4.5.Etapa Studiului de evaluare adecvată4.5.1.Prezentarea proiectului … 4.5.2.Identificarea și cuantificarea efectelor … 4.5.3.Descrierea ANPIC potențial afectate de proiect … 4.5.4.Programul de colectare a datelor din teren … 4.5.5.Analiza presiunilor și amenințărilor … 4.5.6.Analiza relațiilor structurale și funcționale … 4.5.7.Identificarea și cuantificarea impacturilor4.5.7.1.Aspecte generale … 4.5.7.2.Pierderi din suprafața habitatelor … 4.5.7.3.Alterarea habitatelor … 4.5.7.4.Fragmentarea habitatelor … 4.5.7.5.Perturbarea activității speciilor … 4.5.7.6.Reducerea efectivelor populaționale … 4.5.7.7.Identificarea și cuantificarea impactului cumulat …  … 4.5.8.Evaluarea semnificației impacturilor … 4.5.9.Măsuri de prevenire, evitare și reducere a impacturilor … 4.5.10.Monitorizare … 4.5.11.Evaluarea impactului rezidual …  … 4.6.Etapa măsurilor compensatorii …  … 5.DOMENIUL EXTRACȚIA RESURSELOR NEREGENERABILE5.1.Tipuri de proiecte incluse în domeniul Extracția resurselor neregenerabile … 5.2.Evaluare inițială5.2.1.Identificarea ANPIC potențial afectate … 5.2.2.Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management și/sau Regulamentele ANPIC, precum și în alte acte normative și administrative …  … 5.3.Etapa de încadrare5.3.1.Identificarea incertitudinilor … 5.3.2.Identificarea potențialelor impacturi semnificative pe baza Obiectivelor de conservare5.3.2.1.Identificarea formelor de impact potențiale … 5.3.2.2.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu proiectul … 5.3.2.3.Stabilirea posibilității de afectare a parametrilor OC … 5.3.2.4.Analiza impactului cumulat (presiuni și amenințări) … 5.3.2.5.Cuantificarea preliminară a impacturilor … 5.3.2.6.Stabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativ …  …  … 5.4.Definirea domeniului5.4.1.Propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată … 5.4.2.Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Studiul de evaluare adecvată 278 …  … 5.5.Etapa Studiului de evaluare adecvată5.5.1.Prezentarea proiectului … 5.5.2.Identificarea și cuantificarea efectelor … 5.5.3.Descrierea ANPIC potențial afectate de proiect … 5.5.4.Programul de colectare a datelor din teren … 5.5.5.Analiza presiunilor și amenințărilor … 5.5.6.Analiza relațiilor structurale și funcționale … 5.5.7.Identificarea și cuantificarea impacturilor5.5.7.1.Aspecte generale … 5.5.7.2.Pierderi din suprafața habitatelor … 5.5.7.3.Alterarea habitatelor … 5.5.7.4.Fragmentarea habitatelor … 5.5.7.5.Perturbarea activității speciilor … 5.5.7.6.Reducerea efectivelor populaționale … 5.5.7.7.Identificarea și cuantificarea impactului cumulat …  … 5.5.8.Evaluarea semnificației impacturilor … 5.5.9.Măsuri de prevenire, evitare și reducere a impacturilor … 5.5.10.Monitorizare … 5.5.11.Evaluarea impactului rezidual  …  … 5.6.Etapa măsurilor compensatorii … 5.7.Situația particulară a strategiilor/planurilor/programelor din domeniul extracției resurselor neregenerabile …  … 6.DOMENIUL PLANURI/PROIECTE DE AMENAJARE6.1.Tipuri de planuri/proiecte incluse în domeniul Amenajarea Teritoriului … 6.2.Etapa de încadrare6.2.1.Identificarea ANPIC potențial afectate … 6.2.2.Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management și/sau Regulamentele ANPIC, precum și în alte acte normative și administrative … 6.2.3.Identificarea incertitudinilor … 6.2.4.Identificarea potențialelor impacturi semnificative pe baza Obiectivelor de conservare6.2.4.1.Identificarea formelor de impact potențiale … 6.2.4.2.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu planul/proiectul … 6.2.4.3.Stabilirea posibilității de afectare a parametrilor OC … 6.2.4.4.Analiza impactului cumulat (presiuni și amenințări) … 6.2.4.5.Cuantificarea preliminară a impacturilor … 6.2.4.6.Stabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativ …  …  … 6.3.Definirea domeniului6.3.1.Definirea domeniului pentru proiecte de amenajare (în cadrul procedurii EIM)6.3.1.1.Propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată … 6.3.1.2.Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Studiul de evaluare adecvată …  … 6.3.2.Definirea domeniului pentru planuri (în cadrul procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe) …  … 6.4.Etapa Studiului de evaluare adecvată6.4.1.Prezentarea planului / proiectului … 6.4.2.Identificarea și cuantificarea efectelor … 6.4.3.Descrierea ANPIC potențial afectate de plan/proiect … 6.4.4.Programul de colectare a datelor din teren … 6.4.5.Analiza presiunilor și amenințărilor … 6.4.6.Analiza relațiilor structurale și funcționale … 6.4.7.Identificarea și cuantificarea impacturilor6.4.7.1.Aspecte generale … 6.4.7.2.Pierderi din suprafața habitatelor … 6.4.7.3.Alterarea habitatelor … 6.4.7.4.Fragmentarea habitatelor … 6.4.7.5.Perturbarea activității speciilor … 6.4.7.6.Reducerea efectivelor populaționale … 6.4.7.7.Identificarea și cuantificarea impactului cumulat …  … 6.4.8.Evaluarea semnificației impacturilor … 6.4.9.Măsuri de prevenire, evitare și reducere a impacturilor … 6.4.10.Monitorizare … 6.4.11.Evaluarea impactului rezidual …  … 6.5.Etapa măsurilor compensatorii … 6.6.Situația particulară a strategiilor/planurilor/programelor de amenajare elaborate la nivel național și regional  …  …  + 
INDEX TABELETabelul nr. 3-1 Exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul infrastructurii de transport – 24Tabelul nr. 3-2 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul infrastructurii de interes cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar – 29Tabelul nr. 3-3 Corelarea formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitate și specii – 31Tabelul nr. 3-4 Exemple de cuantificări ale impactului pentru un proiect de infrastructură de cale ferată – 36Tabelul nr. 3-5 Exemple de situații în care sunt identificate impacturi semnificative sau incerte pentru diferite proiecte de infrastructură de transport – 43Tabelul nr. 3-6 Tabel pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor de infrastructură de transport – 51Tabelul nr. 3-7 Tabel pentru prezentarea abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor și impacturilor proiectului – 56Tabelul nr. 3-8 Setul minim de date și informații referitoare la proiect necesare pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată (lista nu este exhaustivă) – 58Tabelul nr. 3-9 Situațiile în care este necesară derularea activităților de teren pentru proiectele de infrastructură de transport – 68Tabelul nr. 4-1 Exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul producerii energiei – 115Tabelul nr. 4-2 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul producerii energiei cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar – 119Tabelul nr. 4-3 Corelarea formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul producerii energiei cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitate și specii – 123Tabelul nr. 4-4 Exemple de cuantificări ale impactului pentru un proiect de realizare a unui parc eolian – 129Tabelul nr. 4-5 Tabel pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor din domeniul producerea energiei – 136Tabelul nr. 4-6 Tabel pentru prezentarea abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor și impacturilor proiectului – 141Tabelul nr. 4-7 Setul minim de date și informații referitoare la proiect necesare pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată (lista nu este exhaustivă) – 143Tabelul nr. 4-8 Situațiile în care este necesară derularea activităților de teren pentru proiectele din domeniul producerii energiei – 156Tabelul nr. 5-1 Exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul extracției resurselor neregenerabile – 222Tabelul nr. 5-2 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul extracției resurselor neregenerabile cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar (lista nu este exhaustivă) – 228Tabelul nr. 5-3 Corelarea formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul extracției resurselor neregenerabile cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitate și specii – 230Tabelul nr. 5-4 Exemple de cuantificări ale impactului pentru un proiect de realizare și operare a unei cariere – 237Tabelul nr. 5-5 Exemple de situații în care pot fi identificate impacturi semnificative sau incerte pentru un proiect din domeniul extracției resurselor neregenerabile – 240Tabelul nr. 5-6 Tabel pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor de extracție a resurselor neregenerabile – 245Tabelul nr. 5-7 Tabel pentru prezentarea abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor și impacturilor proiectului – 251Tabelul nr. 5-8 Setul minim de date și informații referitoare la proiect necesare pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată (lista nu este exhaustivă) – 253Tabelul nr. 5-9 Situațiile în care este necesară derularea activităților de teren pentru proiectele de extracție a resurselor neregenerabile – 265Tabelul nr. 6-1 Exemple de incertitudini pentru planurile de amenajare a teritoriului – 306Tabelul nr. 6-2 Exemple de întrebări pentru identificarea incertitudinilor în cazul planurilor de amenajament al fondului forestier – 307Tabelul nr. 6-3 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul extracției resurselor neregenerabile cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar (lista nu este exhaustivă) – 311Tabelul nr. 6-4 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul infrastructurii de interes cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar – 313Tabelul nr. 6-5 Exemple de cuantificări ale impactului pentru un proiect de reducere a riscului la inundații – 322Tabelul nr. 6-6 Tabel pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor de amenajare – 326Tabelul nr. 6-7 Setul minim de date și informații referitoare la plan/proiect necesare pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată (lista nu este exhaustivă) – 333Tabelul nr. 6-8 Analiza efectelor produse de intervențiile propuse de plan/proiect – 338Tabelul nr. 6-9 Situațiile în care este necesară derularea activităților de teren pentru planurile/proiectele de amenajare a teritoriului – 342Tabelul nr. 6-10 Exemplificare măsuri de reducere a efectelor în cazul unui amenajament silvic – 370Tabelul nr. 6-11 Exemplificare program monitorizare pentru un amenajament silvic – 373 + 
INDEX FIGURIFigura nr. 3-1 Fragment exemplificativ de analiză schematică a relațiilor structurale și funcționale pentru un proiect de infrastructură de transport – 72Figura nr. 3-2 Reprezentare schematică a impactului cumulat asupra valorii țintă a unui parametru OC – 90Figura nr. 4-1 Fragment exemplificativ de analiză schematică a relațiilor structurale și funcționale pentru un proiect de producere a energiei – 165Figura nr. 5-1 Fragment exemplificativ de analiză schematică a relațiilor structurale și funcționale pentru un proiect de extracție a resurselor neregenerabile – 269Figura nr. 6-1 Fragment exemplificativ de analiză schematică a relațiilor structurale și funcționale – 347  + 
ABREVIERI ȘI ACRONIME

1.INTRODUCERE ȘI CONTEXT GENERALPrezentul Ghid este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Mediului și a unităților din subordine pentru îmbunătățirea politicilor în domeniul biodiversității – Cod MySMIS: 127465”. Acesta este realizat în baza Contractului nr. 34 din 29.04.2021, încheiat între Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Asocierea EPC Consultanță de mediu – Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă ce are ca obiect furnizarea de servicii pentru elaborarea studiilor și materialelor suport în cadrul proiectului menționat anterior.Scopul principal al Ghidului metodologic specific, după cum este acesta prezentat în cerințele contractuale, este acela al îndeplinirii de către România, ca Stat Membru al Uniunii Europene, a obligațiilor privind implementarea Directivelor pe Natură (Directiva Habitate și Directiva Păsări).Prezentul Ghid este structurat pe etapele procedurii de evaluare adecvată, prezentând componentele esențiale ale fiecărei etape și metodologiile asociate acestora. Ghidul prezintă, de asemenea, aplicabilitatea metodologiilor pentru fiecare din cele 4 domenii de interes stabilite (infrastructură de transport, producerea energiei, extracția resurselor neregenerabile, planuri/proiecte de amenajare), acolo unde acestea necesită cerințe specifice față de metodologia generală.Ghidul se adresează în principal procedurii de evaluare adecvată. Pentru protecția speciilor de interes comunitar din anexa IV(a) a Directivei Habitate, ce nu sunt localizate în ANPIC, este necesară luarea în considerare a aspectelor enunțate în 2021 de Comisia Europeană în Ghidul privind protecția strictă a speciilor de faună de interes Comunitar în baza Directivei Habitate*1). Conform acestuia, „cerințele Directivei Habitate privind protecția speciilor (Articolele 12-16) sunt aplicabile întregului areal natural al speciilor în Statele Membre, atât în interiorul, cât și în afara ANPIC”. Această analiză a potențialelor impacturi asupra speciilor din anexa IV(a) a Directivei Habitate, ce pot apărea în afara ANPIC, trebuie să fie analizată în cadrul Raportului de mediu, în cazul procedurii SEA, sau a Raportului privind impactul asupra mediului, în cadrul procedurii EIA.*1) Ghidul este disponibil la următoare adresă https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/bbc7ace0- 27e2-11ec-bd8e-01aa75ed71a1/language-en … 2.PREMISE2.1.Principii și cerințe pentru derularea evaluării adecvateEvaluarea adecvată reprezintă un proces critic pentru asigurarea integrității ANPIC. Derularea în bune condiții a acestui proces se bazează pe aplicarea următoarelor principii și cerințe.„Pas cu pas”. Evaluarea adecvată este un proces derulat prin intermediul mai multor etape. Există un „fir logic” al evaluării, ale cărui etape includ:i)identificarea ANPIC potențial afectate de PP; … ii)identificarea habitatelor și speciilor potențial afectate de PP; … iii)identificarea impacturilor la nivelul fiecărui parametru definit pentru obiectivele de conservare ale habitatelor și speciilor; … iv)evaluarea impactului cumulat; … v)cuantificarea impacturilor; … vi)evaluarea semnificației impacturilor; … vii)propunerea măsurilor de prevenire, evitare și reducere a impacturilor și a programului de monitorizare a implementării acestora; … viii)identificarea soluțiilor alternative (dacă impactul semnificativ nu poate fi evitat sau redus); … ix)identificarea măsurilor compensatorii*2) (dacă impactul rezidual este semnificativ și nu pot fi identificate soluții alternative).*2) Condițiile pentru aplicarea măsurilor compensatorii sunt prezentate în Ghidul Metodologic General … Analiză „Caz cu caz”. Nu există două evaluări adecvate identice. Sursele de informații pentru evaluarea semnificației impacturilor includ dovezi din intervenții similare ce pot afecta situri desemnate pentru protecția unor componente similare, aflate într-o situație similară din punct de vedere al conservării sau situri cu obiective similare de conservare, precum și opinia expertului pe baza dovezilor disponibile. Cu toate acestea, având în vedere că fiecare caz este diferit, este necesară considerarea circumstanțelor locale. Evaluarea trebuie astfel întotdeauna să fie realizată caz cu caz.Abordare precaută. În contextul analizei impactului asupra ANPIC, Comisia Europeană menționează o abordare precaută, însemnând că „lipsa dovezilor științifice în ceea ce privește un potențial impact semnificativ nu poate fi utilizată ca justificare pentru aprobarea acestei acțiuni. În contextul cerințelor Art. 6 (3) al Directivei Habitate, abordarea precaută implică faptul că absența impacturilor negative asupra ANPIC trebuie să fie demonstrată, înainte ca un plan sau proiect să fie aprobat. Dacă există o lipsă a certitudinii în ceea ce privește existența unor efecte negative, planul sau proiectul nu poate fi aprobat”*3).*3) Conform Comunicării Comisiei 2021/C 437/01 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021XC1028(02) from=ENDisponibilitatea publică a datelor și informațiilor necesare evaluării impactului asupra habitatelor și speciilor. Este o componentă foarte importantă, ce poate asigura un nivel mai bun al evaluărilor adecvate elaborate pentru planuri și proiecte. În mod ideal, toate datele și informațiile necesare (de exemplu: obiectivele de conservare, distribuții ale habitatelor și speciilor în situri, localizarea coridoarelor ecologice, localizarea spațială a proiectelor de conservare/ reconstrucție ecologică a habitatelor și speciilor de interes comunitar) ar trebui să fie public disponibile în cea mai recentă formă a lor. Aceste date sunt esențiale pentru analizele privind identificarea, cuantificarea și evaluarea semnificației impactului prin reducerea nivelului incertitudinilor. Titularii proiectelor joacă un rol important în privința disponibilității datelor și informațiilor cu privire la impactul proiectelor asupra ANPIC. Programele de monitorizare implementate în proiectele anterioare pot furniza informații extrem de valoroase cu privire la impactul acestora, informații care pot asigura certitudini în evaluarea impactului viitoarelor proiecte. Este însă important ca rapoartele de monitorizare să fie disponibile pe internet pentru a putea fi consultate și valorificate de factorii interesați.Colectarea datelor și informațiilor. Colectarea datelor și informațiilor necesare evaluării adecvate cade în sarcina Titularului planului/proiectului și a elaboratorilor Studiului de evaluare adecvată. Datele și informațiile utilizate în evaluare trebuie să fie obiective și verificabile. Procesul de identificare, colectare și procesare a datelor și informațiilor trebuie să răspundă incertitudinilor identificate (descrise în Memoriul de prezentare și preluate în Îndrumar. Datele și informațiile utilizate în evaluarea adecvată trebuie să se bazeze pe cea mai bună cunoaștere științifică din domeniu și să fie suficient de detaliate pentru a putea oferi certitudini în privința absenței unui impact negativ semnificativ.Cuantificarea efectelor și a impacturilor. În contextul în care obiectivele de conservare beneficiază de ținte cuantificate, evaluarea impactului asupra acestor obiective nu se poate realiza fără cuantificare. Cuantificarea efectelor și a impacturilor este obligatorie pentru a asigura credibilitate concluziilor evaluării. Cuantificările realizate trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici disponibile în domeniu, să țină cont de cele mai recente date și informații, să fie verificabile și să utilizeze, unde este cazul, soluții software adecvate aspectelor necesar a fi evaluate.Evaluarea semnificației impactului. Semnificația impacturilor se evaluează la nivelul fiecărui parametru (al obiectivelor de conservare) potențial afectat și pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar. Impacturi potențial semnificative pot apărea ca urmare a activităților din interiorul sitului Natura 2000 sau din afara lui, sau în urma cumulării cu alte planuri sau proiecte ce afectează același parametru al obiectivelor de conservare. Analiza semnificației impacturilor trebuie să utilizeze o abordare precaută care presupune că accentul se pune pe demonstrarea absenței efectelor negative mai degrabă decât a prezenței acestora.Evaluare bazată pe opinia mai multor experți. Implicarea cât mai multor experți (cu specializări diferite privind grupele taxonomice sau presiunile analizate) este benefică procesului de evaluare adecvată. Aceștia pot fi membri în echipa de elaborare a Studiului de evaluare adecvată sau pot fi doar consultați. Consultările pot avea loc oricând pe parcursul procesului de evaluare. Consultările cu experții pot reduce semnificativ subiectivismul în evaluare. … 2.2.Cauze, efecte și impacturiAbordarea propusă în cadrul acestui ghid se bazează pe relația: CAUZĂ – EFECTE – IMPACTURI.Cauzele sunt reprezentate de intervențiile propuse de planuri și programe.Efectele reprezintă modificări fizice, chimice și biologice ale mediului înconjurător ca urmare a apariției unei cauze (exemple: creșterea nivelului de zgomot, creșterea concentrațiilor de poluanți în aer, apă sau sol, creșterea intensității luminoase, pătrunderea speciilor invazive, alte efecte).Impacturile reprezintă modificările survenite la nivelul receptorilor sensibili (habitate și specii) ca urmare a interacțiunii cu efectele.Diferența evidentă dintre efecte și impacturi este aceea că efectele se vor produce întotdeauna ca urmare a apariției unei cauze (ex: traficul auto va genera întotdeauna zgomot), însă impactul apare doar atunci când zona de manifestare a efectelor (zona de infuență a planului/ proiectului) intră în contact cu receptorii (habitate Natura 2000, habitate ale speciilor Natura 2000, specii care se deplasează în afara habitatelor favorabile).  …  … 3.DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT3.1.Tipuri de proiecte incluse în domeniul Infrastructură de transportConform Anexei I a Directivei 2014/52/UE de modificare a Directivei 85/337/CEE (Directiva EIA), transpusă în legislația națională prin Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în categoria proiectelor de infrastructură de transport supuse evaluării impactului asupra mediului sunt incluse:• Construirea de linii pentru traficul feroviar de lungă distanță;• Construirea aeroporturilor cu cel puțin o pistă de decolare-aterizare mai lungă de 2100 m;• Construirea de autostrăzi și de drumuri expres;• Construirea drumurilor noi cu cel puțin 4 benzi sau realinierea și/sau lărgirea unui drum existent cu două ori mai puține benzi până la 4 sau mai multe benzi, în cazul în care aceste drumuri noi sau realinierea lor și/sau secțiunea lărgită a acestora este de cel puțin 10 km lungime continuă;• Căi navigabile interioare și porturi fluviale care asigură traficul, respectiv operarea navelor de peste 1.350 tone;• Porturi comerciale, cheiuri pentru încărcare și descărcare legate de uscat și porturi exterioare, exclusiv cheiuri pentru feribot, care permit operarea navelor de cel puțin 1.350 tone;• Conducte având un diametru mai mare de 800 mm și o lungime de cel puțin 40 km: a) pentru transportul gazelor, al petrolului, al substanțelor chimice; și b) pentru transportul fluxurilor de CO2, în scopul stocării geologice, inclusiv stațiile auxiliare conexe;• Construirea liniilor aeriene de tensiune electrică, cu o tensiune de cel puțin 220 kV și o lungime de cel puțin 15 km.De asemenea, în Anexa II a Directivei EIA, respectiv Anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018, sunt incluse și alte categorii de proiecte din domeniul infrastructurii de transport, pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, precum:• Instalații industriale pentru transportul gazelor, aburului și apei calde; transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018;• Construcția căilor ferate, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018, a instalațiilor de transbordare intermodală și a terminalelor intermodale;• Construcția aerodromurilor, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018;• Construcția drumurilor, porturilor și instalațiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018;• Construcția căilor navigabile interioare, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018;• Linii de tramvai, căi ferate subterane și de suprafață, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau în principal pentru transportul de persoane;• Instalații de conducte pentru gaz și petrol și conductele pentru transportul fluxurilor de dioxid de carbon în scopul stocării geologice, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018.• Alte tipuri de proiecte. … 3.2.Evaluare inițialăEtapa de evaluare inițială, prevăzută în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, reprezintă prima analiză a proiectului propus. Aceasta implică identificarea (dacă este cazul) a ANPIC potențial afectate de proiect.În etapa de evaluare inițială, ACPM identifică ANPIC potențial afectate de implementarea proiectelor, utilizând criteriile și metodologia de identificare prezentate în continuare.Este recomandat ca titularii proiectelor să țină cont de criteriile pentru identificarea ANPIC potențial afectate de implementarea proiectelor de transport și de identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele ANPIC și/sau în acte normative și administrative încă din faze incipiente de pregătire ale proiectului (etapa de pre-fezabilitate, fezabilitate), când încă nu au fost definitivate toate detaliile acestuia. În cazul planurilor, identificarea ANPIC potențial afectate, identificarea măsurilor restrictive și stabilirea necesității planului pentru managementul sitului Natura 2000 se realizează în etapa de încadrare.Impacturi semnificative asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar pot fi generate de toate tipurile de proiecte de infrastructură de transport, respectiv:• Proiecte ce propun construcția de infrastructuri noi;• Proiecte ce propun reabilitarea/modernizarea/extinderea unor infrastructuri existente;• Proiecte ce propun dezafectarea unor infrastructuri existente.3.2.1.Identificarea ANPIC potențial afectatePentru identificarea ANPIC potențial afectate de un proiect din domeniul infrastructurii de transport se aplică cele 4 criterii: a) intersecție; b) învecinare (zona de influență); c) mobilitatea speciilor; d) conectivitate ecologică.Analiza de identificare a ANPIC potențial afectate se realizează cu ajutorul analizei spațiale (GIS). Pentru evaluarea inițială, analiza se poate derula și cu un set minim de date și informații, precum: localizarea proiectului, limitele ANPIC, limitele corpurilor de apă și localizarea coridoarelor ecologice, a zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică. Analiza se revizuiește în etapele ulterioare ale procedurii de evaluare adecvată pe măsură ce apar date și informații noi privind proiectul, limitele ANPIC și/sau coridoarele ecologice.I.Identificarea ANPIC intersectate de proiectAnaliza se realizează pe baza informațiilor disponibile cu privire la traseul infrastructurii și a localizării altor obiective/intervenții propuse în cadrul proiectului. O abordare precaută se va utiliza în cazurile în care traseele studiate sunt doar indicative, reprezentate de linii. În acest caz, analiza va lua în calcul o lățime a traseului suficient de mare pentru a include configurația finală a proiectului, precum și terenul suplimentar ce va fi afectat în timpul construcției.Principala formă de impact avută în vedere aici este pierderea de habitate (habitate Natura 2000 sau ale speciilor de interes comunitar). De asemenea, intersectarea ANPIC va genera implicit și celelalte forme de impact. … II.Identificarea ANPIC învecinate (aflate în zona de influență a proiectului)În cazul proiectelor de infrastructură de transport se pot identifica:b.1)O zonă de influență directă (zonă în care se resimt efectele generate de proiect, precum zgomot, vibrații, poluanți atmosferici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive, și altele); … b.2)O zonă de influență indirectă (zona în care apar efecte generate de alte activități, modificate ca urmare a implementării proiectului analizat). Un exemplu este reprezentat de modificarea traficului rutier pe drumurile învecinate ca urmare a implementării unui proiect de drum nou sau a modernizării/extinderii unui drum existent. Toate drumurile pentru care se estimează o modificare a traficului intră în zona de influență indirectă a proiectului analizat. … Principalele forme de impact ce pot să apară în ANPIC aflate în interiorul zonei de influență a unui proiect sunt reprezentate de alterarea habitatelor (degradarea habitatelor) și/sau perturbarea activității speciilor. Alterarea habitatelor poate conduce în timp la impacturi secundare, precum pierderi din suprafața habitatelor sau reduceri ale efectivelor populaționale.Zona de influență directă se delimitează spațial prin una din cele două opțiuni de mai jos:1.Determinare mai precisă: prin modelare numerică cu ajutorul unor aplicații software profesionale. Zona de influență directă se determină astfel prin includerea tuturor suprafețelor posibil a fi afectate de unul sau mai multe dintre efectele generate de proiect; … 2.Estimare precaută (atunci când există incertitudini în privința distribuției spațiale a efectelor): prin utilizarea unei valori de minim 2 km față de întreg traseul proiectului și oricare dintre locațiile acestuia. … Trebuie acordată atenție la eventualele diferențe între zona de influență directă din timpul construcției, cea din timpul operării sau din altă etapă a ciclului de viață al proiectului. O abordare precaută presupune crearea unui singure zone de influență, care să includă diferențele ce apar în diferitele etape ale proiectului.Zona de influență indirectă se delimitează spațial astfel:1.Se analizează, în funcție de complexitatea proiectului, o zonă de până la 20 km*4) distanță față de locațiile proiectului;*4) Se consideră că 20 km reprezintă atât o distanță precaută cu privire la extinderea spațială a analizei, cât și o zonă în care este posibilă decelarea efectelor indirecte ale proiectului. … 2.Se identifică toate modificările generate de proiect asupra altor infrastructuri/ activități existente/ nou propuse ce pot genera efecte suplimentare (ex: creșterea nivelului de zgomot, creșterea emisiilor de poluanți, și altele); … 3.Se delimitează spațial întreaga zonă în care au loc modificări ale efectelor anterior menționate, aceasta reprezentând zona de influență indirectă; … 4.Se identifică toate ANPIC care intersectează zona de influență indirectă. … Exemplu de identificare a zonei de influență indirectă în cazul infrastructurii de transport:• Se analizează proiectul construcției unei autostrăzi sau a unui drum expres;• Se identifică cu ajutorul Studiului de trafic toate modificările care au loc în traficul previzionat pe drumurile din zona proiectului (în principal drumuri naționale și drumuri județene aflate la distanțe de până la 20 km de limitele proiectului). Toate drumurile (sau sectoarele de drum) la nivelul cărora au loc creșteri ale nivelului traficului sunt identificate și localizate pe hartă;• Zona de influență indirectă este reprezentată de totalitatea drumurilor sau sectoarelor de drum la nivelul cărora se estimează o creștere a nivelului de trafic. Se identifică toate siturile ale căror limite sunt intersectate de zona de influență indirectă. Creșterea traficului auto la nivelul acestor ANPIC poate conduce la alterarea habitatelor Natura 2000 și ale speciilor de interes comunitar, la reducerea efectivelor populaționale ale speciilor de interes comunitar sau la creșterea gradului de fragmentare a habitatelor speciilor de interes comunitar.Atenție! A nu se confunda zonele de influență directă/indirectă cu zona pe care se realizează analiza impactului cumulat. Dacă cele dintâi depind de locația proiectului analizat, cea din urmă depinde de distribuția spațială a habitatelor și speciilor la nivelul întregii ANPIC potențial afectată. … III.Identificarea ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona proiectuluiAceastă analiză vizează în principal ANPIC care adăpostesc specii de nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci și carnivore mari. Principala formă de impact avută în vedere aici este reducerea efectivelor populaționale ca urmare a creșterii ratei de mortalitate.Se identifică toate ANPIC ce includ nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci și carnivore mari, aflate la o distanță de minim 6 km față de limita proiectului. … IV.Identificarea ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectuluiAnaliza vizează identificarea acelor ANPIC a căror conectivitate (în interiorul sitului sau față de restul rețelei Natura 2000) poate fi întreruptă prin apariția unor bariere la nivelul coridoarelor ecologice. Principala formă de impact avută în vedere aici este fragmentarea habitatelor Natura 2000 și a habitatelor speciilor de interes comunitar. Analiza vizează toate ANPIC, nu doar cele în care sunt protejate specii migratorii.Orice posibilă modificare (structurală sau funcțională) în coridoarele ecologice (terestre sau acvatice), generată de un proiect de transport, trebuie să conducă la selectarea ANPIC conectate de acestea și includerea lor în lista siturilor potențial afectate.Analiza se realizează astfel:1.Se identifică coridoarele ecologice aflate în zona proiectului prin studierea unui teritoriu mai larg, relevant pentru proiectul analizat (de exemplu, în cazul cursurilor de apă, conform unora din obiectivele de conservare elaborate de ANANP este prevăzută distanța de min. 30 km față de limitele sitului); … 2.Se identifică toate ANPIC conectate (intersectate) de coridoarele ecologice anterior identificate; … 3.Se intersectează limitele proiectului cu traseele/limitele coridoarelor ecologice; … 4.Se realizează lista ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată, prin includerea acelor ANPIC aflate în coridoarele ecologice intersectate de proiect. … Pentru identificarea coridoarelor ecologice se aplică următoarea ierarhie de opțiuni (opțiunea aleasă este valabilă doar în lipsa opțiunilor anterioare):1.Cele mai recente date spațiale publicate pe pagina de internet a ACPM; … 2.Date spațiale precizate în cadrul Planurilor de management și/sau generate în cadrul unor proiecte finanțate în scopul identificării/ studierii/monitorizării coridoarelor ecologice; … 3.În cadrul Studiului EA se derulează o analiză spațială de identificare a coridoarelor ecologice din zona proiectului, realizată prin aplicarea unor metodologii recunoscute*5).*5) Metodologie inclusă în cadrul unui articol publicat într-un jurnal cotat ISI sau în cadrul unui Raport elaborat într-un proiect finanțat în scopul identificării coridoarelor ecologice. … În mod precaut, toate cursurile de apă vor fi considerate potențiale coridoare ecologice. Se vor include pe lista siturilor potențial afectate, toate ANPIC ce adăpostesc specii de pești de interes comunitar, ale căror cursuri de apă sunt intersectate de un proiect de transporturi, atât în amonte, cât și în aval față de limitele sitului, luând în considerare obiectivele de conservare specifice ANPIC potențial afectate.În cazul în care nu au fost identificate coridoare ecologice conform OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, atunci se vor identifica zonele cu conectivitate/ continuitate ecologică din zona proiectului.În urma parcurgerii celor patru criterii de analiză se elaborează o listă a tuturor ANPIC potențial afectate de proiect. …  … 3.2.2.Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management și/sau Regulamentele ANPIC, precum și în alte acte normative și administrative„Măsurile restrictive” se referă la acele măsuri prevăzute în Planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele ANPIC și/sau în acte normative și administrative, care pot conduce la modificarea planului/proiectului sau la neimplementarea acestuia în forma propusă.În cazul proiectelor din domeniul infrastructurii de transport, care sunt în general proiecte complexe, ce includ mai multe componente și structuri construite, analiza nu se va rezuma la identificarea restricțiilor ce vizează direct aceste tipuri de proiecte, ci la analiza tuturor măsurilor ce ar putea avea legătură cu oricare dintre intervențiile propuse de proiect. Spre exemplu, dacă pentru o ANPIC o măsură de management prevede că nu se vor realiza structuri pe cursurile de apă care să conducă la întreruperea conectivității longitudinale sau a conectivității laterale, lucrările hidrotehnice prevăzute în proiectul de infrastructură vor trebuie să respecte aceste cerințe și vor fi avute în vedere încă de la început în proiectarea soluțiilor tehnice.Identificarea măsurilor restrictive se realizează pe baza datelor referitoare la proiect, puse la dispoziție de titularul proiectului, disponibile la momentul solicitării.Pentru a se asigura că proiectul respectă măsurile prevăzute în Planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele ANPIC și/sau în acte normative și administrative, titularul proiectului va realiza propria analiză a acestor măsuri pe parcursul definitivării soluțiilor tehnice/intervențiilor pentru realizarea, operarea și, după caz, dezafectarea proiectului și va demonstra respectarea acestora în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului. Spre exemplu, dacă Planul de management al unei ANPIC potențial afectat de implementarea unui proiect de infrastructură rutieră include o măsură privind „Interzicerea folosirii sării pentru deszăpezire la o distanță mai mică de 100 m de habitatele de reproducere ale speciei Emys orbicularis”, titularul proiectului va trebui să demonstreze modul în care această măsură a fost luată în considerare la pregătirea proiectului. …  … 3.3.Etapa de încadrareElementul critic al acestei etape procedurale constă în identificarea potențialelor impacturi semnificative asupra ANPIC generate de proiect, singur sau în combinație cu alte planuri sau proiecte. În această etapă se cunosc ANPIC potențial afectate și prin urmare sunt disponibile Obiectivele de conservare (OC) ale habitatelor și speciilor de interes comunitar din aceste situri. Se cunosc, de asemenea, intervențiile propuse în cadrul proiectului, în toate etapele acestuia, astfel încât poate fi analizată relația cauză (intervențiile proiectului) – efecte – impacturi.Evaluarea impacturilor potențiale asupra ANPIC în etapa de încadrare se va realiza pe baza Obiectivelor de conservare specifice fiecărei ANPIC, stabilite de autoritatea responsabilă pentru managementul/administrarea ariilor naturale protejate. Evaluarea se va realiza pentru toate habitatele și speciile pentru protecția cărora au fost desemnate ANPIC potențial afectate de proiect, la nivelul fiecărui parametru al OC.În continuare, sunt prezentate cele mai importante aspecte metodologice pentru identificarea potențialelor impacturi semnificative în cazul proiectelor din domeniul infrastructurii de transport, în etapa de încadrare.3.3.1.Identificarea incertitudinilorDacă efectele semnificative potențiale nu pot fi excluse dincolo de orice îndoială rezonabilă (existența incertitudinilor) în etapa de încadrare, proiectul trebuie să parcurgă etapa Studiului de evaluare adecvată.Principalele exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul infrastructurii de transport sunt prezentate în tabelul următor.Tabelul nr. 3-1 Exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul infrastructurii de transport

Identificarea oricăreia dintre incertitudinile din tabelul anterior va conduce la aprecierea semnificației impactului ca „Incert”. … 3.3.2.Identificarea potențialelor impacturi semnificative pe baza Obiectivelor de conservare3.3.2.1.Identificarea formelor de impact potențialeProcesul de identificare a formelor de impact presupune parcurgerea mai multor etape:1.Analiza tipurilor de intervenții propuse de proiect în toate etapele ciclului său de viață; … 2.Identificarea și cuantificarea efectelor generate de fiecare din intervențiile proiectului; … 3.Identificarea formelor de impact asociate efectelor generate de proiect; … 4.Identificarea parametrilor OC stabiliți pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar posibil a fi afectați de fiecare din formele de impact identificate. … Cuantificarea impactului va fi reflectată la nivelul fiecărui parametru al OC și exprimată în unitățile de măsură ale acestora (a se vedea secțiunea 3.3.2.5).Setul indicativ de tipuri de intervenții caracteristice proiectelor din domeniul infrastructurii de transport este următorul (lista nu este exhaustivă, se adaptează/ completează în funcție de specificul fiecărui proiect):– Pentru proiecte de infrastructură de transport realizate în mediul terestru (ex: infrastructură rutieră, infrastructură feroviară, transport prin conducte):• Etapa de execuție/construcție:( ) Realizarea organizărilor de șantier; ( ) Realizarea gropilor de împrumut și/sau a zonelor de depozitare a materialului excedentar;( ) Realizarea drumurilor temporare de acces;( ) Relocarea rețelelor de utilități;( ) Restabiliri ale legăturilor rutiere;( ) Lucrări de îndepărtare a vegetației;( ) Lucrări de demolare;( ) Lucrări de terasamente (nivelarea terenului, excavații, umpluturi);( ) Lucrări de artă (supraterane și subterane, inclusiv fundații);( ) Lucrări de consolidare;( ) Lucrări hidrotehnice;( ) Lucrări de realizare a suprastructurii;( ) Lucrări pentru realizarea dotărilor proiectului;( ) Lucrări pentru protecția mediului;( ) Lucrări de reabilitare a terenurilor la finalizarea construcției;• Etapa de operare:( ) Desfășurarea activității de transport;( ) Gestionarea apelor pluviale;( ) Lucrări de întreținere și mentenanță;( ) Desfășurarea activităților în spații de servicii, spații administrative, clădiri operaționale, și altele;• Etapa de dezafectare:( ) Realizarea organizărilor de șantier;( ) Lucrări de demolare;( ) Lucrări de refacere a suprafețelor și redarea lor în circuitul natural sau economic; … – Pentru proiecte de infrastructură de transport realizate în mediul acvatic (ex: proiecte de navigație):• Etapa de execuție:( ) Realizarea organizărilor de șantier;( ) Realizarea lucrărilor de dragare;( ) Depozitarea materialului dragat;( ) Lucrări de îndepărtare a vegetației pe mal;( ) Construcția de stabilizări/apărări de mal;( ) Construcția de epiuri;( ) Construcția de chevroane;( ) Construcția structurilor pentru insule artificiale;( ) Construcția structurilor și clădirilor din porturi;• Etapa de operare:( ) Desfășurarea activității de transport (navigație);( ) Lucrări de întreținere și mentenanță;( ) Desfășurarea activităților în port;( ) Desfășurarea activităților în spații de servicii, spații administrative, clădiri operaționale;( ) Gestionarea apelor pluviale în port;• Etapa de dezafectare:( ) Realizarea organizărilor de șantier;( ) Lucrări de demolare;( ) Lucrări de refacere a suprafețelor și redarea lor în circuitul natural sau economic. … O listă indicativă a efectelor ce trebuie analizate pentru fiecare intervenție propusă în cadrul proiectelor din domeniul infrastructurii de transport, corelate cu formele de impact ce pot fi generate asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar, este prezentată în tabelul următor.Un efect poate genera forme diferite de impact asupra unor componente taxonomice diferite. Pentru exemplificare, același nivel al turbidității apei poate conduce la alterarea habitatului în cazul unei specii acvatice tolerante și la mortalitate în cazul unei specii cu toleranță scăzută. Acesta este motivul pentru care impacturile determinate de fiecare din efectele generate de un proiect trebuie analizate caz cu caz pentru fiecare tip de habitat și specie de interes comunitar.Tabelul nr. 3-2 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul infrastructurii de transport cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar

În tabelul următor este prezentată corelarea convențională a formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar. Pentru facilitarea prezentării tabelare, textul parametrilor a fost simplificat. Acești parametri se pot regăsi sub formulări diferite în cadrul OC. De asemenea, tabelul nu conține toți parametrii stabiliți la nivel național pentru habitatele și speciile de interes comunitar. Este necesară o analiză atentă, caz cu caz, pentru corelarea formelor de impact cu parametrii OC la nivelul fiecărei ANPIC potențial afectată și pentru fiecare proiect analizat. Tabelul nr. 3-3 Corelarea formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitate și specii

 … 3.3.2.2.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu proiectulProiectele din domeniul infrastructurii de transport sunt în general proiecte liniare, ce se întind pe distanțe lungi. De asemenea, sunt în general proiecte complexe, ce includ numeroase tipuri de intervenții, dintre care unele sunt situate la diferite distanțe față de infrastructura propriu-zisă (ex: gropi de împrumut, zone de depozitare a materialului excedentar, relocări de rețele de utilități situate la distanță față de traseul propus al infrastructurii rutiere propuse).Analiza localizării habitatelor/ speciilor în raport cu proiectul analizat se poate realiza doar prin îndeplinirea următoarelor condiții:• Sunt cunoscute informațiile de localizare spațială a tuturor componentelor proiectului;• Este cunoscută distribuția spațială a tuturor habitatelor și speciilor la nivelul sitului Natura 2000 potențial afectat. În cazul speciilor pentru care este necesară (conform OC) diferențierea tipurilor de habitate (ex: habitate de hrănire, de odihnă, de reproducere), este necesară cunoașterea distribuției spațiale a fiecăruia dintre acestea.Lipsa oricăreia din cele de mai sus conduce automat evaluarea într-o situație de incertitudine.Localizarea habitatelor/speciilor se face prin precizarea distanței față de limita celor mai apropiate elemente/intervenții ale proiectului, dar cu furnizarea unor informații suplimentare precum:• Direcția geografică față de proiect;• Amonte/aval față de proiect (reprezintă o informație critică pentru habitatele/ speciile asociate zonelor umede);• Diferența altitudinală față de proiect (reprezintă o informație extrem de utilă în cazul proiectelor implementate în zone de deal/munte).În caracterizarea localizării habitatelor/speciilor față de proiect se va indica existența mai multor locații de prezență (acolo unde este cazul), cu indicarea locațiilor cele mai apropiate față de proiect, precum și a componentelor de proiect (ex: km proiectat al traseului infrastructurii, groapă de împrumut, și altele) față de care se înregistrează cea mai mică distanță (de ex: specia X pentru care situl este desemnat – locația cea mai apropiată de proiect este la 5 km etc.). … 3.3.2.3.Stabilirea posibilității de afectare a parametrilor OCStabilirea posibilității de afectare a parametrilor OC se realizează în doi pași:1.Identificarea posibilității de afectare a habitatului/speciei. Se va considera că oricare posibilă modificare de natură fizică, chimică sau biologică la nivelul indivizilor, populației sau a habitatului, generată de proiectul analizat, conduce la includerea habitatului/speciei pe lista celor posibil afectate. Pentru facilitarea analizei, se pot utiliza cele patru criterii stabilite pentru identificarea ANPIC potențial afectate de proiect; … 2.Pentru fiecare din habitatele/speciile posibil a fi afectate se vor identifica parametrii OC la nivelul cărora se vor înregistra modificările de natură fizică, chimică sau biologică. … Un habitat/o specie poate fi afectată la nivelul unui singur parametru al OC, la nivelul a mai mulți dintre parametrii OC sau la nivelul tuturor parametrilor OC.În cazul în care pentru unul sau mai mulți parametri ai OC nu se poate stabili cu certitudine posibilitatea de a fi sau nu afectat de proiectul analizat, incertitudinea va fi semnalată în cadrul Memoriului de prezentare, iar proiectul va parcurge etapele ulterioare ale procedurii de evaluare adecvată, cu elaborarea Studiului de evaluare adecvată.În cazul proiectelor de infrastructură de transport pot fi întâlnite următoarele situații de afectare a parametrilor OC:• Afectarea parametrilor legați de suprafața habitatelor (inclusiv parametri precum „arbori de biodiversitate”, „vegetație ripariană”, „densitatea habitatelor de reproducere”, „lungime cursuri de apă”, și altele) de oricare lucrări sau activități propuse a fi desfășurate pe suprafața habitatelor Natura 2000/habitatelor speciilor;• Afectarea parametrilor legați de calitatea habitatelor, specii invazive, structură/ compoziție a habitatelor, calitatea apei, hidromorfologie, prezența lemnului mort, în toate situațiile în care lucrările de construcție sau activitățile propuse se desfășoară în zona de influență directă sau zona de influență indirectă a proiectului;• Afectarea parametrilor legați de fragmentare și continuitate ecologică în toate situațiile în care proiectul propune bariere fizice și comportamentale în interiorul habitatelor sau la nivelul coridoarelor ecologice (terestre și acvatice) de care acestea sunt conectate;• Afectarea parametrilor legați de „mărimea populației”, „densitatea populației”, „structura populației”, „tendința populației”, „distribuția populației”, ș.a.m.d., cel puțin în situațiile în care lucrările de construcție se derulează în interiorul habitatelor favorabile sau în timpul operării indivizilor aparținând acestor specii se deplasează în zona proiectului și devin victime accidentale ale coliziunii/ electrocutării;• Afectarea parametrilor legați de distribuția speciilor în sit în situațiile în care habitatele speciilor sunt intersectate de zona de influență directă sau zona de influență indirectă a proiectului. … 3.3.2.4.Analiza impactului cumulat (presiuni și amenințări)Analiza impactului cumulat se realizează din perspectiva habitatului/speciei de interes comunitar. Din acest motiv, aria de studiu pe care se analizează impactul cumulat este reprezentată de întreg teritoriul sitului Natura 2000 în care se regăsește habitatul/specia analizată.Analiza impactului cumulat va parcurge următoarele etape:1.Listarea presiunilor și amenințărilor identificate la nivelul sitului Natura 2000. Informații despre presiuni și amenințări se regăsesc în Formularul Standard și în Planul de Management al sitului Natura 2000; … 2.Identificarea presiunilor și amenințărilor relevante pentru fiecare habitat/specie cu indicarea nivelului impactului; … 3.Lista presiunilor/amenințărilor se completează cu planurile și proiectele aflate în pregătire/implementare/propuse și care pot afecta habitatele/speciile din situl analizat. De asemenea, lista presiunilor/amenințărilor se completează cu posibile modificări generate de schimbările climatice, ca rezultat al unor studii de specialitate specifice; … 4.Identificarea acelor presiuni/amenințări (inclusiv ale altor PP) care afectează aceiași parametri ai OC ai habitatelor și speciilor afectate de proiectul de infrastructură de transport analizat; … 5.Se analizează măsura în care proiectul propus împreună cu presiunile actuale și amenințările (inclusiv alte PP) poate conduce la înrăutățirea stării de conservare a fiecărui habitat și a fiecărei specii de interes comunitar sau la împiedicarea îmbunătățirii stării de conservare. … O abordare precaută a impactului cumulat impune ca pentru habitatele/speciile care au un nivel ridicat al presiunilor care au fost identificate ca fiind relevante pentru proiectul analizat, precum și în cazul habitatelor/speciilor cu stare nefavorabilă/necunoscută de conservare, pentru care au fost identificate presiuni relevante pentru proiectul analizat, să se considere posibilitatea apariției unui impact cumulat semnificativ. Această abordare precaută va permite, în etapa Studiului de evaluare adecvată, analizarea posibilității de formulare a unor măsuri de reducere a impactului și pentru presiunile relevante existente la momentul analizării proiectului (pentru obținerea unui impact rezidual nesemnificativ pot fi necesare măsuri de evitare/reducere la nivelul proiectului analizat, dar și pentru reducerea presiunilor existente). Pentru exemplificare, în cazul unui proiect de drum nou, preocupările privind permeabilitatea habitatelor speciilor de interes comunitar se vor extinde și asupra infrastructurii rutiere existente și asupra altor proiecte propuse în zonă, nu doar pentru traseul proiectului analizat. … 3.3.2.5.Cuantificarea preliminară a impacturilorÎn etapa de încadrare, opțiunile disponibile pentru cuantificarea preliminară a impacturilor sunt următoarele:1.Calcule și modelări care să ofere, dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultate obiective și verificabile cu privire la valoarea impactului; … 2.Estimări, bazate pe date existente (ex: rezultatele programelor de monitorizare pentru proiecte similare ca tip și complexitate), date științifice (reflectate în articole publicate în jurnale științifice), precum și pe opinia argumentată a expertului (doar în situația în care secțiunea dedicată evaluării adecvate din Memoriul de prezentare este elaborată de experți atestați în evaluarea adecvată; … 3.Constatarea imposibilității efectuării calculelor/modelărilor sau a estimărilor, cu indicarea în Memoriul de prezentare a incertitudinii în privința cuantificării impactului, urmând a clarifica aceste incertitudini în cadrul Studiului de evaluare adecvată. … În cazul pierderilor din suprafețele de habitat Natura 2000/habitat al speciilor de interes comunitar există doar două opțiuni:1.Calcule pe baza datelor aferente proiectului analizat, ce pot fi demonstrate prin suprapunerea planurilor de situație ale proiectului, furnizate în format shp, în sistemul de proiecție Stereo 70, cu distribuția habitatelor/habitatelor speciilor din situl Natura 2000 potențial afectat de proiect; … 2.Pierderea de habitat este incertă, urmând a fi clarificată în etapa Studiului de evaluare adecvată. … Oricare ar fi opțiunea selectată, cuantificarea va fi exprimată în unitatea de măsură stabilită în cadrul OC pentru fiecare parametru analizat. Valoarea obținută trebuie să permită raportarea la ținta stabilită în cadrul OC pentru fiecare parametru analizat, pentru obținerea procentului de afectare al țintei. Acest procent va fi ulterior utilizat pentru aprecierea semnificației impactului.Prezentarea rezultatelor cuantificării trebuie să indice fie valoarea corespunzătoare impactului cumulat, fie separat valoarea corespunzătoare contribuției proiectului și valoarea corespunzătoare impactului cumulat.Pentru toate datele cantitative utilizate pentru cuantificarea preliminară a impacturilor se va preciza sursa.În tabelul următor sunt prezentate exemple succinte de cuantificări ale impactului pentru un proiect de infrastructură de cale ferată.Tabelul nr. 3-4 Exemple de cuantificări ale impactului pentru un proiect de infrastructură de cale ferată

 + 
Exemplu de abordare pentru cuantificarea perturbării generate de traficul rutier asupra unor specii de păsăriAnaliza urmărește să identifice impactul produs asupra speciilor de păsări de zgomotul generat de traficul rutier pentru un sector nou de drum.Informațiile minim necesare pentru derularea analizei:1.Localizarea spațială a proiectului analizat; … 2.Localizarea spațială a altor surse relevante de zgomot din zona de influență directă a proiectului analizat; … 3.Volumul de trafic estimat pentru sectorul de drum; … 4.Informații privind localizarea speciilor de păsări (ex: habitate favorabile/pătrate de distribuție/zone de cuibărire, după caz conform parametrilor OC). … Pașii parcurși în analiză sunt următorii:• Se utilizează o aplicație software profesională pentru realizarea unor hărți de zgomot. Se introduc în aplicație toate sursele relevante de zgomot. Se rulează modelări pentru mai multe scenarii (cel puțin pentru perioada de zi, folosind volumul de trafic diurn și pentru perioada de noapte, utilizând volumul estimat de trafic nocturn). Pentru a acoperi diferențele date de modificarea volumelor de trafic (ce pot influența semnificativ nivelul de zgomot) se va utiliza în analiză scenariul cel mai defavorabil (cel mai ridicat volum de trafic estimat în cadrul studiului de trafic);• Se analizează literatura de specialitate și se identifică valori limită de zgomot recomandate pentru speciile analizate (ex: poate fi o valoare limită pentru fiecare specie sau o valoare mai restrictivă pentru un grup de specii precum: păsările de pădure, păsările de câmp, ș.a.m.d.). Se utilizează acele valori ale nivelului de zgomot (dB(A)) susceptibile a genera îndepărtarea indivizilor din habitatele de hrănire/cuibărire/odihnă);• Se delimitează pe baza hărților de zgomot izoliniile corespunzătoare valorilor limită identificate;• Suprafața delimitată în interiorul izoliniilor de zgomot se suprapune peste hărțile de distribuție a speciilor și se conturează zona potențial a fi afectată din interiorul habitatelor păsărilor.În realizarea cuantificărilor se va ține cont de unitățile de măsură prevăzute în cadrul OC pentru fiecare parametru analizat.Atenție. Unele forme de impact pot cunoaște o modificare a extinderii spațiale în timp. Este foarte important de precizat scenariul avut în vedere cu privire la dinamica extinderii spațiale a impactului, atunci când se realizează cuantificarea parametrilor OC afectați. De asemenea, utilizarea scenariului cel mai defavorabil permite minimizarea incertitudinilor cu privire la intensitatea impactului (ex: extinderea spațială a impactului). Pentru exemplificare, în cazul speciilor de plante invazive poate exista riscul creșterii de la an la an a suprafețelor afectate. Realizarea unui scenariu defavorabil ar presupune identificarea tuturor zonelor în care speciile invazive se pot extinde și considerarea unei viteze mari de dispersie. Utilizarea celui mai defavorabil scenariu permite elaborarea unor măsuri mai ambițioase de prevenire, evitare și reducere a impacturilor semnificative. + 
Exemple de abordare pentru cuantificarea reducerii efectivelor populaționale pentru proiecte de infrastructură de transportPentru că toate speciile includ cel puțin un parametru legat de „mărimea populației”, evaluarea riscului de mortalitate trebuie să fie realizată pentru toate proiectele care sunt în măsură să afecteze ANPIC desemnate pentru protecția speciilor de faună. Această evaluare trebuie să fie una obiectivă, bazată pe date și informații concrete, nu doar pe opinia expertului.Analiza riscului de mortalitate în cazul speciilor mobile care pot ajunge în zona căii ferate se poate realiza în următoarele moduri:• Pe baza datelor și informațiilor colectate din terenAceastă metodologie implică realizarea de investigații în teren și fundamentarea estimării numărului de victime pe rezultatele acestor investigații.Datele colectate din teren trebuie să fie în măsură să evidențieze nivelul de activitate al fiecărei specii de interes comunitar în zona proiectului, locațiile în care acestea intersectează zona infrastructurii propuse, frecvența de apariție a indivizilor, direcția de deplasare a indivizilor și altitudinea de zbor, în cazul speciilor zburătoare.Datele și informațiile colectate din teren se procesează cu ajutorul programelor de calcul pentru a realiza estimarea numărului potențial de victime anual, pentru fiecare specie. Tabelul următor exemplifică pașii prin care sunt procesate datele colectate din teren în vederea stabilirii numărului potențial de victime anual.

Coloanele tabelului reprezintă următoarele:– Grup: Grupul faunistic din care face parte specia analizată; … – Specia: Specia de interes comunitar analizată; … – Perioada de activitate a speciei: Numărul de luni în care specia este activă și întreprinde deplasări (informație preluată din literatura de specialitate); … – Exemplare/minut: Numărul de indivizi observați raportat la durata observațiilor în teren (în minute) realizate în zona de risc (informație bazată pe observațiile în teren); … – Nr. de traversări anuale ale CF în zona de risc: Numărul de traversări ale zonei de risc pe care le poate realiza un individ într-un an. Se bazează pe înmulțirea perioadei de activitate a speciei și a numărul de exemplare/minut din zona de risc; … – Probabilitatea de coliziune: Se bazează pe viteza de deplasare a individului (m/min) (informație preluată din literatura de specialitate), raportată la zona mortală calculată pentru proiect. Formula de calcul este:1-(EXP(-nr. trenuri/minut X zona mortală / viteza de deplasare a animalului)) … – Zona mortală (m): Reprezintă zona în care riscul de mortalitate în cazul unei coliziuni este cert. Se stabilește în funcție de particularitățile fiecărei specii, în cazul nevertebratelor, păsărilor și mamiferelor din acest exemplu fiind reprezentată de întreaga lățime a terasamentului căii ferate; … – Rata de coliziune: Reprezintă un calcul bazat pe numărul estimat de traversări ale indivizilor în zona de risc și pe probabilitatea de coliziune calculată anterior. Formula de calcul este:1-(1-probabilitatea de coliziune)^nr. traversări anuale ale CF … – Nr. potențial de victime anual (fără rata de evitare): Reprezintă un calcul bazat pe numărul de traversări anual înmulțit cu rata de coliziune calculată. Formula de calcul este:Nr. traversări anuale ale CF X Rata de coliziune … – Rata de evitare: Rata estimată (pe baza literaturii de specialitate) de evitare a coliziunii de către indivizii fiecărei specii (ponderea indivizilor care sesizează apropierea trenului și care fie își întrerup traversarea liniei, fie se întorc din drum, fie accelerează traversarea liniei, reușind astfel să evite coliziunea cu trenul); … – Nr. potențial de victime anual (cu rata de evitare): Nr. potențial de victime anual, înmulțit cu rata de evitare caracteristică speciei. … • Pe baza estimărilor din literatura de specialitateMetodologia de estimare a numărului potențial de victime pe baza literaturii de specialitate reprezintă o variantă simplificată a metodologiei prezentate anterior. Aceasta utilizează valori ale ratei de coliziune pentru faună (en. „roadkill rate”) determinate în literatura de specialitate pe baza observațiilor numărului de victime de pe un anumit sector de drum sau de cale ferată.Un exemplu ce a fost utilizat pentru analiza riscului de mortalitate în cazul unui proiect de autostradă s-a bazat pe valori determinate în literatură*6) ca număr de indivizi loviți/km/an. Acesta este prezentat în tabelul următor.*6) Bazat pe aricolul Grilo. C., Koroleva, E., Andrasik, R., R. Bil, M., Gonzalez – Suarez, M. (2020), Roadkill risk and population vulnerability in European birds and mammals. Frontiers in Ecology and the Environment, 18(6), 323-328.Pentru realizarea unei estimări pe baza informațiilor din literatura de specialitate este necesară:– Identificarea valorii ratei medii de mortalitate caracteristică pentru fiecare specie; … – Stabilirea pentru fiecare specie a lungimii sectoarelor de drum unde acestea sunt prezente. În lipsa unor informații precise privind distribuția speciilor la nivelul zonei proiectului, lungimea sectoarelor de drum se va estima printr-o abordare precaută; … – Înmulțirea valorii ratei medii de mortalitate cu lungimea autostrăzii, pentru fiecare specie analizată. … 

* Numărul mare de victime reflectă utilizarea abordării precaute ca urmare a absenței datelor privind distribuția speciilor.Valorile subunitare anuale indică posibilitatea apariției unei victime într-un interval mai mare de ani. În cazul speciei Accipiter gentilis, valoarea de 0,6 indivizi/an înseamnă o victimă la cca. doi ani. … 3.3.2.6.

Stabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativStabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativ se realizează caz cu caz, pentru fiecare parametru al OC.Înainte de evaluarea semnificației impacturilor se va verifica dacă sunt întrunite următoarele cerințe:1.Au fost analizate toate intervențiile proiectului, din fiecare etapă a ciclului de viață al acestuia; … 2.Au fost identificate și cuantificate toate efectele generate de intervențiile proiectului; … 3.Au fost identificate și cuantificate toate impacturile pe baza corelării acestora cu efectele generate de proiect în toate etapele sale; … 4.Cuantificarea impactului include contribuția cumulată a tuturor intervențiilor proiectului, a altor PP, precum și riscurile identificabile la momentul realizării evaluării (inclusiv riscurile legate de schimbările climatice); … 5.Metodologia de evaluare a semnificației impacturilor ia în considerare și criterii calitative, nu doar cantitative. … Determinarea semnificației impacturilor în etapa de încadrare implică utilizarea unei abordări precaute. Abordarea precaută este esențială mai ales în lipsa unor cuantificări precise (lipsa unor rezultate obiective și verificabile pentru care nu există nicio urmă de îndoială). În lipsa cuantificărilor precise este precaut a considera că cel puțin următoarele situații pot corespunde unor potențiale impacturi semnificative:• orice intersectare a habitatelor Natura 2000 prioritare;• orice intersectare a habitatelor Natura 2000/ habitatelor speciilor ce nu au stare favorabilă de conservare la nivelul sitului sau la nivelul regiunii biogeografice;• prezența în zonele de influență ale proiectului a unor specii cu mobilitate ridicată, cu efective populaționale mici sau care nu au stare favorabilă de conservare la nivelul sitului sau la nivelul regiunii biogeografice.În cazul în care pentru unul sau mai mulți parametri ai OC nu se poate stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, lipsa unui potențial impact semnificativ, generat de proiectul analizat, singur sau în combinație cu alte presiuni și amenințări (inclusiv alte PP), proiectul va parcurge etapele ulterioare ale procedurii de evaluare adecvată, cu elaborarea Studiului de evaluare adecvată.În tabelul următor sunt prezentate exemple de situații în care sunt identificate impacturi semnificative sau incerte pentru diferite proiecte de infrastructură de transport (autostradă, cale ferată, proiect de îmbunătățire a condițiilor de navigație).Tabelul nr. 3-5 Exemple de situații în care sunt identificate impacturi semnificative sau incerte pentru diferite proiecte de infrastructură de transport

 …  …  … 3.4.Definirea domeniuluiDefinirea domeniului este o etapă a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) și se realizează conform prevederilor Legii nr. 292/2018.Elementul-cheie al etapei de definire a domeniului este reprezentat de identificarea abordărilor, metodelor și instrumentelor care să asigure clarificarea incertitudinilor identificate în etapa de încadrare, astfel încât să poată fi evaluată din punct de vedere calitativ și cantitativ semnificația impactului pentru toți parametrii OC ai habitatelor și speciilor de interes comunitar potențial afectate.3.4.1.Propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvatăÎn cadrul procedurii EIM, titularul proiectului prezintă propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în studii, inclusiv în Studiul de evaluare adecvată.Propunerea privind aspectele relevante pentru Studiul de evaluare adecvată va include:• Identificarea tuturor incertitudinilor cu privire la:( ) oricare dintre intervențiile prevăzute de proiect (elemente de cuantificare, detalii de realizare, localizare spațială și altele);( ) efectele proiectului și impactul lor asupra fiecărui habitat Natura 2000 și asupra fiecărei specii de interes comunitar din ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului;( ) distribuția habitatelor și speciilor pe suprafața proiectului analizat și în zonele sale de influență directă și indirectă;( ) distribuția habitatelor și speciilor de interes comunitar la nivelul întregii suprafețe a ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului;• Propunerea unor abordări și indicarea clară a fiecărei metode de lucru și a fiecărui instrument, ce vor fi utilizate pentru clarificarea tuturor incertitudinilor identificate, precum și pentru adresarea oricăror dificultăți de natură tehnică sau determinate de lipsa de informații și cunoștințe;• Lista completă a abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor proiectului, precum și cuantificarea impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar;• Prezentarea calendarului de realizare a Studiului de evaluare adecvată, indicând în mod clar activitățile de teren pentru realizarea de observații, măsurători, colectarea de date și informații. Calendarul va pune în evidență modul în care activitățile de teren se corelează cu perioadele optime de studiu pentru fiecare din habitatele și speciile de interes comunitar potențial afectate pentru care au fost identificate incertitudini;• Prezentarea datelor și informațiilor disponibile la momentul demarării Studiului de evaluare adecvată care ar putea justifica neincluderea în scopul activităților de teren a unor habitate și specii. Calitatea acestor date trebuie să fie suficientă din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru a asigura lipsa incertitudinilor în evaluare;• Lista experților ce vor derula activitățile de teren și vor asigura elaborarea Studiului de evaluare adecvată. În această listă trebuie să se regăsească cel puțin un expert principal atestat conform prevederilor legale în vigoare pentru elaborarea Studiilor de evaluare adecvată.Mai jos este prezentat tabelul pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor din domeniul infrastructurii de transport.Tabelul nr. 3-6 Tabel pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor de infrastructură de transport

Complexitatea abordărilor și metodologiilor selectate se va corela cu complexitatea proiectului analizat. Trebuie ținut cont că unele dintre metodologiile indicate în tabelul de mai sus pot solicita resurse informaționale, financiare și de timp considerabile. De asemenea, în cazul proiectelor mari de infrastructură, în care poate fi identificat un impact negativ semnificativ asupra unui număr mare de specii, volumul de resurse necesar pentru aplicarea unor analize precum cea a viabilității populațiilor poate fi unul disproporționat. În acest caz poate fi mai eficientă aplicarea analizei de viabilitate a populației doar asupra speciilor cheie, așa cum au fost acestea identificate pe baza analizării relațiilor structurale și funcționale.Lista completă a abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor proiectului, precum și cuantificarea impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar se va prezenta sub formă tabelară, conform modelului indicat în tabelul următor.Tabelul nr. 3-7 Tabel pentru prezentarea abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor și impacturilor proiectului

* În cazul reducerii efectivelor populaționale se va ține cont de contribuția celorlalte forme de impact identificate.Atunci când ACPM consideră că propunerea privind aspectele relevante care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată nu conține informații suficiente și/sau că abordările, metodele și instrumentele propuse nu sunt în măsură să asigure clarificarea incertitudinilor identificate în etapa de încadrare, ACPM poate solicita completări și/sau clarificări titularului proiectului.

 … 3.4.2.Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Studiul de evaluare adecvatăÎn cadrul procedurii EIM, ACPM transmite titularului proiectului îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul privind impactul asupra mediului, în Studiul de evaluare adecvată și în Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz, ținând cont de propunerile justificate ale membrilor comisiei de analiză tehnică și ale publicului interesat în ceea ce privește conținutul acestor studii. De asemenea, îndrumarul ține cont de informațiile transmise de titularul proiectului în etapele anterioare, inclusiv în propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în studii. ACPM poate include în îndrumar oricare alte aspecte relevante pe care le consideră necesare pentru elaborarea Studiului EA.Cu privire la elaborarea Studiului de evaluare adecvată, pe baza documentului privind aspectele relevante transmis de titularul proiectului, îndrumarul va conține:• Tabel ce include lista completă a certitudinilor/incertitudinilor și abordările și metodele/instrumentele propuse pentru clarificarea incertitudinilor;• Tabel ce include lista completă a abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor proiectului, precum și cuantificarea impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar;• Calendarul de realizare a Studiului de evaluare adecvată, cu indicarea activităților de teren pentru realizarea de observații, măsurători, colectarea de date și informații. …  … 3.5.Etapa Studiului de evaluare adecvată3.5.1.Prezentarea proiectuluiInformațiile minim necesare pentru demararea Studiului de evaluare adecvată sunt prezentate în tabelul următor. De la caz la caz, în funcție de tipul și caracteristicile proiectului, acestea pot fi suplimentate. Nivelul de detaliu al informațiilor furnizate trebuie să fie în concordanță cu informațiile regăsite la nivelul documentelor de proiect disponibile pe parcursul elaborării studiului.Limitele proiectului se pun la dispoziția ACPM în format shp (preferabil sub formă de poligon, nu de linie), în sistem de coordonate Stereo 70.Localizarea spațială a intervențiilor/ elementelor construite ale proiectului se face atât cu indicarea poziției kilometrice și/ sau a altui reper care să permită localizarea, cât și prin reprezentare pe hărți, cu includerea ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului. Localizarea spațială se realizează prin intermediul unor vectori de tip poligon, pentru a indica întreaga suprafață ce urmează a fi afectată în diferite etape ale proiectului. Acești vectori vor fi puși la dispoziția ACPM în format shp, în sistem de coordonate Stereo 70. Acolo unde este cazul, acești vectori vor include obligatoriu bornajul kilometric. Pentru toate componentele fiecărui tip de intervenție va fi prezentată clar localizarea față de ariile naturale protejate de interes comunitar, prin indicarea distanței minime față de cea mai apropiată ANPIC. Acolo unde este cazul, se vor menționa lucrările, activitățile, elementele construite ce se vor realiza în interiorul ANPIC.Prezentarea proiectului va include un calendar cât mai detaliat (cel puțin la nivelul tipurilor de intervenții) privind derularea lucrărilor în perioada de execuție.Tabelul nr. 3-8 Setul minim de date și informații referitoare la proiect necesare pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată (lista nu este exhaustivă)

 … 3.5.2.Identificarea și cuantificarea efectelorIdentificarea și cuantificarea efectelor reprezintă pași esențiali pentru o evaluare credibilă a impacturilor.Identificarea efectelor se realizează pentru fiecare tip de intervenție propusă de proiect.Cuantificarea efectelor se realizează în mod cumulat, considerând: i) posibila suprapunere temporală și spațială a intervențiilor proiectului (ex: în cazul unui proiect rutier, creșterea nivelului de zgomot în timpul construcției într-o zonă din interiorul unei ANPIC poate fi influențată simultan de lucrările în cadrul unei gropi de împrumut, lucrările de terasamente de la nivelul traseului proiectului și sursele de zgomot din interiorul organizării de șantier) și ii) contribuția altor PP, precum și a altor activități generatoare de efecte similare în zona de implementare a proiectului (ex: în cazul unei autostrăzi, creșterea nivelului de zgomot în timpul operării poate afecta o zonă din interiorul unei ANPIC ca urmare a cumulării surselor proiectului la care se pot adăuga sursele unui alt proiect de autostradă din apropiere, dar și sursele aferente drumurilor naționale/județene existente).Analiza efectelor completează, clarifică și îmbunătățește procesul de identificare și cuantificare realizat la nivelul Memoriului de prezentare. În această etapă se analizează incertitudinile identificate în etapele procedurale anterioare.În cazul proiectelor de infrastructură de transport vor fi analizate cel puțin efectele prezentate în tabelul următor. Corelarea lor cu tipurile de intervenții este realizată doar indicativ în tabel, aceasta urmând a fi analizată caz cu caz pentru fiecare proiect.

*7) Dragare în cazul proiectelor privind infrastructura de navigație.Cuantificarea efectelor se realizează prin utilizarea metodelor și instrumentelor prezentate în documentul de aspecte relevante prezentat de titularul proiectului, respectiv în Îndrumarul emis de ACPM. Înlocuirea metodelor/metodologiilor incluse în aceste documente se poate face doar în urma identificării unor metode/instrumente cu un grad mai mare de acuratețe.Opțiunea principală în privința cuantificării efectelor în etapa Studiului de evaluare adecvată trebuie să rămână aceea a utilizării metodelor/instrumentelor recunoscute la nivel european/internațional, preferabil prin intermediul aplicațiilor software care permit reducerea gradului de incertitudine. În cazul proiectelor din domeniul infrastructurii de transport, se vor utiliza acele aplicații software (ex: pentru modelarea dinamicii poluanților atmosferici sau modelarea nivelului de zgomot) care permit analiza surselor lineare.În cadrul Studiului de evaluare adecvată se va indica modalitatea în care au fost luate în considerare efectele generate de schimbările climatice în cuantificarea efectelor proiectului. În acest sens se va preciza:• Identificarea efectelor generate de proiect ce pot fi influențate/amplificate de schimbările climatice;• Natura și amplitudinea modificărilor generate de contribuția schimbărilor climatice (ex: scăderea nivelului apei cu 10 cm, creșterea temperaturii aerului cu 2°C, alte modificări);• O exprimare cantitativă a contribuțiilor schimbărilor climatice asupra efectelor generate de proiect (ex: implementarea proiectului poate conduce la scăderea nivelului apei cu cca. 10 cm, la care se adaugă contribuțiile schimbărilor climatice, rezultând o scădere totală a nivelului apei de cca. 20 cm).Rezultatele cuantificării efectelor vor fi reprezentate pe hărți, în relație cu ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului.

 … 3.5.3.Descrierea ANPIC potențial afectate de proiectÎn această secțiune a Studiului de evaluare adecvată se includ acele informații relevante în procesul de evaluare a impactului atât la nivelul sitului cât și la nivelul fiecărui habitat și specie de interes comunitar.Descrierea se realizează pentru toate habitatele și speciile de interes comunitar pentru protecția cărora au fost desemnate ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului.Pentru toate datele și informațiile prezentate în această secțiune se precizează sursa. Prioritate se va acorda surselor de date oficiale, publicate/puse la dispoziție de instituții cu responsabilități în managementul ANPIC.Informațiile cheie ce trebuie incluse în descrierea ANPIC sunt:• Numele și codul sitului, denumirea instituției responsabile pentru managementul sitului;• Importanța sitului;• Existența unui Plan de management și actul normativ prin care a fost aprobat (numărul și data emiterii);• Decizia/Nota de aprobare a Obiectivelor de conservare specifice sitului (numărul și data emiterii);• Regiunea/regiunile biogeografice în care situl este localizat, cu precizarea suprafeței din fiecare regiune;• Tipurile de ecosisteme prezente pe suprafața sitului;• Suprapunerea cu alte ANPIC și/sau alte tipuri de arii naturale protejate;• Rolul sitului în cadrul rețelei Natura 2000 și a coridoarelor ecologice de care acesta depinde;• Relațiile sitului cu alte ANPIC învecinate sau din cadrul aceleiași regiuni biogeografice;• Oricare alte particularități ale sitului.Informațiile cheie ce trebuie incluse în descrierea habitatelor și speciilor din ANPIC sunt:• Localizarea fiecărui habitat și/sau fiecărei specii în sit;• Mărimea și tipul populației (în pasaj, cuibărire, iernare, rezidentă);• Informații cuantificate privind prezența indivizilor (ex: densitatea indivizilor, frecvența de semnalare);• Date privind dinamica populației fiecărei specii (evoluția numerică a populațiilor în cadrul sitului), acolo unde sunt disponibile inventarieri în ani diferiți;• Suprafața și tipul habitatului (de hrănire, de reproducere, de odihnă);• Starea de conservare (în sit și la nivel de regiune biogeografică);• Tendințe privind suprafața habitatelor, mărimea populației și starea de conservare la nivel de bioregiune pentru fiecare habitat/specie din sit, pe baza datelor oficiale publicate;• Informații despre ecologia speciilor (hrănire, capacitate de deplasare, activitate diurnă/nocturnă, și altele);• Sensibilitatea față de oricare din tipurile de efecte generate de proiectul analizat (ex: habitatul poate fi afectat de pătrunderea speciilor invazive; habitatul este sensibil la variațiile nivelului apei; specia prezintă un risc ridicat de coliziune cu traficul auto/feroviar; activitatea nocturnă a speciei poate fi modificată de prezența sistemului de iluminat al infrastructurii; alte sensibilități);• Oricare perspective cunoscute cu privire la suprafața și calitatea habitatelor sau mărimea populațiilor speciilor ca urmare a schimbărilor climatice. … 3.5.4.Programul de colectare a datelor din terenActivitățile de colectare a datelor și informațiilor din teren se efectuează pentru adresarea incertitudinilor identificate în etapa de definire a domeniului și listate în cadrul îndrumarului. În acest sens, programul de activități în teren trebuie să poată genera informații relevante pentru evaluarea impacturilor asupra ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului.În cazul proiectelor de infrastructură de transport, derularea programului de colectare a datelor din teren reprezintă o cerință obligatorie. Abordarea poate să difere în funcție de raportarea la zonele de influență ale proiectului, după cum este prezentat în tabelul următor.Tabelul nr. 3-9 Situațiile în care este necesară derularea activităților de teren pentru proiectele de infrastructură de transport

Derularea programului de activități în teren se va realiza după cum urmează:1.Prin corelarea spațio-temporală a activităților de teren cu preferințele de habitat și perioadele optime de studiu pentru habitatele și speciile ce fac obiectul protecției în ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului; … 2.Prin realizarea de observații și eșantionări asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar, conform celor mai recente metodologii de monitorizare publicate la nivel național și/sau european; … 3.Prin includerea de măsurători și prelevări de probe în vederea analizei în laborator pentru parametrii fizico-chimici relevanți pentru efectele proiectului analizat și parametrii OC. … Toate activitățile de teren se derulează în conformitate cu cerințele legale în vigoare privind protecția speciilor de interes comunitar. Prioritate trebuie acordată selectării acelor metodologii de studiu în teren care nu presupun capturarea și vătămarea indivizilor. Alegerea metodologiei trebuie însă să garanteze că rezultatele obținute pot conduce la clarificarea incertitudinilor identificate.În cazul ANPIC pentru care sunt disponibile Planuri de management și/sau studii privind cartarea/distribuția habitatelor și speciilor de interes comunitar, rolul activităților de teren este acela de a completa/detalia informațiile existente și nu de a le contrazice.Activitățile de teren se vor derula astfel încât să furnizeze date și informații pe baza cărora să poată fi cuantificate:• Nivelul presiunilor actuale (exemplu: rata de producere a unor victime la nivelul infrastructurilor existente de transport);• Toate formele de impact identificate pentru proiectul analizat (suprafețele de habitat pierdute, suprafețele de habitat ce ar putea fi alterate, numărul estimat de victime, număr de cuiburi/adăposturi potențial distruse sau abandonate, modificări în densitatea și distribuția indivizilor, și alte impacturi).Prezentarea rezultatelor activităților de teren se realizează astfel:• Se descriu în Studiul EA, separat față de datele și informațiile din Planurile de management, literatura de specialitate, date puse la dispoziție de autorități, cu indicarea perioadelor de studiu, a zonelor investigate, a duratei observațiilor și a altor particularități ale programului de colectare a datelor din teren;• Datele brute obținute se prezintă în anexele Studiului EA, fie sub forma fișelor de teren, fie a unui tabel care să integreze toate datele, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 ale punctelor de observație și a momentului la care au fost realizate observațiile;• Reprezentarea cartografică a datelor și observațiilor astfel: i) prin poligoane în cazul habitatelor Natura 2000/habitatelor speciilor de interes comunitar, ii) prin puncte și/sau linii (ex: trasee de deplasare, rute de zbor) în cazul locațiilor de semnalare a indivizilor.Toate activitățile de teren se derulează cu colectarea de dovezi verificabile (fotografii, înregistrări video, înregistrări audio, trasee GPS) cu privire la datele și durata deplasărilor, precum si cu privire la rezultatele obținute. Dovezile se pun la dispoziția ACPM sau a altor autorități interesate, la solicitarea acestora. … 

3.5.5.Analiza presiunilor și amenințărilorIdentificarea și evaluarea activităților cu potențial impact (presiuni actuale și amenințări viitoare) asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și asupra habitatelor și speciilor pentru protecția cărora aceste arii au fost desemnate reprezintă o etapă importantă în procesul de elaborare a Planurilor de management pentru acestea.Analiza presiunilor și amenințărilor necesară în cadrul Studiului de evaluare adecvată se realizează pe baza informațiilor disponibile în Planurile de management ale ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului. În cazul ANPIC pentru care au fost elaborate Planuri de management, impactul presiunilor și amenințărilor asupra fiecărui habitat/fiecărei specii de interes comunitar este reflectat în starea de conservare evaluată pentru fiecare habitat/specie.În cazul în care, pentru unele dintre ANPIC potențial afectate nu au fost încă elaborate Planuri de management, analiza în cadrul Studiului de evaluare adecvată se realizează pe baza datelor incluse în Formularele standard.Atât în cazul ANPIC pentru care au fost elaborate Planuri de management, cât și în cazul celor pentru care nu au fost încă elaborate Planuri de management, o etapă importantă este cea de identificare a altor strategii/planuri/programe/proiecte (alte PP) care pot afecta aceleași ANPIC ca și proiectul analizat.Analiza presiunilor și amenințărilor (inclusiv alte PP) parcurge aceiași pași ca și în cazul etapei de încadrare (secțiunea 3.3.2.4 a prezentului ghid), în etapa Studiului de evaluare adecvată fiind realizată o actualizare, completare și detaliere a informațiilor utilizate în cadrul Memoriului de prezentare, ca urmare a clarificării incertitudinilor identificate în etapele procedurale anterioare.Analiza poate fi completată cu date și informații colectate în cadrul activităților de teren.Existența unor presiuni și amenințări legate de activitățile/proiectele de infrastructură de transport într-o ANPIC trebuie să reprezinte o atenționare pentru modul în care sunt proiectate și implementate proiecte noi de infrastructură de transport. O astfel de situație reprezintă totodată o oportunitate ca noile proiecte de infrastructură de transport să adreseze și să reducă presiunile asociate existente. Cu toate acestea, analiza presiunilor și amenințărilor nu se va rezuma doar la analiza acelora generate de infrastructura de transport, ci va lua în calcul și celelalte presiuni și amenințări la adresa habitatelor și speciilor identificate ca fiind posibil a fi afectate de proiectul analizat în etapa Memoriului de prezentare. … 3.5.6.Analiza relațiilor structurale și funcționaleAnaliza relațiilor structurale și funcționale este crucială pentru identificarea și evaluarea corectă a impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar.În cazul în care relațiile structurale și funcționale sunt prezentate în cadrul Planului de management al sitului, analiza trebuie să se bazeze pe aceste informații. În absența acestor informații, se realizează în cadrul Studiului EA identificarea relațiilor structurale și funcționale relevante din perspectiva integrității sitului Natura 2000, cât și din perspectiva impacturilor generate de tipul de proiect analizat.Identificarea relațiilor structurale și funcționale va include:1.Precizarea relațiilor de dependență/interdependență dintre habitatele Natura 2000 și corpurile de apă subterană și de suprafață existente în zona sitului; … 2.Evidențierea relațiilor de dependență dintre speciile de interes comunitar și habitatele Natura 2000. Acolo unde este cazul se va menționa dependența speciilor de alte tipuri de habitate decât cele de interes comunitar sau alte caracteristici geologice, geomorfologice, de relief, altitudinale, climatice, ce asigură prezența și menținerea speciilor; … 3.Evidențierea relațiilor ce se stabilesc între speciile de interes comunitar (predatorism*8), competiție*9), mutualism*10), comensalism*11), parazitism*12), amensalism*13)), precum și între acestea și speciile fără statut de conservare.*8) Predatorism – o specie se hrănește cu alta.*9) Competiție – mai multe specii se luptă pentru aceeași resursă limitată.*10) Mutualism – o interacțiune de pe urma căreia beneficiază ambele specii.*11) Comensalism – o specie beneficiază și cealaltă rămâne neafectată.*12) Parazitism – o specie beneficiază și cealaltă este afectată.*13) Amensalism – o specie afectează altă specie fără niciun beneficiu pentru prima. … Rezultatele procesului de identificare a relațiilor structurale și funcționale se prezintă sub formă tabelară sau în cadrul unei diagrame/scheme.Analiza relațiilor structurale și funcționale va identifica:1.Oricare posibile modificări (impacturi secundare/„în cascadă”) ce pot să apară asupra uneia sau mai multor specii ca urmare a afectării mediului fizic, al habitatelor sau al speciilor cu care acestea stabilesc relații; … 2.Oricare posibilă modificare la nivelul proceselor și factorilor/funcțiilor ecologice ce ar putea conduce la afectarea integritătii sitului. … În situațiile în care suprafețele ANPIC se suprapun (ex: suprapunere SPA cu SCI/SAC) se realizează o analiză unitară pentru ambele situri.Identificarea și analiza relațiilor structurale și funcționale va lua în considerare și rezultatele activităților de teren, care au ca scop clarificarea incertitudinilor privind habitatele și speciile de interes comunitar din zona proiectului (distribuția habitatelor și speciilor, activitatea speciilor, procese ecologice, factori ecologici ce asigură prezența habitatelor și speciilor în sit).În cazul proiectelor de infrastructură de transport trebuie acordată atenție ca procesul de identificare și analiză a relațiilor structurale și funcționale să includă acele procese ecologice și factori ecologici ce ar putea fi afectate/afectați de proiect, în oricare din etapele ciclului său de viață. Pentru exemplificare, figura următoare prezintă un fragment dintr-o schemă simplificată pentru analiza relațiilor structurale și funcționale la nivelul unei ANPIC.Figura nr. 3-1 Fragment exemplficativ de analiză schematică a relațiilor structurale și funcționale pentru un proiect de infrastructură de transportUn proiect de infrastructură de transport poate afecta oricare din factorii ecologici incluși în schema din figura anterioară și ca urmare poate afecta în mod direct și indirect habitatele și speciile din sit. Pentru exemplificare:• Prezența apei – afectată de exemplu prin propuneri de deviere a cursurilor de apă sau întreruperea conectivității laterale (de exemplu, ca urmare a realizării amenajărilor albiilor și malurilor cu protecții din beton, în scopul protejării podurilor infrastructurii). Lipsa apei poate afecta direct habitatul Natura 2000, dar și alte specii de interes comunitar. Eventuale pierderi din habitatul Natura 2000 ca urmare a absenței apei pot conduce indirect la pierderi din suprafața habitatelor speciilor de interes comunitar;• Calitatea apei/Starea ecologică a corpurilor de apă poate fi de exemplu afectată în etapa de operare prin prezența produselor petroliere sau altor substanțe scurse accidental de pe suprafața infrastructurii. Acești poluanți pot afecta habitatele și speciile dependente de apă, conducând inclusiv la reduceri din efectivele populaționale ale acestor specii;• Malurile cu pereți verticali pot fi afectate de lucrările de construcție, de exemplu pentru realizarea podurilor sau a amenajărilor de mal pentru protejarea acestora.• Modificarea acestor maluri poate conduce la pierderi de habitat, precum în cazul unor specii de păsări care utilizează aceste zone pentru cuibărire;• Pierderile de habitate, alterarea habitatelor unor specii sau mortalitatea indivizilor unor specii dependente de apă poate avea repercusiuni pentru întreg lanțul trofic. Ca urmare, inclusiv speciile care nu sunt dependente de apă pot înregistra reduceri ale efectivelor populaționale ca urmare a modificării efectivelor speciilor pradă. … 3.5.7.Identificarea și cuantificarea impacturilor3.5.7.1.Aspecte generaleIdentificarea și cuantificarea impacturilor s-a realizat într-o formă preliminară în etapa de încadrare, rezultatele fiind deja incluse în Memoriul de prezentare.În etapa Studiului EA se verifică și actualizează analizele de identificare și cuantificare a impacturilor realizate în cadrul Memoriului de prezentare, prin includerea rezultatelor:• programului de colectare a datelor din teren;• suplimentare privind cuantificarea efectelor și/sau modelării impacturilor;• studiului literaturii de specialitate, a bazelor de date online, a rezultatelor unor programe de monitorizare realizate pentru proiecte similare și a altor Studii EA realizate pentru proiecte similare;• consultărilor realizate cu experți în habitate și specii de interes comunitar, precum și cu factorii interesați.În cazul proiectelor în care elaborarea Memoriului de prezentare nu respectă cerințele exprimate în secțiunea 3.3 a prezentului ghid, aceste cerințe vor fi preluate în elaborarea Studiului EA.La nivelul Studiului EA vor fi clarificate incertitudinile identificate în etapele anterioare ale procedurii EA. Orice incertitudine neclarificată în această etapă cu privire la cuantificarea impacturilor, va fi exprimată ca un potențial impact negativ semnificativ ce va necesita formularea unei măsuri ambițioase de prevenire, evitare sau reducere a impactului.Construcția, operarea și dezafectarea infrastructurilor de transport poate genera toate formele de impact asupra habitatelor și speciilor. O atenție deosebită se va acorda aspectelor evidențiate în următoarele secțiuni.Identificarea și cuantificarea formelor de impact se realizează printr-o analiză „caz cu caz” pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar, având în vedere parametrii stabiliți pentru fiecare dintre acestea în cadrul obiectivelor de conservare. Pentru exemplificare, o pierdere din suprafața unui habitat forestier nu reprezintă neapărat o pierdere din habitat pentru toate speciile din sit. Va reprezenta o pierdere doar pentru speciile legate structural și funcțional de habitatul forestier în cauză; alte specii din același sit care nu sunt dependente de habitatul forestier ar putea să nu fie afectate. … 3.5.7.2.Pierderi din suprafața habitatelorÎn mod precaut, vor fi considerate pierderi orice suprafețe de habitat (habitat Natura 2000 sau habitat al unei specii de interes comunitar) la nivelul cărora au loc modificări ce împiedică menținerea/refacerea naturală a tuturor caracteristicilor habitatului sau utilizarea sa de către speciile caracteristice, precum:• Defrișare/îndepărtarea vegetației naturale;• Lucrări de terasamente (săpături, umpluturi, nivelare teren);• Construcția de fundații;• Depozitare de lungă durată a pământului sau a altor materiale de construcție;• Crearea unor suprafețe artificiale prin betonare, turnare asfalt, așternere balast/ piatră spartă, alte materiale;• Oricare alte modificări ce împiedică menținerea/refacerea naturală a tuturor caracteristicilor habitatului.Caracterul temporar al oricăror dintre intervențiile enumerate anterior este irelevant. Odată ce o suprafață de habitat a fost modificată, ca urmare a acestor intervenții, este precaut a se considera că refacerea acesteia pe cale naturală este imposibilă sau ar corespunde unei scări de timp prea mari.Analiza de identificare a pierderilor de habitat va lua în considerare și intervențiile cu caracter temporar. Spre exemplu construcția unui drum temporar de acces în timpul etapei de execuție va fi considerat tot o pierdere din suprafața habitatului dacă se suprapune cu acesta. Din acest motiv este precaut a considera că tot coridorul de expropriere/limita proiectului de infrastructură de transport va genera pierderi din suprafața habitatelor intersectate. În acest sens, se va avea în vedere ca în limita proiectului să fie incluse toate intervențiile generate de proiect, inclusiv devieri de utilități, gropi de împrumut, zone de depozitare, alte intervenții ce pot fi situate la distanță de proiect.Pierderi de habitate pot să apară și în etapa de operare a proiectelor, nu doar în etapele de construcție și dezafectare. Lucrările de mentenanță, modernizare, extindere a infrastructurii pot conduce la pierderi suplimentare din suprafața habitatelor. Neconsiderarea impacturilor aferente etapei de operare poate conduce la concluzii eronate cu privire la suprafața totală de habitat pierdut ca urmare a implementării unui proiect.Cuantificarea pierderii de habitat se exprimă prin unități de suprafață (hectare). Pierderea se exprimă procentual ca pondere din suprafața totală din sit a habitatului Natura 2000 sau a habitatului speciei și nu prin raportare la întreaga suprafață a sitului Natura 2000.În funcție de modul de formulare a parametrilor obiectivelor de conservare, pierderea de habitat se va calcula distinct pentru: habitatele de odihnă, habitatele de reproducere, habitatele de hrănire, alte tipuri de habitate ale speciilor. + 
Studiu de caz: Impactul generat de proiectul de reabilitare a CF Cluj-Episcopia asupra unui habitatAcest studiu de caz reprezintă un exemplu de identificare și cuantificare a impactului unui proiect asupra unui habitat.Identificarea impactului. În situl ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea, în privința habitatului 91E0* s-a identificat un impact potențial semnificativ cauzat de lucrările de protecție cu gabioane prevăzute în proiectul de reabilitare a unui tronson de cale ferată.Cuantificarea impactului. S-a considerat că suprafața de habitat pierdută ca urmare a realizării lucrărilor de protecție cu gabioane este foarte mică, de aproximativ 0,0038 % din suprafața totală a habitatului în sit. Astfel, pierderea ar fi avut loc strict în zonele de realizare a lucrărilor de protecție cu gabioane, în aval de podul de la km 605+791, unde erau propuse lucrări.Cu toate acestea, habitatul este prioritar, iar starea de conservare în regiunea biogeografică continentală este nefavorabil-inadecvată. Habitatul se întâlnește și în alte 92 ANPIC. Astfel s-a considerat că impactul poate fi unul semnificativ, chiar dacă se pierde o suprafață foarte mică, de 0,0096 ha.
Pierderea de habitat în cazul habitatului 91E0* … 3.5.7.3.Alterarea habitatelorVor fi considerate alterări ale habitatelor, în timpul etapelor de execuție, operare și dezafectare, următoarele intervenții:• Ocuparea temporară a unei suprafețe de habitat cu materiale sau utilaje fără îndepărtarea vegetației naturale;• Traversarea unei suprafețe de habitat cu vehicule fără distrugerea/îndepărtarea vegetației naturale;• Lucrări de săpătură ce se desfășoară în intervale scurte de timp (zile) și care permit păstrarea vegetației naturale și viabilitatea acesteia pe termen lung, precum și a stratului de sol fertil ce include neafectată zona radiculară;• Prezența unor poluanți ce pot inhiba creșterea vegetației sau a altor organisme fără distrugerea acestora;• Pătrunderea și răspândirea speciilor invazive;• Modificarea parametrilor fizici, chimici și biologici ai habitatului fără îndepărtarea indivizilor aparținând speciilor caracteristice habitatului.Elementul critic al acestei forme de impact îl reprezintă dinamica spațio-temporală. Este spre exemplu cazul prezenței poluanților sau a speciilor invazive. Pătrunderea unei specii invazive în interiorul unui habitat poate fi urmată de răspândirea sa, mărimea suprafeței afectate putând să crească în fiecare an, în lipsa unor măsuri de control.Studiu de caz: estimarea alterării habitatelor ca urmare a pătrunderii speciilor invazive de plante în cazul construcției și operării unui drum.Prezentul studiu de caz reprezintă o modalitate facilă și rapidă de estimare a impactului pătrunderii unor specii de plante invazive în interiorul unui habitat Natura 2000.Identificarea speciilor. Identificarea prezenței speciilor de plante invazive în zona de implementare a proiectului se realizează prin intermediul studiului de birou și al programului de colectare al datelor din teren. Se elaborează o listă de specii invazive prezente în zona proiectului.Documentare privind riscul de răspândire. Pentru speciile invazive identificate se realizează o documentare cu privire la căile de pătrundere și răspândire, inclusiv distanțe, vitezele de propagare, condițiile favorizante. De asemenea, se analizează sensibilitatea față de speciile invazive identificate a habitatelor Natura 2000 potențial afectate. Pe baza informațiilor din Planurile de management, precum și a rezultatelor programului de colectare a datelor din teren se caracterizează gradul actual de prezență al speciilor invazive în interiorul habitatului.Identificarea căilor de pătrundere. Printr-o activitate de birou, cu ajutorul unui instrument GIS, se identifică pentru fiecare specie invazivă căile de pătrundere ce pot să apară în timpul perioadei de construcție și a celei de operare. În mod precaut, toate suprafețele afectate în etapa de execuție cu lucrări de terasamente pot fi considerate zone cu risc de pătrundere a speciilor invazive.Dispersia potențială a speciilor invazive în interiorul habitatului. În funcție de strategia de răspândire a fiecărei specii invazive (pe calea aerului, pe calea apei, alte modalități) se identifică zonele cu risc de instalare a speciilor invazive, din interiorul habitatului. După caz, acestea pot fi: zone cu grad redus de acoperire cu vegetație nativă, zone aflate în imediata vecinătate a cursurilor de apă ce sunt intersectate în amonte de proiect, zone în care sunt prezente alte lucrări în interiorul sau vecinătatea habitatului, alte zone sensibile.Cuantificarea impactului. Pe baza rezultatelor etapei de documentare se elaborează cel mai dezavantajos scenariu privind dinamica spațio – temporală a dispersiei speciilor invazive în interiorul habitatului. Pe baza acestui scenariu se realizează o estimare cantitativă a suprafețelor afectate, precum și asupra procentului de acoperire cu specii invazive pe unitatea de suprafață.În mod precaut, în evaluare va fi luată în considerare suprafața maximă ce poate fi afectată (scenariul cel mai defavorabil) fără a fi aplicate oricare măsuri pentru evitarea sau limitarea acestui impact. Considerarea dinamicii spațio – temporale în cuantificarea impactului se va realiza utilizând o abordare „caz cu caz”, în funcție de habitatul afectat și natura alterării (identitatea poluantului, identitatea speciei invazive).Evaluarea acestei forme de impact trebuie să poată evidenția situațiile în care alterarea unei porțiuni de habitat se poate transforma în pierdere de habitat (a se vedea secțiunea anterioară). Această modificare poate să apară pe termen lung. Acolo unde există suspiciunea rezonabilă a pierderii suprafeței de habitat, cuantificarea impactului va fi înregistrată ca pierdere.În funcție de modul de formulare a parametrilor obiectivelor de conservare, alterarea de habitat se va calcula pe baza unităților de măsură prevăzute pentru fiecare parametru (ex: % specii invazive, % sol neacoperit de vegetație, clasa de calitate a apei, alte unități de măsură).Metodologia utilizată în cuantificarea alterărilor de habitat va fi descrisă în Studiul EA cu precizarea:• Surselor de date și informații;• Ipotezelor și scenariilor avute în vedere;• Abordării utilizate pentru identificarea spațială a zonelor afectate;• Calculelor și modelărilor realizate pentru fiecare parametru al OC. … 3.5.7.4.Fragmentarea habitatelorDatorită caracterului linear al infrastructurii de transport, fragmentarea habitatelor poate reprezenta principala formă de impact asupra ANPIC. Această formă de impact apare atât în cazul intersectării, cât și în cazul evitării intersectării de către proiecte a ANPIC.Există trei aspecte diferite ale fragmentării produse de proiectele de infrastructură de transport:• Crearea barierelor fizice (garduri, ziduri, praguri în apă, creșterea vitezei apei, alte bariere);• Apariția barierelor comportamentale (zgomotul generat de trafic, iluminat artificial, prezență umană);• „Insularizarea” habitatelor – apariția unor fragmente de habitat.Primele două tipuri de fragmentare afectează în principal speciile de faună cu deplasare terestră sau acvatică, în timp ce al treilea poate afecta toate habitatele Natura 2000 și habitatele speciilor de interes comunitar.Identificarea barierelor fizice se realizează după cum urmează: • În mediul acvatic:( ) Întreruperea conectivității longitudinale. Proiectele care propun intervenții (temporare sau definitive) la nivelul albiilor minore pot conduce la împiedicarea deplasării faunei acvatice în lungul cursului de apă. Proiectele vor fi analizate pentru identificarea unor situații precum:▪ Crearea de bariere transversale în albia minoră:• La nivelul substratului:( ) praguri de suprafață, praguri de fUnd (deasupra talvegului, dar și cele îngropate), care pot constitui bariere pentru unele specii acvatice chiar și la înălțimi de numai 18 cm (față de cota substratului);( ) conducte care subtraversează cursul de apă, dar care pot în timp să devină bariere ca urmare a coborârii talvegului;( ) podețe, structuri casetate dimensionate necorespunzător sau care ar putea fi executate necorespunzător și care ar putea astfel deveni bariere pentru deplasarea faunei acvatice de-a lungul cursului de apă;• Pe toată adâncimea apei:( ) drumuri temporare de acces prin albie care reduc secțiunea de curgere a apei și creează bariere pentru fauna bentonică sau pentru un spectru larg de specii prin apariția unor diferențe de nivel al apei aval – amonte;( ) construcții hidrotehnice temporare (mai rar definitive) de tipul barierelor hidraulice din palplanșe, batardourilor, și altele;▪ Devieri ale albiei minore cu creșterea vitezei apei (în cazul substraturilor artificiale) sau scăderea adâncimii apei (în perioade cu ape mici) datorită lărgirii talvegului;▪ Instalarea de structuri fixe de tipul epiurilor și structurilor de tip chevron, care conduc la creșterea vitezei apei și imposibilitatea deplasării în amonte a unor specii acvatice;( ) Întreruperea conectivității laterale. Proiectele care propun intervenții (temporare sau definitive) în lungul cursurilor de apă pot conduce la împiedicarea deplasării faunei acvatice din apă spre uscat și invers. Fragmentarea habitatelor în acest caz trebuie analizată și din punct de vedere al posibilității întreruperii sau reducerii regimului natural de inundare al unor zone importante pentru speciile de faună, ceea ce în timp poate conduce la pierderea unor habitate și reducerea efectivelor populaționale. De asemenea, este necesară analizarea modului în care aceste structuri afectează habitatele ripariene și conectivitatea acestora. Proiectele vor fi analizate pentru identificarea unor situații precum:▪ Realizarea de diguri, pe diferite lungimi de-a lungul cursurilor de apă, pentru protejarea unor elemente ale infrastructurii de transport, care pot constitui bariere sau pot conduce la reducerea deplasării unor specii de faună din mediul acvatic către uscat și invers, precum și la întreruperea conectivității habitatelor ripariene;▪ Realizarea de consolidări, ziduri de sprijin, apărări/protecții de mal, regularizări de albii și maluri. În funcție de dimensiunile lucrărilor și materialele din care sunt realizate, aceste tipuri de lucrări pot conduce la întreruperea sau reducerea conectivității laterale, atât din punct de vedere al mobilității speciilor de faună, cât și din punct de vedere hidraulic. De asemenea, aceste tipuri de lucrări pot conduce la fragmentarea habitatelor ripariene;• În mediul terestru:( ) Garduri. În cazul infrastructurilor de transport rutier de tipul autostrăzilor și drumurilor expres și uneori și în cazul infrastructurilor de transport feroviar (ex: linii de cale ferată de mare viteză) este necesară realizarea de garduri, ce asigură atât siguranța traficului cât și prevenirea apariției de victime pentru speciile de faună (în special mamifere mari și medii). Deși necesare, gardurile reprezintă principala cauză a fragmentării, fiind necesară prevederea de măsuri care să conducă la creșterea permeabilității infrastructurilor de transport pentru speciile de faună. În funcție de speciile ale căror habitate sunt fragmentate de infrastructura de transport, se adaptează caracteristicile tehnice ale gardului;( ) Lucrări de consolidare a terasamentelor (ex: ziduri de pământ armat, ziduri de sprijin) și a versanților (ex: ziduri de sprijin, plăci ancorate). În funcție de caracteristicile tehnice și lungimile pe care sunt prevăzute, aceste tipuri de lucrări pot conduce la fragmentarea habitatelor și întreruperea rutelor de deplasare ale speciilor de faună. Aceste tipuri de lucrări pot fi prevăzute pentru orice tipuri de infrastructuri de transport rutier și feroviar, în funcție de caracteristicile zonelor traversate și trebuie analizate în cadrul Studiului de evaluare adecvată;( ) Poduri, podețe, structuri casetate pentru traversarea corpurilor de apă, proiectate fără luarea în considerare a necesităților de deplasare pentru speciile de faună terestre. Fundațiile acestor structuri trebuie proiectate la distanță de malurile cursurilor de apă, astfel încât să permită deplasarea speciilor terestre, dar și conectivitatea habitatelor ripariene. În cadrul Studiului de evaluare adecvată este necesară analizarea acestor structuri din punct de vedere al permeabilității pentru toate speciile de faună potențial afectate, precum și din punct de vedere al fragmentării habitatelor ripariene.În funcție de modul de formulare a parametrilor obiectivelor de conservare, fragmentarea habitatelor se va calcula pe baza unităților de măsură prevăzute pentru fiecare parametru (ex: numărul elementelor de fragmentare longitudinală, lungimea elementelor de fragmentare laterală pentru habitatele speciilor acvatice). În cazul în care obiectivele de conservare ale habitatelor și speciilor nu includ parametri legați direct de fragmentare, se vor avea în vedere acei parametri asupra cărora fragmentarea habitatelor se reflectă (ex: mărimea populației, suprafața habitatului).Barierele comportamentale apar ca urmare a construcției și operării proiectelor de infrastructură de transport și afectează speciile de faună sălbatică. Corespund situațiilor în care indivizii evită să se angajeze în traversarea infrastructurii de transport (subtraversarea infrastructurii/traversare la nivel cu infrastructura/supratraversarea infrastructurii) ca urmare a prezenței unuia sau mai multor factori limitatori:• Volum ridicat de trafic;• Subdimensionarea subtraversărilor/supratraversărilor;• Alți factori, precum: prezența umană, iluminatul artificial excesiv, nivel ridicat zgomot. Acești din urmă factori se analizează în mod convențional în cadrul formei de impact „perturbarea activității speciilor”.Pentru identificarea situațiilor de bariere comportamentale generate de volumul de trafic, în cazul infrastructurii rutiere se pot utiliza în mod indicativ următoarele valori*14) ale permeabilității pentru mamifere:*14) Conform Iuell, B., Bekker, G.J., Cuperus, R., Dufek, J., Fry, G., Hicks, C., Hlavac, V., Keller, V., B., Rosell, C., Sangwine, T., Torslov, N., Wandall, B. le Maire, (Eds.) 2003. Wildlife and Traffic: A European Handbook for Identifying Conflicts and Designing Solutions• 0 – 1.000 vehicule/zi = drum permeabil pentru majoritatea speciilor de faună sălbatică;• 1.000 – 4.000 vehicule/zi = drum permeabil pentru anumite specii, evitare de către specii mai sensibile;• 4.000 – 10.000 = barieră puternică;• > 10.000 = drum impermeabil pentru majoritatea speciilor.În cazul căilor ferate, o valoare de 15 trenuri pe oră este considerată ca barieră impermeabilă pentru majoritatea speciilor de faună*15).*15) Conform Seiler, A., Helldin, J-O., (2006), Mortality in wildlife due to transportation, In Davenport, J. Davenport J., “The Ecology of Transportation: Managing Mobility for the Environment”, series: Environmental Pollution, Springer, pg. 165 – 189Valorile anterioare au caracter indicativ și pot cunoaște modificări în timp. Este necesar ca pentru fiecare Studiu de evaluare adecvată elaborat să fie asigurată o actualizare a informațiilor din literatura de specialitate, precum și identificarea cerințelor din cele mai recente ghiduri tehnice publicate, pentru a se asigura utilizarea unor valori bazate pe cele mai noi informații științifice.Pentru analiza modului în care dimensionarea subtraversărilor/supratraversărilor asigură un nivel suficient de permeabilitate pentru faună se utilizează cele mai recente informații din literatura de specialitate, precum și cele mai noi instrumente de calcul disponibile.Permeabilitatea structurilor (poduri, viaducte, podețe, pasaje, și altele) unui proiect de transport (este aplicabil în principal sectorului rutier și în mai mică măsură celui feroviar) se va analiza prin intermediul a doi parametrii:• Indicele de deschidere relativă (IO), calculat cu formula IO = (lățimea subtraversării x înălțime)/lungimea subtraversării, unde „lungimea subtraversării” este > lățimea infrastructurii de transport. Este general acceptat că o valoare minimă a IO pentru mamiferele mari este 1,5 iar o valoare foarte bună este >40;• frecvența de amplasare a structurilor considerate permeabile (la ce distanță sunt amplasate structurile permeabile una față de cealaltă). Densitatea structurilor trebuie să îndeplinească cerințe specifice, prevăzute în ghidurile de specialitate elaborate pentru infrastructura de transport. În cazul proiectelor de drumuri care intersectează ANPIC sau coridoare ecologice, sunt necesare, ca o condiție minimă, subtraversări cu IO ≥ 10 la fiecare 4 km de infrastructură pentru mamifere mari, precum și subtraversări cu IO ≥ 1,5 la fiecare kilometru de infrastructură.Identificarea situațiilor în care se produce „insularizarea” (crearea de insule, fragmente izolate) habitatelor se realizează printr-o analiză spațială facilă. Orice intersecție a unui habitat Natura 2000 ce nu este marginală acestuia (la limita suprafeței de habitat) poate conduce la apariția unor fragmente de habitat. Această formă de impact va fi analizată cu foarte multă atenție, existând riscul ca, pentru unele specii, urmare a cumulării cu alte impacturi, precum perturbarea activității speciilor, fragmentele de habitat rezultate să nu mai întrunească cerințele de favorabilitate pentru prezența speciei. În acest caz, suprafața fragmentelor de habitat rămase vor fi incluse în pierderea de habitat.Analiza de identificare a formelor de fragmentare se realizează caz cu caz. O intervenție a proiectului, precum un zid de consolidare, poate reprezenta o barieră fizică de netrecut pentru o specie cu mobilitate redusă și în același timp poate să nu constituie o barieră pentru alte specii.O analiză corectă a impactului fragmentării se va concentra pe identificarea măsurii în care o specie se poate deplasa liber în interiorul habitatului său, între diferitele locații ale habitatului sau în lungul coridoarelor ecologice. Analiza nu se poate rezuma doar la asigurarea accesului indivizilor dintr-o parte în cealaltă parte a proiectului analizat, fără să includă contextul existent și impactul cumulat. În acest sens analiza va include:• Identificarea barierelor fizice și comportamentale existente în zona de influență a proiectului la momentul analizării proiectului;• Identificarea barierelor fizice și comportamentale propuse de proiectul analizat;• Identificarea barierelor fizice și comportamentale propuse în zona proiectului de alte planuri/proiecte.Fragmentarea habitatelor poate să apară la nivelul întregii zone de influență indirectă a proiectelor de transport. Barierele comportamentale generate de un proiect pot să apară și la distanțe de zeci de kilometrii dacă implementarea proiectelor conduce la modificarea traficului auto/feroviar la aceste distanțe.Cuantificarea impactului fragmentării se va realiza astfel încât să răspundă țintelor și unităților de măsură prevăzute în OC. Acolo unde obiectivele de conservare ale unei ANPIC solicită să nu apară niciun element de fragmentare, rolul studiului EA este acela de a furniza certitudini cu privire la imposibilitatea proiectului de a genera elemente de fragmentare. + 
Studiu de caz: Impactul indirect generat de Autostrada Târgu Mureș – Târgu NeamțConstrucția unui drum nou poate genera modificări la nivelul infrastructurii rutiere pe distanțe de zeci de kilometri. Astfel de modificări pot fi surprinse de Studiul de trafic realizat în cadrul proiectului (care analizează dinamica traficului în următorii 30 de ani). Modificările pot fi atât pozitive (sectoare ale unor drumuri existente pe care traficul auto se va reduce), dar și negative:• Menținerea unor niveluri ridicate de trafic pe unele drumuri/sectoare de drum existente;• Creșterea traficului pe drumuri/sectoare de drum existente;• Apariția altor drumuri noi cu niveluri ridicate de trafic (drumuri care să asigure accesul/ descărcarea traficului pentru proiectul analizat).Studiul de evaluare adecvată pentru Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț a surprins aceste modificări de trafic indicate în studiul de trafic. Valorile de trafic au fost transformate în clase de permeabilitate (permeabil/barieră/impermeabil). Atenție deosebită a fost acordată situațiilor în care sectoarele de drum care intersectează ANPIC și coridoare ecologice se mențin sau devin impermeabile. Rezultatele analizei au indicat necesitatea propunerii unor măsuri de defragmentare/prevenire a fragmentării pe sectoare de drum aflate la distanțe de kilometri sau zeci de kilometri de traseul autostrăzii analizate.Studiul de caz indică importanța stabilirii unei scări spațio-temporale adecvate de studiu pentru identificarea corectă a zonei de influență indirectă a unui proiect. … 3.5.7.5.Perturbarea activității speciilorFormele de impact încadrate în această categorie includ oricare modificări survenite în activitatea speciilor față de momentul anterior implementării proiectului. Aceste modificări sunt generate de efectele proiectului (singur sau în combinație cu alte planuri/proiecte). Astfel, ca urmare a ocupării terenurilor, prezenței umane, creșterii nivelului de zgomot, apariției unor surse de iluminat artificial sau contribuției altor efecte, pot să apară următoarele modificări:• Afectarea comunicării inter și intraspecifice;• Abandonarea cuibului/zonelor de reproducere;• Modificarea traseelor de deplasare cu creșterea consumului energetic al indivizilor afectați;• Îndepărtarea indivizilor unei specii (cu relocarea acestora în interiorul sau exteriorul sitului Natura 2000);• Alte modificări.Studiul EA nu va putea identifica și descrie în mod detaliat mecanismele care stau la baza acestei forme de impact, însă poate identifica în mod precaut speciile afectate, zonele în care se poate manifesta impactul, precum și consecințele asupra mărimii populațiilor și a tiparului de distribuție a indivizilor în interiorul unei ANPIC.Identificarea și cuantificarea impactului perturbării se realizează astfel:• Se delimitează (după caz, se actualizează) zonele de influență directă și indirectă a proiectului (fie prin modelare numerică, fie prin utilizarea unei distanțe precaute de 2 km față de limita proiectului);• Se identifică speciile potențial afectate pe baza tipurilor de efecte identificate (zgomot, iluminat artificial, prezență umană, alte efecte) și a sensibilității speciilor pentru fiecare dintre aceste efecte;• Se identifică, pe baza analizei literaturii de specialitate recente, valorile prag care pot determina reacții de stres din partea indivizilor speciilor potențial afectate;• Se estimează suprafețele potențial afectate pentru fiecare specie și se identifică localizarea spațială a acestora;• Se cuantifică impactul pe baza țintelor și a unităților de măsură prevăzute de OC. Pentru exemplificare, dacă parametrul OC analizat este „tiparul de distribuție” al speciei, se estimează după caz, suprafața (și/sau durata) pe care pot avea loc perturbări. În cazul în care distribuția speciei este realizată prin intermediul pătratelor de distribuție se va estima numărul de pătrate de distribuție afectate. + 
Studiu de caz: Impactul generat de proiectul de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe sectorul comun de Dunăre româno-bulgar asupra activității speciei Lutra lutraProiectul prezentat în acest studiu de caz prevede în principal lucrări de dragare pentru reabilitarea șenalului navigabil, dar și realizarea unor structuri pentru îmbunătățirea navigabilității (ex: epiuri și chevroane).Identificarea impactului. Lucrările propuse intersectează habitatul favorabil al speciei Lutra lutra în punctul critic Bechet, în interiorul sitului ROSAC0045 Coridorul Jiului. Astfel, există riscul de afectare a acesteia din cauza zgomotului produs atât în etapa de realizare a lucrărilor, cât și de operare (se poate produce o îndepărtare a speciei din zonele unde se desfășoară lucrările sau în apropierea șenalului navigabil, în etapa de operare), din cauza reducerii cantității hranei (în special pești și alte specii acvatice afectate de proiect).Evaluarea impactului. În ambele etape ale proiectului, de execuție, respectiv de operare, principala sursă de hrană a vidrei (peștii) va fi afectată de proiect, astfel că și indivizii speciei vor fi afectați indirect de acest fenomen, deoarece se va reduce cantitatea sursei de hrană și vor trebui să aloce mai mult timp căutării acesteia. Lutra lutra prezintă variații mari de dietă, fiind flexibilă, alegând de regulă acele animale care sunt mai abundente în habitatul pe care îl ocupă și se poate hrăni pe mal cu alte specii (pui și ouă de păsări, amfibieni, crustacee, insecte, mamifere mici).În cadrul etapelor proiectului, activitatea speciei va fi afectată de nivelul ridicat de zgomot (> 50 dB), conducând la o posibilă zonă de evitare. Vidra este în general o specie timidă și trăiește ascunsă. În perioada de execuție, lucrările de dragare se desfășoară pe o durată lungă de timp, de 59 de zile, dacă lucrările se fac cu o singură dragă, iar dacă se fac cu 2 drage, durează 29,5 zile, la care se mai adaugă și zgomotul de la celelate lucrări de execuție prevăzute în proiect. În etapa de operare zgomotul care ar putea să afecteze specia va fi cel generat de lucrările de întreținere ale proiectului. … 3.5.7.6.Reducerea efectivelorpopulaționaleLa nivelul unei ANPIC, reducerea efectivelor populaționale poate să apară:• În mod direct, ca urmare a:( ) uciderii accidentale/voite a indivizilor;( ) distrugerii accidentale/voite a ouălor, pontelor;• În mod indirect, ca urmare a manifestării celorlalte forme de impact:( ) Pierderi din suprafața de habitat (inclusiv distrugerea habitatelor/ adăposturilor de reproducere). Reducerea suprafeței de habitat poate conduce la reducerea efectivelor populaționale;( )Alterarea habitatelor ce poate conduce la reducerea resursei trofice și indirect la reducerea efectivelor populaționale;( ) Fragmentarea habitatelor ce poate afecta reproducerea indivizilor sau poate împiedica accesul acestora în habitatele favorabile din sit;( ) Perturbarea activității speciilor ce poate conduce la relocarea indivizilor în afara sitului.Riscul de mortalitate a indivizilor aparținând speciilor de faună poate să apară în toate etapele unui proiect de infrastructură de transport:• În etapa de execuție, ca urmare: a traficului de șantier, a realizării lucrărilor de terasamente, lucrărilor de excavații, lucrărilor de dragaj și a depozitării materialului dragat, a unor poluări accidentale, a realizării unor lucrări de demolare, și altele;• În perioada de operare, ca urmare a:( ) coliziunii cu vehiculele rutiere în cazul proiectelor de infrastructură de transport rutier;( ) coliziunii cu trenurile în cazul proiectelor de infrastructură de transport feroviar;( ) coliziunii cu aeronavele în cazul aeroporturilor;( ) electrocutării și coliziunii cu cablurile electrice în cazul proiectelor de transport al energiei electrice (linii electrice aeriene);( ) lucrărilor de dragaj de mentenanță și a producerii de valuri ca urmare a traficului naval, ce pot conduce la eșuarea icrelor sau a puietului speciilor de pești, în cazul proiectelor de navigație;• În perioada de dezafectare, ca urmare a: traficului de șantier, lucrărilor de demolare, unor poluări accidentale, și altele.În perioada de execuție a proiectelor de infrastructură de transport ce se execută pe uscat, victime accidentale pot apărea în cazul tuturor grupelor faunistice, în funcție de localizarea proiectului și zonele afectate.În cazul proiectelor de infrastructură de transport rutier și feroviar, victime accidentale ca urmare a coliziunii cu traficul pot apărea în cazul tuturor grupelor faunistice. În cazul aeroporturilor și liniilor aeriene pentru transportul energiei electrice, în perioada de operare cele mai expuse riscului de mortalitate sunt speciile de păsări.În cazul proiectelor ce se execută pe apă, principalele grupe faunistice afectate, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de operare, sunt nevertebratele acvatice, peștii, amfibienii, reptilele, mamiferele acvatice și păsările de apă.Pentru exemplificare, implementarea unui proiect de drum nou, propus în interiorul unei ANPIC va conduce cel mai probabil la reducerea efectivelor populaționale ale unor specii, atât în mod direct cât și indirect. Impacturile se vor înregistra în toate etapele ciclului de viață al proiectului, după cum urmează:• În etapele de construcție/dezafectare, cele mai expuse sunt speciile cu mobilitate redusă, dar și cele care au habitate de reproducere pe traseul proiectului. Aspecte ce vor fi avute în vedere:( ) Construcțiile propuse spre demolare pot include adăposturi de lilieci, cuiburi de păsări sau adăposturi de reproducere pentru alte specii de interes comunitar;( ) Cuiburile/pontele aflate la sol în zonele în care se vor desfășura lucrări de construcție vor fi cel mai probabil distruse;( ) Speciile pot să utilizeze ca habitate de reproducere zone din interiorul șantierului în care au fost întrerupte temporar lucrările. Reluarea lucrărilor poate conduce la distrugerea cuiburilor/pontelor/indivizilor;( ) Speciile care iernează în sol (ex: cele cu adăposturi/galerii subterane) pot fi ucise accidental în cazul în care lucrările de terasamente sunt realizate în sezonul rece;( ) Speciile cu mobilitate redusă (ex: amfibienii, reptilele) vor fi expuse riscului de coliziune cu traficul de șantier;• Majoritatea speciilor terestre de faună sunt expuse riscului de coliziune cu traficul, în perioada de operare a infrastructurii. Aspecte ce vor fi avute în vedere:( ) Speciile cu mobilitate redusă pot deveni ușor victime ale coliziunii cu traficul, dacă au acces în zona de risc (calea de rulare a vehiculelor);( ) Toate speciile zburătoare prezintă risc de coliziune cu traficul. Riscul este mai ridicat în cazul păsărilor (în principal paseriforme și răpitoare nocturne), al liliecilor și al nevertebratelor zburătoare;( ) Majoritatea speciilor de mamifere prezintă risc de coliziune cu traficul (atât rutier cât și feroviar). Chiar dacă numărul de victime este mai mic, impactul la nivel populațional poate fi mult mai mare, mai ales în cazul populațiilor cu efective reduse.Obiectivele de conservare pentru speciile de faună includ cel puțin un parametru legat de „mărimea populației”. Evaluarea riscului de mortalitate este obligatorie în cadrul Studiilor de evaluare adecvată elaborate pentru proiecte ce vizează infrastructura de transport. Această evaluare trebuie să fie una obiectivă, bazată pe cea mai bună cunoaștere științifică din domeniu, și să fie suficient de detaliată pentru a putea oferi certitudini în privința absenței unui impact negativ semnificativ. În cadrul Studiului EA vor fi analizate toate etapele proiectului, toate zonele cu risc de producere a coliziunilor, toate locațiile în care pot fi afectate habitate de reproducere, precum și toate reducerile populaționale ca urmare a apariției celorlalte forme de impact. Cuantificarea impactului se realizează prin estimarea numărului de indivizi afectați (victime) și procentul de reducere al efectivului populațional. Evaluarea riscului de mortalitate se realizează fie pe baza datelor și informațiilor colectate din teren și aplicarea unor modele de calcul pentru estimarea numărului de victime accidentale, fie pe baza estimărilor din literatura de specialitate pentru proiecte similare. Informații suplimentare privind modul de calcul sunt prezentate și în secțiunea 3.3.2.5 a acestui ghid. Metodologia utilizată în cuantificarea riscului de mortalitate pentru speciile de faună va fi descrisă în Studiul EA.Estimarea numărului potențial de victime accidentale este un pas important în evaluarea impactului cu privire la reducerea efectivelor populaționale. În cazul unora dintre specii (ex: specii cu efective reduse, specii cheie, identificate pe baza analizării relațiilor structurale și funcționale) este însă necesară realizarea de analize suplimentare, precum analiza privind viabilitatea populațiilor. Această analiză explorează interacțiunile dintre diferiți factori cunoscuți și evaluează probabilitatea ca o populație să dispară într-un interval de timp specificat și în circumstanțe particulare. Această analiză necesită utilizarea de simulări pe calculator și modele matematice simple. Analiza trebuie să țină cont de o serie de parametri, atât referitori la populația speciei analizate în zona analizată (inclusiv ratele de regenerare/refacere a populațiilor) și ecologia speciei, cât și cu privire la diferiții factori care influențează populația speciei (ex: număr estimat de victime ca urmare a altor cauze decât proiectul analizat).Pentru a putea aprecia corect impactul asupra mărimii populației, este esențială cunoașterea ratelor de creștere numerică a fiecăreia dintre populațiile din sit ale speciilor potențial afectate (atenție la situațiile în care în sit există o valoare pentru mărimea populației cuibăritoare și o altă valoare pentru efectivele aflate în pasaj).Atunci când obiectivele de conservare includ și alți parametri aferenți efectivelor populaționale (ex: densitatea populației, distribuția speciei), cuantificarea impactului se va realiza și pentru acești parametri, pe baza rezultatelor analizei riscului de mortalitate.Studiu de caz: Impactul generat de proiectul de modernizare CF București-Giurgiu asupra mărimii populației unor specii de păsăriProiectul presupune modernizarea căii ferate între localitățile București și Giurgiu, ce generează un impact semnificativ asupra mărimii populației unor specii de păsări.Identificarea impactului. În cazul speciei Ciconia nigra, a fost identificat un risc de coliziune și electrocutare în etapa de operare, ca urmare a posibilității de apariție a unor indivizi în zona de risc a proiectului.Cuantificarea impactului. Numărul redus de perechi al speciei în sit, precum și faptul că populația este cuibăritoare (se deplasează cu o frecvență mai mare în zona de risc de coliziune și efectuează zboruri aproape de sol, între habitate favorabile), indică faptul că mortalitatea unor indivizi ca urmare a coliziunii poate reprezenta un impact semnificativ asupra populației. În urma cuantificării impactului, s-a estimat posibilitatea de reducere a mărimii populației cu circa 3 indivizi pe an. … 3.5.7.7.Identificarea și cuantificarea impactului cumulatPotențialul de cumulare al impacturilor este dat de măsura în care pot afecta același parametru al obiectivelor de conservare ale unui habitat sau unei specii.În condițiile în care parametrii obiectivelor de conservare au ținte cuantificate, singura modalitate corectă de evaluare a impactului cumulat asupra acestora este cea cantitativă.
Figura nr. 3-2 Reprezentare schematică a impactului cumulat asupra valorii țintă a unui parametru OCFigura anterioară indică modalitatea în care trebuie abordată identificarea și cuantificarea impactului cumulat. Menținerea sau atingerea unei valori țintă asociată parametrilor OC poate fi împiedicată de contribuția:• Presiunilor existente (în situl Natura 2000 și vecinătatea acestuia);• Amenințărilor identificate (inclusiv alte planuri și proiecte);• Planului/proiectului analizat.Nivelul presiunilor existente poate fi exclus din analiză în cazul ANPIC pentru care a fost evaluată starea de conservare a habitatelor și speciilor (nivelul presiunilor a fost deja considerat în starea de conservare). Impacturile generate de alte planuri și proiecte, ce pot afecta același parametru al OC, vor fi identificate și cuantificate alături de impactul proiectului analizat pentru a putea obține o imagine cât mai completă a măsurii în care ținta parametrului OC poate să fie atinsă/menținută.Evaluarea impactului cumulat nu se va rezuma doar la:• Considerarea acelorași tipuri de proiecte;• Considerarea altor planuri și proiecte aflate în proximitatea proiectului analizat;• Considerarea doar a planurilor și proiectelor care au o suprapunere temporală cu proiectul analizat.Procesul de identificare și cuantificare a impactului generat de alte planuri/proiecte se realizează astfel:• Pasul 1: Se elaborează o listă unică cu toate planurile și proiectele care pot genera impact cumulat cu proiectul analizat. Se indică ANPIC afectate, habitatele și speciile afectate, precum și parametrii OC posibil a fi afectați;• Pasul 2: Se includ în analiză rezultatele Studiilor EA elaborate pentru fiecare din planurile/proiectele identificate în pasul 1;• Pasul 3: În cazul planurilor/proiectelor pentru care nu sunt disponibile Studii EA se realizează estimări precaute ale impactului;• Pasul 4: Se realizează estimări cantitative cumulate pentru acei parametrii OC pentru care a fost identificată posibilitatea cumulării. + 
Studiu de caz: Evaluarea impactului cumulat al pierderii din suprafața habitatului 91E0*pentru construcția unui drumHabitatul 91E0* este prezent în mai multe locații în interiorul sitului Natura 2000. Proiectul de drum („A”) propune intersectarea habitatului cu pierderea unei suprafețe de habitat. Pierderi din suprafața habitatului vor rezulta și ca urmare a implementării altor proiecte în interiorul sitului Natura 2000 („B” și „C”).Chiar dacă proiectele A, B și C nu se află în proximitate, nu corespund aceluiași sector economic de activitate și nu se vor implementa simultan, valoarea cumulată a pierderii (PH) din habitatul 91E0* este:PH cumulat = PH (A) + PH (B) + PH (C). …  … 3.5.8.Evaluarea semnificației impacturilorEvaluarea semnificației impacturilor se realizează caz cu caz, pentru fiecare parametru al obiectivelor de conservare, luând în considerare principiul precauției. În evaluarea semnificației impacturilor nu se utilizează „praguri” general valabile pentru toate habitatele și speciile, pentru fiecare situație fiind necesară o evaluare detaliată, ce ține cont de condițiile locale. În cazul utilizării unor praguri, acestea vor fi clar prezentate în cadrul Studiului EA și justificate, luând în considerare cele mai bune date științifice disponibile.Semnificația impacturilor variază în funcție de factori precum magnitudinea impactului, tipul, durata, momentul de timp, probabilitatea, impacturile cumulate și vulnerabilitatea habitatelor și speciilor afectate de implementarea proiectului.Evaluarea semnificației impacturilor va ține cont atât de parametri cantitativi (cuantificarea formelor de impact), cât și calitativi (ex: starea de conservare a habitatului/speciei în sit și la nivelul regiunii biogeografice, prezența habitatului/speciei în alte ANPIC, funcții ecologice, dacă proiectul afectează nucleul unui habitat/habitat al unei specii sau zone marginale ale acestuia, și altele).Având în vedere că parametrii obiectivelor de conservare sunt cuantificați, impactul va fi de asemenea cuantificat, pe baza recomandărilor din secțiunea anterioară a ghidului. Evaluarea semnificației impacturilor se realizează prin raportare la țintele stabilite prin obiectivele de conservare pentru fiecare parametru al habitatelor și speciilor, luând în considerare impacturile cumulative cu alte planuri și proiecte.Atunci când se evaluează semnificația impactului, evaluarea va lua în considerare nu doar modificările negative ale stării actuale, ci și schimbările care pot împiedica atingerea obiectivelor de conservare în măsura în care acestea necesită îmbunătățirea condițiilor actuale. Astfel, se consideră că un impact este semnificativ atunci când modificările aduse de proiect, luând în considerare impactul cumulat cu alte planuri și proiecte, poate conduce la deteriorarea stării actuale a parametrului sau la împiedicarea îmbunătățirii (atingerii țintei) parametrului. O atenție deosebită se va acorda habitatelor și speciilor ce au o stare nefavorabilă de conservare sau necunoscută, precum și celor cu suprafețe/efective reduse sau necunoscute.Spre deosebire de etapa de încadrare, în etapa Studiului de evaluare adecvată trebuie clarificate toate incertitudinile. Pentru semnificația impacturilor se utilizează două clase: „nesemnificativ” și „semnificativ”. Orice incertitudine cu privire la cuantificarea impacturilor va fi exprimată ca un potențial impact semnificativ ce va necesita formularea unei măsuri ambițioase de prevenire, evitare sau reducere a impactului.Studiul EA va prezenta o listă a incertitudinilor neclarificate sau clarificate parțial. Pentru fiecare dintre acestea se vor oferi explicații detaliate, precum și acțiunile întreprinse pentru a asigura că lipsa oricăror date, informații, rezultate nu se datorează titularului proiectului sau elaboratorilor studiului de evaluare adecvată, că nu viciază rezultatele evaluării, precum și că măsurile de prevenire, evitare, reducere sau compensare propuse, după caz, sunt suficiente și eficace pentru ca proiectul analizat să nu producă un impact semnificativ asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar și asupra integrității ANPIC.Conform ghidurilor elaborate de Comisia Europeană, „integritatea unui sit” se referă la obiectivele de conservare ale sitului, la principalele sale caracteristici naturale, la structura și funcțiile sale ecologice. Dacă obiectivele de conservare ale sitului nu sunt subminate de planul sau proiectul propus (singur și în combinație cu alte planuri și proiecte), atunci integritatea sitului nu este considerată a fi afectată negativ. „Integritatea” sitului se referă, de asemenea, la principalele procese și factori ecologici care susțin prezența pe termen lung a speciilor și a habitatelor într-o ANPIC. Aceasta va fi, în mod normal, acoperită de obiectivele de conservare ale sitului (de exemplu, îmbunătățirea calității unui habitat sau extinderea suprafeței habitatului unei specii în cadrul sitului). O afectare a acestor factori poate pune în pericol realizarea acestor obiective și poate avea un impact negativ, chiar dacă speciile sau habitatele nu sunt afectate în mod direct. De exemplu, regimul hidrologic al unui râu, procesele de morfologie fluvială, eroziunea, transportul sedimentelor și acumularea sunt factori esențiali pentru conservarea habitatelor și a speciilor râurilor, care se reflectă în obiectivele lor de conservare. Modificarea acestor procese ar putea avea un impact asupra integrității sitului, chiar dacă zonele cunoscute ale habitatelor naturale și ale locațiilor cu prezență confirmată a speciilor nu sunt afectate în mod direct.În cazul proiectelor de infrastructură de transport ce afectează ANPIC, dată fiind amploarea acestora, este foarte puțin probabil să nu fie generate impacturi semnificative cel puțin asupra speciilor de interes comunitar.Situații în care se pot înregistra impacturi semnificative pentru proiectele de infrastructură de transport sunt prezentate în continuare. Lista nu este exhaustivă:1.Atunci când proiectul generează pierderi din acele habitate pentru care Planul de management al sitului a stabilit că nu pot fi pierdute suprafețe de habitat; … 2.Pierderi ce nu pot fi considerate neglijabile (>1%) din habitate/habitate ale speciilor ce nu au stare favorabilă de conservare (la nivelul sitului sau la nivelul regiunii biogeografice); … 3.Pierderea de habitat generată de proiect se cumulează cu pierderi propuse de alte planuri/proiecte, iar valoarea impactului cumulat nu este una neglijabilă (>1%); … 4.Proiectul poate favoriza pătrunderea unor specii invazive într-un habitat sensibil la prezența speciilor invazive și care nu se află în stare favorabilă de conservare; … 5.Proiectul generează întreruperea conectivității longitudinale într-un areal în care obiectivele de conservare nu permit apariția unor elemente de fragmentare; … 6.Proiectul se implementează într-o zonă de coridor ecologic în care există deja bariere pentru deplasarea speciilor de interes comunitar sau a speciilor lor pradă; … 7.Rata de mortalitate generată de proiect asupra unei specii depășește creșterea numerică anuală a populației din situl Natura 2000 afectat; … 8.Rata de mortalitate generată de proiect, împreună cu alte planuri/proiecte, asupra unei specii depășește creșterea numerică anuală a populației din situl Natura 2000 afectat; … 9.Perturbarea generată de proiect, singur sau în combinație cu alte planuri/proiecte, poate conduce la modificarea tiparului de distribuție a speciei în sit; … 10.Perturbarea generată de proiect, singur sau în combinație cu alte planuri/proiecte, poate conduce la îndepărtarea din sit a unor indivizi, în condițiile în care mărimea populației este redusă. … Identificarea unui potențial impact semnificativ nu înseamnă că proiectul nu se poate implementa, ci că este necesară identificarea și implementarea unor măsuri ambițioase de prevenire, evitare și reducere a impacturilor (a se vedea secțiunea 3.5.9 a ghidului). În cazul în care, după luarea în considerare a acestor măsuri, semnificația impactului rezidual rămâne semnificativă, se vor lua în considerare soluții alternative care să asigure un impact nesemnificativ asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar, precum și asupra integrității ANPIC afectate de implementarea proiectului. Evaluarea soluțiilor alternative se va realiza, de asemenea, pe baza obiectivelor de conservare stabilite pentru ANPIC, utilizând aceiași pași și aceeași metodologie de evaluare a semnificației impacturilor ca în cazul soluției inițiale. … 3.5.9.Măsuri de prevenire, evitare și reducere a impacturilorRolul principal al Studiului EA este acela de a identifica și detalia măsurile adecvate pentru:1.Prevenirea apariției unor impacturi; … 2.Evitarea producerii unor impacturi semnificative; … 3.Reducerea impacturilor semnificative; … 4.Compensarea impactului semnificativ în situațiile în care acesta nu poate fi evitat sau redus. …  + 
Măsuri de prevenirePrevenirea apariției unui impact presupune menținerea zonelor de influență directă și indirectă ale unui proiect în afara limitelor habitatelor Natura 2000, precum și a habitatelor și zonelor de prezență a speciilor de interes comunitar. Acest tip de măsuri constă în principal în mutarea traseului proiectului sau a unora din locațiile de implementare ale proiectului.Măsurile de prevenire pot fi eficiente în relație cu habitatele Natura 2000 și speciile imobile/cu mobilitate redusă. Sunt mai puțin eficiente în cazul speciilor cu mobilitate ridicată (în aceste situații, mutarea unui proiect poate fi încadrată ca măsură de evitare a impactului semnificativ).Măsuri de evitareAceste măsuri nu pot împiedica apariția impactului, însă asigură evitarea atingerii unui nivel semnificativ al acestuia (evitarea depășirii pragului de semnificație, în situațiile în care un astfel de prag poate fi definit).Măsurile de evitare constau în principal în: i) mutarea locației unor componente ale proiectului și ii) înlocuirea soluției tehnice (ex: prevederea unui pasaj în locul unui rambleu pentru a evita întreruperea conectivității ecologice), astfel încât să asigure un nivel nesemnificativ de afectare al parametrilor structurali și funcționali ce asigură menținerea habitatelor și speciilor. Măsurile de evitare trebuie să îndeplinească o condiție esențială: după adoptare, asigură același nivel de eficacitate pentru întreaga durată de viață a unui proiect. + 
Măsuri de reducereMăsurile de reducere sunt esențiale pentru menținerea impactului la un nivel nesemnificativ. Aceste măsuri pot necesita lucrări de întreținere, modernizare, îmbunătățire pe toată durata de viață a proiectului pentru a asigura eficacitatea necesară. Ca urmare, aceste măsuri necesită monitorizare pentru validarea gradului de eficacitate.Pentru proiectele de infrastructură de transport există o gamă foarte largă de măsuri de reducere a impactului ce includ:1.Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți; … 2.Măsuri pentru reducerea dispersiei poluanților; … 3.Măsuri pentru reducerea riscului de ucidere accidentală a faunei sălbatice; … 4.Măsuri pentru refacerea conectivității ecologice. … 

 + 
Specificitatea măsurilorFiecare din măsurile propuse în cadrul Studiului EA vizează o anumită formă de impact și un anumit habitat sau specie. Este foarte posibil ca implementarea unei măsuri să fie benefică pentru mai multe habitate sau specii. Chiar și în acest caz este important de precizat identitatea habitatelor și speciilor vizate de măsură.Fiecare măsură propusă trebuie dimensionată astfel încât să răspundă nivelului de eficacitate scontat pentru evitarea/reducerea impactului. În acest sens, Studiul EA va furniza dovezile (calcule, analize) avute în vedere la dimensionarea fiecărei măsuri.Exemple de măsuri pentru tipurile de impacturi asociate planurilor și proiectelor privind infrastructura de transport (lista nu este exhaustivă, iar formularea nu este specifică, măsurabilă și aplicabilă proiectelor individuale)Măsuri pentru prevenirea/evitarea/reducerea pierderii de habitate:• Relocarea traseului proiectului în afara limitelor sitului Natura 2000 sau a limitelor habitatelor Natura 2000/habitatelor speciilor de interes comunitar;• Relocarea unor amplasamente temporare (ex: organizări de șantier) sau definitive (ex: gropi de împrumut, zone de depozitare pământ sau material dragat, centre de întreținere) în afara limitelor sitului Natura 2000 sau a limitelor habitatelor Natura 2000/habitatelor speciilor de interes comunitar;• Modificări locale ale soluțiilor constructive (ex: înălțarea liniei roșii, creșterea lungimii unor structuri, modificarea locației pilelor podurilor) astfel încât să fie redusă interacțiunea cu suprafața habitatelor;• Identificarea și relocarea arborilor de biodiversitate (ex: cei care conțin larve ale unor specii de coleoptere de interes comunitar) pentru evitarea tăierii acestora. Acolo unde nu este posibil, se va efectua tăierea și păstrarea lor ca lemn mort la sol.Măsuri pentru evitarea/reducerea alterării de habitate:• Instalarea de ecrane pentru reținerea aluviunilor și evitarea creșterii turbidității apei;• Dimensionarea traficului de șantier astfel încât să nu fie depășite valorile limită ale concentrațiilor de poluanți în aer prevăzute pentru protecția vegetației;• Modificarea soluțiilor de descărcare a apelor pluviale colectate. Prevederea unor bazine de evaporație pentru evitarea pătrunderii poluanților în cursurile de apă, amonte de locații sensibile pentru fauna acvatică;• Prevederea unor rampe de curățare a vehiculelor din șantier pentru evitarea răspândirii speciilor invazive;• Controlul fizic al răspândirii speciilor invazive (identificarea și eliminarea exemplarelor) atât în perioada de construcție, cât și în perioada de operare;• Controlarea surselor din care se realizează aportul de sol fertil pentru evitarea instalării speciilor invazive;• Propunerea unei liste de specii vegetale cu care se realizează lucrările de reabilitare pentru evitarea instalării speciilor alogene și a celor cu caracter invaziv.Măsuri pentru evitarea/reducerea fragmentării habitatelor:• Modificarea soluțiilor constructive pe sectoare sensibile pentru conectivitatea speciilor (ex: prevederea unui pasaj în locul unui rambleu, prevederea unui tunel în locul unui debleu);• Prevederea unor subtraversări suplimentare (poduri, podețe) cu o valoare corespunzătoare a indicelui de deschidere relativă. Valoarea se stabilește după caz, în funcție de cerințele speciilor de interes comunitar sau speciile pradă ale acestora;• Prevederea unor ecoducte pentru supratraversarea mai multor bariere fizice alăturate, inclusiv pentru defragmentarea infrastructurii de transport existente;• Adaptarea structurilor fixe propuse în mediul acvatic pentru reducerea vitezelor apei și asigurarea conectivității longitudinale pentru speciile acvatice;• Propunerea de îndepărtare a barierelor transversale din mediul acvatic, iar acolo unde nu este posibil, realizarea unor canale de tip „by-pass” pentru asigurarea conectivității longitudinale a speciilor acvatice.Măsuri pentru evitarea/reducerea perturbării activității speciilor:• Implementarea unor sisteme de iluminat cu grad scăzut de atractivitate pentru nevertebratele zburătoare (având în consecință efecte și asupra avifaunei și chiropterelor) și care să asigure direcționarea luminii exclusiv către zonele de activitate/carosabil și limitarea dispersiei luminii în habitatele naturale;• Instalarea panourilor fonoabsorbante pentru reducerea nivelului de zgomot în habitatele utilizate de speciile de faună;• Relocarea spațiilor de servicii propuse în vecinătatea unor habitate importante pentru speciile de faună acvatică;• Reducerea atractivității pentru fauna sălbatică în zona spațiilor de servicii sau a centrelor de întreținere (ex: colectarea deșeurilor în spații închise).Măsuri pentru evitarea/reducerea impactului asupra efectivelor populaționale:• Modificarea calendarului de execuție al proiectului cu evitarea perioadelor și locațiilor sensibile pentru reproducerea speciilor (inclusiv a activităților de demolare a clădirilor care includ adăposturi de lilieci sau cuiburi de păsări);• Adaptarea soluțiilor de împrejmuire a șantierelor, dar și a infrastructurilor în etapa de operare pentru evitarea coliziunii indivizilor cu traficul. Soluțiile se adaptează în funcție de cerințele fiecărei specii, precum și pentru a asigura ghidarea faunei către structurile de traversare;• Prevederea unor panouri anti-coliziune care asigură devierea zborului indivizilor în afara zonei cu risc de coliziune.Atenție, măsurile de refacere a habitatelor pierdute, alterate de implementarea planului/ proiectului reprezintă măsuri compensatorii și nu pot fi propuse ca măsuri de reducere a impactului.Toate măsurile propuse în cadrul Studiului EA vor fi verificate pentru:• A identifica și cuantifica oricare alte impacturi generate de implementarea lor asupra altor habitate/specii (ex: construirea unui ecoduct pe suprafața unui habitat Natura 2000 va fi inclusă ca pierdere din suprafața habitatului afectat);• A evita situații în care eficacitatea unei măsuri este afectată de implementarea altei măsuri (ex: garduri care împiedică accesul faunei în subtraversări, panouri fonoabsorbante care fragmentează habitatele speciilor de amfibieni și reptile). … 3.5.10.MonitorizareProgramul de monitorizare propus în cadrul Studiului EA se corelează cu măsurile de prevenire, evitare și reducere propuse (fiecare indicator de monitorizare se adresează uneia sau mai multora dintre măsurile de prevenire, evitare și reducere). Monitorizarea măsurilor este esențială pentru a verifica punerea în aplicare cu succes și la timp a acestora și pentru a identifica orice impact neașteptat care necesită adaptarea măsurilor.Monitorizarea impactului pe care construcția și operarea proiectelor de infrastructură de transport îl vor avea asupra componentelor de interes comunitar are rolul, pe de-o parte, de a confirma sau infirma cuantificările impactului rezidual realizate înaintea implementării proiectului, în cadrul Studiului EA, de a cuantifica eficacitatea măsurilor de prevenire, evitare și reducere și de a identifica, după caz, necesitatea adaptării măsurilor sau implementării lor în noi locații.Programul de monitorizare include cel puțin:• Componentele de interes comunitar cărora se adresează;• Indicatori de monitorizare și unitățile de măsură;• Locațiile/punctele de monitorizare;• Durata de monitorizare;• Frecvența de monitorizare.Programul de monitorizare trebuie să includă indicatori clari, cuantificabili, relevanți pentru măsurile de prevenire, evitare și reducere propuse în cadrul Studiului EA. Toate datele și informațiile colectate în cadrul programului de monitorizare se vor exprima cantitativ, cu precizarea clară a unităților de măsură, a mărimii suprafețelor investigate, a metodei aplicate și a perioadelor de timp (inclusiv orare) în care au fost realizate activitățile de teren.Informațiile se vor prezenta atât sub forma datelor brute (tabelar), cât și în formă grafică (reprezentarea pe hărți a tuturor datelor colectate). Fiecare set de date trebuie însoțit de interpretarea rezultatelor, precum și de aprecieri calitative și cantitative privind tendințele înregistrate și perspectivele de modificare valorică a indicatorilor urmăriți. De asemenea, rapoartele de monitorizare vor include aprecieri cantitative și calitative cu privire la eficacitatea măsurilor implementate.Orice program de monitorizare va include indicatori de monitorizare pentru:• Verificarea suprafețelor de habitate pierdute pentru toate situațiile în care apare această formă de impact;• Cuantificarea tuturor suprafețelor de habitate alterate, cu identificarea cauzelor și a nivelului efectelor care generează alterarea;• În cazul perturbării activității speciilor, se monitorizează deopotrivă eficacitatea măsurilor implementate (nivelul efectelor după implementarea măsurilor) și prezența și extinderea perturbărilor generate de proiect (îndepărtarea indivizilor, schimbarea tiparului de distribuție);• În cazul reducerii efectivelor populaționale, se monitorizează victimele accidentale în toate etapele de implementare ale proiectului, precum și eficacitatea măsurilor implementate;• În cazul fragmentării habitatelor, se monitorizează gradul de utilizare de către speciile țintă (după caz, speciile de interes comunitar și/sau speciile pradă ale acestora) a măsurilor implementate. … 3.5.11.Evaluarea impactului rezidualSemnificația impactului rezidual se poate exprima utilizând aceleași clase ca și în cazul semnificației impactului fără luarea în considerare a măsurilor de prevenire, evitare și reducere: „semnificativ” sau „nesemnificativ”.Evaluarea impactului rezidual se realizează prin una din următoarele două opțiuni:• Abordare cantitativă: reluarea calculelor/modelărilor numerice cu includerea măsurilor propuse și furnizarea unor informații cantitative ale impactului rezidual;• Abordare calitativă: furnizarea pentru fiecare din măsurile propuse a unor dovezi privind testarea eficacității, extrase din articole publicate în jurnale științifice, ghiduri tehnice, rapoarte ale unor programe de monitorizare implementate pentru proiecte similare.Considerarea impactului rezidual ca nesemnificativ fără utilizarea uneia dintre cele două abordări de mai sus va fi considerată neconformă. …  … 3.6.Etapa măsurilor compensatoriiÎn cazul necesității implementării unor măsuri compensatorii pentru proiectele de infrastructură de transport, se vor avea în vedere prevederile Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.Măsurile compensatorii sunt independente de plan/proiect (inclusiv orice măsuri de prevenire, evitare și reducere asociate). Acestea sunt destinate să compenseze impacturile reziduale negative semnificative ale planului sau proiectului, astfel încât să se mențină coerența ecologică globală a rețelei Natura 2000. Acestea pot fi luate în considerare numai în contextul articolului 6 alineatul (4) al Directivei Habitate. Odată ce s-a constatat și s-a dovedit pe deplin că nu există soluții alternative mai puțin dăunătoare pentru sit și că motivele cruciale de interes public major sunt justificate, trebuie să se adopte toate măsurile compensatorii pentru a asigura protejarea coerenței globale a rețelei Natura 2000.Măsurile compensatorii constituie măsuri specifice unui plan sau unui proiect, care se adaugă sarcinilor normale care decurg din Directiva Păsări și Directiva Habitate. Aceste măsuri vizează să compenseze cu precizie impactul negativ al unui plan sau proiect asupra speciilor sau habitatelor în cauză. Acestea constituie „ultima opțiune” și sunt utilizate numai atunci când au fost epuizate celelalte garanții prevăzute în directivă și s-a luat decizia de a considera un proiect/plan ca având, cu toate acestea, un impact negativ asupra integrității unei ANPIC sau atunci când un astfel de impact nu poate fi exclus. Măsurile compensatorii ar trebui să se refere la obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000, precum și la habitatele și speciile afectate în mod negativ în proporții comparabile din punct de vedere al calității, al cantității, al funcțiilor și al stadiului. În același timp, rolul jucat de situl în cauză în ceea ce privește distribuția biogeografică trebuie să fie înlocuit în mod corespunzător.Măsurile compensatorii trebuie să fie suplimentare față de acțiunile care reprezintă practica obișnuită în temeiul Directivelor Habitate și Păsări sau obligațiilor prevăzute de legislația europeană. De exemplu, implementarea unui plan de management sau propunerea/ desemnarea unei noi arii protejate, deja inventariată ca fiind de importanță comunitară, constituie măsuri „normale” pentru un stat membru. Astfel, măsurile compensatorii ar trebui să depășească măsurile normale/standard necesare pentru protecția și managementul ANPIC. + 
Studiu de caz: Măsurile compensatorii aplicate în cazul unor lucrări publice pentru o linie de cale ferată de mare viteză între Tours și Bordeaux (Franța, 2013)Sursa: Comunicare a Comisiei Europene, Evaluarea planurilor și proiectelor în raport cu ANPIC Orientări metodologice privind dispozițiile articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele, (2021/C 437/01)Proiectul vizează o nouă linie feroviară de mare viteză între Tours și Bordeaux. Aceasta include realizarea unei linii noi (302 km) și conectarea acesteia la liniile de cale ferată existente (38 km), precum și drumuri tehnologice/de întreținere, bazine, instalații electrice, subtraversări și supratraversări (pentru drumuri agricole, pasaje pentru faună), platforme de lucru și instalații auxiliare.Descrierea ANPIC afectate. Traseul constă în traversarea a patru SPA-uri (FR5412006 Vallee de la Charente en amont d’Angouleme, FR5412018 Plaines du Mirebelais et du Neuvillois, FR5412021 Plaines de Villefagnan, FR5412022 Plaine de la Mothe St Heray Lezay) și două SAC-uri (FR5402010 Vallee du Lary et du Palais, FR5400405 Coteaux calcaires laine de la Mothe St Heray Lezay).Efectele negative constau în distrugerea probabilă a 1,9 ha de pajiști umede și a 4,2 ha de habitate secundare importante pentru conservarea cristelului de câmp (Crex crex). De asemenea, proiectul va afecta direct 185 ha și indirect (perturbare) 2.947 ha de habitate potențiale ale dropiei (Tetrax tetrax), va conduce la distrugerea a 2 ha de habitat (pajiște umedă) al fluturelui Coenonympha oedippus, precum și la distrugerea unei suprafețe de 0,35 ha ale uneia dintre cele mai bune prezențe de habitat 6210 Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) și va fragmenta conectivitatea locală a acestui habitat.Măsuri compensatorii propuse. A fost achiziționată o suprafață de 35 ha pentru cristelul de câmp pentru a compensa pierderea a 6,1 ha de habitat. Pentru dropie, sistemul de compensare din trei SPA-uri va cuprinde 702 ha: vor fi achiziționate 160 ha, iar 542 ha vor avea un contract de gestionare cu măsuri conforme cu planurile de gestionare pentru SPA. Este prevăzut un program de monitorizare, iar un organism privat va participa la un program de reintroducere. Se vor achiziționa 5 ha de teren cu tipul de habitat 6210 (compensare 1:14). … 3.7.Situația particulară a strategiilor/planurilor/programelor din domeniul infrastructură de transportEvaluarea adecvată pentru planurile și programele din domeniul infrastructurii de transport presupune confruntarea cu o serie de limitări, dar și posibilitatea de a valorifica unele oportunități.Limitări:• Limitări legate de proiectele incluse în planuri/programe:( ) Locația unor proiecte nu este cunoscută (proiectele se află doar în fază de concept, de tipul: leagă localitatea „X” cu localitatea „Y”);( ) Pentru multe proiecte localizarea este doar indicativă (ex: există un traseu schițat, dar nu au fost încă studiate alternativele);( ) Există un traseu, dar nu sunt cunoscute soluțiile tehnice (ex: nu se cunoaște dacă în zona de intersecție a traseului cu un coridor ecologic este prevăzut un viaduct sau un rambleu);• Limitări legate de ANPIC:( ) Nu sunt disponibile Planuri de management/Planuri de management actualizate pentru toate ANPIC potențial afectate;( ) Nu sunt disponibile date spațiale privind parametrii obiectivelor de conservare ale habitatelor/habitatelor speciilor de interes comunitar la nivelul întregului teritoriu acoperit de plan/program;( ) Nu sunt disponibile date spațiale privind localizarea presiunilor și amenințărilor la adresa habitatelor și speciilor de interes comunitar.• Alte limitări:( ) Nu sunt disponibile date spațiale suficiente (și alte date cantitative) cu privire la alte planuri/programe/proiecte ce pot afecta aceleași ANPIC;( ) Existența unor incertitudini în privința coridoarelor ecologice.Oportunități:• EA pentru planuri studiază un teritoriu mai larg decât cel al proiectelor individuale putând identifica impacturile la nivelul rețelei de transport;• Scara spațială permite o analiză a impactului la nivelul regiunilor biogeografice;• Oferă un cadru mai larg pentru studierea potențialelor impacturi cumulate cu alte planuri/programe;• Permite identificarea alternativelor de traseu pentru proiectele individuale, inclusiv alternativele între sectoarele de transport (ex: cale ferată în loc de rutier). Totodată, permite identificarea unor oportunități legate de valorificarea infrastructurii „verzi” în locul celei „gri”;• Permite identificarea potențialelor impacturi semnificative și adoptarea din timp a unor măsuri de prevenire și evitare;• Prezintă oportunități pentru considerarea efectelor schimbărilor climatice și o mai bună integrare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice, din perspectiva ANPIC, în proiectele subsecvente.• Planurile și programele din domeniul infrastructurii de transport pot include un teritoriu foarte mare de analiză (ex: întreg teritoriul național), ceea ce presupune un număr foarte mare de proiecte de analizat, dar și un număr foarte mare de ANPIC potențial afectate. Prin urmare, păstrarea unei abordări identice cu cea a proiectelor la elaborarea Studiului EA poate fi nefezabilă. Rolul principal al Studiului EA pentru planuri/programe trebuie să fie acela de „evaluare umbrelă” pentru proiectele subsecvente. Următoarele cerințe vor fi aplicabile elaborării Studiilor EA pentru planuri/programe în domeniul transporturilor:• Prezentarea proiectelor se poate rezuma la indicarea traseelor acestora, inclusiv a alternativelor, acolo unde este posibil. Nu este necesară prezentarea detaliilor tehnice ale proiectelor incluse în planul/programul analizat;• Este necesară identificarea ANPIC potențial afectate, în conformitate cu metodologia descrisă în secțiunea 3.2.1;• Descrierea ANPIC potențial afectate se poate rezuma la informațiile din Formularele Standard Natura 2000;• Acolo unde obiectivele de conservare nu sunt disponibile pentru toate siturile potențial afectate, se utilizează informațiile privind starea de conservare a fiecărui tip de habitat și a fiecărei specii pe baza Formularelor Standard, luând însă în considerare și informațiile la nivel de regiune biogeografică conform Raportărilor României în baza Art.12 al Directivei Habitate și Art. 17 al Directivei Păsări;• Evaluarea la nivel de parametri ai OC poate fi dificil de realizat, îndeosebi pentru planurile/programele la nivel național. În acest caz evaluarea trebuie să se concentreze pe identificarea impacturilor semnificative și a riscurilor majore la nivelul ANPIC și a rețelei Natura 2000 în ansamblu. Evaluarea la nivelul parametrilor OC urmează a se realiza în cadrul procedurilor individuale EA la nivel de proiect;• În toate cazurile, indiferent de teritoriul acoperit de plan/program, se va analiza impactul asupra conectivității ecologice/coridoarelor ecologice și vor fi identificate proiectele care pot conduce la întreruperea conectivității ecologice;• Studiul EA va include o abordare strategică care să permită formularea unor concluzii cu privire la alternativele propuse de plan/program;• Studiul EA pentru planuri/programe va propune un set de măsuri aplicabile, după caz, proiectelor subsecvente. Măsurile vor respecta ierarhia de prevenire/evitare/ reducere a impacturilor favorizând adoptarea, la nivel de proiect, a alternativelor cu cel mai scăzut impact asupra ANPIC;• Studiul EA va identifica acele componente ale planului/programului ce pot genera impact rezidual semnificativ și va propune eliminarea acestora din plan/program;Studiul EA va include un program de monitorizare ai cărui indicatori vor fi preluați, în funcție de aplicabilitate, în programele de monitorizare ale viitoarelor proiecte. Indicatorii vor adresa toate formele de impact generate de infrastructura de transport, considerând că fiecare dintre acestea au capacitatea de a genera impacturi semnificative.Elaborarea unui Studiu EA la nivel de plan/program în domeniul infrastructurii de transport nu poate reprezenta o justificare pentru lipsa studiilor EA la nivelul proiectelor subsecvente planului/programului. Studiile EA realizate la nivelul proiectelor subsecvente vor ține cont de rezultatele, măsurile și programul de monitorizare incluse în Studiul EA pentru plan/program și vor indica în cuprinsul lor modalitatea în care aceste aspecte au fost considerate în evaluare și incluse în proiect.Publicarea rezultatelor programelor de monitorizare este esențială, atât la nivel de proiect cât și la nivel de plan/program. Acestea pot oferi informații extrem de valoroase pentru toți factorii interesați, pot ajuta la îmbunătățirea evaluării și a calității Studiilor EA și pot asigura evitarea producerii unor impacturi semnificative. Publicarea rezultatelor programului de monitorizare cade în sarcina titularilor planurilor/programelor/proiectelor. + 
Studiu de caz: Programul Transport 2021 – 2027PT 2021-2027 s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport evidențiată prin Regulamentul TEN-T (UE) nr. 1315/2013, Strategia UE pentru mobilitate durabilă și inteligentă, Pactul Ecologic European (Green Deal) și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de transport, precum și a siguranței rutiere, așa cum sunt prezentate în Strategia actualizată de implementare a Master Planului General de Transport al României, parte din Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 (PI).Obiectivul general al PT 2021-2027 este de a asigura realizarea investițiilor ce răspund nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2021-2027 în concordanță cu Raportul de țară și Recomandările specifice de Țară și cu Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2021-2030 (PI).Programul este organizat în priorități, obiective de politică, obiective specifice și tipuri de acțiuni. PT propune 8 priorități, fiecare cu câte un set de tipuri de acțiuni. Tipurile de acțiuni stabilesc proiectele incluse în PT.Nivelul de implementare al Programului este unul național. Harta următoare prezintă proiectele incluse în PT.
Localizarea proiectelor incluse în PT, precum și în alte programe ce sprijină dezvoltarea infrastructurii de transport (ex: PNRR)Evaluarea adecvată s-a realizat pe trei nivele de abordare:• O evaluare strategică care a urmărit identificarea impactului asupra rețelei Natura 2000, inclusiv a coridoarelor ecologice care asigură menținerea funcționalității rețelei;• O evaluare la nivel de proiect individual care a urmărit identificarea potențialelor impacturi semnificative generate de fiecare proiect subsecvent al PT;• O evaluare a impactului cumulat la nivelul fiecărei ANPIC potențial afectată. În acest caz, au fost incluse în analiză toate proiectele de infrastructură a căror localizare spațială este cunoscută (propuse în cadrul altor planuri și programe cum ar fi POIM sau PNRR). Rezultatele analizei au constat în identificarea ANPIC la nivelul cărora pot să apară impacturi cumulative semnificative.Pentru identificarea ANPIC potențial afectate au fost utilizate 4 criterii (intersecția proiectelor cu siturile, situri aflate în zona de influență a proiectelor, situri ce găzduiesc specii de faună cu mobilitate mare, situri ale căror coridoare ecologice (inclusiv corpuri de apă) sunt intersectate de proiecte. Analiza de identificare a siturilor potențial afectate a evidențiat că aproximativ 90% din ANPIC din România pot fi afectate de dezvoltarea infrastructurii de transport.Având în vedere scara națională de implementare a PT și numărul mare de situri potențial a fi afectate, evaluarea nu a putut fi realizată la nivelul fiecărui parametru OC, pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar. Pentru a înlătura acest neajuns, metodologia de evaluare propusă a constat în identificarea formelor de impact ce pot afecta „categoriile” de parametrii OC (ex: s-a identificat că un anumit proiect poate afecta parametrii OC legați de „fragmentarea habitatelor” fără însă a putea analiza „caz cu caz” impactul la nivelul fiecărui habitat/specie).Rezultatele evaluărilor indică efecte negative asociate infrastructurii de transport, proiectele propuse prin PT fiind în măsură să conducă la apariția tuturor formelor de impact. Circa 11% din proiectele propuse prin Programul Transport 2021-2017 sunt în măsură să conducă la pierderi din suprafața ANPIC care adăpostesc habitate sau specii prioritare. În ceea ce privește riscul de alterare a habitatelor, prin creșterea nivelului de zgomot, creșterea intensității luminii, răspândirea speciilor de plante cu caracter invaziv sau modificarea condițiilor fizico – chimice ale cursurilor de apă, circa 30% din proiectele PT pot conduce la afectarea ANPIC prin această formă de impact. Un procent de circa 24% din proiectele PT pot conduce la mortalitate pentru specii de faună prioritare, iar circa jumătatate din proiectele PT pot conduce la apariția de victime accidentale în rândul speciilor cu stare nefavorabilă de conservare.În cazul impactului cumulat cu celelalte proiecte de infrastructură (ce vor fi finanțate prin alte planuri și programe), circa 42% din proiectele analizate prezintă un risc de reducere a efectivelor populaționale pentru specii prioritare, în timp ce aproape toate proiectele analizate sunt în măsură să afecteze prin mortalitate cel puțin o specie cu stare de conservare nefavorabilă. Un risc ridicat de fragmentare a coridoarelor ecologice este asociat mai multor proiecte incluse în PT, în special proiecte amplasate în zone montane, importante pentru menținerea funcționalității coridoarelor ecologice. De asemenea, există un risc de fragmentare pentru zonele acvatice, ca urmare a întreruperii conectivității longitudinale a cursurilor de apă, din cauza unor bariere fizice sau comportamentale.Pentru prevenirea și evitarea impacturilor semnificative a fost propus un set de 17 măsuri, necesar a fi implementate la nivelul fiecărui proiect subsecvent analizat prin procedura de evaluare a impactului asupra mediului.Eficacitatea implementării acestor măsuri se va reflecta în monitorizarea de mediu a PT. Pentru monitorizare au fost propuși trei indicatori de monitorizare care vizează evidențierea eficacității cu care vor fi implementate măsurile de prevenire, evitare și reducere a impactului. Acest Plan de monitorizare poate asigura o abordare unitară și integrată pentru proiectele subsecvente ce vor fi finanțate prin PT, luând în considerare toate formele de impact.  …  … 4.DOMENIUL PRODUCEREA ENERGIEI4.1.Tipuri de proiecte incluse în domeniul Producerea energieiConform Anexei I a Directivei 2014/52/UE de modificare a Directivei 85/337/CEE (Directiva EIA), transpusă în legislația națională prin Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în categoria proiectelor din domeniul producerea energiei supuse evaluării impactului asupra mediului sunt incluse:• Termocentrale și alte instalații de ardere cu o putere termică de minimum 300 MW;• Centrale nucleare și alte reactoare nucleare, inclusiv dezafectarea sau dezasamblarea acestor centrale sau reactoare*16), cu excepția instalațiilor de cercetare pentru producerea și transformarea materialelor fisionabile și fertile, a căror putere maximă nu depășește un kilowatt de putere termică continuă;*16) Centralele nucleare și alte reactoare nucleare încetează a mai fi considerate ca atare atunci când tot combustibilul nuclear și alte elemente contaminate radioactiv au fost îndepărtate definitiv de pe amplasamentul instalației.• Baraje și alte instalații proiectate să rețină sau să stocheze permanent apa*17), cu o capacitate nouă ori suplimentară de apă reținută sau stocată de cel puțin 10 milioane mc;*17) Dacă aceste baraje sunt utilizate și pentru producerea de energie electrică.• Alte tipuri de proiecte.De asemenea, în Anexa II a Directivei EIA, respectiv Anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018, sunt incluse și alte categorii de proiecte din domeniul energetic, pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, precum:• Instalații industriale pentru producerea energiei electrice, termice și a aburului tehnologic, altele decât cele prevăzute în Anexa nr. 1 a Legii nr. 292/2018;• Instalații pentru producerea energiei hidroelectrice;• Instalații destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene – parcuri eoliene.• Producerea energiei are la bază o serie de surse, precum: cărbune, hidrocarburi, apă, nuclear, eolian, solar, biomasă, biogaz, deșeuri, geotermal, energia valurilor/mareelor. … 4.2.Evaluare inițialăEtapa de evaluare inițială, prevăzută în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, reprezintă prima analiză a proiectului propus. Aceasta implică identificarea (dacă este cazul) a ANPIC potențial afectate de proiect.Titularii proiectelor trebuie să țină cont de criteriile pentru identificarea ANPIC potențial afectate de implementarea proiectelor din domeniul producerii energiei și de identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele ANPIC și/sau în acte normative și administrative încă din faze incipiente de pregătire ale proiectului (etapa de prefezabilitate, fezabilitate), când încă nu au fost definitivate toate detaliile acestuia.În cazul planurilor, identificarea ANPIC potențial afectate, identificarea măsurilor restrictive și stabilirea necesității planului pentru managementul sitului Natura 2000 se realizează în etapa de încadrare.Impacturi semnificative asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar pot fi generate de toate tipurile de proiecte din domeniul producerii energiei, respectiv:• Proiecte ce propun realizarea de noi investiții energetice;• Proiecte ce propun reabilitarea/ modernizarea/ creșterea capacității unor activități energetice existente;• Proiecte ce propun dezafectarea unor instalații energetice existente.4.2.1.Identificarea ANPIC potențial afectatePentru identificarea ANPIC potențial afectate de un proiect din domeniul producerii energiei se aplică patru criterii: a) intersecție; b) învecinare (zona de influență); c) mobilitatea speciilor; d) conectivitate ecologică.Analiza de identificare a ANPIC potențial afectate se realizează cu ajutorul analizei spațiale (GIS). Pentru evaluarea inițială, analiza se poate derula și cu un set minim de date și informații, precum: localizarea proiectului, limitele ANPIC, limitele corpurilor de apă și localizarea coridoarelor ecologice, a zonelor cu conectivitate/continuitate ecologică. Analiza se revizuiește în etapele ulterioare ale procedurii de evaluare adecvată pe măsură ce apar date și informații noi privind proiectul, limitele ANPIC și/sau coridoarele ecologice.I.Identificarea ANPIC intersectate de proiectAnaliza se realizează pe baza informațiilor disponibile cu privire la amplasamentele propuse în cadrul proiectului. O abordare precaută se va utiliza în cazurile în care amplasamentele studiate sunt doar indicative (ex: un punct, un cerc, un poligon). În acest caz, analiza va lua în calcul o suprafață suficient de mare pentru a putea include configurația finală a proiectului, inclusiv:• suprafețele ce vor fi afectate temporar în timpul construcției;• oricare infrastructuri de transport (ex: rutier, feroviar, naval) ce urmează să deservească obiectivul energetic;• amplasamentele propuse pentru construcția de stații de transformare, transportul energiei electrice și conectarea la rețeaua existentă de transport a energiei electrice;• oricare locații propuse pentru colectarea/ depozitarea deșeurilor.Principala formă de impact avută în vedere aici este pierderea de habitate (habitate Natura 2000 sau ale speciilor de interes comunitar). De asemenea, intersectarea ANPIC va genera implicit și celelalte forme de impact. … II.Identificarea ANPIC învecinate (aflate în zona de influență a proiectului)În cazul proiectelor din domeniul producerii energiei se pot identifica:b.1)O zonă de influență directă (zonă în care se resimt efectele generate de proiect, precum zgomot, vibrații, radiații, poluanți atmosferici, poluanți termici, iluminat artificial, dispersia speciilor invazive, și altele); … b.2)O zonă de influență indirectă (zona în care apar efecte generate de alte activități, modificate ca urmare a implementării proiectului analizat). Un exemplu este reprezentat de modificarea soluțiilor de transformare și transport a energiei electrice livrate în rețea (ex: apariția unor infrastructuri noi de transport a energiei electrice, modernizarea/ creșterea capacității celor existente). … Principalele forme de impact ce pot să apară în ANPIC, aflate în interiorul zonei de influență a unui proiect, sunt reprezentate de alterarea habitatelor (degradarea habitatelor) și/sau perturbarea activității speciilor. Alterarea habitatelor poate conduce în timp la impacturi secundare, precum pierderi din suprafața habitatelor sau reduceri ale efectivelor populaționale.Zona de influență directă se delimitează spațial prin una din cele două opțiuni de mai jos:1.Determinare mai precisă: prin modelare numerică cu ajutorul unor aplicații software profesionale. Zona de influență directă se determină astfel prin includerea tuturor suprafețelor posibil a fi afectate de unul sau mai multe dintre efectele generate de proiect; … 2.Estimare precaută (atunci când există incertitudini în privința distribuției spațiale a efectelor): prin utilizarea unei valori de minim 2 km față de oricare dintre locațiile proiectului. … Trebuie acordată atenție la eventualele diferențe între zona de influență directă din timpul construcției, cea din timpul operării sau din altă etapă a ciclului de viață al proiectului. O abordare precaută presupune crearea unui singure zone de influență, care să includă diferențele ce apar în diferitele etape ale proiectului.Zona de influență indirectă se delimitează spațial astfel:1.Se analizează, în funcție de complexitatea proiectului, o zonă de până la 20 km*18) distanță față de locațiile proiectului;*18) Se consideră că 20 km reprezintă atât o distanță precaută cu privire la extinderea spațială a analizei, cât și o zonă în care este posibilă decelarea efectelor indirecte ale proiectului. … 2.Se identifică toate modificările generate de proiect asupra altor infrastructuri/ activități existente/ nou propuse ce pot genera efecte suplimentare (ex: creșterea nivelului de zgomot, creșterea emisiilor de poluanți, și altele); … 3.Se delimitează spațial întreaga zonă în care au loc modificări ale efectelor anterior menționate, aceasta reprezentând zona de influență indirectă; … 4.Se identifică toate ANPIC care intersectează zona de influență indirectă. … Exemplu de identificare a zonei de influență indirectă în cazul domeniului producerii energiei:• Se analizează proiectul construcției unei hidrocentrale de mare capacitate. Pe coronamentul barajului hidrocentralei este prevăzută construirea unui sector de drum național;• Se identifică modificările pe care le va avea asupra infrastructurii rutiere din zona proiectului construcția acestui sector de drum (traficul atras, modificarea traficului la nivelul altor artere rutiere ce vor fi conectate cu acest sector de drum);• Zona de influență indirectă este reprezentată de totalitatea drumurilor sau sectoarelor de drum la nivelul cărora se estimează o creștere a nivelului de trafic ca urmare a implementării proiectului. Se identifică toate siturile ale căror limite sunt intersectate de zona de influență indirectă. Creșterea traficului auto la nivelul acestor ANPIC poate conduce la alterarea habitatelor Natura 2000 și ale habitatelor speciilor de interes comunitar, la reducerea efectivelor populaționale ale speciilor de interes comunitar sau la creșterea gradului de fragmentare a habitatelor speciilor de interes comunitar.Atenție! A nu se confunda zonele de influență directă/indirectă cu zona pe care se realizează analiza impactului cumulat. Dacă cele dintâi depind de locația proiectului analizat, cea din urmă depinde de distribuția spațială a habitatelor și speciilor la nivelul întregii ANPIC potențial afectată. … III.Identificarea ANPIC în cadrul cărora sunt protejate specii cu mobilitate ridicată ce pot ajunge în zona proiectuluiAceastă analiză vizează în principal ANPIC care adăpostesc specii de nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci și carnivore mari. Principala formă de impact avută în vedere aici este reducerea efectivelor populaționale ca urmare a creșterii ratei de mortalitate.Se identifică toate ANPIC ce includ nevertebrate zburătoare, păsări, lilieci și carnivore mari, aflate la o distanță de minim 6 km față de limita proiectului. În cazul parcurilor eoliene, se va utiliza o distanță precaută de minim 20 km față de limita proiectului în cazul în care ANPIC includ specii de păsări de interes comunitar precum răpitoare sau gâște.Studiu de caz: mobilitatea speciilor de păsări – distanțe utilizate de păsări pentru procurarea hranei (Scottish Natural Heritage, „Assessing Connectivity with Special Protection Areas (SPAs)”, Guidance, 2016.Atenție! Valorile sunt indicative. Nu toate speciile din tabel cuibăresc în România.

 … IV.Identificarea ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată de implementarea proiectuluiAnaliza vizează identificarea acelor ANPIC a căror conectivitate (în interiorul sitului sau față de restul rețelei Natura 2000) poate fi întreruptă prin apariția unor bariere la nivelul coridoarelor ecologice. Principala formă de impact avută în vedere aici este fragmentarea habitatelor Natura 2000 și a habitatelor speciilor de interes comunitar. Analiza vizează toate ANPIC, nu doar cele în care sunt protejate specii migratorii.Orice posibilă modificare (structurală sau funcțională) în coridoarele ecologice (terestre sau acvatice), generată de un proiect din domeniul producerii de energie, trebuie să conducă la selectarea ANPIC conectate de acestea și includerea lor în lista siturilor potențial afectate.Analiza se realizează astfel:1.Se identifică coridoarele ecologice aflate în zona proiectului prin studierea unui teritoriu mai larg, relevant pentru proiectul analizat (de exemplu, în cazul cursurilor de apă, conform unora din obiectivele de conservare elaborate de ANANP este prevăzută distanța de min. 30 km față de limitele sitului); … 2.Se identifică toate ANPIC conectate (intersectate) de coridoarele ecologice anterior identificate; … 3.Se intersectează limitele proiectului cu traseele/limitele coridoarelor ecologice; … 4.Se realizează lista ANPIC a căror conectivitate sau continuitate ecologică poate fi afectată, prin includerea acelor ANPIC aflate în coridoarele ecologice intersectate de proiect. … Pentru identificarea coridoarelor ecologice se aplică următoarea ierarhie de opțiuni (opțiunea aleasă este valabilă doar în lipsa opțiunilor anterioare):1.Cele mai recente date spațiale publicate pe pagina de internet a ACPM; … 2.Date spațiale precizate în cadrul Planurilor de management și/sau generate în cadrul unor proiecte finanțate în scopul identificării/ studierii/monitorizării coridoarelor ecologice; … 3.În cadrul Studiului EA se derulează o analiză spațială de identificare a coridoarelor ecologice din zona proiectului, realizată prin aplicarea unor metodologii recunoscute*19).*19) Metodologie inclusă în cadrul unui articol publicat într-un jurnal cotat ISI sau în cadrul unui Raport elaborat într-un proiect finanțat în scopul identificării coridoarelor ecologice. … În mod precaut, toate cursurile de apă vor fi considerate potențiale coridoare ecologice. Se vor include pe lista siturilor potențial afectate, toate ANPIC ce adăpostesc specii de pești de interes comunitar, ale căror cursuri de apă sunt intersectate de un proiect energetic, atât în amonte, cât și în aval față de limitele sitului, luând în considerare obiectivele de conservare specifice ANPIC potențial afectate.În cazul în care nu au fost identificate coridoare ecologice conform OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, atunci se vor identifica zonele cu conectivitate/ continuitate ecologică din zona proiectului.În urma parcurgerii celor patru criterii de analiză se elaborează o listă a tuturor ANPIC potențial afectate de proiect. …  … 4.2.2.Identificarea măsurilor restrictive prevăzute în Planurile de management și/sau Regulamentele ANPIC, precum și în alte acte normative și administrative„Măsurile restrictive” se referă la acele măsuri prevăzute în Planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele ANPIC și/sau în acte normative și administrative, care pot conduce la modificarea planului/proiectului sau la neimplementarea acestuia în forma propusă.Planurile de management ale ANPIC includ restricții ce vizează proiectele din domeniul producerii energiei atât în interiorul ANPIC cât și în afara acestora, astfel încât identificarea acestor restricții este important a fi realizată din faze cât mai incipiente, mai ales dacă proiectul nu a necesitat parcurgerea anterioară a unei evaluări de mediu la faza de plan.Identificarea măsurilor restrictive se realizează pe baza datelor puse la dispoziție de titularul proiectului, disponibile la momentul solicitării.Pentru a se asigura că proiectul respectă măsurile prevăzute în Planurile de management ale ANPIC și/sau în regulamentele ANPIC și/sau în acte normative și administrative, titularul proiectului va realiza propria analiză a acestor măsuri pe parcursul definitivării soluțiilor tehnice/intervențiilor pentru realizarea, operarea și, după caz, dezafectarea proiectului și va demonstra respectarea acestora în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii de reglementare din punct de vedere al protecției mediului.În cazul proiectelor din domeniul producerii energiei, care sunt în general proiecte complexe, se vor identifica atât măsurile restrictive ce vizează direct aceste tipuri de proiecte (ex: interzicerea construirii de microhidrocentrale pe anumite râuri sau pe toate râurile dintr-un ANPIC; interzicerea construirii de parcuri eoliene într-o ANPIC sau la o anumită distanță față de limitele acesteia), cât și măsurile restrictive ce ar putea avea legătură cu oricare dintre componentele/intervențiile propuse de proiect (ex: măsuri ce vizează modul de realizare a liniilor electrice).Exemple de măsuri restrictive ce vizează proiectele energetice extrase din Planurile de management ale ANPIC sunt prezentate în continuare:• Implementarea unor măsuri restrictive privind amplasarea fermelor eoliene pe o rază de 3 km în jurul ariei protejate. Nu vor fi aprobate în vecinătatea fermelor eoliene amplasate la mai puțin de 3 km de aria protejată. Pentru fermele eoliene deja aprobate, se va ține cont de această prevedere în momentul în care se pune problema de înnoire a avizelor;• Prevenirea dezvoltării urbanizării în zonele de lizieră, de pășune adiacentă acestora și pe văi. Dezvoltarea de parcuri de panouri fotovoltaice și de parcuri eoliene este interzisă în perimetrul ariei naturale protejate;• Construirea de noi microhidrocentrale în perimetrul ariei naturale protejate este interzisă;• Se interzice crearea de obstacole mai înalte de 20 cm pe sectoarele cursurilor de apă aflate în aria de distribuție potențială a speciei Cottus gobio;• Sunt interzise lucrările care conduc la scăderea debitului cursurilor de apă din perimetrul ariei naturale protejate. Excepție fac acele investiții care sunt de interes public major sau sunt destinate sănătății sau securității comunităților locale. În acest caz, amplasarea conductelor de aducțiune nu se realizează în albia minoră a cursurilor de apă.De asemenea, Planurile de management și/sau regulamentele ANPIC potențial afectate pot include cerințe ce trebuie luate în considerare la stabilirea soluțiilor tehnice ale proiectului. De exemplu, dacă un proiect de producere a energiei include linii electrice de medie tensiune, iar în Planul de management al unei ANPIC afectat de proiect este prevăzută măsura „Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice (Liniile electrice neizolate, în special cele de medie tensiune, reprezintă una din cauzele majore de mortalitate în rândul răpitoarelor de zi și a berzelor. Principala cauză este electrocutarea la nivelul stâlpilor folosiți de păsări. În scopul prevenirii acestui fenomen, în sit și în zonele limitrofe sitului, vor fi izolate la nivelul stâlpilor liniile de medie tensiune cu izolatorii de pe stâlpi orientați în sus. În măsura posibilităților, alte alternative – linii subterane – vor fi preferate izolării. Se aplică la nivelul întregii secțiuni de linii de medie tensiune de pe suprafața sitului.)”, această măsură va trebui respectată și luată în considerare în proiectarea soluțiilor tehnice incluse în proiect. …  … 4.3.Etapa de încadrareElementul critic al acestei etape procedurale constă în identificarea potențialelor impacturi semnificative asupra ANPIC generate de proiect, singur sau în combinație cu alte planuri sau proiecte. În această etapă se cunosc ANPIC potențial afectate și prin urmare sunt disponibile Obiectivele de conservare (OC) ale habitatelor și speciilor de interes comunitar din aceste situri. Se cunosc de asemenea intervențiile propuse în cadrul proiectului, în toate etapele acestuia, astfel încât poate fi analizată relația cauză (intervențiile proiectului) – efecte – impacturi.Evaluarea impacturilor potențiale asupra ANPIC în etapa de încadrare se va realiza pe baza Obiectivelor de conservare specifice fiecărei ANPIC, stabilite de autoritatea responsabilă pentru managementul/administrarea ariilor naturale protejate. Evaluarea se va realiza pentru toate habitatele și speciile pentru protecția cărora au fost desemnate ANPIC potențial afectate de proiect, la nivelul fiecărui parametru al OC.În continuare sunt prezentate cele mai importante aspecte metodologice pentru identificarea potențialelor impacturi semnificative în cazul proiectelor din domeniul producerea energiei, în etapa de încadrare.4.3.1.Identificarea incertitudinilorDacă efectele semnificative potențiale nu pot fi excluse dincolo de orice îndoială rezonabilă (existența incertitudinilor) în etapa de încadrare, proiectul trebuie să parcurgă etapa Studiului de evaluare adecvată.Principalele exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul producerii energiei sunt prezentate în tabelul următor.Tabelul nr. 4-1 Exemple de incertitudini pentru proiectele din domeniul producerii energiei

Identificarea oricăreia dintre incertitudinile din tabelul anterior va conduce la aprecierea semnificației impactului ca „Incert”. … 4.3.2.Identificarea potențialelor impacturi semnificative pe baza Obiectivelor de conservare4.3.2.1.Identificarea formelor de impact potențialeProcesul de identificare a formelor de impact presupune parcurgerea mai multor etape:1.Analiza tipurilor de intervenții propuse de proiect în toate etapele ciclului său de viață; … 2.Identificarea și cuantificarea efectelor generate de fiecare din intervențiile proiectului; … 3.Identificarea formelor de impact asociate efectelor generate de proiect; … 4.Identificarea parametrilor OC stabiliți pentru fiecare habitat și specie de interes comunitar posibil a fi afectați de fiecare din formele de impact identificate. … Cuantificarea impactului va fi reflectată la nivelul fiecărui parametru al OC și exprimată în unitățile de măsură ale acestora (a se vedea secțiunea 4.3.2.5).Setul indicativ de tipuri de intervenții caracteristice proiectelor din domeniul producerii energiei este următorul (lista nu este exhaustivă, se adaptează/ completează în funcție de specificul fiecărui proiect):– Pentru proiecte de producere a energiei realizate în mediul terestru (ex: termocentrale, centrale nucleare, capacități ce utilizează energie geotermală, parcuri eoliene terestre, centrale fotovoltaice, centrale de producere a hidrogenului):• Etapa de execuție/construcție:( ) Realizarea organizărilor de șantier și a zonelor de depozitare a echipamentelor/componentelor/materialelor;( ) Realizarea gropilor de împrumut și/sau a zonelor de depozitare a materialului excedentar;( ) Realizarea drumurilor de acces (temporare sau definitive);( ) Trafic de șantier, inclusiv aprovizionarea cu materiale și echipamente/ componente;( ) Relocarea rețelelor de utilități;( ) Lucrări de îndepărtare a vegetației; ( ) Lucrări de demolare;( ) Lucrări de foraj pentru diferite adâncimi;( ) Lucrări de terasamente (nivelarea terenului, săpături, excavații, umpluturi);( ) Lucrări de realizare a fundațiilor;( ) Lucrări de consolidare;( ) Lucrări hidrotehnice;( ) Lucrări de construcție clădiri;( ) Lucrări de montaj instalații/echipamente;( ) Lucrări pentru protecția mediului;( ) Lucrări de reabilitare a terenurilor la finalizarea construcției;• Etapa de operare:( ) Desfășurarea activității de producție energie;( ) Captarea/evacuarea apelor de răcire;( ) Gestionarea apelor uzate (menajere și tehnologice) și a precipitațiilor;( ) Lucrări de întreținere și mentenanță;( ) Desfășurarea activităților în spații administrative, clădiri operaționale, și altele;• Etapa de dezafectare:( ) Realizarea organizărilor de șantier;( ) Lucrări de demolare;( ) Lucrări de refacere a suprafețelor și redarea lor în circuitul natural sau economic; … – Pentru proiecte de producere a energiei realizate în mediul acvatic (ex: hidrocentrale, microhidrocentrale, parcuri eoliene pe mare, alte capacități de producere a energiei în mediul acvatic):• Etapa de execuție:( ) Realizarea organizărilor de șantier;( ) Umplerea lacului de acumulare, cu conversia unor suprafețe terestre în suprafețe acvatice;( ) Lucrări de îndepărtare a vegetației pe mal sau ”de mal”?;( ) Lucrări de săpătură/umplutură pentru pozarea conductelor;( ) Construcția de stabilizări/apărări de mal;( ) Realizarea fundațiilor turbinelor eoliene pe mare, în funcție de tehnologia aleasă;( ) Pozarea cablurilor submarine, incluzând cabluri de diferite dimensiuni, care leagă turbinele între ele și turbinele de substația electrică de pe mare;( ) Construcția structurilor și clădirilor;( ) Lucrări de montaj instalații/echipamente;( ) Lucrări de realizare a rețelelor electrice;( ) Trafic de șantier (atât terestru, cât și pe apă), inclusiv aprovizionarea cu materiale și echipamente/componente (atât terestru, cât și pe apă);• Etapa de operare:( ) Desfășurarea activității de producere a energiei;( ) Lucrări de întreținere și mentenanță (inclusiv lucrări de decolmatare);( ) Desfășurarea activităților în spații administrative, clădiri operaționale, și altele;( ) Asigurarea continuității activităților de transport naval (acolo unde este cazul);• Etapa de dezafectare:( ) Realizarea organizărilor de șantier;( ) Lucrări de demontare echipamente/instalații;( ) Lucrări de demolare;( ) Lucrări de refacere a suprafețelor și redarea lor în circuitul natural sau economic, acolo unde este cazul. … O listă indicativă a efectelor ce trebuie analizate pentru fiecare intervenție propusă în cadrul proiectelor din domeniul producerii energiei, corelate cu formele de impact ce pot fi generate asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar, este prezentată în tabelul următor.Un efect poate genera forme diferite de impact asupra unor componente taxonomice diferite. Pentru exemplificare, același nivel al turbidității apei poate conduce la alterarea habitatului în cazul unei specii acvatice tolerante și la mortalitate în cazul unei specii cu toleranță scăzută. Acesta este motivul pentru care impacturile determinate de fiecare din efectele generate de un proiect trebuie analizate caz cu caz pentru fiecare tip de habitat și specie de interes comunitar.Tabelul nr. 4-2 Corelarea efectelor generate de proiectele din domeniul producerii energiei cu formele de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar

 + 
Prezentare generală a impacturilor potențiale generate de producerea energiei din surse regenerabileÎn contextul schimbărilor climatice și al noilor orientări ale Comisiei Europene, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă este crucială pentru atingerea obiectivelor UE în materie de energie și schimbări climatice. Astfel, acest domeniu este probabil să se dezvolte foarte mult, inclusiv prin dezvoltarea de tehnologii mai puțin utilizate în prezent, precum și prin extinderea proiectelor „offshore”. În același timp, astfel de evoluții pot da naștere la conflicte cu obiectivele UE privind biodiversitatea, în special cu cele legate de conservarea naturii.În acest context, DG Environment a realizat un proiect pentru a identifica impacturile posibile ale diferitelor dezvoltări de energie regenerabilă asupra speciilor și habitatelor protejate în conformitate cu legislația UE privind natura și pentru a identifica măsuri de prevenire, evitare și reducere care pot fi aplicate pentru reducerea la minimum a acestor impacturi, în special în ANPIC. Proiectul a acoperit energia eoliană, solară, geotermală, marină/oceanică (maree și valuri), precum și bioenergia.Rapoartele elaborate în cadrul acestui proiect (Lammerant et al., 2020, Bowyer et al., 2020) prezintă pe scurt principalele caracteristici tehnice ale acestor tipuri de proiecte, element esențial pentru a înțelege modul în care ar putea fi generate impacturile, în special pentru tehnologiile inovatoare în cazul cărora cunoștințele generale ale părților interesate sunt limitate. Rapoartele identifică apoi impacturile potențiale asupra biodiversității (cu accent pe speciile și habitatele protejate în temeiul Directivelor Păsări și Habitate), inclusiv impacturile teoretice care pot fi presupuse înainte de dovezile obținute prin monitorizarea lucrărilor unor proiecte finalizate sau în construcție.În tabelul următor sunt prezentate pe scurt principalele formele de impact asociate producerii energiei din surse regenerabile.

Legendă: C- etapa de construcție; O – etapa de operare; D – etapa de dezafectareSursa: Modificat după Lammerant et al., 2020 și Bowyer et al., 2020În tabelul următor este prezentată corelarea convențională a formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul producerii energiei cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar. Pentru facilitarea prezentării tabelare, textul parametrilor a fost simplificat. Acești parametri se pot regăsi sub formulări diferite în cadrul OC. De asemenea, tabelul nu conține toți parametrii stabiliți la nivel național pentru habitatele și speciile de interes comunitar. Este necesară o analiză atentă, caz cu caz, pentru corelarea formelor de impact cu parametrii OC la nivelul fiecărei ANPIC potențial afectată și pentru fiecare proiect analizat.Tabelul nr. 4-3 Corelarea formelor de impact generate de implementarea proiectelor din domeniul producerii energiei cu parametrii obiectivelor de conservare pentru habitate și specii

 … 

4.3.2.2.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu proiectulProiectele din domeniul producerii energiei sunt în general proiecte complexe, ce includ numeroase tipuri de intervenții, pot include mai multe locații/amplasamente și pot genera efecte la distanță.Analiza localizării habitatelor/speciilor în raport cu proiectul studiat se poate realiza doar prin îndeplinirea următoarelor condiții:• Sunt cunoscute informațiile de localizare spațială a tuturor componentelor proiectului;• Este cunoscută distribuția spațială a tuturor habitatelor și speciilor la nivelul ANPIC potențial afectat. În cazul speciilor pentru care este necesară (conform OC) diferențierea tipurilor de habitate (ex: habitate de hrănire, de odihnă, de reproducere), este necesară cunoașterea distribuției spațiale a fiecăruia dintre acestea.Lipsa oricăreia din cele de mai sus conduce automat evaluarea într-o situație de incertitudine.Localizarea habitatelor/speciilor se face prin precizarea distanței față de limita celor mai apropiate elemente/intervenții ale proiectului, dar cu furnizarea unor informații suplimentare precum:• Direcția geografică față de proiect;• Amonte/aval față de proiect (reprezintă o informație critică pentru habitatele/speciile asociate zonelor umede și ecosistemelor acvatice);• Diferența altitudinală față de proiect (reprezintă o informație extrem de utilă în cazul proiectelor implementate în zone de deal/munte).În caracterizarea localizării habitatelor/speciilor față de proiect se va indica existența mai multor locații de prezență (acolo unde este cazul), cu indicarea locațiilor cele mai apropiate față de proiect, precum și a componentelor de proiect (ex: turbina nr. „x” și platforma acesteia, traseu cablu subteran, captarea microhidrocentralei, și altele) față de care se înregistrează cea mai mică distanță.Localizarea habitatelor și speciilor în raport cu proiectul analizat reprezintă o analiză necesară, dar insuficientă pentru evaluarea impacturilor. Așa cum a fost amintit anterior, proiectele din domeniul producerii energiei pot genera efecte la distanță și pot afecta specii cu mobilitate ridicată. Pentru exemplificare: faptul că cea mai apropiată locație de semnalare a unei specii de pești de interes comunitar este la 20 de km aval de locația unui proiect de hidrocentrală nu trebuie să conducă la concluzia greșită că specia nu poate fi afectată. În descrierea locației speciei de pești se va avea în vedere și posibilitatea ca aceasta să efectueze deplasări în amonte, deplasări ce ar putea fi întrerupte de construcția hidrocentralei. … 4.3.2.3.Stabilirea posibilității de afectare a parametrilor OCStabilirea posibilității de afectare a parametrilor OC se realizează în doi pași:1.Identificarea posibilității de afectare a habitatului/speciei. Se va considera că oricare posibilă modificare de natură fizică, chimică sau biologică la nivelul indivizilor, populației sau a habitatului, generată de proiectul analizat, conduce la includerea habitatului/speciei pe lista celor posibil afectate. Pentru facilitarea analizei, se pot utiliza cele patru criterii stabilite pentru identificarea ANPIC potențial afectate de proiect; … 2.Pentru fiecare din habitatele/speciile posibil a fi afectate se vor identifica parametrii OC la nivelul cărora se vor înregistra modificările de natură fizică, chimică sau biologică. … Un habitat/o specie poate fi afectată la nivelul unui singur parametru al OC, la nivelul a mai mulți dintre parametrii OC sau la nivelul tuturor parametrilor OC.În cazul în care pentru unul sau mai mulți parametri ai OC nu se poate stabili cu certitudine posibilitatea de a fi sau nu afectat de proiectul analizat, incertitudinea va fi semnalată în cadrul Memoriului de prezentare, iar proiectul va parcurge etapele ulterioare ale procedurii de evaluare adecvată, cu elaborarea Studiului de evaluare adecvată.În cazul proiectelor din domeniul producerii energiei pot fi întâlnite următoarele situații de afectare a parametrilor OC:• Afectarea parametrilor legați de suprafața habitatelor (inclusiv parametri precum „arbori de biodiversitate”, „vegetație ripariană”, „densitatea habitatelor de reproducere”, „lungime cursuri de apă”, și altele) de oricare lucrări sau activități propuse a fi desfășurate pe suprafața habitatelor Natura 2000/ habitatelor speciilor;• Afectarea parametrilor legați de calitatea habitatelor, specii invazive, structură/ compoziție a habitatelor, hidromorfologie, prezența lemnului mort, în toate situațiile în care lucrările de construcție sau activitățile propuse se desfășoară în zona de influență directă sau zona de influență indirectă a proiectului;• Afectarea parametrilor legați de fragmentare și continuitate ecologică în toate situațiile în care proiectul propune bariere fizice și comportamentale în interiorul habitatelor sau la nivelul coridoarelor ecologice (terestre și acvatice) de care acestea sunt conectate;• Afectarea parametrilor legați de „mărimea populației”, „densitatea populației”, „structura populației”, „tendința populației”, „distribuția populației”, ș.a.m.d., cel puțin în situațiile în care lucrările de construcție se derulează în interiorul habitatelor favorabile sau în timpul operării indivizi aparținând acestor specii se deplasează în zona proiectului și devin victime accidentale ale coliziunii/ electrocutării;• Afectarea parametrilor legați de distribuția speciilor în sit în situațiile în care habitatele speciilor sunt intersectate de zona de influență directă sau zona de influență indirectă a proiectului. … 4.3.2.4.Analiza impactului cumulat (presiuni și amenințări)Analiza impactului cumulat se realizează din perspectiva habitatului/speciei de interes comunitar. Din acest motiv, aria de studiu pe care se analizează impactul cumulat este reprezentată de întreg teritoriul sitului Natura 2000 în care se regăsește habitatul/specia analizată.Analiza impactului cumulat va parcurge următoarele etape:1.Listarea presiunilor și amenințărilor identificate la nivelul sitului Natura 2000. Informații despre presiuni și amenințări se regăsesc în Formularul Standard și în Planul de Management al sitului Natura 2000; … 2.Identificarea presiunilor și amenințărilor relevante pentru fiecare habitat/specie cu indicarea nivelului impactului; … 3.Lista presiunilor/amenințărilor se completează cu planurile și proiectele aflate în pregătire/implementare/propuse și care pot afecta habitatele/speciile din situl analizat. De asemenea, lista presiunilor/amenințărilor se completează cu posibile modificări generate de schimbările climatice, ca rezultat al unor studii de specialitate specifice; … 4.Identificarea acelor presiuni/amenințări (inclusiv ale altor PP) care afectează aceiași parametri ai OC ai habitatelor și speciilor afectate de proiectul de energetic analizat; … 5.Se analizează măsura în care proiectul propus împreună cu presiunile actuale și amenințările (inclusiv alte PP) poate conduce la înrăutățirea stării de conservare a fiecărui habitat și a fiecărei specii de interes comunitar sau la împiedicarea îmbunătățirii stării de conservare. … O abordare precaută a impactului cumulat impune ca pentru habitatele/speciile care au un nivel ridicat al presiunilor care au fost identificate ca fiind relevante pentru proiectul analizat, precum și în cazul habitatelor/speciilor cu stare nefavorabilă/necunoscută de conservare, pentru care au fost identificate presiuni relevante pentru proiectul analizat, să se considere posibilitatea apariției unui impact cumulat semnificativ. Această abordare precaută va permite, în etapa Studiului de evaluare adecvată, analizarea posibilității de formulare a unor măsuri de reducere a impactului și pentru presiunile relevante existente la momentul analizării proiectului (pentru obținerea unui impact rezidual nesemnificativ pot fi necesare măsuri de evitare/reducere la nivelul proiectului analizat, dar și pentru reducerea presiunilor existente). Pentru exemplificare, în cazul unui proiect care propune bararea transversală a unui curs de apă, preocupările privind asigurarea conectivității longitudinale vor include și alte bariere fizice existente și oricare alte limitări ale conectivității longitudinale propuse de alte planuri și proiecte în zona cursului de apă. … 4.3.2.5.Cuantificarea preliminară a impacturilorÎn etapa de încadrare, opțiunile disponibile pentru cuantificarea preliminară a impacturilor sunt următoarele:1.Calcule și modelări care să ofere, dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultate obiective și verificabile cu privire la valoarea impactului; … 2.Estimări, bazate pe date existente (ex: rezultatele programelor de monitorizare pentru proiecte similare ca tip și complexitate), date științifice (reflectate în articole publicate în jurnale științifice), precum și pe opinia argumentată a expertului (doar în situația în care secțiunea dedicată evaluării adecvate din Memoriul de prezentare este elaborată de experți atestați în evaluarea adecvată, conform cerințelor legale); … 3.Constatarea imposibilității efectuării calculelor/modelărilor sau a estimărilor, cu indicarea în Memoriul de prezentare a incertitudinii în privința cuantificării impactului, urmând a clarifica aceste incertitudini în cadrul Studiului de evaluare adecvată. … În cazul pierderilor din suprafețele de habitat Natura 2000/habitat al speciilor de interes comunitar există doar două opțiuni:1.Calcule pe baza datelor aferente proiectului analizat, ce pot fi demonstrate prin suprapunerea planurilor de situație ale proiectului, furnizate în format shp, în sistemul de proiecție Stereo 70, cu distribuția habitatelor/habitatelor speciilor din situl Natura 2000 potențial afectat de proiect; … 2.Pierderea de habitat este incertă, urmând a fi clarificată în etapa Studiului de evaluare adecvată. … Oricare ar fi opțiunea selectată, cuantificarea va fi exprimată în unitatea de măsură stabilită în cadrul OC pentru fiecare parametru analizat. Valoarea obținută trebuie să permită raportarea la ținta stabilită în cadrul OC pentru fiecare parametru analizat, pentru obținerea procentului de afectare al țintei. Acest procent va fi ulterior utilizat pentru aprecierea semnificației impactului.Prezentarea rezultatelor cuantificării trebuie să indice fie valoarea corespunzătoare impactului cumulat, fie separat valoarea corespunzătoare contribuției proiectului și valoarea corespunzătoare impactului cumulat.Pentru toate datele cantitative utilizate pentru cuantificarea preliminară a impacturilor se va preciza sursa.În tabelul următor sunt prezentate exemple succinte de cuantificări ale impactului pentru un proiect de realizare a unui parc eolian. Tabelul nr. 4-4 Exemple de cuantificări ale impactului pentru un proiect de realizare a unui parc eolian

 + 
Studiu de caz: Abordare pentru cuantificarea perturbării asupra unor specii de păsări (îndepărtarea indivizilor), generată de funcționarea unui parc eolian(după Goodship, N.M. and Furness, R.W. (MacArthur Green) Disturbance Distances Review: An updated literature review of disturbance distances of selected bird species. NatureScot Research Report 1283)Funcționarea turbinelor eoliene poate conduce la perturbări ale activității păsărilor (îndepărtarea indivizilor*20)) prin pierderea indirectă a habitatului dacă perturbarea determină păsările să evite parcul eolian și împrejurimile. Perturbarea activității speciilor se poate produce și ca urmare a efectului de barieră, atunci când păsările sunt descurajate să-și folosească rutele normale către locurile de hrănire sau de adăpost.*20) En: displacement.Numeroase specii de păsări protejate au fost evaluate în diferite studii și articole științifice ca având o sensibilitate ridicată la perturbarea cauzată de activitățile umane. Memoriile de prezentare și, după caz, Studiile de evaluare adecvată vor necesita o atenție deosebită în evaluarea impactului potențial al perturbării activității pentru aceste specii.Perturbarea și îndepărtarea păsărilor pot conduce la modificarea consumului energetic, pot modifica succesul reproductiv și, în cele din urmă, le pot afecta supraviețuirea. Unele dintre aceste modificări includ, dar nu se limitează la:• Modificări ale locației de reproducere, calendarului de reproducere, strategiei de reproducere și succesului;• Modificări ale locațiilor de hrănire, timpului petrecut în căutare de hrană, ale surselor de hrană, aportului de energie și bugetelor energetice zilnice;• Modificări ale locației de odihnă și adăpost, precum și a duratei timpului petrecut în repaus;• Modificări ale rutelor de migrație, locurilor de escală și consumurilor energetice sezoniere.Analiza spațială reprezintă un instrument indispensabil pentru cuantificarea perturbării asupra speciilor de păsări.Informațiile minim necesare pentru derularea analizei:1.Localizarea spațială a turbinelor în cadrul proiectului analizat; … 2.Lista speciilor de păsări potențial afectate de funcționarea parcului eolian; … 3.Informații privind localizarea speciilor de păsări (ex: habitate favorabile/pătrate de distribuție/zone de cuibărire/zone de hrănire, după caz conform parametrilor OC). … Pașii parcurși în analiză sunt următorii:• Se analizează literatura de specialitate și se identifică valorile pentru distanțele de perturbare aferente turbinelor eoliene, caracteristice fiecărei specii de păsări potențial afectată de funcționarea parcului eolian. O sursă de date importante este reprezentată de pagina de internet a Agenției pentru Natură a Scoției (NatureScot – https://www.nature.scot/), care include numeroase ghiduri, rapoarte de cercetare și recomandări cu privire la impactul parcurilor eoliene asupra biodiversității. În anul 2022, NatureScot a publicat o actualizare a informațiilor privind distanțele de perturbare pentru 65 de specii de păsări*21) În cazul în care speciile potențial afectate de proiectul analizat nu se găsesc în bazele de date sau articolele științifice consultate, se vor utiliza distanțe pentru specii similare din punct de vedere al comportamentului (este necesar ca analiza să fie realizată de un expert ornitolog sau cel puțin să fie realizate consultări cu experți ornitologi pentru a stabili aceste distanțe);*21) Goodship, N.M. and Furness, R.W. (MacArthur Green) Disturbance Distances Review: An updated literature review of disturbance distances of selected bird species. NatureScot Research Report 1283 (https://www.nature.scot/doc/naturescot-research-report-1283-disturbance-distances-review-updated-literature- review-disturbance)• Se realizează cercuri cu centrul în axul vertical al turbinei și raza egală cu lungimea palei + distanța de perturbare;

• Aceste zone se suprapun cu limitele habitatelor de hrănire/reproducere/odihnă, putându-se determina pierderile din fiecare habitat. Culoarele rămase libere între aceste cercuri indică posibilitatea de menținere a traseelor de zbor din interiorul parcului eolian, fie că acestea sunt zilnice sau ocazionale;• Se analizează de asemenea posibilitatea de apariție a unor zone, din afara cercurilor descrise anterior, ce nu mai pot fi accesate pentru hrănire/reproducere/odihnă, în cazul în care turbinele parcului eolian ar reprezenta o barieră comportamentală;• Analiza se completează cu evaluarea impactului cumulativ, luând în considerare și eventuala prezență a unor alte parcuri eoliene, existente sau propuse în zonă.În realizarea cuantificărilor se va ține cont de unitățile de măsură prevăzute în cadrul OC pentru fiecare parametru analizat.Atenție. Unele forme de impact pot cunoaște o modificare a extinderii spațiale în timp. Este foarte important de precizat scenariul avut în vedere cu privire la dinamica extinderii spațiale a impactului, atunci când se realizează cuantificarea parametrilor OC afectați. De asemenea, utilizarea scenariului cel mai defavorabil permite minimizarea incertitudinilor cu privire la intensitatea impactului (ex: extinderea spațială a impactului). Pentru exemplificare, în cazul speciilor de plante invazive poate exista riscul creșterii de la an la an a suprafețelor afectate. Realizarea unui scenariu defavorabil ar presupune identificarea tuturor zonelor în care speciile invazive se pot extinde și considerarea unei viteze mari de dispersie. Utilizarea celui mai defavorabil scenariu permite elaborarea unor măsuri mai ambițioase de prevenire, evitare și reducere a impacturilor semnificative. + 
Studiu de caz: Metodă analitică pentru evaluarea riscului coliziunii păsărilor în parcurile eoliene(după Band, W.M., Madders, Whitfield, D.P., 2007, https://www.natural-research.org/application/files/4114/9182/2839/Band_et_al_2007.pdf)Metoda de evaluare constă în:1.Colectarea de date din teren pe baza observațiilor realizate din puncte fixe. Aceste observații conduc la colectarea de date și informații cu privire la utilizarea de către speciile de păsări a spațiului aerian al amplasamentului propus pentru construcția unui parc eolian precum și cu privire la frecvența zborurilor acestor specii în zona de rotire a palelor (zona de rotire a palelor se stabilește în funcțiile de caracteristicile turbinelor). Mai multe informații despre modul de realizare al studiilor de teren pot fi găsite aici: https://www.nature.scot/sites/default/files/2018-06/Guidance%20Note%20- %20Recommended%20bird%20survey%20methods%20to%20inform%20impact%20asse ssment%20of%20onshore%20windfarms.pdf; … 2.Stabilirea listei de specii pentru care vor fi realizate calculele de coliziune. Aceasta ar trebui să includă cel puțin speciile de interes comunitar; … 3.Determinarea, pentru fiecare specie, a frecvenței și duratei zborurilor în zona de rotire a palelor; … 4.Calculul probabilității de coliziune ținând cont de lungimea păsării și anvergura aripilor, de lățimea și pasul palelor turbinei, viteza de rotație a palelor și viteza de zbor a păsării. Modelul de calcul poate fi accesat aici: https://www.nature.scot/sites/default/files/2018- 09/Wind%20farm%20impacts%20on%20birds%20- %20Probability%20of%20collision.xls. Informații biometrice pentru modelarea riscului de coliziune pot fi accesate aici: https://www.nature.scot/sites/default/files/2018-09/Wind%20farm%20impacts%20on%20birds%20- %20Flight%20Speeds%20and%20Biometrics%20for%20Collision%20Risk%20Modelling .pdf; … 5.Estimarea ratelor de mortalitate cauzate de coliziune prin combinarea pașilor anteriori și presupunerea că păsările nu vor evita coliziunea. Numărul de păsări ucise accidental pe an = numărul de zboruri efectuate în zona de rotire a palelor x probabilitatea de lovire a păsării care zboară prin zona de rotire a palelor; … 6.Estimarea numărului de victime potențiale luând în calcul și rata de evitare caracteristică fiecărei specii. Valori ale ratelor de evitare pot fi consultate aici: https://www.nature.scot/doc/wind-farm-impacts-birds-use-avoidance-rates-naturescot-wind-farm-collision-risk-model. … Mai multe informații pot fi obținute de aici: https://www.nature.scot/professional-advice/planning-and-development/planning-and-development-advice/renewable-energy/onshore-wind-energy/wind-farm-impacts-birds. … 4.3.2.6.Stabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativStabilirea posibilității de apariție a unui impact semnificativ se realizează caz cu caz, pentru fiecare parametru al OC.Înainte de evaluarea semnificației impacturilor se va verifica dacă sunt întrunite următoarele cerințe:1.Au fost analizate toate intervențiile proiectului, din fiecare etapă a ciclului de viață al acestuia; … 2.Au fost identificate și cuantificate toate efectele generate de intervențiile proiectului; … 3.Au fost identificate și cuantificate toate impacturile pe baza corelării acestora cu efectele generate de proiect în toate etapele sale; … 4.Cuantificarea impactului include contribuția cumulată a tuturor intervențiilor proiectului, a altor PP, precum și riscurile identificabile la momentul realizării evaluării (inclusiv riscurile legate de schimbările climatice); … 5.Metodologia de evaluare a semnificației impacturilor ia în considerare și criterii calitative, nu doar cantitative. … Determinarea semnificației impacturilor în etapa de încadrare implică utilizarea unei abordări precaute. Abordarea precaută este esențială mai ales în lipsa unor cuantificări precise (lipsa unor rezultate obiective și verificabile pentru care nu există nicio urmă de îndoială). În lipsa cuantificărilor precise este precaut a considera că cel puțin următoarele situații pot corespunde unor potențiale impacturi semnificative:• orice intersectare a habitatelor Natura 2000 prioritare;• orice intersectare a habitatelor Natura 2000/ habitatelor speciilor ce nu au stare favorabilă de conservare la nivelul sitului sau la nivelul regiunii biogeografice;• prezența în zonele de influență ale proiectului a unor specii cu mobilitate ridicată, cu efective populaționale mici sau care nu au stare favorabilă de conservare la nivelul sitului sau la nivelul regiunii biogeografice.În cazul în care pentru unul sau mai mulți parametri ai OC nu se poate stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, lipsa unui potențial impact semnificativ, generat de proiectul analizat, singur sau în combinație cu alte presiuni și amenințări (inclusiv alte PP), proiectul va parcurge etapele ulterioare ale procedurii de evaluare adecvată, cu elaborarea Studiului de evaluare adecvată. …  …  … 4.4.Definirea domeniuluiDefinirea domeniului este o etapă a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) și se realizează conform prevederilor Legii nr. 292/ 2018.Elementul-cheie al etapei de definire a domeniului este reprezentat de identificarea abordărilor, metodelor și instrumentelor care să asigure clarificarea incertitudinilor identificate în etapa de încadrare, astfel încât să poată fi evaluată din punct de vedere calitativ și cantitativ semnificația impactului pentru toți parametrii OC ai habitatelor și speciilor de interes comunitar potențial afectate.4.4.1.Propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvatăÎn cadrul procedurii EIM, titularul proiectului prezintă propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în studii, inclusiv în Studiul de evaluare adecvată.Propunerea privind aspectele relevante pentru Studiul de evaluare adecvată va include:• Identificarea tuturor incertitudinilor cu privire la:( ) oricare dintre intervențiile prevăzute de proiect (elemente de cuantificare, detalii de realizare, localizare spațială și altele);( ) efectele proiectului și impactul lor asupra fiecărui habitat Natura 2000 și asupra fiecărei specii de interes comunitar din ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului;( ) distribuția habitatelor și speciilor pe suprafața proiectului analizat și în zonele sale de influență directă și indirectă;( ) distribuția habitatelor și speciilor de interes comunitar la nivelul întregii suprafețe a ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului;• Propunerea unor abordări și indicarea clară a fiecărei metode de lucru și a fiecărui instrument, ce vor fi utilizate pentru clarificarea tuturor incertitudinilor identificate, precum și pentru adresarea oricăror dificultăți de natură tehnică sau determinate de lipsa de informații și cunoștințe;• Lista completă a abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor proiectului, precum și cuantificarea impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar;• Prezentarea calendarului de realizare a Studiului de evaluare adecvată, indicând în mod clar activitățile de teren pentru realizarea de observații, măsurători, colectarea de date și informații. Calendarul va pune în evidență modul în care activitățile de teren se corelează cu perioadele optime de studiu pentru fiecare din habitatele și speciile de interes comunitar potențial afectate pentru care au fost identificate incertitudini;• Prezentarea datelor și informațiilor disponibile la momentul demarării Studiului de evaluare adecvată care ar putea justifica neincluderea în scopul activităților de teren a unor habitate și specii. Calitatea acestor date trebuie să fie suficientă din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru a asigura lipsa incertitudinilor în evaluare;• Lista experților ce vor derula activitățile de teren și vor asigura elaborarea Studiului de evaluare adecvată. În această listă trebuie să se regăsească cel puțin un expert principal atestat conform prevederilor legale în vigoare pentru elaborarea Studiilor de evaluare adecvată.Mai jos este prezentat tabelul pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor din domeniul producerea energiei.Tabelul nr. 4-5 Tabel pentru evidențierea certitudinilor și incertitudinilor identificate, precum și a abordărilor și metodelor/instrumentelor pentru adresarea incertitudinilor în cazul proiectelor din domeniul producerea energiei

Complexitatea abordărilor și metodologiilor selectate se va corela cu complexitatea proiectului analizat. Trebuie ținut cont că unele dintre metodologiile indicate în tabelul de mai sus pot solicita resurse informaționale, financiare și de timp considerabile. De asemenea, în cazul proiectelor pentru care poate fi identificat un impact negativ semnificativ asupra unui număr mare de specii, volumul de resurse necesar pentru aplicarea unor analize precum cea a viabilității populațiilor poate fi unul disproporționat. În acest caz poate fi mai eficientă aplicarea analizei de viabilitate a populației doar asupra speciilor cheie, așa cum au fost acestea identificate pe baza analizării relațiilor structurale și funcționale.Lista completă a abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor proiectului, precum și cuantificarea impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar se va prezenta sub formă tabelară, conform modelului indicat în tabelul următor.Tabelul nr. 4-6 Tabel pentru prezentarea abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor și impacturilor proiectului

* În cazul reducerii efectivelor populaționale se va ține cont de contribuția celorlalte forme de impact identificate.Atunci când ACPM consideră că propunerea privind aspectele relevante care trebuie dezvoltate în Studiul de evaluare adecvată nu conține informații suficiente și/sau că abordările, metodele și instrumentele propuse nu sunt în măsură să asigure clarificarea incertitudinilor identificate în etapa de încadrare, ACPM poate solicita completări și/sau clarificări titularului proiectului.

 … 4.4.2.Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Studiul de evaluare adecvatăÎn cadrul procedurii EIM, ACPM transmite titularului proiectului îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul privind impactul asupra mediului, în Studiul de evaluare adecvată și în Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz, ținând cont de propunerile justificate ale membrilor comisiei de analiză tehnică și ale publicului interesat în ceea ce privește conținutul acestor studii. De asemenea, îndrumarul ține cont de informațiile transmise de titularul proiectului în etapele anterioare, inclusiv în propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în studii. ACPM poate include în îndrumar oricare alte aspecte relevante pe care le consideră necesare pentru elaborarea Studiului EA.Cu privire la elaborarea Studiului de evaluare adecvată, pe baza documentului privind aspectele relevante transmis de titularul proiectului, îndrumarul va conține:• Tabel ce include lista completă a certitudinilor/incertitudinilor și abordările și metodele/instrumentele propuse pentru clarificarea incertitudinilor;• Tabel ce include lista completă a abordărilor și metodelor/instrumentelor propuse pentru cuantificarea efectelor proiectului, precum și cuantificarea impacturilor asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar;• Calendarul de realizare a Studiului de evaluare adecvată, cu indicarea activităților de teren pentru realizarea de observații, măsurători, colectarea de date și informații. …  … 4.5.Etapa Studiului de evaluare adecvată4.5.1.Prezentarea proiectuluiInformațiile minim necesare pentru demararea Studiului de evaluare adecvată sunt prezentate în tabelul următor. De la caz la caz, în funcție de tipul și caracteristicile proiectului, acestea pot fi suplimentate. Nivelul de detaliu al informațiilor furnizate trebuie să fie în concordanță cu informațiile regăsite la nivelul documentelor de proiect disponibile pe parcursul elaborării studiului.Limitele proiectului se pun la dispoziția ACPM în format shp (de preferat sub formă de poligon), în sistem de coordonate Stereo 70.Localizarea spațială a intervențiilor/ elementelor construite ale proiectului se face atât cu indicarea unor repere care să permită localizarea, cât și prin reprezentare pe hărți, cu includerea ANPIC potențial afectate de implementarea proiectului. Localizarea spațială se realizează prin intermediul unor vectori de tip poligon, pentru a indica întreaga suprafață ce urmează a fi afectată în diferite etape ale proiectului. În funcție de proiectul analizat, anumite componente se pot reprezenta suplimentar și ca linie sau punct. Acești vectori vor fi puși la dispoziția ACPM în format shp, în sistem de coordonate Stereo 70.Pentru toate componentele fiecărui tip de intervenție va fi prezentată clar localizarea față de ariile naturale protejate de interes comunitar, prin indicarea distanței minime față de cea mai apropiată ANPIC. Acolo unde este cazul, se vor menționa lucrările, activitățile, elementele construite ce se vor realiza în interiorul ANPIC.Prezentarea proiectului va include un calendar cât mai detaliat (cel puțin la nivelul tipurilor de intervenții) privind derularea lucrărilor în perioada de execuție.Tabelul nr. 4-7 Setul minim de date și informații referitoare la proiect necesare pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată (lista nu este exhaustivă)

 … 4.5.2.Identificarea și cuantificarea efectelorIdentificarea și cuantificarea efectelor reprezintă pași esențiali pentru o evaluare credibilă a impacturilor.Identificarea efectelor se realizează pentru fiecare tip de intervenție propusă de proiect.Cuantificarea efectelor se realizează în mod cumulat, considerând: i) posibila suprapunere temporală și spațială a intervențiilor proiectului (ex: în cazul unui proiect de realizarea a unei microhidrocentrale, creșterea nivelului de zgomot în timpul construcției într-o zonă din interiorul unei ANPIC poate fi influențată simultan de lucrările de realizare a captării, lucrările pentru pozarea conductei de aducțiune și sursele de zgomot din interiorul organizării de șantier) și ii) contribuția altor PP, precum și a altor activități generatoare de efecte similare în zona de implementare a proiectului (ex: în cazul unei parc eolian, creșterea nivelului de zgomot în timpul operării poate afecta o zonă din interiorul unei ANPIC ca urmare a cumulării surselor proiectului, la care se pot adăuga sursele unui alt proiect eolian din apropiere, dar și sursele aferente infrastructurii de transport existentă în zonă).Analiza efectelor completează, clarifică și îmbunătățește procesul de identificare și cuantificare realizat la nivelul Memoriului de prezentare. În această etapă se adresează incertitudinile identificate în etapele procedurale anterioare.În cazul proiectelor de producere a energiei vor fi analizate cel puțin efectele prezentate în tabelul următor. Corelarea lor cu tipurile de intervenții este realizată doar indicativ în tabel, aceasta urmând a fi analizată caz cu caz pentru fiecare proiect.