GHID METODOLOGIC din 6 iulie 2006

de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie



 + 
Capitolul 1IntroducerePrezentul ghid metodologic vine în sprijinul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi organismelor private acreditate (OPA) în vederea implementării standardelor minime obligatorii privind Centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie (CRI).Atât prevederile standardelor minime obligatorii (SMO), cât şi ale ghidului prezent privesc deopotrivă CRI şi activităţile de reintegrare/ integrare în familie derulate de personalul specializat (asistent social, psiholog) din cadrul serviciilor de tip rezidenţial şi de asistenţă maternala. În fapt, CRI este un serviciu de zi care susţine activitatea celorlalte servicii din protecţia specială mai ales pe parcursul reformei din domeniu, urmând să-şi piardă treptat această valenţă odată cu dezvoltarea acestui tip de activitate în cadrul serviciilor mai sus amintite. Cu alte cuvinte, în timp, CRI îşi poate schimba misiunea, fiind transformat într-un alt tip de serviciu de zi, în acord cu nevoile clienţilor din judeţul/ sectorul respectiv.Reintegrarea copiilor în familie este un proces complex, iar succesul acestuia depinde de modul în care profesioniştii reuşesc să pregătească copiii şi părinţii pentru depăşirea situaţiilor care au determinat separarea lor, cât şi a consecinţelor acesteia.Ghidul metodologic cuprinde un set minim de principii care asigură calitatea relaţiilor dintre clienţi şi profesionişti, proceduri şi instrumente de lucru care privesc organizarea, funcţionarea optimă şi administrarea Centrului de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie, pe baza standardelor minime obligatorii pentru aceste centre.În funcţie de nevoile clienţilor şi particularităţile comunităţii deservite de CRI, acesta îşi poate adapta şi îmbunătăţi serviciile, procedurile şi instrumentele de lucru în scopul creşterii performanţelor.În situaţia în care CRI instrumentează cazuri care au ca obiectiv plasamentul copilului la asistentul maternal profesionist (AMP) sau adopţia, echipa CRI aplică cerinţele prevăzute în standardele minime obligatorii şi ghidurile metodologice aferente privind asigurarea protecţiei copilului la AMP şi procedura adopţiei interne. Pentru aceasta, CRI colaborează cu serviciul de asistenţă maternală şi cu serviciul de adopţie din cadrul DGASPC/OPA.1.1. MisiuneaCentrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie are drept misiune reintegrarea în familie sau, în situaţia în care aceasta nu este posibilă, găsirea de alternative de tip familial pentru copiii care au o măsură de protecţie specială.1.2. Locul CRI în sistemul de servicii socialeCRI este o structura integrată în sistemul judeţean/ local de servicii de protecţie a copilului şi este complementar cu celelalte servicii sociale pentru copil şi familie. Numărul centrelor de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie, capacitatea acestora, structura de personal sunt adaptate condiţiilor locale şi nevoilor clienţilor.1.3. Clienţii CRI sunt:– copiii aflaţi în servicii de tip rezidenţial şi copiii aflaţi în servicii de tip familial;– familia, familia extinsă, AMP, persoana/familia de plasament, familia (potenţial) adoptatoare, persoanele de referinţă sau alte persoane importante pentru copil.1.4. Principii de lucru şi valori:Pentru îndeplinirea misiunii sale, angajaţii CRI, partenerii şi colaboratorii acestuia trebuie să respecte următoarele principii şi valori în toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului în familie:1. Valorizarea familiei ca mediu prioritar de îngrijire şi educare a copilului;2. Responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;3. Ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi gradul sau de maturitate;4. Asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică;5. Celeritatea în luarea oricărei decizii cu privire la copil;6. Centrarea intervenţiilor pe copil şi familie;7. Promovarea parteneriatului cu copilul şi familia:8. Promovarea responsabilizării clienţilor şi încurajarea iniţiativei acestora;9. Valorizarea capacităţilor şi resurselor clienţilor;10. Implicarea comunităţii şi responsabilizarea ei pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului;11. Respectarea confidenţialităţii datelor cu privire la clienţi. + 
Capitolul 2Managementul de caz2.1. Preluarea cazuluiCopilul care are planul individualizat de protecţie (PIP) cu obiectiv reintegrarea/integrarea în familie intră în atenţia CRI prin transmiterea cazului către coordonatorul CRI de către managerul de caz. În situaţia activităţilor de reintegrare/integrare din cadrul serviciilor de tip rezidenţial şi de asistenţă maternală, personalul specializat face parte din echipa care elaborează şi implementează PIP.Precizări cu privire la diferenţele între obiectivul PIP şi finalitatea acestuia:PIP poate avea drept finalitate, după caz:– reintegrarea în familie;– integrarea socio-profesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie a copilului;– adopţia internă.Se poate face confuzie între luarea deciziei în ceea ce priveşte măsura de protecţie specială necesară pentru un copil separat, temporar sau definitiv, de părinţi din diferite motive şi obiectivul final al PIP. În luarea deciziei amintite mai sus, Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului este clară: plasamentul în servicii rezidenţiale se realizează numai dacă nu a putut fi, în primul rând, instituită tutela şi mai apoi dacă nu a putut fi plasat copilul în familia lărgită sau la un asistent maternal ori la alt tip de familie substitutivă – art. 54 alin. (4). Totodată, legea este clară în definirea PIP: „documentul prin care se realizează planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie specială a copilului, pe baza evaluării psihosociale (iniţiale) a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil” – art. 4 lit. e).Coordonatorul CRI desemnează un responsabil cu elaborarea şi implementarea programului de intervenţie specifică (PIS) pentru reintegrare/ integrare.Responsabilul de PIS asigură înregistrarea cazului în registrul de evidenţa a cazurilor. RC prezintă clienţilor o descriere sumară a CRI, a modului de lucru al echipei multidisciplinare şi atribuţiile sale.Responsabilul de PIS poate fi oricare dintre membrii echipei multidisciplinare a CRI cu respectarea SMO privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului.2.2. Evaluare detaliatăResponsabilul de PIS analizează şi utilizează informaţiile existente în Dosarul cazului (ancheta socială, adeverinţe medicale, rapoarte, "cartea vieţii" etc). În aceasta etapa se realizează/ reactualizează: ancheta sociala, evaluarea psihologică a copilului şi a familiei (vezi anexa 1), evaluarea situaţiei juridice, evaluarea stării de sănătate a copilului şi familiei şi evaluarea situaţiei şcolare a copilului.Evaluarea detaliată cuprinde informaţii despre copil, familie, mediul de viaţă al familiei, precum şi resursele comunitare relevante pentru client.În toate fazele culegerii de informaţii sau evaluări, pentru completarea anchetei sociale şi a fişei de evaluare psihologica, copilul şi familia trebuie încurajaţi să-şi exprime opiniile, sentimentele şi atitudinile. De asemenea, copiii şi părinţii/familia sunt consultaţi şi în ceea ce priveşte formularea concluziilor şi recomandărilor asistentului social şi ale psihologului, în urma evaluărilor facute. Evaluarea detaliată furnizează informaţiile necesare elaborării şi implementării PIS.În termen de 10 zile de la înregistrarea cazului, responsabilul de PIS împreuna cu echipa multidisciplinara a CRI realizează raportul de evaluare detaliată. Acest raport, este semnat de responsabilul de PIS şi de către profesioniştii care au participat la evaluare şi avizat de coordonatorul CRI. În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de evaluare detaliată, responsabilul de PIS comunică concluziile şi recomandările acestuia familiei şi copilului, în funcţie de gradul lui de înţelegere, ca parteneri în procesul de reintegrare/ integrare.Responsabilul de PIS actualizează informaţiile referitoare la clienţi şi introduce în baza de date informaţiile legate de serviciile oferite acestora în cadrul CRI.2.2.1. Ancheta socialaPentru realizarea anchetei sociale asistentul social din echipa CRI se întâlneşte cu copilul, familia, persoanele importante pentru copil. Întâlnirile au loc la domiciliul familiei/ asistentului maternal profesionist/ familiei de plasament.Asistentul social prezintă ancheta socială responsabilului de PIS care va utiliza concluziile şi recomandările acesteia pentru elaborarea raportului de evaluare detaliata. Pe baza raportului de evaluare detaliată, profesioniştii stabilesc soluţiile cele mai potrivite pentru copil şi obiectivele PIS.2.2.2. Evaluarea psihologica a copilului şi familieiMăsurile şi acţiunile întreprinse pentru fiecare copil trebuie să ţină seamă de şi să pună în relaţie cel puţin două categorii de date:a) date referitoare la familia în care va fi reintegrat/integrat copilul şi la capacitatea acesteia de a răspunde sarcinilor de îngrijire şi educare a copilului şi … b) date referitoare la copil, starea lui actuală şi nevoile lui de dezvoltare. … În timpul realizării evaluării psihologice a copilului, părinţilor, asistentului maternal profesionist, familiei de plasament, psihologul urmăreşte:– crearea sentimentului de siguranţă la copil, familie (acordând atenţie aspectului confidenţialităţii);– identificarea eventualului risc de neglijare, abuz, abandon, instituţionalizare la care copilul ar putea fi supus în viitor;– identificarea efectelor psihologice ale instituţionalizării şi ale separării copilului de familia sa;– evaluarea aspectelor de ordin psihologic şi psiho-social care definesc contextul în care a avut loc separarea copilului de familia sa;– evaluarea aspectelor psihologice importante pentru procesul reintegrării/integrării, aspecte ce caracterizează clienţii;– efectele pe care separarea, instituţionalizarea, neglijarea le-au generat în dezvoltarea copilului şi influenţa acestora asupra relaţiei viitoare cu familia în care va fi reintegrat/integrat;– identificarea resurselor şi nevoilor clienţilor;– formularea de recomandări privind elaborarea şi implementarea PIS.Fişele de evaluare psihologică servesc la personalizarea acţiunilor întreprinse pentru copil şi familie prin cunoaşterea şi înţelegerea particularităţilor proprii acestora. Informaţiile culese contribuie la înţelegerea globală a situaţiei copilului şi familiei şi, prin urmare, la luarea unor decizii cât mai adecvate pentru fiecare copil în parte.2.3. Elaborarea programului de intervenţie specificăPentru fiecare copil aflat în atenţia CRI se elaborează un PIS. Pentru fiecare caz în parte, specialiştii CRI colaborează, în vederea întocmirii PIS, cu toţi profesioniştii din celelalte servicii pentru protecţia copilului care sunt şi/sau au fost implicaţi în cazul respectiv. Având în vedere concluziile şi recomandările raportului de evaluare detaliată, responsabilul de PIS stabileşte data întâlnirii de elaborare a PIS şi convoacă specialiştii care vor contribui la elaborarea şi implementarea PIS.PIS conţine obiective pe termen scurt, mediu şi lung; activităţi corespunzătoare atingerii obiectivelor; durata aferentă activităţilor; personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate în activităţi; resurse materiale şi financiare alocate activităţilor; modalităţi de monitorizare şi evaluare/reevaluare a activităţilor.Obiectivul pe termen lung al PIS este reintegrarea/integrarea copilului în familie.Obiectivele pe termen mediu şi scurt vizează: acoperirea nevoilor legate de schimbarea sau modificarea mediului care să permită dezvoltarea optimă a copilului, acoperirea nevoilor afective, educative, de sănătate, de reabilitare pentru copilul cu handicap şi de sprijin comunitar pentru reuşita reintegrării/integrării copilului în familie.Derularea reuniunii de elaborare a PIS. PIS se elaborează în termen de 5 zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliată, pe baza concluziilor şi recomandărilor acestuia, în cadrul unei reuniuni organizate de către responsabilul de PIS. La reuniune participă toţi specialiştii implicaţi în procesul de reintegrare/integrare a copilului în familie, atât din CRI, cât şi din cadrul instituţiilor partenere.Aceasta reuniune parcurge următorii paşi:– prezentarea de către responsabilul de PIS a concluziilor şi recomandărilor raportului de evaluare detaliată privind cazul în discuţie;– stabilirea obiectivelor pornind de la nevoile şi resursele clienţilor;– stabilirea activităţilor necesare atingerii obiectivelor, responsabililor şi a calendarului activităţilor;– stabilirea serviciilor acordate clienţilor;– stabilirea resurselor materiale şi financiare alocate activităţilor;– stabilirea planului de monitorizare şi evaluare a cazului;– completarea rubricilor PIS-ului;– stabilirea următoarei întâlniri de management de caz în care obiectivele şi activităţile din PIS sunt evaluate pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare.Se recomandă organizarea unei întâlniri de reevaluare a PIS la cel puţin 3 luni.După discutarea PIS cu clienţii şi obţinerea acordului acestora, responsabilul de PIS elaborează forma finală a PIS care va fi semnată de acesta şi de membrii echipei de specialişti care au participat la întâlnirea de elaborare a PIS şi va fi avizată de către coordonatorul CRI.În aceasta etapă, responsabilul de PIS elaborează contractul cu familia. Acesta este semnat de către client, responsabilul de PIS şi managerul de caz în trei exemplare.Contractul cu clientul prevede obiectivele, activităţile, responsabilii, calendarul activităţilor, precum şi obligaţiile ambelor părţi. El va cuprinde clauze comune, condiţii de modificare sau reziliere şi semnăturile părţilor implicate.2.4. Punerea îm aplicare a PISResponsabilul de PIS coordonează toate intervenţiile profesioniştilor implicaţi şi a serviciilor oferite pe parcursul procesului de reintegrare/integrare. Responsabilul de PIS monitorizează permanent atingerea obiectivelor propuse şi asigură coerenţa intervenţiilor. Acesta trebuie să fie în măsură să precizeze modalităţile în care s-a intervenit în fiecare caz particular, etapa procesului de asistenţa în care se află acel caz, precum şi tipurile de intervenţii (şi desfăşurarea lor anticipată în timp) care vor urma.Principalele atribuţii ale responsabilului de PIS:– urmăreşte realizarea activităţilor de către profesioniştii implicaţi în implementarea PIS şi ia măsuri pentru evitarea suprapunerii unor servicii sau a absenţei altora;– informează clientii asupra drepturilor lor şi asupra serviciilor de care pot beneficia în cadrul CRI;– menţine relaţii permanente cu clienţii pe toata durata implementării PIS;– organizează şi moderează reuniunile de reevaluare PIS, la fiecare 3 luni sau mai des, în funcţie de fiecare caz în parte;– informează clienţii şi profesioniştii asupra evoluţiei cazului;– implică persoanele importante pentru copil în implementarea PIS;– informează coordonatorul CRI despre evoluţia implementării PIS.Principalele responsabilităţi ale asistentului social în procesul de reintegrare/ integrare sunt:– mediază relaţia dintre copil, familia acestuia şi persoana de referinţă din mediul sau de viaţă;– mediază relaţia dintre copil şi familia acestuia, pe de o parte, şi diferite instituţii cu responsabilităţi în domeniul social, pe de altă parte;– realizează consilierea pe probleme sociale a clienţilor CRI;– realizează demersuri sau acompaniază clienţii pentru obţinerea documentelor legale necesare intervenţiei în favoarea acestora;– realizează monitorizarea intervenţiilor în conformitate cu obiectivele PIS;– contactează periodic reprezentanţii instituţiilor publice şi private investite cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului, în scopul creşterii accesului membrilor comunităţii locale la serviciile oferite de către echipa CRI;– realizează/reactualizează anchetele sociale şi identifică nevoile de îngrijire ale copilului, precum şi nevoia de sprijin a familiei;– identifică în comunitate servicii adecvate pentru copii (servicii complementare de sănătate, socializare) şi familii, facilitându-le accesul la aceste servicii;– participă la activităţile de sensibilizare a comunităţii cu privire la nevoile specifice ale copiilor şi familiilor lor;– prezintă în cadrul întâlnirilor de management de caz rezultatele activităţilor sale pentru implementarea PIS;– monitorizează copilul după ce acesta este reintegrat/integrat în familie;– consiliază copilul şi familia după reintegrare/integrare;– realizează rapoarte privind intervenţia în plan social în cadrul PIS;– consiliază familiilor pentru evitarea legăturilor de dependenţa ale acestora faţă de serviciile sociale de care beneficiază la un moment dat;– participă la formarea şi organizarea grupurilor de sprijin pentru familii.Principalele responsabilităţi ale psihologului:– organizează sesiuni de consiliere individuală şi/sau de familie (inclusiv informare/educare) pentru atingerea obiectivelor PIS, precum şi după reintegrarea/ integrarea copilului în familie (vezi anexa 2 – fişa de consiliere);– participă la organizarea programelor de formare a abilităţilor parentale;– participă la formarea şi organizarea grupurilor de sprijin pentru familii;– realizează evaluarea periodică a rezultatelor intervenţiilor sale;– prezintă în cadrul întâlnirilor de management de caz rezultatele activităţilor sale pentru implementarea PIS;– corelarea intervenţiilor în plan psihologic cu celelalte componente ale intervenţiei: în plan social, educaţional, medical şi juridic;– implică clienţii în luarea deciziilor privind intervenţiile în plan psihologic.Fiecare specialist implicat în atingerea obiectivelor PIS urmăreşte respectarea calendarului activităţilor propuse şi informează responsabilul de PIS despre progresele şi dificultăţile în realizarea acestora.2.4.1. Principalele activităţi derulate pentru atingerea obiectivelor PIS sunt: pregătirea copilului, familiei, persoanelor importante pentru copil şi a comunităţii pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie; organizarea întâlnirilor copil-familie şi sprijin post-reintegrare/ integrare.a) Pregătirea copilului pentru reintegrare/ integrare … Copilul va fi pregătit pentru reintegrare/ integrare atât de specialiştii CRI, cât şi de persoanele importante pentru el, care se află în mediul de viaţă din care el va pleca.În situaţia în care copilul a fost separat de familia sa o perioadă mai lunga de timp, asistentul social informează permanent copilul despre familia sa, evenimentele trăite de membrii familiei, astfel încât acesta să cunoască istoria familiei sale şi să o accepte pentru reîntoarcerea sa în familie.Copilului i se acordă sprijin pentru înţelegerea şi depăşirea posibilelor conflicte cu familia, a traumelor cauzate de separarea de familie, a înţelegerii situaţiilor care au dus la luarea unei măsuri de protecţie şi va fi consiliat în vederea reconcilierii cu familia şi acceptarea trecutului. Un accent deosebit se acordă pentru menţinerea relaţiilor copilului cu fraţii săi prin vizite şi activităţi comune.Pentru situaţia în care copilul va fi integrat în familia extinsa sau într-o familie substitutivă acesta este informat despre motivele pentru care nu poate fi reintegrat în propria sa familie şi i se prezintă aceste alternative, implicaţiile acestora şi i se solicită opinia. Copilul va primi, într-un mod accesibil, informaţii despre familia în care va fi integrat şi despre drepturile şi responsabilităţile pe care le va avea atât el, cât şi familia. De asemenea, copilul va fi ajutat să cunoască familia în care va fi integrat şi să stabilească relaţii pozitive cu toţi membrii acesteia.Copilul va fi încurajat să-şi exprime opinia şi eventualele îngrijorări legate de integrarea în noul mediu de viaţă şi să solicite ajutor de la specialiştii CRI.Este interzisă etichetarea/ discreditarea părinţilor, care au cerut instituirea unei măsuri de protecţie pentru copil, de către profesioniştii CRI.b) Pregătirea familiei pentru reintegrare/ integrare … Familia biologică este ajutată să depăşească situaţia/ situaţiile care au determinat instituirea unei măsuri de protecţie pentru copil, să reia sau să menţină relaţii continue cu acesta. Specialiştii CRI vor informa familia în legătură cu evoluţia copilului pe perioada separării. Familia este ajutată să înţeleagă efectele separării asupra copilului în vederea adaptării ei adecvate în momentul integrării acestuia. Familia este informată despre planul individualizat de protecţie/ planul de servicii, cât şi despre modalităţile de implementare a acestora.Familia va fi consiliată asupra drepturilor şi responsabilităţilor pe care le are, asupra posibilităţilor de asistare legală şi a condiţiilor în care se realizează aceasta. Familiei i se va acorda ajutor financiar pentru transportul în localitatea în care se afla copilul şi pentru a participa la întâlnirile stabilite de profesioniştii CRI la sediul centrului. În funcţie de fiecare caz în parte, pe baza evaluărilor efectuate de specialiştii CRI, părinţii pot fi incluşi în programe care au ca scop dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor parentale.Familia de plasament va fi pregătită pentru înţelegerea rolului, drepturilor şi responsabilităţilor faţă de copilul luat în îngrijire. Specialiştii CRI acordă o importanţa deosebită pregătirii familiei de plasament pentru a înţelege, sprijini şi facilita menţinerea relaţiilor copilului cu familia lui biologică. Familia de plasament va primi informaţii scrise despre prestaţiile şi serviciile de care poate beneficia în conformitate cu legislaţia în vigoare. Familia de plasament va fi pregătită pentru a înţelege pe de o parte, rolul său de a oferi îngrijire de scurtă durată pentru copilul plasat şi, pe de altă parte, pentru a înţelege nevoile copilului de îngrijire permanentă în familia biologică sau într-o familie adoptatoare.e) Pregătirea persoanelor importante pentru copil … Persoanele importante pentru copilul (de ex. persoana de referinţă a copilului/ educatorul, familia/ persoana la care copilul a fost dat în plasament etc.) trebuie să fie implicate în implementarea PIP pentru copil, care are ca finalitate reintegrarea/ integrarea în familie. Acestea vor colabora cu toţi profesioniştii implicaţi în re/integrare în vederea unei abordări unitare a fiecărui caz în parte.Persoanele importante pentru copil vor fi consiliate în legătură cu ajutorul pe care ele îl pot oferi copilului pentru ca acesta să accepte separarea de vechiul mediu de viaţă şi să se simtă parte integrantă a noului mediu de viaţă. Aceste persoane importante pentru copil, fiind cele mai apropiate de acesta şi cele în care el are încredere, constituie resurse foarte necesare pentru o re/integrare de succes.d) Pregătirea comunitătii … Echipa CRI va acţiona pentru implicarea şi responsabilizarea membrilor comunităţii (medic de familie, educator/ învăţător, preot, lideri comunitari, vecini, grupuri de sprijin ale comunităţii) şi a serviciilor sociale locale. Vizitele asistentului social în comunitate au o importanţa deosebită pentru schimbarea atitudinilor şi mentalităţilor membrilor comunităţii faţă de copiii care sunt beneficiari ai serviciilor de protecţie socială.Asistentul social va contacta instituţiile şi membrii comunităţii în scopul realizării unei reţele de sprijin local în vederea reintegrării/ integrării cu succes a copilului şi a familiei în comunitate.În cazul reintegrării copilului în familie, responsabilul de PIS din cadrul CRI împreună cu managerul de caz din cadrul DGASPC/ OPA/ altor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social colaborează cu asistentul social (responsabil de caz prevenire) al serviciul public de asistenţă socială/ persoana cu atribuţii în asistenţa socială din cadrul autorităţii locale de la domiciliul familiei biologice în vederea întocmirii planului de servicii.2.4.2. Organizarea întâlnirilor copil-familieÎntâlnirile propriu-zise între copil şi familie sunt organizate şi mediate/ supravegheate de personalul CRI. Întâlnirile se pot organiza la sediul CRI, într-o camera special amenajata, la domiciliul familiei, la domiciliul familiei de plasament, precum şi în alte locuri adecvate. Locul ales pentru desfăşurarea întâlnirii trebuie să fie firesc şi mai puţin restrictiv, cu condiţia să fie asigurată siguranţa copilului. O dată cu evoluţia relaţiilor dintre copil şi familie, întâlnirile la sediul CRI vor fi treptat înlocuite cu vizitele acasă, cu sfârşituri de săptămână petrecute în familie. Şederile peste noapte vor fi posibile atunci când există certitudinea că se poate asigura securitatea copilului în noul mediu familial.La prima întâlnire copil-familie este obligatorie prezenţa unui profesionist al CRI (asistent social, psiholog) pentru a media discuţiile, pentru a-l ajuta pe copil şi pentru a răspunde la întrebările suplimentare ale părinţilor. Familia trebuie să beneficieze de intimitate în întâlnirea cu copilul dacă siguranţa acestuia din urmă este asigurată.Responsabilul de PIS decide observarea întâlnirilor următoare; motivele acestei decizii şi persoana desemnată ca observator sunt consemnate în Raportul de întâlnire copil-familie (vezi anexa 3) care va face parte din dosarul copilului.Observarea vizitelor poate fi justificată în anumite cazuri, de exemplu atunci când:– se suspectează posibilitatea unui abuz asupra copilului pe durata vizitelor;– comportamentul părinţilor este inadecvat (denigrarea instituţiei sau familiei în grija căreia este copilul) ori imprevizibil sau dacă aceştia trec printr-o perioadă mai dificilă şi nu pot gestiona problemele apărute;– părinţii fac promisiuni nerealiste sau inadecvate situaţiei copilului;– copilul se teme sa stea singur cu părinţii săi, etc.Întâlnirile copil-familie observate/ supravegheate de profesioniştii CRI sunt consemnate în raportul de întâlnire copil-familie. Pentru întâlnirile nemediate de profesioniştii CRI raportul este realizat de către responsabilul de PIS care menţionează aspectele legate de locul, data şi durata întâlnirii, precum şi de comportamentul copilului înainte şi după vizită.Dacă scopul întâlnirii copil-familie este să sprijine părintele să dobândească abilităţi parentale, unul sau doi profesionişti pot participa la întâlnire şi pot interveni direct în diversele activităţi care se desfăşoară pe parcursul întâlnirii.Prezenţa persoanelor importante pentru copil la unele din întâlnirile copil-familie este esenţială pentru stimularea parteneriatului dintre profesionişti şi părinţi, cât şi pentru reuşita procesului de reintegrare/integrare.2.4.3. Mijloacele de realizare a activităţilor prezentate anterior sunt următoarele:– consilierea psiho-socială şi juridică;– informarea şi orientarea clienţilor şi– educaţia parentală.a) Consiliere psiho-socială şi juridică … Consilierea copilului se realizează în cadrul CRI într-un spaţiu special amenajat destinat numai şedinţelor de consiliere. Spaţiul trebuie să asigure intimitatea şi siguranţa clienţilor şi trebuie să fie dotat cu mobilier şi mijloace adecvate pentru derularea eficienta a întâlnirilor de consiliere.Scopurile consilierii psiho-sociale şi juridice a copilului pot fi: reconcilierea copilului cu familia şi acceptarea trecutului, depăşirea traumelor cauzate de separare sau pierdere; pregătirea copilului pentru schimbarea mediului de viaţa; refacerea, menţinerea, consolidarea relaţiei copil-familie; stabilirea unor relaţii de ataşament pozitive; stimularea şi încurajarea copilului să-şi exprime sentimentele şi opiniile; ameliorarea tulburărilor de comportament; reducerea stării de dependenţa faţă de instituţie şi personalul ei; încurajarea exercitării drepturilor şi obţinerea lor, etc.Consilierea familiei se realizează în cadrul CRI sau la domiciliul acesteia, cu respectarea intimităţii şi a confidenţialităţii. Scopurile consilierii psiho-sociale şi juridice a familiei pot fi: depăşirea situaţiei care a determinat instituirea măsurii de protecţie a copilului; pregătirea pentru exercitarea abilităţilor de creştere şi îngrijire, dezvoltarea competenţelor parentale şi educaţie pentru sănătate; informarea şi pregătirea părinţilor pentru a face faţă cerinţelor copilului cu dizabilităţi; dezvoltarea abilităţilor de relaţionare cu comunitatea; consilierea părinţilor pentru obţinerea drepturilor de muncă, protecţie socială şi a altor drepturi prevăzute de lege; potrivirea copil-familie extinsă şi/sau copil-familie/ persoana de plasament; pregătirea familiei pentru refacerea/menţinerea/consolidarea relaţiilor cu copilul; intermedierea relaţiei familiei cu instituţii, autorităţi, servicii şi ameliorarea efectelor cauzate de separarea copilului de familie.Consilierea persoanelor importante pentru copil urmăreşte: menţinerea contactelor cu copilul pe întreg parcursul procesului de reintegrare/integrare şi în perioada post-re/integrare; conştientizarea importanţei mediului familial în dezvoltarea copilului; îndeplinirea rolului de facilitator al reintegrării/integrării familiale; respectarea regulilor deontologice în relaţia cu copilul şi familia.Consilierea familiei extinse şi a familiei substitutive urmăreşte informarea asupra: importanţei mediului familial în dezvoltarea copilului; drepturilor şi responsabilităţilor familiei biologice şi a familiei de plasament; oportunităţilor şi condiţiilor de obţinere a drepturilor legale; calităţii relaţiei copil-familie de plasament; importanţei potrivirii copil-familie în situaţia plasamentului copilului la o persoană/familie.b) Informare şi orientare … Activităţile de informare se regăsesc în toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului în familie însă ele sunt tratate separat în aceasta parte a ghidului pentru a sublinia importanţa şi efectul acestora asupra încheierii cu succes a întregului proces.Modalitatea şi conţinutul informaţiilor oferite de CRI sunt adaptate nivelului de înţelegere al clienţilor.Activităţile de informare oferite de CRI vizează:– copilul: informarea copilului despre rezultatele evaluării detaliate, despre conţinutul PIS, despre data începerii şi închiderii serviciilor oferite, despre oportunităţile de pregătire şcolară şi profesională, despre drepturi şi responsabilităţi;– familia: informarea despre conţinutul PIS, resursele comunitare şi drepturile prevăzute de legislaţie, despre serviciul în care este plasat în prezent copilul şi despre alternativele posibile pentru copil;– persoanele importante pentru copil: informarea despre conţinutul PIS, despre implicaţiile reintegrării/integrării, despre importanţa implicării acestora în procesul de reintegrare/integrare.Alături de serviciile oferite direct de către CRI, profesioniştii centrului orientează clienţii către alte servicii specializate cu responsabilităţi în oferirea de servicii sau prestaţii necesare soluţionării problemelor cu care se confrunta aceştia (probleme legate de şomaj, obţinerea unor prestaţii sociale, etc.).c) Educaţia parentală … Activităţile care au ca scop formarea şi dezvoltarea de abilităţi parentale ("Şcoala Părinţilor") vor fi organizate de către CRI (în funcţie de resursele financiare şi materiale proprii existente) sau de către CRI în colaborare cu instituţii publice şi OPA care au experienţă în acest domeniu.CRI asigură accesul părinţilor la aceste activităţi în funcţie de nevoile identificate de specialiştii CRI şi de solicitările părinţilor în acest sens, atât înainte cât şi după reintegrarea/integrarea copilului în familie.Scopul acestor activităţi este de a dezvolta abilităţi parentale de îngrijire şi creştere adecvata a copiilor şi de a dezvolta o reţea de sprijin comunitar formată din părinţii incluşi în activităţile de formare a abilităţilor parentaleActivităţile derulate au rolul de a ajuta părinţii să facă faţă provocărilor legate de creşterea şi educarea copiilor, a reduce izolarea părinţilor prin relaţionarea cu alţi părinţi aflaţi în situaţii similare şi a asigura accesul la resursele comunitare.În întâlnirile cu părinţii se vor aborda cu predilecţie următoarele teme: creşterea şi educarea copilului; etapele dezvoltării copilului; importanţa familiei în dezvoltarea copilului; efectele separării şi instituţionalizării asupra copilului; formarea ataşamentului; abuzul şi neglijarea copilului; îngrijirea copilului cu nevoi speciale; dezvoltarea abilităţilor pentru o viaţă independentă a copilului; legislaţie în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Temele şcolii părinţilor vor fi stabilite pe baza evaluării nevoilor de formare identificate în cadrul discuţiilor prealabile cu părinţii.2.5. Monitorizarea şi re/evaluarea implementării PISMonitorizarea implementării PIS se realizează de către responsabilul de PIS şi urmăreşte:a) dacă specialiştii implicaţi în implementarea PIS au iniţiat, în maxim 2 zile de la termenele stabilite, activităţile prevăzute în PIS; … b) lunar, serviciile furnizate şi adecvarea acestora pentru atingerea obiectivelor; … c) problemele apărute pe parcursul implementării PIS şi găsirea de soluţii necesare depăşirii acestora; … d) asigurarea fluxului de informaţie între membrii echipei, alţi specialişti implicaţi în implementarea PIS, familie şi copil; … e) medierea relaţiei dintre familie şi copil, pe de o parte, şi profesionişti, pe de altă parte (de exemplu negocierea conflictelor); … f) re/evaluarea situaţiei copilului, respectiv a modului de implementare a PIS cel puţin o dată la 3 luni şi, dacă este necesar, revizuirea PIS: … g) înregistrarea permanentă a informaţiilor, progreselor, evoluţiei cazului în dosarul copilului şi în baza de date a CRI; … h) dacă dosarul cazului este complet şi toate documentele sunt semnate de către profesioniştii care le-au întocmit şi avizate de către coordonatorul CRI sau managerul de caz, în funcţie de responsabilităţile pe care aceştia le au; … i) modificarea contractului cu familia atunci când este cazul. … Profesioniştii implicaţi în implementarea PIS au obligaţia de a întocmi rapoarte de monitorizare, lunar sau ori de câte ori este nevoie, pe care le transmit responsabilului de PIS.Activităţile de monitorizare se desfăşoară atât în timpul implementării PIS cât şi după finalizarea acestuia.Responsabilul de PIS întocmeşte rapoarte de re/evaluare şi, după caz, de revizuire a PIS care trebuie avizate de coordonatorul CRI şi transmise, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea acestora, managerului de caz, membrilor echipei, familiei şi, după caz, copilului.Atunci când obiectivele PIS pentru reintegrare au fost atinse, managerul de caz din cadrul DGASPC sau OPA propune Comisiei pentru Protecţia Copilului revocarea măsurii de protecţie şi reintegrarea copilului în familie.2.6. Activităţi post-reintegrare/ integrareActivităţile post-reintegrare/ integrare ale CRI se desfăşoară cu scopul evaluării situaţiei copilului şi a familiei reîntregite.Activităţile constau în:– evaluarea modului de relaţionare copil-familie;– verificarea modului în care copilul şi familia sunt implicaţi în activităţi care au ca scop integrarea în comunitate;– colaborarea cu serviciile comunitare pentru asigurarea accesului neîngrădit al copilului la: grădiniţă/şcoală, medic de familie, stomatolog, consilier, psihopedagog, servicii specializate, etc.– colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar în vederea implicării copilului în activităţi de petrecere a timpului liber, de socializare.Asistenţa copilului şi familiei se realizează până în momentul în care relaţiile familiale sunt armonioase, iar familia asigură securitate fizică, psihică şi economică a copilului. Relaţia profesioniştilor cu familia şi copilul trebuie să încurajeze autonomia familiei şi să nu creeze dependenţa acesteia de servicii sociale. Finalizarea relaţiei clienţilor cu profesioniştii trebuie discutată încă de la începutul intervenţiei şi pe întreg parcursul desfăşurării procesului de reintegrare/ integrare.După reintegrarea copilului în familie atât copilul, cât şi familia, beneficiază în continuare de serviciile furnizate de CRI sau li se va facilita accesul la alte servicii, în funcţie de nevoile identificate de specialiştii CRI şi de solicitările clienţilor.Monitorizarea post reintegrare a cazului se realizează pe o perioadă de minim 3 luni din momentul reintegrării copilului în familie. Pentru monitorizare, CRI colaborează cu autorităţile locale de la domiciliul părinţilor.După finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza rapoartelor de monitorizare post-servicii, se închide cazul din punctul de vedere al intervenţiilor CRI. + 
Capitolul 3Promovarea CRI în comunitate, parteneriate şi colaborări3.1. Promovare şi informareCRI va desfăşura atât activităţi de promovare a serviciilor furnizate, cât şi activităţi de informare a clienţilor şi grupurilor ţintă.Promovarea şi informarea se realizează pentru a sensibiliza publicul şi profesioniştii din diverse domenii de activitate faţă de situaţia copiilor separaţi de familiile lor, pentru a răspunde favorabil nevoii de servicii de tip familial pentru copiii a căror reintegrare în familie nu a fost posibilă şi pentru a sprijini familiile în care copiii sunt reintegraţi/integraţi.În vederea promovării/informării, membrii comunităţii vor fi invitaţi la evenimentele importante ale CRI, ocazie cu care li se vor prezenta centrul, obiectivele şi realizările acestuia. CRI valorizează copilul şi copilăria şi reprezintă o resursă pentru comunitate, semnalând problemele cu care se confruntă familiile, situaţiile de risc şi situaţiile de criză ale acestora.Pentru schimbarea mentalităţilor şi a practicilor de separare a copilului de familie, CRI organizează întâlniri cu specialişti, cu alţi membri ai comunităţii locale, cu scopul sensibilizării acestora faţă de problematica copilului în dificultate şi a rolului familiei în creşterea şi educarea copilului. De asemenea, CRI organizează întâlniri cu grupuri de copii pentru acceptarea copiilor integraţi/ reintegraţi în comunitate şi pentru reducerea riscului de marginalizare socială a acestora. CRI atrage şi încurajează participarea voluntarilor în activităţile sale, cu predilecţie în cele de promovare a centrului.Pentru promovare şi informare CRI poate derula campanii media, ca de exemplu: participarea la emisiuni radio-TV, realizarea de postere, afişe, pliante, spoturi, organizarea de întâlniri cu lideri de opinie din comunitate. În activităţile de sensibilizare, se recomandă folosirea unui limbaj adaptat clienţilor şi grupurilor ţinta.Activităţile de promovare şi informare ale CRI au ca efect o mai buna cunoaştere a activităţilor derulate şi evitarea stigmatizării sau a etichetării persoanelor care beneficiază de serviciile CRI.Prin activităţile de promovare a serviciilor de tip familial, CRI contribuie la dezvoltarea şi la mobilizarea resurselor comunităţii.Pentru o buna informare şi pentru asigurarea transparenţei activităţii centrului, coordonatorul CRI realizează raportul anual de activitate şi îl face public.3.2. Parteneriate şi colaborariCRI formează împreună cu serviciile comunitare cu responsabilităţi în educaţie, sănătate, pregătire profesională, protecţie socială etc, o reţea de sprijin comunitar pentru facilitarea accesului la serviciile de specialitate din comunitate (medicale, consiliere familială, centre resursă pentru reconversie profesională, servicii de specialitate ale Primăriei, şcoala, grădiniţe, centre de zi, etc).Echipa CRI identifică potenţialii parteneri comunitari (cadre didactice, medici, asistente medicale, consilieri locali, preoţi, vecini, etc.) care pot contribui la dezvoltarea activităţilor centrului şi pot deveni persoane de sprijin pentru activităţile acestuia. CRI organizează grupuri/ reţele de sprijin în proximitatea clienţilor pentru a ajuta familiile în creşterea şi educarea copiilor.CRI încheie convenţii de colaborare/ acorduri de parteneriat cu instituţiile din comunitate cu scopul realizării unor obiective concrete privind integrarea/reintegrarea copiilor în familie.Atât în aspectele sale formale, cât şi cele informale, parteneriatul cu familia urmăreşte: informarea familiei în legătură cu mandatul CRI, valorile promovate şi drepturile şi obligaţiile familiei; implicarea familiei în planificarea activităţilor prevăzute în PIS; cooptarea părinţilor ca parteneri egali în orice decizie care îl priveşte pe copilul lor; informarea şi formarea părinţilor cu privire la nevoile şi drepturile copilului, tehnici de îngrijire/educare, educaţie pentru sănătate, etc. + 
Capitolul 4Resurse umaneManagementul resurselor umane ale CRI se referă la următoarele aspecte: recrutarea, formarea iniţială şi continuă, evaluarea, supervizarea personalului, precum şi recrutarea, pregătirea, coordonarea şi evaluarea voluntarilor.4.1. Structura de personalLa angajarea personalului se va ţine cont de studiile absolvite de acesta, de experienţa anterioara şi abilităţile de muncă cu copii şi familii.Echipa CRI este formata din cel puţin un coordonator, un asistent social şi un psiholog.Asistentul social este persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Legea privind statutul asistentului social.Psihologul este absolvent al unei instituţii de învăţământ superior de specialitate, cu diplomă de licenţă în psihologie, acreditată conform legii.Este necesar ca la angajarea personalului să se ţină seama dacă acesta are următoarele calităţi şi competenţe: personalitate echilibrată, capacitate de lucru în echipă, abilităţi în lucrul cu copiii şi familiile, toleranţa faţă de diverse comportamente ale clienţilor, rezistenţă la stres, cunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.4.2. Formarea personaluluiObiectivul principal al formării este creşterea eficienţei personalului, prin acumularea de cunoştinţe, deprinderi, schimbări atitudinale etc.Formarea de iniţiere (la angajare) şi continuă (pe parcursul angajării) a personalului intră în responsabilitatea coordonatorului CRI. Formarea de iniţiere se realizează la locul de muncă, se adresează întregului personal de specialitate şi va consta cel puţin în următoarele: prezentarea CRI şi a personalului; analizarea fişei postului şi a sarcinilor locului de muncă; prezentarea metodelor de lucru cu clienţii; prezentarea unor studii de caz relevante, prezentarea unor dosare de caz.Formarea continuă urmăreşte acoperirea nevoilor de formare a personalului în vederea creşterii performanţei şi eficienţei intervenţiilor.Un aspect important al formarii îl constituie coeziunea echipei (prin cursurile de formare ale întregii echipe se va urmări îmbunătăţirea comunicării, eficienţei, identificarea rolurilor în echipă, îndeplinirea responsabilităţilor, etc).Pe baza analizei nevoilor de formare coordonatorul realizează, pentru fiecare membru al echipei, un plan de formare continuă.4.3. Evaluarea personaluluiEvaluarea personalului CRI este un proces prin care se apreciază activităţile desfăşurate de către fiecare membru al echipei şi de către întreaga echipă CRI. Evaluarea personalului are ca efect motivarea acestuia în derularea de activităţi performante şi în creşterea satisfacţiei în muncă.Evaluările profesionale se concretizează în acordarea de calificative. Calificativele stau la baza promovării în funcţie, acordarea de recompense etc.Evaluarea personalului se realizează în funcţie de criteriile din fişa postului după o metodologie conformă reglementărilor în vigoare şi particularizată specificului CRI.În CRI există un sistem articulat de evaluări, monitorizări şi raportări care privesc derularea activităţilor, rezultatele obţinute, atingerea obiectivelor stabilite.Rezultatele evaluărilor sunt sintetizate în rapoartele de evaluare ale coordonatorului CRI. Rapoartele de evaluare includ: progresul angajatului de la ultima evaluare; nevoile de pregătire ale angajatului, modalităţile de formare şi termenele până la care angajatul trebuie să se perfecţioneze.În elaborarea planului de formare continuă al fiecărui angajat al CRI, coordonatorul ia în considerare de asemenea şi recomandările persoanei care se ocupa de supervizarea echipei CRI.4.4. SupervizareaObiectivul principal al supervizării profesioniştilor CRI constă în sprijinirea acestora pentru, realizarea activităţilor cu maximă eficienţă şi utilizarea celor mai bune practici în relaţia cu clienţii.Supervizarea se desfăşoară sub forma de întâlniri periodice "faţă în faţă", organizate între persoana care asigură supervizarea şi profesionist/profesioniştii CRI şi durează 30-90 de minute.Supervizarea profesioniştilor CRI constă în:– oferirea de sprijin informaţional şi suport emoţional profesioniştilor;– fundamentarea teoretica a cazurilor;– asigurarea obiectivitătii în soluţionarea cazurilor;– dezvoltarea capacităţii de reflecţie asupra intervenţiei profesionale şi a interacţiunilor cu ceilalţi.Persoana care realizează supervizarea contribuie la identificarea nevoilor de formare ale profesioniştilor şi la evaluarea acestora, inclusiv prin intermediul evoluţiei cazurilor.Efectuarea supervizării determină reducerea stresului profesional, favorizarea climatului potrivit pentru desfăşurarea activităţilor, clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor CRI. De asemenea, supervizarea oferă cadrul pentru prelucrarea informaţiilor despre propria persoana în diferite contexte, oferă sprijin în autoconştientizare şi autocontrol. Prin intermediul supervizării sunt aduse în planul conştientizării şi reflectării trăiri afective, sentimente, atitudini, valori, comportamente faţă de clienţi (copii, adulţi), colegi s.a., cu incidenţa în plan profesional.Prin supervizarea individuală se urmăreşte cu prioritate atingerea următoarelor obiective:– Dezvoltarea capacităţii de a-şi conştientiza şi controla propriile sentimente şi atitudini;– Conştientizarea punctelor vulnerabile şi resurselor;– Dezvoltarea capacităţii de a lucra pe baza unei planificări şi reflecţii critice;– Prelucrarea imaginii despre sine în aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca aceasta să devină mai compatibilă cu realitatea;– Dezvoltarea capacitătii de analiză a situaţiilor:– Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme.Prin supervizarea de grup se urmăreşte cu prioritate atingerea următoarelor obiective:– Conştientizarea propriilor trăiri afective, comportamente şi efectele acestora asupra celorlalţi:– Dezvoltarea capacităţii de a lucra în grup;– Dezvoltarea capacităţii de a folosi constructiv propunerile şi percepţia altora;– Dezvoltarea competenţei sociale;– Dezvoltarea capacităţii de analiza a situaţiilor;– Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme.Competenţe necesare persoanei care asigură supervizarea CRI sunt: capacitatea de interacţiune cu personalul CRI, abilităţi de comunicare, pregătire teoretică şi experienţa practică în activitatea de supervizare şi în domeniul protecţiei copilului.4.5. Recrutare pregătirea coordonarea şi evaluarea voluntarilorRecrutarea se orientează către acele grupuri de persoane din care este cel mai probabil să se poată selecta voluntari (de exemplu: studenţi la facultăţi cu profil socio-uman). Activităţile desfăşurate pentru recrutarea voluntarilor cuprind: distribuirea de materiale informative; publicitate în presă: prezentări publice; contacte personale ale angajaţilor CRI.La recrutarea voluntarilor se ţine seama de existenţa anumitor aptitudini necesare pentru îndeplinirea activităţilor în care vor fi implicaţi aceştia. Obiectivele interviului de selecţie a voluntarilor sunt obţinerea de informaţii despre personalitatea candidatului şi motivaţia acestuia de a lucra în cadrul CRI.Coordonatorul CRI prezintă candidaţilor misiunea şi activităţile CRI, precum, şi condiţiile de desfăşurare a muncii de voluntariat (drepturi şi obligaţii conform legislaţiei în vigoare).Pregătirea voluntarilor. În pregătirea voluntarilor se va pune accent pe aspecte privind respectarea valorilor şi principiilor de lucru ale CRI. Fiecare voluntar beneficiază de un număr minim de 14 ore de formare iniţială în cadrul CRI şi de formare continuă în scopul însuşirii de cunoştinţe teoretice şi practice pentru a asigura îndeplinirea în cele mai bune condiţii a activităţilor ce trebuie efectuate. Pregătirea trebuie să cuprindă un set de activităţi sistematice, planificate, pentru a asigura cunoştinţele şi abilităţile necesare desfăşurării activităţilor de voluntariat. Pregătirea este asigurată de personalul CRI în baza unei analize a nevoilor individuale şi de grup a voluntarilor. Astfel voluntarii vor fi bine informaţi asupra aspectelor organizaţionale ale CRI, precum şi asupra activităţilor ce trebuie desfăşurate cuprinse în contractul de voluntariat, conform legislaţiei în vigoare.Coordonarea voluntarilor se realizează de un membru al echipei CRI, desemnat de coordonatorul CRI. Periodic, fiecare voluntar informează coordonatorul de voluntari despre activităţile desfăşurate. Un rol important al coordonatorului de voluntari este motivarea voluntarilor în vederea menţinerii acestora în cadrul CRI. În motivarea voluntarilor se va ţine seama de crearea unui mediu adecvat şi de stabilire a sistemelor de recompensă, de exemplu: recunoaşterea meritelor, responsabilizarea prezentarea succeselor etc.Evaluarea voluntarilor. Aprecierea performanţelor voluntarilor se realizează de către coordonatorul de voluntari. Evaluarea voluntarilor are ca obiective: dezvoltarea personală, menţinerea, creşterea sau corectarea performanţei. Aprecierea performanţelor va ţine seama de descrierea activităţilor, contractul de voluntariat, SMO privind CRI, precum şi de nivelul aşteptărilor. Rezultatele evaluării se comunică individual Activităţile în care pot fi implicaţi voluntarii sunt stabilite de coordonatorul CRI împreună cu echipa. Voluntarii vor fi implicaţi cu predilecţie în activităţi de promovare şi relaţii cu comunitatea ale CRI. + 
Capitolul 5Administrare şi managementPentru atingerea obiectivelor sale, CRI utilizează proceduri administrative şi de management performant. Un management performant implică un accent deosebit pe calitatea serviciilor furnizate în vederea acoperirii nevoilor reale ale clienţilor.Furnizorul de servicii angajează în condiţiile legii şi cu respectarea SMO privind CRI un coordonator cu norma întreagă. Coordonatorul este implicat de către furnizorul de servicii în activităţile de recrutare şi angajare a personalului CRI.Responsabilităţile coordonatorului sunt multiple şi implică cunoştinţe cu privire la fiecare domeniu de lucra din cadrul CRI, cunoştinţe specifice legate de clienţi, abilităţi de colaborare cu personalul CRI etc. Pe lângă acestea, responsabilităţile administrative şi de gestiune, precum şi solicitarea resurselor necesare desfăşurării adecvate a activităţilor CRI sunt elemente de care depinde realizarea efectivă a obiectivelor generale ale centrului.5.1. Principalele responsabilităţi ale coordonatorului CM sunt:– Coordonează, planifică şi controlează întreaga activitate a CRI asigurând concordanţa dintre misiunea şi obiectivele centrului şi orientarea activităţii acestuia;– Elaborează şi controlează respectarea programului zilnic al CRI;– Stabileşte orarele de lucru;– Mediază conflictele din echipă;– Conduce reuniunile administrative de echipă;– Evaluează nevoile de formare ale echipei şi face propuneri furnizorului de servicii pentru includerea personalului în programe de formare;– Răspunde de toate aspectele funcţionării cotidiene a CRI– Face demersuri pentru obţinerea fondurilor necesare derulării activităţilor şi funcţionarii CRI;– Răspunde de gestionarea corectă a resurselor, conform bugetului;– Întocmeşte rapoarte periodice, narative, statistice, financiare, cu privire la activitatea CRI;– Facilitează colaborarea dintre echipă şi clienţi şi instituţii comunitare;– Asigură legătura activă a CRI cu comunitatea locală;– Promovează CRI în comunitate;– Elaborează şi revizuieşte periodic împreuna cu echipa misiunea centrului; obiectivele, indicatorii de evaluare a atingerii obiectivelor şi rezultatelor;– Iniţiază şi conduce activităţi de evaluare individuală şi de echipă;– Asigură respectarea regulilor deontologice în relaţia cu familia şi copilul, cu ceilalţi membri ai echipei, cu comunitatea;– Elaborează normele interne de funcţionare sau regulamentul de ordine interioară;– Întocmeşte metodologia de lucru a CRI;– Propune sancţionarea şi gratificarea membrilor echipei CRI;– Realizează planul anual de acţiune (vezi anexa 5).5.2. Organigrama CRI este parte integrantă a organigramei furnizorului de servicii şi este aprobata conform legii. Organigrama CRI reflecta imaginea procesului de comunicare, delegare de autoritate şi de luare a deciziilor în cadrul CRI.Între furnizorul de servicii şi coordonatorul CRI, pe de o parte, şi între coordonatorul CRI şi echipa centrului, pe de altă parte, relaţiile sunt ierarhice şi de subordonare. Membrii echipei CRI sunt subordonaţi coordonatorului CRI şi duc la îndeplinire deciziile luate de acesta.Persoana care realizează supervizarea se află în relaţie funcţională cu coordonatorul CRI.Între membrii echipei CRI, celelalte servicii ale furnizorului de servicii şi instituţiile publice sau private implicate în protecţia copilului sunt relaţii funcţionale.Convenţiile de colaborare încheiate de CRI cu alte instituţii/ servicii se stabilesc cu scopul de a se asigura eficienţa intervenţiilor şi atingerea obiectivelor CRI. De asemenea, CRI stabileşte colaborări de tip formal sau informal cu grupuri de sprijin din comunitate: lideri comunitari, persoane fizice.Fiecare angajat al CRI îşi cunoaşte poziţia în echipa centrului, rolul şi responsabilităţile pe care trebuie să le îndeplinească pentru atingerea obiectivelor vizate, aşa cum sunt menţionate în fişele de post.5.3. Comunicarea internă şi externăÎn cadrul CRI se organizează două tipuri de întâlniri:● Reuniuni cu participarea tuturor angajaţilor CRI● Reuniuni ale echipei pluridisciplinareReuniunile cu participarea tuturor angajaţilor sunt periodice, cel puţin o dată pe luna; în cadrul acestora fiecare angajat are ocazia să-şi prezinte activităţile realizate, dificultăţile întâmpinate şi propunerile pentru depăşirea acestora. Aceste reuniuni sunt planificate, iar tematica lor este cunoscută de toţi angajaţii CRI. Reuniunile au scopul de a întări coeziunea echipei, de a asigura schimbul de informaţii şi de a îmbunătăţi relaţiile umane şi profesionale. Aceste reuniuni periodice sunt organizate şi conduse de coordonatorul CRI. Durata acestor reuniuni de echipa nu va depăşi 2 ore.Cu ocazia reuniunilor de echipa coordonatorul CRI prezintă informaţiile şi deciziile importante care vizează schimbările propuse de angajator/furnizorul de servicii.Reuniunile de echipă se finalizează cu un proces verbal. La aceste reuniuni de echipă participă, după caz, şi o persoană cu funcţie de conducere din cadrul DGASPC/OPA.Angajaţii CRI care au responsabilităţi în implementarea PIS se întâlnesc săptămânal în reuniuni ale echipei pluridisciplinare ori cu o periodicitate impusă de numărul de cazuri în lucru, de complexitatea şi urgenţa acestora. La reuniunile echipei pluridisciplinare participă, atunci când este cazul, şi persoane a căror prezenţă este considerată de către profesionişti a fi necesară pentru rezolvarea unui anumit caz (de exemplu persoana de referinţa a copilului).Reuniunile echipei pluridisciplinare au ca obiective:– numirea responsabililor de PIS,– elaborarea PIS,– realizarea evaluărilor periodice ale rezultatelor intervenţiilor,– adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor,– discutarea altor aspecte privind dificultăţile întâmpinate pe parcursul intervenţiei şi în monitorizarea cazurilor.Pentru realizarea unei comunicări interne eficiente şi rapide se utilizează pe lângă comunicarea verbală şi comunicarea scrisă (avizierul, cutia personalizată de documente, mesajele prin poşta electronică).Comunicarea externă a CRI este reglementată de furnizorul de servicii. Informaţiile comunicate în exterior şi frecvenţa acestora, altele decât cele prevăzute de SMO, sunt stabilite de către furnizorul de servicii. Transmiterea informaţiilor în exteriorul CRI ţine seama de principiul confidenţialităţii şi al protejării imaginii clienţilor CRI.5.4. Baza de informaţi şi dateÎntreaga activitate a CRI se va reflecta în documentele scrise sau electronice ale centrului. Acestea privesc:● clienţii serviciilor,● raportările prevăzute în SMO● materialele de promovare şi informare,● colaborările şi parteneriatele,● reuniunile de echipă.● analize şi studii.Informaţiile şi datele CRI sunt păstrate şi arhivate la sediul centrului. Gestiunea, păstrarea şi arhivarea acestora intră în responsabilitatea coordonatorului CRI.Informaţiile despre clienţi se constituie într-o bază de date care se structurează în conformitate cu cerinţele serviciului de monitorizare din cadrul DGASPC şi în concordanţă cu cerinţele naţionale. Aceasta bază de date este electronică. Raportările din baza de date electronică se transmit de către coordonatorul CRI serviciului de monitorizare al furnizorului de servicii.Informaţiile despre fiecare client al CRI sunt păstrate de către responsabilul de PIS într-un dosar al cazului, în condiţii de securitate conform legislaţiei în vigoare. În dosarul de caz al CRI nu se păstrează documente originale, ci numai copii ale acestora. Documentele originale sunt păstrate la sediul furnizorului de servicii.Informaţiile despre copil şi familia acestuia sunt difuzate în condiţiile şi limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.5.5. Punct de documentarePentru asigurarea accesului egal al membrilor echipei pluridisciplinare la informaţii de interes profesional, CRI va organiza la sediul în care funcţionează un punct de documentare în care se colectează materiale de sinteză, studii, documente de prezentare, reviste, buletine informative, cărţi, rapoarte de conferinţe, materiale publicitare, broşuri de promovare, etc., pe care angajaţii CRI le-au obţinut de la instituţii de profil sau cu ocazia participării acestora la seminarii, conferinţe, cursuri de pregătire, întâlniri profesionale, stagii în străinătate, vizite de lucru, etc., sau care le-au fost trimise.Gestiunea punctului de documentare intră în responsabilitatea coordonatorului CRI sau, după caz, unei alte persoane, desemnate în acest scop.5.6. Condiţii de funcţionare şi locatieFinanţarea CRI este asigurată de furnizorul de servicii şi este în conformitate cu nevoile de servicii ale clienţilor şi nevoile de funcţionare.CRI funcţionează, după caz, într-o clădire proprie sau într-un spaţiu propriu aflat într-o clădire în care mai funcţionează şi alte servicii complementare.Spaţiul destinat CRI este suficient pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor cu clienţii şi pentru atingerea obiectivelor sale. Spaţiile în care funcţionează CRI sunt suficiente pentru a asigura primirea clienţilor, consilierea psihologică, socială şi juridică, individuală şi de grup a clienţilor, pentru organizarea reuniunilor de echipa, pentru organizarea întâlnirilor de grup ale părinţilor care participă la programele/ activităţilor de formare a abilităţilor parentale ("Şcoala Părinţilor"), păstrarea în siguranţă a documentelor şi informaţiilor.Clădirea în care funcţionează CRI asigură clienţilor, personalului şi vizitatorilor siguranţa şi confort. Aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în ceea ce priveşte avizele de funcţionare şi este adaptată nevoilor clienţilor cu dizabilităţi fizice.Dotările CM sunt corespunzătoare nevoilor clienţilor şi personalului. Dotările asigura profesioniştilor CRI condiţii de desfăşurare a activităţilor prevăzute în SMO pentru atingerea obiectivelor de reintegrare/integrare.CRI este dotat, cu echipamente tehnice şi electronice şi, după caz, cu un mijloc de transport necesar efectuării deplasărilor în teren.Mobilierul CRI este adaptat clienţilor (copii şi adulţi) şi activităţilor desfăşurate de echipa pluridisciplinarăBugetul anual al CRI este alcătuit ţinând cont de costurile realiste şi complete ale tuturor activităţilor. Bugetul nu trebuie să supraevalueze sau să subevalueze costurile necesare desfăşurării activităţilor în condiţiile asigurării calităţii conform SMO pentru aceste centre.5.7. Metodologia de lucru a CRIRealizarea metodologiei de lucru a CRI este în responsabilitatea coordonatorului CRI şi este avizata de furnizorul de servicii. Metodologia de lucru vizează cel puţin următoarele aspecte privind organizarea şi funcţionarea eficientă a CRI:– Proceduri de transmitere a informaţiilor, comunicare internă şi externă;– Proceduri de lucru cu clienţii, cu partenerii şi cu celelalte instituţii şi servicii din comunitate;– Proceduri de promovare a CRI în comunitate;– Proceduri legate de evaluarea personalului;– Proceduri legate de recrutarea, pregătirea, coordonarea şi evaluarea voluntarilor;– Proceduri referitoare la admiterea şi evaluarea copiilor;– Proceduri de menţinere a legăturilor cu familia şi diversele persoane importante din viaţa copilului, inclusiv referitoare la restricţiile în acest sens; condiţii referitoare la organizarea spaţiului privat în care au loc întâlnirile dintre copil şi familie şi condiţiile referitoare la cazarea temporară a familiei;– Proceduri referitoare la respectarea intimităţii şi confidenţialităţii datelor clienţilor; proceduri referitoare la accesul personalului şi a altor persoane la baza de date a CRI;– Proceduri scrise privind efectuarea, înregistrarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la serviciile oferite sau al căror acces îl facilitează, întocmite în baza legislaţiei în vigoare.– Proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea şi soluţionarea suspiciunilor sau acuzaţiilor de abuz asupra copiilor;– Proceduri financiare;– Proceduri de control. + 
Anexa 1────────la ghidul metodologic──────────────────────FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ ACOPILULUI ŞI FAMILIEII. INFORMAŢII GENERALE

┌────────────────┬───────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────┐│Nume şi prenume │ Data naşterii │ Ocupaţie │ Adresa │ Observaţii │├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤│ │ │ │ │ │ ├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤│ │ │ │ │ │ ├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤│ │ │ │ │ │ ├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤│ │ │ │ │ │ └────────────────┴───────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────┘    3. RELAŢIA COPILULUI CU FAMILIA BIOLOGICĂ    3.1. Familia vizitează copilul:    – săptămânal/lunar/trimestrial/anual/deloc    – observaţii: ………………………….    3.2. Familia telefonează/scrie copilului:    – săptămânal/lunar/trimestrial/anual/deloc    – observaţii: ………………………….    3.3. Copilul merge în familie:    – săptămânal/lunar/trimestrial/anual/deloc    – observaţii ………………………….    3.4. Copilul scrie/telefonează familiei:    – săptămânal/lunar/trimestrial/anual/deloc    – observaţii: ………………………….    3.5. Serviciul rezidenţial/familia extinsă/familia substitutivă    este în relaţie cu familia biologică (specificăţi tipul de relaţie):    3.6. Alte persoane decât familia biologică care manifestă interes    faţă de copil (de exemplu: alte rude, vecini, etc.); specificăţi    cine şi în ce fel ………………………………………….    ………………………………………………………….    II. EVALUAREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A COPILULUI    1. Dezvoltare fizica/motricitate    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    2. Autoîngrijire (alimentaţie, îmbrăcare, igienă)    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    3. Dezvoltare cognitivă (inclusiv aspecte legate de identitatea    de sine, aptitudini şi interese, valori)    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    4. Dezvoltare socio-afectivă (inclusiv modalităţi de relaţionale    cu celelalte persoane, atitudinea faţă de propria persoana,    încrederea în sine)    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    5. Limbaj (comunicare verbală şi non-verbală)    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    Observaţii    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    ………………………………………………………..    III. EVALUAREA FAMILIEI BIOLOGICE SAU A FAMILIEI ÎN CARE VA FI INTEGRAT COPILUL    1. Pentru fiecare membru al familiei se evaluează următoarele aspecte:    Dezvoltare cognitiva    Dezvoltare socio-afectivă    Relaţiile cu ceilalţi membri ai familiei    Atitudini şi comportamente faţă de copilului care urmează să fie    reintegrat/integrat    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    2. Resursele familiei pentru o integrare armonioasă a copilului    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    3. Observaţii    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    IV. COMENTARII    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    V. PROPUNERI    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    Psiholog (mume şi prenume): ……………………………………….    Data finalizării evaluării: ……………………………………….    Semnatara: ……………………………. + 
Anexa 2────────la ghidul metodologic──────────────────────FIŞA DE CONSILIERE    Nume şi prenume ………………………………………………..    Data şi locul intervenţiei ………………………………………    Definirea problemei …………………………………………….    ………………………………………………………………    Resursele clientului    ………………………………………………………………    ………………………………………………………………    Obiectiv pe termen lung    ………………………………………………………………    ………………………………………………………………    Obiective specifice    ………………………………………………………………    ………………………………………………………………    ………………………………………………………………    Evaluarea interventiei    ………………………………………………………………    ………………………………………………………………    ………………………………………………………………    Psiholog (nume şi prenume) ………………………………………    Semnătura …………………………………………………….. + 
Anexa 3────────la ghidul metodologic──────────────────────Raport de întâlnire copil-familieÎntâlnirea nr. ………..    Numele şi prenumele copilului …………………………………..    Numele familiei ……………………………………………….    Întâlnire observată/mediată Da/Nu    Numele, prenumele şi profesia observatorului (profesionist al CRI)    ……………………………………………………………..    Participanţii la întâlnire (copil, membrii familiei, profesionişti)    1. …………………………………………………………..    2. …………………………………………………………..    3. …………………………………………………………..    4. …………………………………………………………..       …………………………………………………………..              Atitudinea şi comportamentul copilului fată de familie    Înaintea întâlnirii    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    În timpul întâlnirii    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    Imediat după întâlnire    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..             Atitudinea şi comportamentul familiei faţă de copil    Înaintea întâlnirii    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    În timpul întâlnirii    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    Imediat după întâlnire    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..            Modalităţi de relationare copil-familie în timpul întâlnirii    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    Observatii    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    Propuneri    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    ……………………………………………………………..    Semnătura: ……………………………………..    Data: ……………… + 
Anexa 4──────────la ghidul metodologic──────────────────────DOSARUL CAZULUIDosarul cazului care intră în atenţia CRI cuprinde copii după documentele deja existente (ancheta socială, fişa medicală, documente de identitate, cartea vieţii etc.) la care se vor adăuga cel puţin următoarele:1. Referat al managerului de caz de transmiterea cazului la CRI;2. Nota coordonatorului CRI de desemnare a responsabilului de PIS;3. Ancheta sociala elaborata/ actualizata de asistentul social al CRI;4. Fişa de evaluare psihologică a copilului şi familiei;5. Raport de evaluare detaliată;6. PIS pentru reintegrarea/integrarea copilului în familie şi revizuiri ale PIS;7. Contractul cu clientul;8. Rapoarte de întâlnire copil-familie;9. Fişe de monitorizare a cazului;10. Rapoarte de monitorizare a cazului;11. Hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului (CPC)/ instanţei de revocare a măsurii de protecţie (în cazul reintegrării) sau Hotărârea CPC/ instanţei de plasament (în cazul integrării copilului în familia extinsa sau substitutivă);12. Decizia de închidere a cazului. + 
Anexa 5───────la ghidul metodologic─────────────────────PLAN ANUAL DE ACTIUNEModelPerioada: …………

____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește