GHID METODOLOGIC din 6 iulie 2006

de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii



 + 
Capitolul 1INTRODUCERE ŞI DEFINIŢII DE LUCRUScopul prezentului ghid metodologic este de a oferi Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, autorităţilor locale şi organismelor private acreditate care au înfiinţat sau vor înfiinţa Centre de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii (CCS), informaţii, instrumente de lucru şi proceduri privind implementarea Standardelor minime obligatorii pentru aceste centre.Pentru îndeplinirea misiunii sale, personalul care îşi desfăşoară activitatea în CCS interacţionează cu toate serviciile comunitare care, într-o măsură sau alta privesc bunăstarea copilului, în sensul valorificării resurselor existente la nivelul comunităţilor locale în beneficiul fiecărui client în parte, inclusiv pentru semnalarea unor situaţii de risc de separare a copiilor de familiile lor.În funcţie de particularităţile comunităţii deservite de CCS şi de nevoile clienţilor, acesta îşi adaptează activităţile, procedurile şi instrumentele de lucru în scopul acoperirii acestor nevoi şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor furnizate.Personalul din CCS lucrează cu acei părinţi care prezintă anumite caracteristici, "riscuri" care pot afecta dezvoltarea copilului, sau pot contribui la separarea acestuia de familie. Acest copil se află într-o situaţie în care pericolul potenţial la care este expus se datorează în principal mediului familial de origine care are disfuncţionalităţi şi neajunsuri, dar şi mediului social în care "funcţionează" familia copilului.Există multe abordări ale sintagmelor "situaţie de risc", "copil în risc", de la cele care iau în considerare variabile interne ale copilului, caracteristici ale dezvoltării personalităţii copilului până la cele ce ţin de adaptarea eficientă a individului la mediul înconjurător.Situaţia de risc sau de dificultate se referă la acea stare de fapt care limitează temporar sau definitiv capacitatea familiei de a-şi îndeplini funcţiile şi responsabilităţile ce-i revin faţă de copil.Copilul în risc este acel copil aflat într-o situaţie care îi afectează relaţia cu familia şi/sau comunitatea în care trăieşte, care îi pune în pericol sănătatea, fizică şi psihică, securitatea, dezvoltarea morală, educaţia şi integrarea socio-profesională.Deprinderile parentale sunt abilităţi tehnice şi psihosociale necesare îngrijirii copilului, pe care părinţii trebuie să le posede şi să le utilizeze pentru a-i asigura copilului o dezvoltare fizică, intelectuală, morală şi comportamentală optimă şi integrarea în familie şi comunitate.1.1. Factori de risc de reparare a copilului de familia saÎntr-o societate într-o continua schimbare, de regulă, părinţii îşi mobilizează forţele pentru a se adapta rapid la schimbările socio-economice, dar sunt frecvente cazurile când aceştia nu găsesc resursele necesare şi soluţiile cele mai bune pentru a asigura copiilor climatul şi mediul de viaţă corespunzător nevoilor de dezvoltare ale acestora, intrând astfel în categoria familiilor cu risc pentru copil.În aceste familii se acumulează o serie de probleme care afectează viaţa şi dezvoltarea copiilor. Aceste probleme se corelează şi se potenţează reciproc.Situaţiile de risc sunt complexe, diferite şi sunt variabile în funcţie de diverşi parametri precum vârsta, sexul, apartenenţa culturală a copilului, mediul de provenienţă şi altele.Ignorarea situaţiilor de risc în familiile cu copii va genera fenomene precum neglijarea, abuzul, separarea de familie, instituţionalizarea, analfabetismul, marginalizarea socială a copiilor.Unii părinţi nu conştientizează problemele care afectează dezvoltarea copilului în familie şi ajung în situaţii grave, greu de depăşit fară sprijinul serviciilor sociale specializate. Aceştia au tendinţa să reducă problemele pe care le au în creşterea copiilor la cele de ordin economic. Datorită lipsei de cunoaştere şi informare aceşti părinţi nu acordă importanţă climatului familial, calităţii relaţiilor de familie, efectelor devastatoare ale separării timpurii a copilului de familia sa, nevoilor afective ale copilului, formării autonomiei copilului, socializării acestuia, rolului lor în formarea copilului pentru viaţă.Dintre factorii de risc care conduc la separarea copilului de familia sa, îi enumerăm pe cei care au o semnificaţie foarte importantă, cu precizarea că enumerarea nu epuizează toate posibilităţile:■ Factori de risc legaţi de situaţia socială, economică, medicală sau de nivelul pregătirii şcolare şi profesionale a părinţilor;■ Factori de risc legaţi de relaţiile dintre părinţi şi cele dintre părinţi şi copii;■ Factori de risc legaţi de diverse situaţii particulare în care se află copilul;■ Factori de risc legaţi de nivelul de dezvoltare al comunităţii în care trăieşte familia.1.2. MisiuneCCS sprijină şi asistă părinţii/potenţialii părinţi pentru a face faţă dificultăţilor psihosociale care afectează relaţiile familiale, pentru dezvoltarea competenţelor parentale, pentru prevenirea separării copilului de familia sa, şi sprijină copiii atunci când apar probleme în dezvoltarea acestora.1.3. ObiectiveCCS are următoarele obiective:■ Creşterea numărului de părinţi care conştientizează nevoile copilului de a se dezvolta într-un mediu familial stabil din punct de vedere emoţional;■ Creşterea numărului de părinţi care conştientizează factorii ce pun în pericol sănătatea, securitatea, dezvoltarea morală, educaţia şi integrarea socială a copilului;■ Îmbunătăţirea abilităţilor părinţilor în ceea ce priveşte îngrijirea şi dezvoltarea copiilor;■ Sprijinirea familiilor/ părinţilor prin dezvoltarea de reţele/ grupuri de sprijin;■ Reducerea numărului de copii care ajung în instituţii datorită unor dificultăţi temporare prin care trec părinţii acestora;■ Creşterea gradului de implicare a profesioniştilor din serviciile comunitare în depistarea precoce a riscurilor care determină separarea copilului de familia sa.1.4. Locul CCSCCS este un serviciu integrat în sistemul judeţean/ local de servicii de protecţie a drepturilor copilului şi este complementar cu celelalte servicii sociale pentru copil şi familie. Numărul CCS, capacitatea acestora, structura de personal sunt adaptate condiţiilor locale şi nevoilor clienţilor.1.5. Valori şi principii de lucruÎn vederea îndeplinirii misiunii şi obiectivelor CCS, în toate demersurile şi activităţile desfăşurate pentru clienţi, profesioniştii, partenerii şi colaboratorii CCS trebuie să respecte următoarele principii:■ Familia ca mediu prioritar de îngrijire şi educare a copilului;■ Responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;■ Ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi gradul său de maturitate;■ Asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului;■ Respectarea identităţii culturale, etnice, religioase şi lingvistice a clienţilor;■ Celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;■ Promovarea parteneriatului cu copilul, familia, structuri şi grupuri locale;■ Promovarea responsabilizării clienţilor şi încurajarea iniţiativei acestora;■ Valorizarea capacităţilor şi resurselor clienţilor;■ Implicarea comunităţii şi responsabilizarea ei pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului;■ Respectarea confidenţialităţii informaţiilor despre clienţi.1.6. Clienţii CCSCCS se adresează:1. Părinţilor/ familiilor extinse/ familiilor substitutive care:■ necesită competenţe/ deprinderi de îngrijire a copiilor adaptate noilor principii psihopedagogice în domeniu,■ trăiesc în medii dezavantajate, unde se practică modele de îngrijire şi creştere a copiilor care nu corespund sau sunt în contradicţie cu modelele general acceptate în comunitate,■ constată existenţa/apariţia unor probleme la nivelul familiei care afectează dezvoltarea normală/ armonioasă a copilului sau favorizează manifestarea unor comportamente ale copiilor ce pun în pericol integrarea lor familială, socială, şcolară, profesională,2. Viitorilor părinţi care doresc să se formeze înainte de naşterea sau adopţia copiilor.3. Copiilor care au probleme de dezvoltare şi/sau dificultăţi de integrare în familie, şcoală sau în colectivitatea în care trăiesc.Pentru atingerea obiectivelor sale, CCS utilizează metode active de identificare a clienţilor care provin în special din următoarele categorii de familii care prezintă risc ridicat de separare a copiilor:■ familii fără locuinţă;■ familii cu venituri foarte mici care beneficiază de ajutoare sociale;■ familii în care un părinte sau ambii sunt şomeri;■ familii care şi-au abandonat sau instituţionalizat copiii;■ familii în care un părinte sau ambii sunt în închisoare;■ familii în care există persoane care suferă de boli psihice grave sau cronice;■ familii în care unul sau ambii părinţi suferă de boli somatice grave sau cronice;■ familii în caie există copii născuţi din căsătorii diferite;■ familii monoparentale;■ familii în care se consuma alcool, droguri;■ familii în care unul sau ambii părinţi au decedat;■ familii în caire se practică prostituţia;■ familii care resping mamele minore;■ familii în care unul sau ambii părinţi sunt analfabeţi;■ familii în care se practică violenţa, fuga de acasă;■ familii în care unul sau ambii părinţi muncesc în străinătate;■ familii în care se practică cerşetoria;■ familii în divort;■ familii în care unul sau mai mulţi copii au abandonat şcoala;■ familii în care există copii cu frecvente probleme de sănătate sau cu probleme psihice;■ familii care au copii cu probleme de comportament;■ familii care neglijează igiena, sănătatea şi educaţia copilului;■ familii în care există abuz fizic, emoţional şi sexual.1.7. ActivităţiActivităţile CCS se vor focaliza pe:■ consilierea părinţilor pentru depăşirea unor situaţii de dificultate (divorţ, pierderea locului de muncă, conflicte intrafamiliale, boli cronice, decesul unuia dintre soţi etc.) care pun în pericol dezvoltarea copiilor sau care generează riscuri de separare a copiilor de mediul lor familial,■ informarea părinţilor în vederea acoperirii nevoilor copiilor,■ consolidarea abilităţilor şi cunoştinţelor părinţilor privind îngrijirea şi educaţia copilului,■ sprijinirea şi consilierea copiilor care au dificultăţi de dezvoltare şi/sau integrare în familie, şcoală, grupuri socio-profesionale. + 
Capitolul 2INFORMAREA ŞI RELAŢIILE CU COMUNITATEA2.1. Promovare şi informarePromovarea şi informarea se fac pentru a sensibiliza comunitatea şi profesioniştii din diverse domenii de activitate faţă de problematica separării copiilor de familiile lor, pentru a creşte accesibilitatea la serviciile CCS şi a facilita semnalarea cazurilor care necesită intervenţia CCS. Acţiunile de promovare în comunitate a serviciilor CCS se vor realiza la nivelul:■ grădiniţelor, şcolilor, centrelor de zi etc,■ profesioniştilor care activează în servicii de sănătate şi de asistenţă socială,■ liderilor de opinie,■ grupurilor de suport comunitar pe care se bazează alte servicii,■ mass media.Activităţile de promovare urmăresc atragerea clienţilor şi creşterea interesului altor servicii pentru încheierea de colaborări şi parteneriate în vederea asigurării bunăstării copilului şi familiei Pentru schimbarea mentalităţilor şi a practicilor de îngrijire a copilului, CCS organizează întâlniri cu specialişti, cu alţi membri ai comunităţii locale, cu scopul informării şi sensibilizării acestora în ceea ce priveşte respectarea drepturilor copilului. De asemenea, CCS poate organiza şi întâlniri cu grupuri de copii pentru informarea acestora privind drepturile lor.Coordonatorul CCS atrage şi încurajează participarea voluntarilor în activităţile sale, cu predilecţie în cele de promovare/ informare a publicului sau grupurilor ţintă, inclusiv în cele de elaborare, realizare a materialelor promoţionale/ informative. Coordonatorul CCS împreună cu echipa pluridisciplinară identifică şi inventariază activităţile în care pot fi implicaţi voluntarii. În funcţie de conţinutul şi durata acestora se stabileşte numărul de voluntari necesari a fi recrutaţi şi criteriile de recrutare a acestora.Înainte de începerea activităţilor de voluntariat propriu zise, voluntarii necesită o pregătire din partea angajaţilor CCS. Pregătirea voluntarilor se face în cadrul reuniunilor cu coordonatorul CCS şi/sau cu angajaţii acestuia. Pe lângă informaţii legate de misiunea, obiectivele, clienţii, serviciile oferite etc, voluntarii trebuie să-şi cunoască bine rolul, responsabilităţile, să-şi însuşească principiile care trebuie respectate în activităţile CCS. Voluntarii trebuie să fie conştienţi de importanţa respectării confidenţialităţii informaţiilor despre clienţi şi protecţiei imaginii acestora. Voluntarii pot fi recrutaţi din rândul studenţilor, elevilor din licee, a unor persoane care lucrează în media şi chiar din rândul unor beneficiari ai serviciilor.Pentru promovare şi informare, CCS realizează postere, afişe, pliante, organizează întâlniri cu lideri de opinie din comunitate.Activităţile de promovare şi informare ale CCS au ca efect o mai bună cunoaştere a activităţilor derulate şi evitarea stigmatizării sau a etichetării persoanelor care apelează la serviciile centrului.Materialele de promovare a CCS trebuie să conţină mesaje clare care să scoată în evidenţă faptul că acesta reprezintă o resursă pentru comunitate şi că oferă soluţii viabile la problemele familiilor. Astfel, CCS va furniza prin diverse mijloace de comunicare, publicului larg, informaţii actualizate privind misiunea, locaţia CCS, accesibilitatea clienţilor, modalităţile de adresare, activităţile care se desfăşoară în CCS, scopul acestora.Datorită misiunii sale în ceea ce priveşte prevenirea separării copilului de părinţii săi, informarea se face şi cu scopul de a facilita implicarea profesioniştilor din alte domenii ale vieţii sociale în identificarea şi orientarea cazurilor care necesită interventii precoce pentru evitarea situaţiilor de instituţionalizare sau separare.O funcţie importantă a CCS este aceea de sensibilizare a opiniei publice faţă de problemele copiilor în dificultate şi a familiilor lor. Acţiunile de sensibilizare se vor organiza şi desfăşura sub forma unor campanii şi fac referire la problematica copilului şi situaţia familiei din comunitatea în care funcţionează CCS. În activităţile de sensibilizare, se recomandă folosirea unui limbaj adaptat clienţilor şi grupurilor ţintă.Campaniile de sensibilizare a publicului se fundamentează pe date statistice privind copiii separaţi de familiile lor şi familiile din comunitate care sunt cele mai expuse riscului de separare a copiilor, date care sunt utilizate şi în evaluarea situaţiei grupurilor ţintă. Datele privind situaţia copiilor fac referire la: copiii separaţi de familiile lor, copiii instituţionalizaţi, abandonul şcolar, infracţionalitatea, copiii de pe stradă, eşecul şcolar, copiii cerşetori, exploatarea copiilor, traficul de copii, copiii abuzaţi în familii şi alte date relevante. Datele privind situaţia familiei fac referire la starea economică, situaţia locativă, divortialitate, violenţa în familie etc.Pentru asigurarea transparenţei activităţii CCS, coordonatorul realizează raportul anual de activitate şi îl face public, fie prin intermediul unui ziar local, fie prin intermediul avizierului aflat la intrarea în sediul în care funcţionează CCS. Raportul de activitate anual al CCS face referiri atât la activităţile derulate în anul anterior, precum şi rezultatele obţinute, cât şi la evaluarea în dinamică a nevoilor din comunitate şi propuneri în acest sens. Angajaţii CCS analizează prin mijloace specifice sociologiei (culegere de date statistice, analiză de date, chestionar de opinii etc) dinamica nevoilor clienţilor din comunitate, inclusiv prin intermediul sondajelor de opinie prin intermediul cărora se urmăresc indicatori de satisfacere a clienţilor.2.2. Proceduri de identificare a clienţilor aflaţi în situaţie de riscCCS are responsabilitatea de a elabora procedurile de identificare a clienţilor care sunt eligibili serviciilor oferite de centru.Există cel puţin două modalităţi de identificare a clienţilor CCS. Prin transmitere/ referire de la alte servicii comunitare şi prin adresare directă ca urmare a promovării în comunitate a CCS de către echipa acestuia.În ceea ce priveşte prima modalitate, pentru a fi eficientă, echipa CCS va elabora şi utiliza Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie (vezi anexa 1 – Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie pentru copii 0-3 ani şi pentru copii de vârstă şcolară şi preşcolară). Această fişă va fi completată şi transmisă la CCS de către profesioniştii din serviciile comunitare: medicul de familie, asistentul social de la autoritatea locală, asistentul social din cadrul centrelor de zi, şcolilor, asistentul social din maternităţi, spitale de pediatrie sau alte unităţi medicale, alţi profesionişti.Informaţiile despre clienţi se completează pentru fiecare client în Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie. În urma semnalării cazului, CCS preia cazul pentru evaluare şi furnizare de servicii conform nevoilor identificate.Echipa CCS elaborează procedurile de identificare a potenţialilor clienţi ai CCS. Procedurile sunt adaptate situaţiei comunităţii în care funcţionează CCS. Procedurile cuprind regulile, instrumentele de lucru, paşii care trebuie facuţi pentru identificarea diverselor categorii de clienţi care intră în aria de interes a CCS.CCS colaborează cu toate instituţiile comunitare care au informaţii despre copii şi părinţi pentru identificarea clienţilor care necesită sprijin şi suport din partea CCS. Procedurile de identificare a copiilor în situaţii de risc şi a celorlalţi clienţi ai CCS sunt elaborate în urma dialogului cu reprezentanţii serviciilor comunitare şi sunt asumate şi aprobate de aceştia.2.3. Parteneriate şi colaborăriCCS formează împreună cu serviciile comunitare cu responsabilităţi în educaţie, sănătate, pregătire profesională, protecţie socială etc, o reţea de sprijin comunitar pentru înlesnirea accesului clienţilor la servicii de specialitate în conformitate cu nevoile acestora. Acestea se vor concretiza în schimburi de informaţii, participări la acţiuni de interes comun.Echipa CCS identifică potenţialii parteneri comunitari (cadre didactice, medici, asistente medicale, consilieri locali, preoţi, vecini etc.) care pot contribui la dezvoltarea activităţilor CCS şi pot deveni persoane de sprijin pentru activităţile sale. CCS încheie convenţii de colaborare/ acorduri de parteneriat cu instituţiile din comunitate cu scopul realizării unor reţele locale necesare identificării situaţiilor care necesită intervenţie din partea profesioniştilor CCS.Pentru reducerea riscului de agravare a situaţiei copilului, este esenţial ca diverşi factori interesaţi/ instituţii interesate de bunăstarea copilului şi familiei să depisteze într-un timp optim cauzele care au produs situaţia de criză, să evalueze starea de lucruri şi să propună alternative de intervenţie în vederea restabilirii normalitaţii.CCS organizează grupuri/ reţele de sprijin în proximitatea clienţilor pentru a ajuta familiile în creşterea şi educarea copilului.În ceea ce priveşte parteneriatul cu familia, acesta presupune: informarea familiei în legătură cu mandatul CCS, valorile promovate, drepturile şi obligaţiile familiei; implicarea familiei în planificarea activităţilor în beneficiul acesteia; cooptarea părinţilor ca parteneri egali în orice decizie care îi priveşte pe ei şi priveşte pe copilul lor; informarea şi formarea părinţilor cu privire la nevoile şi drepturile copilului, tehnici de îngrijire/educare, educaţie pentru sănătate etc. + 
Capitolul 3MANAGEMENTUL DE CAZManagementul de caz cuprinde următoarele etape: primirea clienţilor, evaluarea iniţială, evaluarea detaliată, elaborarea şi punerea în aplicare a planului personalizat de consiliere, monitorizarea şi închiderea cazului.3.1. Primirea şi evaluarea iniţială a clienţilorSolicitanţii de servicii care se adresează CCS sunt înregistraţi de un profesionist al echipei CCS, în Registrul de evidenţă a solicitanţilor. Profesionistul îi face solicitantului o descriere sumară a serviciilor oferite de CCS, precum şi a modului de lucru al echipei pluridisciplinare şi realizează o evaluare iniţială a situaţiei acestuia.Evaluarea iniţială constă în realizarea unui interviu în urma căruia profesionistul identifică natura dificultăţilor solicitantului, tipul de asistenţă/ ajutor solicitat, gravitatea situaţiei şi caracterul de urgenţă al acesteia. În urma interviului, profesionistul completează Fişa de evaluare iniţială (vezi anexa 2).Pe baza evaluării iniţiale, profesionistul decide dacă serviciile oferite de CCS răspund nevoilor solicitantului.În situaţia în care solicitanţii de servicii caută alte servicii decât cele pe care CCS le poate oferi, aceştia sunt referiţi către alte instituţii/ organizaţii abilitate. În această situaţie, profesionistul realizează un document înregistrat şi avizat de coordonatorul CCS pe care îl transmite acestor instituţii.Dacă în urma realizării evaluării iniţiale, profesionistul consideră că solicitantul are nevoie de serviciile oferite de CCS, acesta face cunoscut cazul coordonatorului CCS care desemnează un responsabil de caz în vederea iniţierii procesului de evaluare detaliată.În situaţiile de orientare a clienţilor către serviciile CCS de către managerul de caz, responsabilul de intervenţie desemnat analizează documentele referitoare la client, solicită în funcţie de situaţie, informaţii suplimentare şi iniţiază evaluarea detaliată a cazului.Pentru cazurile referite de profesioniştii din reţeaua organizată de CCS, pe baza Fişei de semnalare a riscului de separare a copilului de familie, asistentul social al CCS are obligaţia să contacteze clientul în vederea realizării evaluării iniţiale, după obţinerea, în prealabil, a acordului acestuia.Asistentul social informează clientul asupra serviciilor acordate de CCS şi stabileşte împreună cu acesta lista serviciilor de care are nevoie pentru a depăşi situaţia de risc, precum şi modalitatea şi condiţiile de furnizare a acestora. Împreună cu clientul, asistentul social stabileşte data începerii evaluării detaliate.Toate informaţiile referitoare la clienţii CCS se înregistrează şi se actualizează în baza de date a centrului.3.2. Evaluarea detaliataEvaluarea detaliată vizează aspecte legate de mediul de viaţă al clienţilor, dificultăţile psiho-sociale, nevoile şi resursele clienţilor. Astfel, se realizează/ reactualizează: ancheta socială (vezi anexa 3) şi evaluarea psihologică a familiei (vezi anexele 4 şi 5).Profesioniştii care au contribuit la evaluarea detaliată a clientului semnează raportul de evaluare detaliată, care este avizat de coordonatorul CCS.Raportul de evaluare detaliată se realizează de către responsabilul de intervenţie în maxim 3 zile de la încheierea evaluării detaliate.Responsabilul de intervenţie comunică clienţilor concluziile şi recomandările raportului de evaluare detaliată, în termen de 3 zile de la elaborarea acestuia.3.3. Planul personalizat de consilierePlanul personalizat de consiliere (PPC) este un instrument specific activităţilor de consiliere şi răspunde nevoilor familiei în ansamblul ei, PPC va fi elaborat pentru fiecare familie în parte în termen de 5 zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliată, pe baza concluziilor şi recomandărilor menţionate în acest raport. Responsabilul de intervenţie stabileşte data întâlnirii pentru elaborarea PPC şi convoacă profesioniştii care vor contribui la elaborarea şi implementarea PPC.PPC conţine obiective pe termen scurt, mediu şi lung; activităţi corespunzătoare atingerii obiectivelor; durata aferentă activităţilor; personalul de specialitate al CCS şi alte persoane implicate în derularea activităţilor (specialişti din alte servicii/ instituţii); resurse materiale şi financiare alocate activităţilor, în cadrul reuniunii de elaborare a PPC, profesioniştii vor analiza concluziile şi recomandările raportului de evaluare detaliată privind cazul în discuţie şi, pe baza acestora, vor stabili obiectivele PPC şi activităţile necesare atingerii obiectivelor, pornind de la nevoile şi resursele clientului. De asemenea, se va elabora planul de monitorizare şi (re)evaluare a PPC şi, implicit, data următoarei întâlniri în care se va evalua PPC cu scopul revizuirii.PPC va fi (re)evaluat cel puţin o dată la 3 luni şi va fi revizuit în funcţie de progresele obţinute de client şi de modificări ale situaţiei în care se află clientul (de ex. apariţia unor informaţii noi despre client, schimbarea mediului de viaţă al clientului, necesitatea unor servicii noi etc.)Pentru elaborarea formei finale a PPC, responsabilul de intervenţie analizează împreună cu clientul conţinutul planului şi ia în considerare sugestiile acestuia. Forma finală a planului este semnată de către toţi profesioniştii care au contribuit la elaborarea acestuia şi este avizat de către coordonatorul CCS.Pornind de la obiectivele şi activităţile cuprinse în PPC, responsabilul de interventie elaborează contractul cu clientul, în termen de 3 zile de la redactarea formei finale a PPC. Contractul va fi semnat de client şi de responsabilul de intervenţie, în două exemplare. În cazul în care exista şi plan de servicii elaborat de SPAS/DGASPC/OPA, contractul va fi semnat şi de responsabilul de intervenţie din cadrul SPAS/ DGASPC/ OPA, situaţie în care va fi semnat în trei exemplare.Contractul cu clientul prevede obiectivele, activităţile, responsabilii şi calendarul activităţilor, precum şi obligaţiile ambelor părţi. El va cuprinde clauze comune, condiţii de modificare sau reziliere şi semnăturile părţilor implicate. Se recomandă adaptarea modelului prevăzut în Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale.3.4. Monitorizarea şi (re)evaluarea implementării planului personalizat de consiliereProfesioniştii implicaţi în implementarea PPC întocmesc rapoarte lunare, sau ori de câte ori este nevoie, în ceea ce priveşte intervenţiile şi rezultatele obţinute pentru fiecare caz în parte. Fiecare profesionist urmăreşte respectarea calendarului activităţilor propuse şi informează responsabilul de intervenţie despre progresele şi dificultăţile în realizarea acestora. Responsabilul de intervenţie colaborează cu toţi profesioniştii implicaţi în implementarea PPC, inclusiv cu profesioniştii care furnizează servicii în afara CCS, în vederea adaptării adecvate a intervenţiilor în favoarea clientului, coordonând astfel toate intervenţiile profesioniştilor implicaţi şi a serviciilor oferite.Pe baza informaţiilor obţinute de la profesionişti, responsabilul de intervenţie monitorizează implementarea PPC şi completează Fişa de monitorizare pe parcursul intervenţiei (vezi anexa 7), (re)evaluează PPC şi după caz, îl revizuieşte. PPC revizuit este adus la cunoştinţa tuturor profesioniştilor implicaţi şi este avizat de coordonatorul CCS. Clientul este informat despre revizuirea PPC şi i se cere opinia cu privire la acesta. PPC revizuit este transmis responsabilului de intervenţie din cadrul SPAS/ DGASPC/ OPA în situaţia în care clientul beneficiază şi de alte servicii conform planului de servicii, precum şi managerului de caz din cadrul DGASPC/ OPA în situaţia în care clientul este un copil care are o măsură de protecţie specială.În procesul de monitorizare a implementării PPC, responsabilul de intervenţie are în vedere următoarele aspecte:– dacă profesioniştii implicaţi în implementarea PPC au iniţiat şi derulează activităţile prevăzute în PPC, în funcţie de calendarul activităţilor;– modalităţile de derulare a activităţilor şi progresele obţinute de client pe baza rapoartelor primite de la profesionişti şi a discuţiilor purtate cu aceştia;– asigurarea fluxului de informaţii între toţi profesioniştii implicaţi în implementarea PPC;– menţinerea legăturii cu responsabilul de intervenţie din cadrul SPAS/ DGASPC/ OPA, pentru clienţii care au plan de servicii sau urmează să li se întocmească plan de servicii;– (re)evaluarea şi revizuirea PPC cel puţin o dată la 3 luni;– existenţa în dosarul fiecărui client a documentelor (rapoarte, informări, notificări) care relevă evoluţia fiecărui caz în parte, semnate de profesioniştii care le-au elaborat;– modalităţile de derulare a întâlnirilor de monitorizare după încheierea PPC.3.5. Monitorizare post-servicii şi închiderea cazuluiCând obiectivele PPC pentru client au fost atinse, pe baza recomandării responsabilului de intervenţie, coordonatorul CCS decide încheierea furnizării serviciilor de consiliere acordate clientului. În urma acestei decizii, responsabilul de intervenţie elaborează planul de monitorizare post-servicii al clientului, care va fi avizat de coordonatorul CCS; acest plan presupune planificarea vizitelor la domiciliul clientului, precum şi întâlniri cu alte persoane/profesionişti care pot contribui la monitorizarea progreselor făcute de client, precum şi obiectivele fiecărei vizite, care se pot modifica în funcţie de informaţiile obţinute pe parcursul procesului de monitorizare.Responsabilul de intervenţie aduce la cunoştinţa clientului planul de monitorizare şi îi cere opinia şi acordul în legătură cu acesta.Monitorizarea post-servicii (vezi anexa 8) se realizează pe o perioadă de minim 3 luni din momentul încetării furnizării serviciilor din partea CCS. Se recomandă ca această perioadă de monitorizare să fie în medie de 6 luni, cu posibilităţi de prelungire în anumite situaţii, în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, în urma fiecărei vizite, profesionistul desemnat să monitorizeze clientul, va elabora un raport de monitorizare.Pentru clienţii care au plan de servicii, rapoartele de monitorizare vor fi trimise în copie responsabilului de caz prevenire din cadrul SPAS/ primărie, precum şi managerului de caz din cadrul DGASPC/ OPA/ altor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social în cazul copiilor care au măsură de protecţie specială.Monitorizarea post-servicii se desfaşoară cu scopul discutării şi analizării aspectelor ce ţin de adaptarea eficientă a clientului: progresele obţinute în continuare, modalităţile de rezolvare a problemelor cu care se confruntă în prezent, resursele pe care le utilizează pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute ca urmare a intervenţiilor primite din partea CCS.Relaţia profesioniştilor cu clientul trebuie să încurajeze autonomia clientului şi să nu creeze dependenţa acestuia de servicii sociale. Finalizarea relaţiei clienţilor cu profesioniştii trebuie discutată încă de la începutul intervenţiei şi pe întreg parcursul implementării PPC.După finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza rapoartelor de monitorizare post-servicii, se închide cazul din punctul de vedere al intervenţiilor CCS. Decizia de închidere a cazului are avizul coordonatorului CCS. CCS transmite responsabilului de caz prevenire din cadrul SPAS/ primărie, respectiv managerului de caz, decizia de închidere a cazului din punct de vedere al furnizării serviciilor de către CCS. + 
Capitolul 4SERVICIIÎn cadrul CCS, asistentul social şi/sau psihologul stabileşte împreună cu clientul obiectivele intervenţiilor (ţinând seama de PPC) şi are în vedere: menţinerea copilului în mediul sau de viaţă natural, prevenirea separării copilului de familia sa, prevenirea intrării copilului în sistemul de protecţie a copilului, formarea ataşamentului părinte- copil, întărirea capacităţii familiilor de a depăşi dificultăţile psihosociale pentru a-şi asuma responsabilităţile parentale şi pentru a evita afectarea relaţiilor familiale.4.1. Consiliere şi informareÎn cadrul CCS, asistentul social realizează pentru copil şi familie următoarele activităţi:a. asistenţa juridico-administrativă; aceasta se realizează cu colaborarea activă a clientului în funcţie de gradul sau de autonomie. Asistentul social analizează situaţia administrativă a clientului, îl informează despre drepturile şi obligaţiile sale, îi explică natura documentelor administrative de care are nevoie (acte de stare civilă, adeverinţe, certificate, atestate), îi explică procedurile administrative, îl ajută pe client să îşi administreze documentele şi îl orientează spre servicii specializate.b. asistenţa pentru obţinerea prestaţiilor (beneficii în bani: alocaţii, venitul minim garantat alte ajutoare financiare): asistentul social informează clientul despre drepturile lui, verifică/ analizează resursele acestuia, împreună cu clientul face demersurile necesare pentru obţinerea de către acesta a prestaţiilor acordate conform legii.c. acompanierea pentru găsirea sau păstrarea unei locuinţe: asistentul social evaluează dificultăţile clientului, gradul de urgenţă al situaţiei sale, îl informează pe client asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, asupra demersurilor pe care trebuie să le realizeze, asupra procedurilor necesare, pregăteşte clientul pentru cazul în care este nevoie de schimbarea cadrului sau de viaţă.d. susţinerea demersurilor de (re)integrare şcolară şi profesională: asistentul social tine seama de aşteptările şi opiniile clientului, evaluează situaţia clientului din punct de vedere şcolar şi profesional, identifică instituţiile la care poate apela clientul, sprijină accesul la structuri de învăţământ şi cursuri de formare profesională, îl acompaniază pe client în demersurile sale.e. asistarea mamelor în cadrul maternităţilor şi spitalelor de pediatrie: asistentul social evaluează situaţia familiei, o informează asupra sprijinului care îi poate fi acordat, intermediază relaţia familiei cu instituţiile, autorităţi, servicii pentru mamă şi copil dezvoltarea unei reţele de sprijin comunitar pentru părinţi şi copii; consiliază familia asupra modalităţilor concrete de sprijinire a tinerelor mame (în special a celor cu depresie post-partum)-evitarea exercitării unor presiuni inutile şi a culpabilizării de către familie, împărţirea între membrii familiei a sarcinilor zilnice de îngrijire a copilului, încurajarea mamei.f. asistarea clienţilor cu dificultăţi psiho-sociale, persoane cu probleme psihologice de comportament, dependenţe de alcool droguri, supuse abuzurilor din partea unor persoane, copii cu risc de separare de familie: Asistentul social evaluează gradul în care relaţiile interpersonale sau izolarea perturbă viaţa clientului, realizează întrevederi de tip psiho-social (ascultă susţine sprijină clientul în dezvoltarea de competenţe sociale), transmite informaţii asupra gravităţii stării clientului informează clientul asupra drepturilor şi posibilităţilor de sprijin precum şi a instituţiilor competente, consiliază clientul în raport cu situaţia sa actuală, face un inventar al resurselor posibile pentru client, realizează împreună cu clientul un proiect de schimbare a situaţiei sale de viată identifică obstacolele care pot împiedică schimbarea, îl susţine în situaţii de criză propune resurse terapeutice.Activităţi ale psihologului în cadrul CCS: Psihologul realizează pentru persoanele cu dificultăţi psiho-sociale, pentru persoanele cu probleme psihologice, de comportament, dependente de alcool droguri, supuse abuzurilor din partea unor persoane, copii cu risc de separare de familie, copii în dificultate psiho-socială, activităţi pentru atingerea următoarelor obiective:■ schimbarea atitudinilor negative ale părinţilor faţă de naştere şi faţă de copil;■ ameliorarea interacţiunilor disfuncţionale părinte-copil, menţinerea şi consolidarea relaţiilor parentale;■ dezvoltarea unei relaţii de ataşament pozitive părinte-copil, îmbunătăţirea modurilor de comunicare părinte-copil;■ dezvoltarea competenţelor parentale;■ conştientizarea de către familie a nevoilor psihologice şi afective ale nou-născutului sprijinirea familiei pentru a înţelege nevoile de îngrijire permanentă a copilului în familia sa;■ depăşirea situaţiei de risc de separare a copilului de familie; evitarea alterării definitive a relaţiei părinte-copil;■ ameliorarea dificultăţilor psihosociale care afectează relaţiile familiale;■ depăşirea stărilor conflictuale intrafamiliale şi inter generaţionale;■ ameliorarea tulburărilor de comportament şi a dependenţei (de alcool, de droguri);■ ameliorarea la mamă a simptomelor psihice consecutive naşterii: anxietate, depresie post-partum, etc;■ sprijinirea familiei pentru a acorda sprijin mamei;■ reducerea posibilelor stări de dependenţă faţă de CCS şi personalul lui,4.1.1. Consilierea familiei şi a copiluluiDemersul consilierii realizată de psiholog şi de asistentul social se centrează pe rezolvarea problemelor de adaptare, pe optimizarea funcţionarii persoanei şi pe prevenirea tulburărilor afective şi comportamentale. Prin consiliere se oferă clientului ajutor şi susţinere în condiţiile în care aceasta este solicitată de către client.În cazul prevenirii separării copilului de familia sa, consilierea este precedată de sesiuni de informare care au drept scop obţinerea acceptului clientului pentru iniţierea unui demers de consiliere individuală sau de familie.Consilierea se bazează pe parteneriatul profesionistului cu clientul în vederea îmbunătăţirii capacităţii de adaptare a clientului la situaţiile cu care acesta se confruntă şi găsirii resurselor şi modalităţilor de rezolvare a problemelor şi depăşirii dificultăţilor cu care se confruntă.Cadrul întrevederilor. Consilierea se realizează într-un spaţiu special amenajat destinat numai şedinţelor de consiliere. Spaţiul trebuie să asigure intimitatea şi siguranţa clienţilor pentru derularea eficientă a sesiunilor de consiliere şi trebuie să fie dotat cu mobilier adecvat. Cadrul întrevederilor este precizat şi din punct de vedere temporal: se stabileşte cel puţin o sesiune de consiliere pe săptămână, timp de 45-50 de minute sau mai multe sesiuni în funcţie de nevoile clientului. Consilierea se raportează la anumite obiective stabilite de comun acord şi care reflectă nevoile clientului. Prin aceasta clientul este susţinut în dezvoltarea unui comportament de tip intenţional flexibil şi, în consecinţă, productiv.Cadrul deontotogic al consilierii. În activitatea sa, consilierul va fi ghidat atât de etica profesională cât şi de drepturile clientului, de standardele morale, valorile individuale şi culturale specifice clientului. Clientul trebuie respectat şi protejat. Consilierul trebuie să fie onest, integru şi obiectiv în relaţia sa cu clientul. Intervenţia consilierului se va construi fără a aduce prejudicii clientului şi cu păstrarea caracterului confidenţial al informaţiilor furnizate de acesta.În urma şedinţelor de consiliere, profesionistul completează informaţiile relevante pentru fiecare caz în parte în Fişa de consiliere (vezi anexa 6).A. Consilierea de grupSpecificul grupului de consiliere constă în faptul că interacţiunea dintre participanţi este folosită în scopul de a facilita schimbarea comportamentală.Rolul consilierului constă în a crea un mediu securizant în care fiecare membru al grupului îşi poate expune preocupările privind diferitele aspecte ale vieţii sale: familie, relaţii interpersonale, relaţii profesionale, sociale.Consilierea de grup permite lucrul simultan cu mai mulţi clienţi; ea oferă un context în care se pot analiza problemele de natură interpersonală, fiecare client beneficiază de sprijin şi ajutor din partea membrilor grupului dar oferă, în acelaşi timp, sprijin şi ajutor; activităţile de grup permit experimentarea de noi comportamente şi modalităţi de comunicare.Consilierea de grup nu se recomandă în situaţiile în care clientul se află într-o situaţie de criză, nu este compatibil cu situaţia de lucru în grup sau când există pericolul încălcării principiului confidenţialităţii fără acordul clientului.Se recomandă organizarea de grupuri care să fie formate din cinci până la maxim zece clienţi. Frecventa minimă a sesiunilor de consiliere de grup este de o şedinţă de 2 ore o dată pe săptămână.B. Consilierea persoanelor cu dizabilitaţiDatorită dizabilităţilor de natură fizică sau mentală, această categorie de clienţi este izolată ca efect al etichetării, mentalităţilor şi a dificultăţilor pe care le întâmpină în integrarea în societate. Din acest punct de vedere, consilierul trebuie să fie înformat în privinţa condiţiilor de mediu social în care trăieşte clientul cu dizabilităţi. Datorita perceperii distorsionate a persoanelor cu dizabilităţi, caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate de către membrii comunităţii şi atribuite tuturor persoanelor cu dizabilităţi. Consecinţa constă în perceperea persoanelor cu dizabilităţi ca fiind marcate de limite importante, altele decât cele care decurg din problematica specifică.Unul din obiectivele specifice ale consilierii persoanelor cu dizabilităţi constă în decelarea influenţelor negative ale mediului şi izolarea factorilor supraadăugaţi de nevoile reale, specifice, ale clienţilor.Eficienţa în consilierea persoanelor cu dizabilităţi este rezultatul cunoaşterii de către profesionist a următoarelor aspecte:■ legislaţiei, programelor, facilităţilor, resurselor specifice alocate acestei categorii de populaţie;■ metodelor de diagnostic şi de clasificare a dizabilităţilor;■ caracteristicile diferitelor etape ale dezvoltării şi obstacole întâmpinate de persoanele cu dizabilităţi;■ modelelor învăţării în cazul persoanelor cu dizabilităţi şi resursele necesare aplicării acestora.C. Consilierea în situaţie de crizăSituaţia de criză (o situaţie traumatică pentru client) este percepută de client ca generatoare de consecinţe cu efect extrem de negativ asupra vieţii sale individuale, familiale şi sociale.Intervenţia în situaţia de criză presupune lucrul intensiv şi de scurtă durată cu clientul, prin centrarea pe situaţia concretă şi găsirea unei soluţii pentru acesta care să îl ajute să-şi folosească resursele pentru a depăşi situaţia şi să-şi desfăşoare activităţile de zi cu zi într-un mod cât mai acceptabil şi eficient pentru el şi pentru cei din jur. Obiectivul pe termen lung al intervenţiei constă în evitarea efectelor negative ale situaţiei asupra clientului şi familiei sale.Se explorează resursele şi sprijinul imediat de care dispune clientul, capacitatea de toleranţă a clientului, mediul personal sau instituţional care poate susţine clientul.După ce alternativele au fost explorate în raport cu suportul aferent, clientul va decide calea de acţiune. Clientul se va angaja în respectarea căii de acţiune alese.D. Consilierea copiilor şi adolescentilorO prima etapă importantă a consilierii copiilor şi adolescenţilor este adaptarea la cadrul procesului de consiliere. Copiii şi adolescenţii sunt ajutaţi să se adapteze la cadrul nou reprezentat de cabinetul de consiliere, de mediul profesional şi de specialişti; clienţilor li se acordă atenţie, sunt ajutaţi să realizeze activităţile propuse în funcţie de caracteristicile personale; părinţii sunt informaţi despre evoluţia copilului de-a lungul întregului proces.Copiii şi adolescenţii sunt sprijiniţi de către profesioniştii CCS pentru:a. Exersarea şi perfecţionarea capacităţilor de exprimare verbală şi nonverbală a sentimentelor, trăirilor, opiniilor lor, diversificarea şi îmbunătăţirea metodelor de comunicare cu alţi copii şi cu adulţii. În acest scop copilul este încurajat, prin crearea unui mediu sigur şi suportiv, să îşi exprime trăirile prin cuvinte, acţiuni sau joc, în funcţie de gradul său de dezvoltare. Profesioniştii CCS utilizează metode şi activităţi adaptate pentru a-l ajuta pe client să îşi conştientizeze, să îşi exprime trăirile afective şi sentimentele şi să le facă faţă. Experienţele copilului sunt utilizate pentru a-l ajuta să îşi înţeleagă sentimentele şi relaţiile cu adulţii şi ceilalţi copii şi pentru a-şi dezvolta vocabularul relativ la trăirile sale. Copilul şi adolescentul este ajutat să-şi depăşească blocajele emoţionale şi să-şi dezvolte strategii de rezolvare a conflictelor personale şi interpersonale.b. Creşterea încrederii în sine şi acceptarea de sine. Copiii şi adolescenţii sunt ascultaţi şi încurajaţi să îşi exprime sentimentele şi opiniile; pe baza acestora se stabilesc de comun acord obiectivele de îndeplinit şi activităţile aferente acestora. Copiii sunt încurajaţi să ia propriile decizii şi să-şi asume responsabilitatea pentru acţiunile lor. Este încurajată dezvoltarea deprinderilor de autoajutorare în cadrul activităţilor zilnice. Copilul este valorizat şi încurajat în ceea ce priveşte comportamentele pozitive şi succesele înregistrate de acesta.Când sunt implicaţi şi părinţii în îndeplinirea acestui obiectiv, aceştia sunt sprijiniţi în explorarea diferenţelor dintre comportamentele aşteptate şi cele pe care le manifestă copilul în prezent, acceptarea şi înţelegerea copilului luând în considerare particularităţile şi interesele lui. Reţeaua familială şi comunitară este utilizată pentru a introduce modele pozitive pentru copil, pentru a-şi dezvolta o imagine de sine pozitivă.c. Dezvoltarea capacităţilor de integrare socială, satisfacerea nevoilor de apartenenţă a copiilor şi adolescenţilor la grup. Profesioniştii CCS iniţiază activităţi şi încurajează experienţe care duc la cooperarea cu alţi copii şi cu adulţii; situaţiile de conflict sunt discutate cu copilul şi cu părinţii; jocul şi experienţele de învăţare sunt utilizate pentru încurajarea interacţiunilor dintre copil şi adult.E. Consilierea prin telefonConsilierea prin telefon utilizează tehnici specifice şi respectă normele deontologiei profesionale. Scopurile generale ale consilierii prin telefon sunt: formularea clară a unei probleme, ameliorarea unei situaţii de criză, acordarea unui sprijin emoţional, iniţierea unui contact în vederea stabilirii unei alte convorbiri telefonice sau a unei întrevederi la sediul CCS.Convorbirile telefonice nu au, în general, o durată determinată. Ele se pot termina într-un mod neprevăzut. Clientul alege ora şi stabileşte subiectul convorbirii. Clientul decide dacă îşi divulgă identitatea sau nu. Consilierul prin telefon asigură confidenţialitatea convorbirii, îl informează pe client asupra drepturilor sale: că îşi poate păstra anonimatul, că datele furnizate de client sunt confidenţiale. De asemenea, consilierul orientează convorbirea pentru a obţine informaţii suplimentare necesare găsirii unor soluţii la problemele clientului.F. Informarea şi orientarea clienţilorActivităţile de informare (în domeniul social, juridic, medical) se regăsesc în toate fazele procesului de acompaniere şi consiliere. Modalitatea şi conţinutul informaţiilor oferite de CCS sunt adaptate nivelului de înţelegere al clienţilor. Informarea clienţilor poate fi realizată şi prin telefon.Activităţile de informare vizează:■ resursele comunitare şi drepturile prevăzute de legislaţie;■ informare asupra reţelei serviciilor sociale;■ informare asupra importanţei mediului familial în dezvoltarea copilului;■ informarea în maternitate, prin colaborare cu asistentul social care lucrează în maternitate, a mamelor despre avantajele alăptării la sân (pentru formarea ataşamentului securizant, pentru întărirea relaţiei mamă-copil, pentru sănătatea mamei şi a copilului);■ informarea asupra modalităţilor de sprijin a familiei în cazul dependenţei de alcool, droguri;■ informarea şi pregătirea părinţilor pentru a face faţă cerinţelor de dezvoltare a copilului, (inclusiv a copilului cu dizabilităţi, prematur, cu HIV)Alături de serviciile oferite direct de către CCS, profesioniştii centrului orientează clienţii către alte servicii specializate cu responsabilităţi în oferirea de servicii sau prestaţii necesare acoperirii nevoilor cu care se confruntă clienţii.4.2. Sprijin şi educaţie parentală4.2.1. Programe de educaţie parentalăEchipa de profesionişti a CCS oferă posibilitatea părinţilor de a întâlni alţi părinţi care se confruntă cu probleme similare prin desfăşurarea programelor de educaţie parentală. Programele de educaţie parentală sunt programe de dezvoltare şi consolidare a abilităţilor şi competenţelor parentale. Aceste programe se realizează prin intermediul întâlnirilor de grup şi individuale.Organizarea întâlnirilor de grup se realizează în funcţie de interesele clienţilor pe baza unei analize a nevoilor. Pentru realizarea analizei nevoilor pot fi folosite chestionare, interviuri, discuţii.Activităţile care au ca scop formarea şi dezvoltarea de abilităţi parentale sunt organizate de către CCS sau de către CCS în colaborare cu instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale care au experienţă în acest domeniu. Aceste activităţi se realizează prin împărtăşirea de competenţe între părinţi şi profesionişti şi au ca scop:■ dezvoltarea abilităţilor parentale, dezvoltarea abilităţilor de îngrijire şi creştere adecvată a copiilor;■ crearea şi dezvoltarea reţelei de sprijin comunitar formată din părinţii incluşi în programele de educaţie parentală;■ dezvoltarea capacităţii părinţilor de a face faţă provocărilor legate de creşterea şi educarea copiilor;■ reducerea izolării părinţilor prin relaţionarea cu alţi părinţi;■ asigurarea accesului la resursele comunitare.Aceste activităţi se desfăşoară după o programă elaborată în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în funcţie de nevoile identificate de specialiştii CCS. Temele abordate cu predilecţie în întâlnirile cu părinţii sunt următoarele:■ creşterea şi educarea copilului;■ etapele dezvoltării copilului;■ importanţa familiei în dezvoltarea copilului;■ efectele separării şi institutionalizării asupra copilului;■ formarea ataşamentului securizant;■ prevenirea abuzului şi neglijării copilului;■ îngrijirea copilului cu dizabilităţi;■ legislaţie în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.Întâlnirile grupului constau în discuţii pe teme solicitate de părinţi (timp de 90 – 120 de minute) şi discuţii iniţiate de profesionişti. Un grap de 10 – 12 persoane se va întâlni pe durata a 4-6 luni, de două ori pe lună (în total 8-12 întâlniri pentru fiecare grup), în funcţie de progresele obţinute şi de disponibilitatea părinţilor.Reguli de funcţionare a grupului:■ grupul reuneşte părinţi care sunt interesaţi de îmbunătăţirea performanţelor lor în îndeplinirea rolului de părinte;■ implicarea părinţilor în desfăşurarea reuniunilor de grup;■ valorizarea resurselor familiei;■ ascultarea şi acceptarea exprimării opiniilor de către toţi membrii grupului;■ respectarea programului întâlnirilor;■ permanenţă şi continuitatea grupului până la încheierea perioadei de pregătire;■ profesionistul care animă grupul nu se substituie părinţilor, ci ajută la evidenţierea resurselor pe care aceştia le au deja şi îi sprijină pe părinţi în valorificarea acestora în cadrul relaţiei lor cu copilul;■ nu există un raport de putere profesionist-părinte în cadrul grupului.În cadrul întâlnirilor de grup, psihologul sau asistentul social, în calitatea de moderator de grup au următoarele responsabilităţi:■ constituirea grupului în funcţie de temă;■ alcătuirea agendei de lucru, programei cursului, a suportului de curs;■ primirea părinţilor;■ crearea cadrului întâlnirilor de grup;■ analizarea situaţiilor prezentate de părinţi în grup;■ încurajarea participanţilor să-şi exprime liber opiniile, sentimentele, experienţele personale;■ identificarea şi explorarea temelor care îi apropie pe părinţii participanţi la grup;■ identificarea şi explicarea funcţiilor parentale necesare îngrijirii adecvate a copiilor;■ lărgirea câmpului competenţei parentale;■ facilitarea schimburilor informaţionale între părinţi;■ stabilirea unor relaţii de încredere şi de durată cu părinţii;■ identificarea dificultăţilor, obstacolelor şi soluţiilor;■ exprimarea lucrurilor importante care sunt dificil de verbalizat de către părinţi;■ evaluarea rezultatelor şi impactului grupului asupra părinţilor;■ încurajarea întrajutorării şi relaţionării în afara cadrului grupului;■ solicitarea permanentă a feed-back-ului de la participanţi;■ evaluarea progreselor şi impactului sesiunilor de formare asupra participanţilor.Programele de educaţie parentală respectă principiile învăţării adultului: adulţii învaţă atunci când procesul de învăţare este auto-direcţionat (determinat de ei înşişi), este participativ (procesul este activ, nu pasiv), este experenţial (se învaţă din împărtăşirea experienţelor), este reflectiv (adultul preferă să reflecteze la ce se întâmplă în timpul cursului). Metodele de formare recomandate pentru formarea adulţilor sunt jocul de rol, demonstraţia, studiul de caz, lucrul în grupuri mici, brainstorming-ul.4.2.2. Organizarea grupurilor de sprijin pentru părinţiGrupul de sprijin este utilizat ca o formă de intervenţie socială care presupune participarea benevolă şi organizată, într-un cadru structurat, a părinţilor la dezbaterea şi identificarea unor soluţii la probleme comune. Scopul utilizării acestei tehnici este de a se oferi reciproc informaţii, sfaturi, încurajare şi sprijin emoţional. Scopul se poate reformula în funcţie de caracteristicile membrilor grupului şi de dinamica problemei pe care aceştia au consimţit să o dezbată împreună.Aceste întâlniri sunt mediate de către un profesionist al CCS care împreună cu membrii grupului stabilesc regulile şi normele interne de funcţionare, planul de desfăşurare al întâlnirilor. Moderatorul stimulează membrii grupului:■ să-şi împărtăşească problemele cu alţi membrii ai grupului;■ să identifice posibilităţi de rezolvare a problemelor;■ să realizeze un schimb de informaţii şi opinii despre problemele discutate. + 
Capitolul 5ADMINISTRARE ŞI MANAGEMENT5.1. Locaţia, resurse financiare şi baza materialăCCS funcţionează, după caz, într-o clădire proprie sau într-un spaţiu propriu aflat într-o clădire în care mai funcţionează şi alte servicii complementare. CCS poate funcţiona pe lângă o maternitate, un centru de zi, o şcoală sau un alt serviciu social.Spaţiul destinat CCS trebuie să asigure desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor cu clienţii, atât din punct de vedere material cât şi din punct de vedere funcţional. Spaţiile în care funcţionează CCS trebuie să asigure: primirea clienţilor, consilierea individuală şi de grup a clienţilor, informarea clienţilor, organizarea grupurilor de părinţi care participă la programele de formare a abilităţilor parentale, organizarea reuniunilor de echipă, păstrarea în siguranţă a documentelor şi informaţiilor. Spaţiile destinate consilierii trebuie să fie separate de cele destinate activităţilor administrative.Clădirea în care funcţionează CCS asigură clienţilor, personalului şi vizitatorilor siguranţă şi confort. Aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte autorizaţiile/avizele de funcţionare şi este adaptată nevoilor clienţilor cu dizabilităţi fizice.CCS este dotat cu echipamente tehnice şi electronice (calculatoare, video, TV, copiator, telefon şi fax) necesare culegerii de informaţii, prelucrării informaţiilor, realizării de materiale de promovare şi pentru realizarea bazei de date despre clienţi. Mobilierul CCS este adaptat clienţilor (copii şi adulţi) şi activităţilor desfăşurate de echipa pluridisciplinară.Profesioniştii CCS au asigurate consumabile, instrumente de lucru, materiale educative şi psiho-pedagogice necesare derulării activităţilor de consiliere, educaţiei parentale, organizării grupurilor de sprijin şi funcţionării reţelei de sprijin.Bugetul pentru funcţionarea CCS reflectă toate cheltuielile care se fac pentru organizarea şi funcţionarea lui conform standardelor minime obligatorii pentru aceste centre. De asemenea, capitolele de cheltuieli ale bugetului trebuie să reflecte şi nevoile de dezvoltare şi de adaptare permanentă a serviciilor la nevoile clienţilor. Bugetul prevede şi fonduri pentru organizarea campaniilor de promovare şi de informare a publicului, pentru organizarea de activităţi cu părinţii, pentru pregătirea permanentă a personalului şi pentru supervizare şi evaluare.5.2. Proceduri administrative şi de managementPentru atingerea obiectivelor sale, CCS utilizează proceduri, administrative şi de management performant. Un management performant implică un accent deosebit pe calitatea serviciilor furnizate în vederea acoperirii nevoilor reale ale beneficiarilor.Furnizorul de servicii angajează, în condiţiile legii şi cu respectarea standardelor minime obligatorii ale acestor centre, un coordonator cu normă întreagă al CCS. Furnizorul de servicii implică coordonatorul CCS în toate activităţile de recrutare şi angajare a întregului personal al CCS.Principalele responsabilităţi ale coordonatorului CCS se regăsesc în fişa de post. Coordonatorul realizează planul anual de acţiune pe baza căruia funcţionează CCS (vezi anexa 9), evaluează organizarea şi funcţionarea serviciilor, întreprinde demersuri pentru îmbunătăţirea activităţilor CCS. Responsabilităţile coordonatorului sunt multiple şi implică cunoştinţe cu privire la fiecare domeniu de lucru din cadrul CCS, cunoştinţe specifice legate de clienţi, abilităţi de colaborare cu personalul CCS etc. Pe lângă toate acestea, responsabilităţile administrative şi de gestiune, precum şi găsirea şi alocarea corectă a resurselor CCS sunt elemente de care depinde realizarea efectivă a obiectivelor generale ale centrului.Principalele responsabilităţi ale coordonatorului CCS sunt următoarele:■ elaborează regulamentul de ordine interioară şi îl aduce la cunoştinţa tuturor angajaţilor;■ aduce la cunoştinţa angajaţilor regulamentul de organizare şi funcţionare sau normele interne de funcţionare;■ elaborează împreună cu profesioniştii obiectivele CCS şi planificarea activităţilor necesare atingerii acestor obiective;■ elaborează planul anual de acţiune;■ stabileşte politica de formare a echipei;■ moderează reuniunile de echipă;■ mediază conflictele din echipă;■ deleagă responsabilităţi către membrii echipei, atunci când acest lucru contribuie la eficientizarea activităţilor;■ face demersurile necesare pentru obţinerea fondurilor necesare derulării activităţilor CCS şi răspunde de gestionarea corectă a resurselor, conform bugetului anual;■ facilitează colaborarea dintre echipă şi specialiştii altor servicii;■ reprezintă CCS în comunitate şi asigură legătura activă a acestuia cu comunitatea;■ realizarea metodologiei de lucru a CCS;■ elaborează raportul anual de activitate şi îl supune spre avizare furnizorului de servicii;■ pune la dispoziţie documentele necesare verificărilor efectuate de persoanele delegate de către Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului pentru inspecţia respectării standardelor.Metodologia de lucru vizează cel puţin următoarele aspecte privind organizarea şi funcţionarea CCS:■ proceduri de lucru cu clienţii, cu partenerii şi cu alte servicii şi instituţii din comunitate;■ proceduri de transmitere a informaţiilor (comunicarea internă şi externă)■ proceduri de recrutare, evaluare, pregătire şi coordonare a voluntarilor CCS;■ proceduri de evaluare a personalului;■ proceduri de asigurare a confidenţialităţii datelor;■ proceduri legate de accesul personalului la baza de date şi informaţii a CCS;■ proceduri clare privind primirea şi înregistrarea cererilor de solicitare a serviciilor CCS;■ proceduri scrise privind primirea, înregistrarea şi soluţionarea reclamaţiilor;■ proceduri financiare;■ proceduri de controlProgramul de funcţionare al CCS este afişat într-un loc vizibil, atât în exteriorul, cât şi în interiorul CCS. Acesta trebuie adaptat cerinţelor clienţilor şi disponibilităţii lor temporale de adresare şi participare la activităţi.Coordonatorul CCS asigură realizarea reuniunilor de echipă, periodic, în funcţie de nevoile concrete ale echipei. Reuniunile de echipă se pot realiza cu participarea tuturor angajaţilor CCS sau doar cu profesioniştii CCS. Reuniunile de echipă sunt periodice, în cadrul acestora fiecare angajat trebuie să aibă ocazia să-şi prezinte realizările, dificultăţile întâmpinate în desfăşurarea activităţilor curente, propuneri pentru depăşirea acestora. Data şi durata reuniunilor trebuie planificate astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor echipei CCS, subiectele de discuţie fiind aduse la cunoştinţa echipei în prealabil Acest tip de reuniune are şi scopul de a spori coeziunea echipei, de a îmbunătăţi relaţiile interumane şi profesionale. Reuniunile periodice sunt conduse şi organizate de coordonatorul CCS care prezintă, dacă este cazul, informaţii şi decizii importante din partea furnizorului de servicii. Pentru fiecare reuniune de echipă se realizează un proces verbal al reuniunii, întocmit, prin rotaţie de fiecare membru al echipei.Angajaţii CCS care au responsabilităti în implementarea PPC se întâlnesc săptămânal în reuniuni ale echipei pluridisciplinare (sau cu o altă periodicitate impusă de cazuistica serviciului). Aceste reuniuni au ca obiective principale:■ desemnarea (numirea) responsabililor de intervenţie;■ elaborarea PPC;■ realizarea evaluărilor periodice ale implementării PPC-urilor;■ revizuirea PPC-urilor;■ adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor.CCS dispune de un sistem rapid şi eficient de transmitere a informaţiilor între membrii echipei şi între aceştia şi exterior. Comunicarea în interiorul şi în exteriorul CCS implică existenţa unor mijloace materiale care să eficientizeze transmiterea de informaţii: aviziere expuse în locurile vizibile şi foarte uşor accesibile; tăviţe personalizate pentru documente, e-mail fax, telefon, etc.Informaţiile, comunicatele în exterior şi frecvenţa acestora, altele decât cele prevăzute de standardele minime obligatorii pentru aceste centre, sunt stabilite de către furnizorul de servicii. Transmiterea informaţiilor în exteriorul CCS trebuie să ţină cont de principiul confidenţialităţii şi de protejarea imaginii clienţilor.Coordonatorului îi revine responsabilitatea de gestiune materială şi financiară a CCS.Gestiunea materială în CCS presupune câteva activităţi ce pot fi realizate de persoane specializate în acest scop:■ inventarierea bunurilor materiale;■ evaluarea şi reevaluarea bunurilor materiale;■ circulaţia bunurilor materiale şi consumul lor;■ contabilitatea bunurilor materiale;■ amortizarea mijloacelor fixe;■ scoaterea din funcţiune şi casarea mijloacelor fixe;■ evaluarea şi lichidarea patrimoniului.Toate aceste operaţiuni se realizează în concordanţă cu normele legale în vigoare.Gestiunea financiară se concretizează în următoarele activităţi:■ estimarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli;■ stabilirea planului anual de finanţare;■ gestionarea veniturilor;■ căutarea de fonduri;■ repartizarea fondurilor existente pe categorii de cheltuieli, în raport cu bugetul aprobat;■ operaţiuni de casierie şi bancă;■ înregistrare contabilă;■ raportare financiară.Bugetul anual al CCS este alcătuit ţinând cont de costurile realiste şi complete ale tuturor activităţilor. Bugetul nu trebuie să supraevalueze sau să subevalueze costurile necesare desfăşurării activităţilor în condiţiile asigurării calităţii conform standardelor minime obligatorii pentru aceste centre. Un buget previzional cuprinde următoarele tipuri de cheltuieli:■ cheltuieli pentru pregătirea deschiderii CCS;■ cheltuieli relative la amenajarea spaţiului, întreţinere şi reparaţii; cheltuieli de funcţionare: apă, gaz, electricitate, salubritate etc; asigurări, impozite;■ investiţii, echipamente;■ consumabile – pentru activităţile cu clienţii (adulţi şi copii) şi pentru activităţile administrative;■ salariile personalului;■ costuri de formare a personalului;■ costuri de comunicare (servicii poştale, telefon, fax, taxe internet);■ cheltuieli de deplasare;■ protocol;■ costuri de informare şi sensibilizare (pliante, afişe, broşuri, materiale video etc).Evaluarea este activitatea de investigare şi analiză a stării actuale de dezvoltare a serviciilor CCS. Scopul evaluării este cunoaşterea şi înţelegerea problemelor cu care se confruntă persoanele implicate în acordarea serviciilor, precum şi gradul de satisfacere a nevoilor clienţilor cu scopul de a adapta şi îmbunătăţi planul anual de acţiune şi metodologia de lucru. Rezultatele evaluării performanţelor CCS este un indicator al gradului de profesionalism al resurselor umane şi reflectă performanţele profesioniştilor CCS. Rezultatele evaluărilor sunt sintetizate în rapoarte de evaluare. Raportul anual de activitate al CCS este public şi accesibil persoanelor interesate. + 
Capitolul 6RESURSE UMANEÎndeplinirea obiectivelor CCS se realizează prin derularea activităţilor specifice conform unui management performant al resurselor umane. Structura resurselor umane trebuie adaptată la specificul serviciilor oferite de CCS (salariaţi, colaboratori, voluntari).Este necesară acoperirea cu specialişti a tuturor posturilor din structura CCS, care să conlucreze permanent în vederea asigurării calităţii serviciilor oferite clienţilor. Fiecare specialist ocupă un anumit post şi are de îndeplinit mai multe atribuţii conform fişei postului. Fiecare atribuţie poseda aspecte calitative şi cantitative.Un rol important pentru o activitate eficientă a CCS îl are gradul de motivare al echipei. În acest context, capacitatea coordonatorului CCS de a valorifica optim competenţele şi abilităţile membrilor echipei este un factor esenţial. Este important ca personalul să se simta valorizat şi responsabil pentru activităţile pe care le desfăşoară.Evaluarea performanţelor echipei este o activitate continuă, în responsabilitatea coordonatorului CCS. Evaluarea personalului are ca efect motivarea acestuia în derularea de activităţi performante şi în creşterea satisfacţiei în muncă.Procesul de evaluare, prin oferirea de către coordonator a unui feed-back asupra modului în care îşi desfăşoară activitatea fiecare membru al echipei, este o oportunitate în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi şi îndeplinirea obiectivelor CCS.6.1. Recrutarea, angajarea şi structura de personalAngajatorul recrutează şi angajează personalul în conformitate cu reglementările legale în vigoare, în acord cu misiunea CCS, nevoile clienţilor şi prevederile standardelor minime obligatorii ale acestor centre.Echipa CCS este formată din cel puţin: un coordonator, un psiholog şi un asistent social. La angajarea personalului se va ţine cont de studiile absolvite de acesta, de experienţa anterioară şi de abilităţile în lucrul cu copii şi familii.Coordonatorul are studii superioare socio-umane şi o experienţă în servicii pentru protecţia copilului de minim 2 ani.Psihologul este absolvent al unei instituţii de învăţământ superior de specialitate, cu diplomă de licenţă în psihologie, acreditată conform legii.Asistentul social este persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Legea privind statutul asistentului socialÎn funcţie de modul de înfiinţare al CCS, de către autorităţile judeţene/ locale sau de OPA, recrutarea şi selecţia personalului se realizează ţinând cont de legislaţia în vigoare şi de politica de personal a instituţiei respective.După selecţie, persoana nou angajată beneficiază de o sesiune de formare în care i se vor prezenta modalitatea de lucru, specificul postului, procedurile CCS şi echipa în cadrul căreia va urma să lucreze. De asemenea, o perioadă de minimum 2 săptămâni şi maxim 2 luni, persoana nou angajată va fi asistată de către un membru al echipei în vederea facilitării integrării şi adaptării la munca cu clienţii şi echipa.Profesioniştii CCS dispun, în afară de calificarea profesională prevăzută de standardele minime obligatorii, de o serie de competente şi caracteristici: abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de lucru cu copii şi familii, toleranţă la stres, motivaţie pentru munca pe care o desfăşoară, acceptarea unui program de muncă flexibil planificare şi organizare de activităţi, flexibilitate şi creativitate. De asemenea, angajaţii trebuie să dovedească cunoaşterea şi stăpânirea procedurilor de lucru, disponibilitate pentru învăţare şi perfecţionare profesională, respect pentru deontologia profesională.Fiecare angajat are o fişă a postului care cuprinde: denumirea postului, locul în care îşi desfăşoară activitatea, relaţiile cu alte posturi, responsabilităţi şi sarcini, pregătirea necesară şi abilităţi, caracteristici personale necesare ocupării postului.6.2. Formarea personaluluiFormarea personalului trebuie să asigure creşterea eficienţei acestuia şi furnizarea serviciilor către clienţi la standarde de calitate corespunzătoare. Formarea personalului garantează menţinerea unui anumit nivel de profesionalism al echipei.Coordonatorul CCS are responsabilitatea organizării sesiunilor de formare de iniţiere pentru personalul nou angajat al centrului. La angajarea specialiştilor, CCS utilizează un pachet de formare iniţială de cel puţin 42 de ore în domeniul specific activităţilor centrului şi în conformitate cu obiectivele acestuia.Formarea de iniţiere se adresează întregului personal de specialitate, se realizează la sediul CCS (locul de muncă) şi cuprinde cel puţin următoarele elemente obligatorii:■ prezentarea CCS (obiective, servicii, activităţi);■ prezentarea echipei CCS;■ analizarea fişei postului;■ prezentarea metodologiei de lucru a CCS;■ prezentarea unor studii de caz şi a unor dosare de caz.Formarea continuă urmăreşte creşterea performanţei angajaţilor şi eficienţa echipei pluridisciplinare. Aceasta trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi în raport cu nevoile reale de formare identificate de coordonator.Pentru fiecare membru al echipei pluridisciplinare, coordonatorul CCS realizează un plan de formare continuă în funcţie de nevoile de formare.Coordonatorul beneficiază de formare în domeniul managementului serviciilor sociale în condiţiile în care nu are pregătire în acest domeniu.Formarea continuă se poate realiza atât la sediul CCS, cât şi în alte instituţii/ şcoli de pregătire/ centre specializate (aceasta se poate realiza prin participarea la cursuri de specializare, stagii de pregătire profesională, seminarii, conferinţe etc.).Voluntarii care participă în activităţile CCS beneficiază de formare iniţială, cel puţin 14 ore în cadrul CCS.Pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a modulelor de formare realizate la sediul CCS există un punct de documentare unde pot fi consultate lucrări de specialitate în domenii de interes pentru personalul CCS.6.3. SupervizareaObiectivul principal al supervizării profesioniştilor CCS constă în sprijinea acestora pentru realizarea activităţilor cu maximă eficienţă şi utilizarea celor mai bune practici în relaţia cu clienţii.Supervizarea se desfăşoară sub forma de întâlniri periodice "faţă în faţă", organizate între persoana care asigură supervizarea şi profesionist/profesionişti şi durează 30-90 de minute. Supervizarea profesioniştilor CCS constă în:■ oferirea de sprijin informaţional şi suport emoţional profesioniştilor;■ fundamentarea teoretică a cazurilor;■ asigurarea obiectivitătii în soluţionarea cazurilor;■ dezvoltarea capacităţii de reflecţie asupra intervenţiei profesionale şi a interacţiunilor cu ceilalţi.Persoana care realizează supervizarea contribuie la identificarea nevoilor de formare ale profesioniştilor şi la evaluarea acestora, inclusiv prin intermediul evoluţiei cazurilor.Efectuarea supervizării determină reducerea stresului profesional, favorizarea climatului potrivit pentru desfăşurarea activităţilor, clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor CCS. De asemenea, supervizarea oferă cadrul pentru prelucrarea informaţiilor despre propria persoană în diferite contexte, oferă sprijin în autoconştientizare şi autocontrol. Prin intermediul supervizării sunt aduse în planul conştientizării şi reflectării trăiri afective, sentimente, atitudini, valori, comportamente faţă de clienţi (copii, adulţi), colegi s.a., cu incidenţă în plan profesional.Prin supervizarea individuală se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:■ Dezvoltarea capacităţii de a-şi conştientiza şi controla propriile sentimente şi atitudini;■ Conştientizarea punctelor vulnerabile şi resurselor;■ Dezvoltarea capacităţii de a lucra pe baza unei planificări şi reflecţii critice;■ Prelucrarea imaginii despre sine în aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca aceasta să devină mai compatibilă cu realitatea.Prin supervizarea de grup se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:■ Conştientizarea propriilor trăiri afective, comportamente şi efectele acestora asupra celorlalţi;■ Dezvoltarea capacităţii de a lucra în grup;■ Dezvoltarea capacităţii de a folosi constructiv propunerile şi percepţia altora;■ Dezvoltarea competenţei sociale;■ Dezvoltarea capacităţii de analiză a situaţiilor;■ Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme.Competenţele necesare persoanei care asigură supervizarea CCS sunt: capacitatea de interacţiune cu personalul CCS, abilităţi de comunicare, pregătire teoretică şi experienţă practică în activitatea de supervizare şi în domeniul protecţiei copilului. + 
Anexa 1––-la ghidul metodologic–––––––-      Fişă de semnalare a riscului de separare a copilului de familie                        (pentru copii 0-3 ani)    Instituţia/Locul unde este completată …………………..    Data întocmirii fişei ………………………………..    Numele persoanei care a întocmit fişa …………………..    Data transmiterii la ………………………………….    Numele şi prenumele copilului ………………………….    Numele şi prenumele mamei ………………………………    Numele şi prenumele tatălui …………………………..    Domiciliul părinţilor …………………………………    Riscuri de separare

Fişă de semnalare a riscului de separare a copilului de familie(pentru copii în vârstă preşcolară şi şcolară)    Instituţia/Locul unde este completată …………………..    Data întocmirii fişei ………………………………..    Numele persoanei care a întocmit fişa …………………..    Data transmiterii la ………………………………….    Numele şi prenumele copilului ………………………….    Numele şi prenumele mamei ………………………………    Numele şi prenumele tatălui …………………………..    Domiciliul părinţilor …………………………………    Riscuri de separare

 + 
Anexa 2––-la ghidul metodologic–––––––-                       FISA DE EVALUARE INIŢIALĂ    Datele personale ale solicitantului: ………………………..    Numele şi prenumele ………………………………………..    Data şi locul naşterii …………………………………….    Domiciliul: ……………………………………………….    Date personale privind familia    Mama    Nume şi prenume ……………………………………………    Data şi locul naşterii    Pregătirea şcolară/profesională ……………………………..    Ocupatia ………………………………………………….    Domiciliul ……………………………………………….    Tata    Nume şi prenume ……………………………………………    Data şi locul naşterii    Pregătirea şcolară/profesională ……………………………..    Ocupatia ………………………………………………….    Domiciliul ……………………………………………….    Fraţi    Nume şi prenume ……………………………………………    Data şi locul naşterii    Pregătirea şcolară/profesională ……………………………..    Ocupatia ………………………………………………….    Domiciliul ……………………………………………….    Nume şi prenume ……………………………………………    Data şi locul naşterii    Pregătirea şcolară/profesională ……………………………..    Ocupatia ………………………………………………….    Domiciliul ……………………………………………….    Date despre mediul de viaţa al solicitantului (locuinţă, şcoală/serviciul    relaţiile cu colegii, etc.):    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Dificultăţile cu care se confruntă solicitantul şi serviciile la care a    apelat până în prezent    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Motivul solicitării serviciilor CCS:    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Aşteptările solicitantului de la CCS referitor la motivul expus:    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Observaţii:    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Recomandări:    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Numele şi prenumele profesionistului:…………………………..    Semnătura……………………………………………………    Data:………………………………………………………. + 
Anexa 3––-la ghidul metodologic–––––––-

FAMILIA EXTINSĂ SAU SUBSTITUTIVĂ    1. În situaţia în care clientul CCS este un copil care are o măsură de    protecţie specială, se completează informaţiile relevante despre familia    extinsă sau substitutivă la care este dat în plasament pe baza rubricilor    existente la punctul anterior (date privind familia)    ………………………………………………………    ………………………………………………………    2. Informaţii relevante care au condus la separarea copilului de    familia biologică    ………………………………………………………    ………………………………………………………    3. Informaţii despre copilul aflat în plasament    Nume şi prenume: ………………………………………    C.N.P. ………………………..    Certificat de naştere/Carte de identitate Seria:…. Nr:…..    Data naşterii: [][].[][].[][][][]    Locul naşterii:…………………………    Sexul: F/M Naţionalitatea…………. Religia …….    Situaţia şcolară: ………………………………………..    Istoricul copilului    ………………………………………………………    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Situaţia şcolară (conform actelor eliberate de unitatea de învăţământ)    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Starea de sănătate (conform adeverinţei medicale nr. …. din data de …    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Măsuri de protecţie specială anterioare (nr. şi data hotărârii CPC şi    măsura de protecţie luată)    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Numele şi adresa serviciului de tip rezidenţial/familiei extinse/familiei    substitutive unde a locuit copilul anterior:    1. …………………………………………………..    2. …………………………………………………..    3. …………………………………………………..    Relaţia copilului cu personalul instituţiei/familiei extinse/familiei    substitutive:    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Relaţia copilului cu alţi copii:    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Relaţia copilului cu familia biologică    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Demersuri întreprinse pentru integrarea copilului în familia biologică    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Observaţii, concluzii şi recomandări    Observaţii:    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Concluzii:    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Recomandări:    ………………………………………………………    ………………………………………………………    Asistent social:……………………    Instituţia:………………………..    Data:……………………………..    Semnătura:………………………… + 
Anexa 4––-la ghidul metodologic–––––––-

┌─────────────────┬───────────────┬──────────┬─────────────────────────────────┐│ Nume şi prenume │ Data naşterii │ Ocupaţie │ Adresa │├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤├─────────────────┼───────────────┼──────────┼─────────────────────────────────┤└─────────────────┴───────────────┴──────────┴─────────────────────────────────┘    Pentru fiecare membru al familiei se evaluează următoarele aspecte:    a. Dezvoltarea cognitivă    b. Dezvoltarea socio-afectivă    c. Relaţiile cu ceilalţi membrii ai familiei    d. Atitudinea faţă de dificultăţile cu care familia se confruntă şi     pentru care s-a adresat CCS    1. Nume şi prenume ……………………………………    a……………………………………………………    …………………………………………………….    b……………………………………………………    …………………………………………………….    c……………………………………………………    …………………………………………………….    d……………………………………………………    …………………………………………………….    2. Nume şi prenume ……………………………………    a……………………………………………………    …………………………………………………….    b……………………………………………………    …………………………………………………….    c……………………………………………………    …………………………………………………….    d……………………………………………………    …………………………………………………….    3. Nume şi prenume ……………………………………    a……………………………………………………    …………………………………………………….    b……………………………………………………    …………………………………………………….    c……………………………………………………    …………………………………………………….    d……………………………………………………    …………………………………………………….    Resursele familiei în vederea depăşirii dificultăţilor pentru care s-a    adresat CCS …………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Observaţii………………………………………………….    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Propuneri……………………………………………………    ……………………………………………………………    ……………………………………………………………    Psiholog:…………………    Data:……………………. + 
Anexa 5––-la ghidul metodologic–––––––-                   FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ A COPILULUI    Numele şi prenumele copilului: ……………………………    Dezvoltarea fizică: ……………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Dezvoltarea cognitivă.    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Dezvoltarea socio-afectivă …………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Limbajul …………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Relaţia copilului cu familia extinsă/familia substitutivă personalul din    instituţie ………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Atitudini şi comportamente legate de problemele cu care se confruntă    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Resursele copilului în vederea depăşirii dificultăţilor cu care se    confruntă ……………………………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Observaţii …………………………………………………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Propuneri ………………………………………………….    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Psiholog:…………………    Data:……………………. + 
Anexa 6––-la ghidul metodologic–––––––-                      FIŞA DE CONSILIERE    Nume şi prenume ……………………………………………..    Definirea problemei    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Resursele clientului    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Obiectiv pe termen lung:    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Obiective specifice:    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Evaluarea intervenţiei:    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Data şi locul intervenţiei:…………………………………..    Psiholog: ………….. + 
Anexa 7––-la ghidul metodologic–––––––-               FIŞA DE MONITORIZARE PE PARCURSUL INTERVENŢIEI    Numele familiei/clientului:……………………………….    Membrii familiei: ……………………………………….    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Motivul pentru care familia/clientul s-a adresat CCS ……………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Stadiul atingerii fiecărui obiectiv în parte din PPC ……………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Intervenţiile de care a beneficiat în vederea atingerii fiecărui obiectiv    din PPC. …………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Evoluţia în atingerea obiectivelor PFC ………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Atitudinea familiei/clientului privind derularea intervenţiilor ……    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Observaţii …………………………………………………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Propuneri…………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Când copilul este subiectul principal al monitorizării se consemnează    şi aspecte legate de:    Dezvoltarea fizica: …………………………………………    …………………………………………………………..    Dezvoltarea cognitivă: ………………………………………    …………………………………………………………..    Dezvoltarea socio-emoţională: ………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Comentarii………………………………………………….    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Responsabil de intervenţie:…………………………………..    Data:……………………….. + 
Anexa 8––-la ghidul metodologic–––––––-                  FIŞA DE MONITORIZARE POST-SERVICII    Numele familiei/clientului:……………………………….    Membrii familiei: ……………………………………….    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Motivul pentru care familia/clientul s-a adresat CCS ……………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Scopul întâlnirii profesionist-familie/client ………………….    …………………………………………………………..    Modalităţi de relaţionare intrafamilială (relaţia dintre părinţi, relaţia    părinţi-copil, atmosfera intrafamiliala)    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Modalităţi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă în prezent    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Resurse în depăşirea dificultăţilor psiho-sociale    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Opinia familiei/clientului referitor la situaţia prezentă    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Observaţii …………………………………………………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Propuneri…………………………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Când copilul este subiectul principal al monitorizării se consemnează    şi aspecte legate de:    Dezvoltarea fizica: …………………………………………    …………………………………………………………..    Dezvoltarea cognitivă: ………………………………………    …………………………………………………………..    Dezvoltarea socio-emoţională: ………………………………..    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Atitudini şi comportamente în diverse situaţii referitoare la motivele    care au stat la baza intervenţiei    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Comentarii………………………………………………….    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Asistent social/psiholog:……………………    Data:……………………………………….. + 
Anexa 9––-la ghidul metodologic–––––––DOSARUL CAZULUI1. Referat al managerului de caz de transmitere a cazului la CCS (pentru copiii care au o măsură de protecţie specială);2. Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie (pentru cazurile referite);3. Nota coordonatorului CCS de desemnare a responsabilului de intervenţie;4. Ancheta socială elaborată de asistentul social al CCS;5. Evaluarea iniţială a clientului;6. Evaluarea detaliată a clientului;7. Raport de evaluare detaliată;8. Fişa de evaluare psihologică a copilului;9. Fişa de evaluare psihologică a familiei;10. PPC şi revizuirile acestuia;11. Contractul cu clientul;12. Fişe de consiliere;13. Fişe de monitorizare a cazului;14. Rapoarte de monitorizare a cazului;15. Decizia de închidere a cazului. + 
Anexa 10–––la ghidul metodologic–––––––-

––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește