GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002

privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare



Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), şi anume aceea prin care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte problemele care trebuie tratate în raportul la studiul de evaluare a impactului şi gradul de extindere a acestora.Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de definire a domeniului evaluării.Prezentul ghid metodologic este destinat autorităţilor competente pentru protecţia mediului pentru a fi folosit în scopul stabilirii indrumarului, dar poate fi consultat şi de către elaboratorii studiului de evaluare sau de către alţi factori interesaţi.Scopul etapei de definire a domeniului evaluării este ca în final raportul la studiul de evaluare sa răspundă cerinţelor specificate în îndrumar, identificate pe baza caracteristicilor fiecărui proiect.Ghidul metodologic este structurat în doua părţi. + 
Partea I:1. Locul şi rolul etapei de definire a domeniului evaluării ca parte componenta a procedurii EIM2. Aspecte practice ale realizării etapei de definire a domeniului EIM3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM. + 
Partea a II-a:– Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. + 
Partea I1. Locul şi rolul etapei de definire a domeniului evaluării ca parte componenta a procedurii EIMEvaluarea impactului asupra mediului este procesul prin care proiectele activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activităţii, mărimea şi/sau amplasamentul lor, sunt supuse unei evaluări a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.În cadrul acestui proces etapa prin care se determina problemele care vor fi supuse evaluării şi gradul de extindere a acestora este numita etapa de definire a domeniului evaluării.Într-o analiza privind modul în care a fost implementata Directiva 85/337/EEC , efectuată în 1997 pentru Comisia Europeană, s-a făcut recomandarea ca etapa de definire a domeniului să fie introdusă ca unul dintre mijloacele de intarire a rolului EIM în atingerea obiectivelor de protecţie a mediului. Aceasta recomandare a fost adoptată prin Directiva 97/11/EC care modifica Directiva 85/337/EEC , prin care se cere statelor membre care nu au încă aceasta etapa în procedura EIM sa introducă o asemenea etapa măcar într-o formă minima, şi anume: autoritatea competentă trebuie să emita o opinie asupra conţinutului raportului la studiul de evaluare a impactului.Directiva permite, de asemenea, ca etapa de definire a domeniului să fie introdusă ca parte obligatorie a procedurii EIM, atunci când statele membre doresc acest lucru.Procesul EIM este conform cu Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că proiectele activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activităţii, mărimea şi/sau amplasamentul lor, să fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.Faza de definire a domeniului evaluării urmează celei de încadrare a acţiunii propuse în tipurile de obiective şi activităţi cu impact semnificativ asupra mediului care se supun evaluării acestor efecte. Aceasta faza era prevăzută la art. 11 lit. c) şi d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, iar modul sau de desfăşurare era reglementat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 125/1996, paragraful 4.3.1.În urma procesului de armonizare a legislaţiei naţionale de mediu cu cea a Uniunii Europene, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri a fost modificată o serie de prevederi în legătură cu evaluarea impactului asupra mediului.Cerinţele privind etapa de definire a domeniului sunt continuate în:– art. 3 alin. (4) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002;– art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002.Stabilirea domeniului evaluării se realizează de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului cu sprijinul autorităţilor din colectivul de analiza tehnica (CAT), respectându-se Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002, şi pe baza indicaţiilor din prezentul ghid.Ca urmare a definirii domeniului evaluării, autorităţile competente pentru protecţia mediului transmit titularului de proiect un îndrumar pe care acesta este obligat sa îl respecte în evaluarea impactului asupra mediului şi la întocmirea raportului la studiul de evaluare.2. Aspecte practice ale realizării etapei de definire a domeniului EIMPrin realizarea etapei de definire a domeniului trebuie să se răspundă la 3 întrebări majore:– care sunt efectele potenţiale asupra mediului, generate de proiect;– care dintre aceste efecte sunt cele mai importante şi de aceea necesita o analiza mai profunda în studiul de evaluare a impactului asupra mediului;– care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate în considerare.Indicaţii practice pentru abordarea primelor doua probleme sunt prezentate la pct. 3.2.1. Identificarea variantelor posibilePrin variante posibile se înţelege celelalte moduri fezabile în care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizează proiectul, ca de exemplu un alt mod de acţiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului.Variantele pot lua forme diferite, mergandu-se de la o strategie de înalt nivel până la un proiect detaliat, şi pot să se refere la:– strategii alternative: de exemplu, aceea de a gestiona resursele sau de a reduce pierderile în loc de a exploata alte resurse;– variante de amplasament sau de traseu pentru întregul proiect sau pentru părţi componente ale acestuia;– variante de tehnologii şi/sau de materii prime: de exemplu, construirea unei centrale termice pe gaze în locul unei centrale termice pe cărbuni;– variante de realizare a unor părţi componente ale proiectului sau de amplasare a acestora (de exemplu, amplasarea activităţilor care produc zgomot la distanta mai mare faţă de receptorii sensibili);– variante de măsuri de limitare a efectelor adverse (de exemplu, construirea unui ecoduct pentru a asigura posibilitatea traversarii unei autostrăzi de către animalele din zona, în loc de a realiza un habitat compensatoriu).Alternativa "zero", care corespunde situaţiei fără realizarea proiectului, trebuie să fie considerată referinţa faţă de care se determina efectele proiectului. Aceasta va include, unde este cazul, modificările condiţiilor de mediu faţă de situaţia momentului prezent, rezultate ca urmare a altor dezvoltări care sunt în curs de realizare în vecinătate.Tipurile de variante pot sa depindă de statutul titularului proiectului; de exemplu, un titular de proiect din domeniul public dispune de o gama de variante mai larga decât titularul proiectului din sectorul privat.În etapa de definire a domeniului evaluării se determina şi gradul de detaliere în care titularul proiectului va analiza variantele, de exemplu modul în care va acţiona pentru a identifica variantele posibile sau cat de detaliat va estima impactul asupra mediului în comparatie cu proiectul propus. Dacă titularul proiectului a adoptat o atitudine pozitiva în considerarea aspectelor de mediu încă din fazele timpurii ale planificarii proiectului, variantele ar trebui sa fi fost explorate deja, iar definirea domeniului va trebui numai sa confirme ca au fost luate în considerare toate variantele posibile.Tabelul nr. 1 se utilizează în aprecierea facuta de autoritatea competentă pentru protecţia mediului asupra alternativelor/variantelor pe care titularul proiectului le-a luat în considerare.    TABELUL 1     Tipuri de variante

2.2. Alte rezultate ale etapei de definire a domeniuluiPe lângă identificarea principalelor efecte şi a variantelor care urmează să fie luate în considerare în raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate să se refere şi la planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. În acest caz se pot avea în vedere următoarele:– identificarea şi planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea stării existente a mediului şi pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect;– trecerea în revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului şi selectarea celor mai potrivite metode în funcţie de importanţa şi de complexitatea fiecărui aspect, de tipul şi resursele disponibile, precum şi de tipul de informaţii care ar putea fi folositoare în procesul de decizie;– selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luându-se în considerare cerinţele legislative, politicile şi practicile curente şi condiţiile locale;– identificarea organizaţiilor sau a autorităţilor ce vor fi consultate pentru elaborarea studiului de impact;– specificarea programului şi a termenelor/punctelor-cheie legate de procesul de planificare a proiectului şi de procedurile de autorizare relevante;– definirea cerinţelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv organizarea, managementul, experienta necesară etc., fără a se indica o anumită persoana fizica sau juridică atestata;– definirea cuprinsului raportului la studiul de impact.La definirea domeniului este util să se ţină seama de aspectele care se iau în considerare la eliberarea celorlalte avize necesare pentru activitatea respectiva.3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIMÎn acest capitol se prezintă indicaţii asupra modului în care se poate identifica impactul semnificativ, care va trebui să fie analizat mai detaliat în cadrul evaluării.Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua în considerare:– toate activităţile implicate de realizarea proiectului;– toate componentele mediului receptor, adică mediul care va suporta efectele proiectului;– toate interactiunile potenţiale dintre activităţi şi componente.În acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului şi o lista ajutatoare.Lista de control pentru definirea domeniului, prezentată în tabelul nr. 2, conţine aceleaşi 90 de întrebări care în lista de control la etapa de încadrare se refereau la caracteristicile proiectului. Faţa de cele trei coloane din lista de la etapa de încadrare, se adauga alte 2 coloane, astfel: coloana 4, care cuprinde componentele de mediu afectate, şi coloana 5, în care se exprima posibilitatea ca efectul asupra respectivei componente de mediu din coloana 4 să fie semnificativ.    TABELUL 2                                     LISTA                  de control pentru definirea domeniului evaluării

3.1. Identificarea impactului potenţialPentru fiecare intrebare la care, în urma etapei de încadrare, răspunsul din coloana 3 este de tipul "Da" sau "?", utilizatorul trebuie să completeze coloana 4 cu acele componente de mediu care vor fi afectate.Pentru a identifica componentele mediului receptor care ar putea fi afectate, utilizatorul va folosi lista componentelor de mediu potenţial afectate, prezentate în tabelul nr. 3.    TABELUL 3                                     LISTA                    componentelor de mediu potenţial afectate

Se recomanda discutarea listei de control de către autoritatea publică pentru protecţia mediului în colaborare cu titularul proiectului, cu elaboratorul raportului la studiul de evaluare a impactului, cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai altor instituţii potenţial interesate.Atunci când se utilizează lista de control, este important să se ţină seama de faptul ca o interactiune directa/primara dintre o acţiune implicata de proiect şi o componenta de mediu poate avea ca rezultat şi efecte secundare, de ordinul 3, 4 s.a.m.d. De exemplu, o modificare a albiei unui curs de apa poate conduce la modificarea parametrilor hidrologici; acest lucru ar putea avea ca urmare afectarea calităţii apei şi a stării ecologice a cursului de apa, iar acest fapt va afecta folosinţă piscicolă şi alţi utilizatori de apa.Utilizatorii listei de control trebuie, de asemenea, sa ţină seama de faptul ca efectele pot fi permanente sau pe termen lung, temporare (de exemplu, numai în perioada de construcţie) sau intermitente (de exemplu, numai în anumite perioade de activitate sau numai în anumite perioade ale anului).3.2. Concentrarea atenţiei pe impactul-cheieEste de multe ori dificil pentru persoanele care efectuează definirea domeniului sa decidă care efect este semnificativ. Gradul de semnificaţie poate fi definit în funcţie de importanţa pe care efectul respectiv o poate avea în luarea deciziei de eliberare a acordului de mediu. Pentru a decide dacă un efect poate fi considerat ca semnificativ, pentru fiecare dintre componentele identificate în coloana 4 se vor pune următoarele întrebări:● Natura efectului – impactul este deosebit de complex sau este unul neobisnuit în zona respectiva?● Mărimea sau importanţa efectului – cat de mult se va schimba situaţia existenta?● Extinderea geografică a efectului – pe ce zona se va resimti efectul?● Exista posibilitatea unui impact transfrontiera?● Câţi oameni sau câţi alţi receptori vor fi afectaţi?● Vor fi afectate resurse ori alte caracteristici valoroase sau rare ale mediului?● Exista riscul de depasire a standardelor de mediu?● Exista riscul să fie afectate arii sau zone protejate?● Care este probabilitatea de aparitie a impactului?● Impactul va fi pe termen scurt, mediu sau lung?● Impactul va fi permanent sau temporar?● Impactul se va manifesta continuu sau intermitent?Pentru un impact intermitent care va fi frecventa de manifestare?● Impactul va fi ireversibil?● Impactul poate fi remediat sau compensat?● Titularul de proiect este de acord sa introducă în propunerea de proiect măsurile necesare pentru a evita, reduce sau compensa impactul advers semnificativ?Pe baza raspunsurilor la aceste întrebări utilizatorul va completa coloana 5 cu DA/NU, după cum se intrevede posibilitatea ca impactul asupra componentei analizate să fie sau nu semnificativ. Pentru cazurile în care răspunsul din coloana 5 este de tipul DA, utilizatorul va explica de ce considera ca impactul este semnificativ.3.3. Elaborarea indrumaruluiÎnscrisurile din coloanele 4 şi 5 reprezintă totalitatea problemelor care trebuie tratate în evaluarea impactului asupra mediului şi cuprinse în raportul la studiul de impact, constituind astfel conţinutul indrumarului.3.4. Varianta de utilizare a listelor de controlÎn mod optional, lista de control pentru definirea domeniului poate fi utilizata şi sub forma de matrice, în care, pe linii, se trec acţiunile/efectele proiectului, iar în coloane se trec componentele de mediu. Potentialele interactiuni sau relaţii dintre activităţi şi componente sunt identificate prin marcarea celulelor relevante din cadrul matricei.    TABELUL 4                     MATRICEA IMPACTULUI

 + 
Partea a II-aStructura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiLa redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda următoarea structura:1. Informaţii generale– informaţii despre titularul proiectului: numele şi adresa companiei titularului, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;– informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: numele şi adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;– denumirea proiectului;– descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/ postinchidere);– durata etapei de funcţionare;– informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei – se completează tabelul nr. 1.1.    TABELUL 1.1        Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

– informaţii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice –se completează tabelul nr. 1.2.    TABELUL 1.2          Informaţii despre materiile prime şi despre substantele                          sau preparatele chimice

––––Notă …
*) Conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001, şi Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.Notă …
**) Conform art. 7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001.– informaţii despre poluantii fizici şi biologici care afectează mediul, generati de activitatea propusă – se completează tabelul nr. 1.3, unde prin tipul poluarii se înţelege: zgomot, radiaţie electromagnetica, radiaţie ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi);– alte tipuri de poluare fizica sau biologica;– descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;– localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;– pentru fiecare alternativa: informaţii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară etc.;– informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului;– informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.    TABELUL 1.3

2. Procese tehnologice2.1. Procese tehnologice de producţie:– descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere;– valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile – se completează tabelul nr. 2.1.    TABELUL 2.1                              VALORILE LIMITA           ale parametrilor relevanti (consum de apa şi energie, poluanti             în aer şi apa, generarea deşeurilor) atinsi prin tehnicile                  propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

––––-Notă …
*) consum de energie, în GJ, raportat la unitatea de produs sau de materie prima;Notă …
*) consum de apa, în mc, raportat la unitatea de produs sau de materie prima;Notă …
*) emisii de poluanti atmosferici: concentratii în mg/mc şi cantităţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie prima;Notă …
*) emisii de poluanti în apa: concentratii în mg/l şi cantităţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie prima;Notă …
*) deşeuri generate: cantităţi în kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima.Notă …
**) Compararea şi evaluarea viabilitatii acestora în concordanta, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea EuropeanăNotă …
**) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazelor de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla.Notă …
**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobată şi modificată prin Legea nr. 645/2002;Notă …
***) conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante.2.2. Activităţi de dezafectareEchipamentele, instalaţiile, utilajele, clădirile ce urmează a fi dezafectate: descriere; substanţe conţinute/stocate (inclusiv azbest şi PCB); tehnologia de dezafectare aferentă; măsuri, echipamente şi condiţii de protecţie.3. DeşeuriGenerarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Aceste aspecte se tratează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Se completează tabelul nr. 3.1.    TABELUL 3.1                          Managementul deşeurilor

––––Notă …
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.Notă …
**) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.Notă …
***) La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistica.4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora:Descrierea şi analiza impactului potenţial datorat atât perioadei de construcţie, cat şi perioadei de funcţionare a proiectului.După caz, se descrie şi se analizează impactul potenţial datorat şi perioadelor de închidere a activităţii, refacere a mediului şi postinchidere.Se analizează orice impact semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a impactului şi de evaluare.Se recomanda exprimarea cantitativă în ceea ce priveşte mărimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic.Descrierea şi analiza măsurilor de prevenire/evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ. Aceste măsuri se stabilesc pentru fiecare componenta de mediu.Descrierea şi analiza impactului transfrontiera.4.1. Apa:condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului:● starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri şi concentratii de poluanti; evaluarea contaminarii – obligatoriu pentru straturile freatice şi, după caz, pentru cele de medie şi mare adancime;● caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta faţă de prizele de apa, abundenta apei în zona;– informaţii de baza despre corpurile de apa de suprafaţa, după caz: numele, debite caracteristice (pentru râuri), suprafaţa, volumul, adâncimea medie şi maxima (pentru lacuri) etc.;– informaţii de baza despre apa subterana: orizontul, adâncimea, capacitatea;– descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane, corpuri de apa de suprafaţa, sursa de alimentare cu apa a localităţii respective şi condiţiile tehnice ale alimentarii cu apa a localităţii, ape pluviale etc.);– descrierea sistemelor de drenaj şi ameliorare.Alimentarea cu apa:– caracteristici cantitative ale sursei de apa în secţiunea de prelevare: debit modul, debit mediu lunar/zilnic cu diverse asigurări (95%, 80% etc.);– instalaţii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica;– motivarea metodei propuse de alimentare cu apa;– măsuri de imbunatatire a alimentarii cu apa;– informaţii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici;– motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de producţie, dacă este cazul;– alţi utilizatori de apa curenţi sau prognozati în zona de impact a activităţii propuse;– alte informaţii prezentate tabelar ca în tabelul nr. 4.1.1.    TABELUL 4.1.1

Managementul apelor uzate:– descrierea surselor de generare a apelor uzate;– cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.) – se completează tabelul nr. 4.1.2.    TABELUL 4.1.2    BILANŢUL                         apelor uzate

– regimul/graficul generarii apelor uzate;– refolosirea apelor uzate, dacă este cazul;– alte măsuri pentru micşorarea cantităţii de ape uzate şi de poluanti etc.;– sistemul de colectare a apelor uzate;– locul de descărcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea oraseneasca, în statia de epurare sau direct în receptori naturali etc.;– condiţii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare a altor obiective economice;– indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti;– instalaţiile de preepurare şi/sau epurare, dacă exista: capacitatea statiei şi metoda de epurare folosită;– gospodărirea namolului rezultat.După caz:– încărcarea cu poluanti a apelor evacuate în reţeaua de canalizare oraseneasca sau direct în statia de epurare, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002); sau– încărcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orăşeneşti provenite sau nu din staţii de epurare evacuate în receptorii naturali, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002);– receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descărcate direct: numele receptorului, caracteristicile acestuia, eventuala amplasare în zone sensibile, condiţiile iniţiale de calitate a apei, amplasamentul descărcării faţă de coordonatele receptorului etc.Prognozarea impactului:– impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;– impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului;– calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare;– impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa şi asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate şi evacuate;– folosinţe de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alţi utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate;– posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apa (descrierea pagubelor potenţiale);– impactul transfrontiera.Măsuri de diminuare a impactului:– măsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa;– alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa şi a zonelor de mal ale acestora;– zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologica în jurul surselor de apa, lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apa potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor şi namolurilor terapeutice, conform Hotărârii Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară;– măsuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor.Harti şi desene la capitolul "Apa":– plan de situaţie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, reţele de alimentare, staţii de tratare a apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate, centuri şi zone de protecţie a corpurilor de ape de suprafaţa, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologica;– pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale utilizării de namoluri şi îngrăşăminte naturale, amplasamente propuse pentru prelevarea de probe şi efectuarea de măsurători asupra apelor de suprafaţa;– plan de situaţie, cu indicarea clădirilor existente sau planificate să fie demolate, reţele de utilităţi, depozitarea substanţelor periculoase şi a deşeurilor, zone recuperate şi reutilizate;– încadrarea în planul de sistematizare pe verticala a teritoriului.4.2. AerulDate generale:– condiţii de clima şi meteorologice pe amplasament/zona;– informaţii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiaţie solara, condiţii de transport şi difuzie a poluantilor;– scurta caracterizare a surselor de poluare stationare şi mobile existente în zona, surse de poluare dirijate şi nedirijate; informaţii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.Surse şi poluanti generati:– identificarea şi caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activităţi/instalaţii/echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursaVor fi identificate şi caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare, mobile, dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafaţa, de volum, elaborandu-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului.Inventarele de emisii se vor elabora în mod distinct pentru toate etapele proiectului: construcţie, funcţionare şi, după caz, închidere, refacerea mediului, postinchidere.Pentru un obiectiv aflat în funcţiune (proiect de reconstrucţie sau extindere) se prezintă, pe lângă datele cerute pentru obiective noi, şi date privind inventarul poluantilor emisi pentru anul calendaristic anterior efectuării studiului sau pentru un an corespunzător funcţionarii obiectivului la cea mai mare capacitate.Pentru obiective noi: debitele de poluanti emisi se calculează separat pentru fiecare dintre sursele stationare şi cele mobile, prezentându-se consumul de combustibil, consumul de materii prime, producţia, tipul de echipament de producere a energiei şi cel tehnologic, condiţii de funcţionare, variabilitatea temporala a consumurilor şi producţiei – anuală, lunară, saptamanala, zilnica, orara -, metodologiile de calcul al emisiilor de poluanti (cu referire la metodologiile aprobate prin acte normative), alte caracteristici necesare calculului şi rezultatele calculului.Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidenţia poluantii toxici şi periculosi (inclusiv mutageni şi cancerigeni).Rezultatele calculelor: se vor prezenta tabelar comparativ, după caz, cu limitele maxime admise în concordanta cu normativele de mediu în vigoare, conform modelelor din tabelele nr. 4.2.1-4.2.3.    TABELUL 4.2.1                          Surse stationare dirijate

    TABELUL 4.2.2                   Surse stationare nedirijate

    TABELUL 4.2.3                               Surse mobile

Se întocmeşte o lista a poluantilor/grupelor de poluanti emisi de sursele aferente obiectivului, comuni cu poluantii emisi de obiectivele invecinate, care se cumulează cu poluarea existenta în zona.Pentru surse de poluare stationare se completează şi tabelul nr. 4.2.4.    TABELUL 4.2.4    (partea 1)

*) codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)    TABELUL 4.2.4    (partea a 2-a)                           SURSE STATIONARE              de poluare a aerului, poluanti generati şi emisi

––––-* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)NOTĂ:Coloanele 23 şi 24 se vor completa numai pentru sursele liniare şi de suprafaţa.Se va utiliza sistemul de coordonate geografic. În cazul în care nu este posibil, se va utiliza un sistem de coordonate relativ, stabilit pe harta topografica a zonei în care se va amplasa obiectivul, indicandu-se coordonatele geografice ale originii sistemului ales.Prognozarea poluarii aerului:Pentru calculul concentratiilor de poluanti (imisii), utilizându-se modelarea matematica a dispersiei poluantilor în atmosfera, se vor furniza următoarele informaţii:– scurta descriere a modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate;– datele de intrare în model/modele: inventarul de emisii, datele meteorologice, grila de calcul;– dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se calculează dispersia poluantilor în aer (se vor utiliza coordonatele geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografica a zonei, cu indicarea coordonatelor geografice ale originii);– informaţii despre poluarea de fond a aerului.Calculele de dispersie se fac pentru poluantii emisi şi pentru grupele de poluanti care au efect cumulativ (inclusiv poluantii emisi de obiectiv şi poluarea de fond), luându-se ca baze de timp perioadele de mediere cărora le sunt asociate valori-limita prevăzute de legislaţia în vigoare.În cazul poluantilor mutageni şi cancerigeni se va efectua o evaluare a riscului potenţial pentru sănătatea populaţiei, luându-se în considerare informaţiile din literatura de specialitate, cu indicarea surselor documentare.Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentratiile maxime de poluanti la nivelul solului (inclusiv distanta faţă de sursa/limita amplasamentului), se prezintă comparativ cu valorile-limita şi, după caz, cu pragurile de alerta, conform legislaţiei de mediu în vigoare; aceste informaţii se vor prezenta tabelar şi utilizându-se reprezentarea pe harti, la scara convenabila, a curbelor de izoconcentratie.Pentru prezentarea rezultatelor se vor utiliza tabelele 4.2.5 şi 4.2.6.    TABELUL 4.2.5                Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere

    TABELUL 4.2.6              Comparatie între concentratiile maxime şi valorile-limita

Pentru prezentarea rezultatelor se pot utiliza şi alte modele de tabele relevante.Analiza rezultatelor obţinute în urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor în atmosfera se va efectua comparativ cu valorile-limita pentru concentratiile de poluanti în atmosfera (imisii), prevăzute de legislaţia în vigoare. Analiza rezultatelor va viza toţi receptorii sensibili din zona de influenţa a obiectivului.Pentru un obiectiv aflat în funcţiune (proiect de reconstrucţie sau extindere) calculele de dispersie se vor efectua în trei variante privind emisiile de poluanti: emisii de la sursele existente în cadrul obiectivului, emisii de la sursele viitoare, emisii cumulate de la sursele existente şi sursele viitoare.Analiza rezultatelor va evidenţia aportul surselor viitoare la poluarea aerului din zona de influenţa, inclusiv potenţialul impact transfrontiera.Măsuri de diminuare a impactului:– soluţii tehnice pentru controlul poluarii aerului (reducerea poluarii, epurarea gazelor emise, îmbunătăţirea parametrilor de emisie etc.). Dacă exista soluţii tehnice alternative, se va motiva alternativa aleasă;– instalaţii propuse pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate) şi eficienta lor – se completează tabelul nr. 4.2.7;    TABELUL 4.2.7        Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),                      măsuri de prevenire a poluarii aerului

– măsuri de diminuare a poluarii aerului în condiţii de dispersie nefavorabile;– zone de protecţie sanitară (ZPS); mărimea ZPS în concordanta cu normativele; modificarea ZPS, luându-se în considerare impactul proiectului asupra sănătăţii şi mediului;– descrierea ZPS – informaţia despre zone rezidentiale/zone cu receptori sensibili şi despre alte activităţi existente sau propuse în zona de impact;– alte măsuri de diminuare a impactului asupra aerului în zona.Harti şi desene la capitolul "Aer":– plan de situaţie al teritoriului pe o raza de cel puţin 2 km depărtare de la amplasamentul proiectului propus. Dacă înălţimea unei surse de poluare este H > 40 m, planul de situaţie va acoperi o zona cu raza de cel puţin 50 x H.Planul de situaţie va cuprinde o arie suficient de extinsă pentru a se evidenţia zonele în care nivelurile de poluare ating sau depăşesc valorile limita şi/sau alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili.Planul de situaţie va fi constituit din harta topografica a teritoriului.Planul de situaţie va include: obiectivul propus, cu delimitarea perimetrului amplasamentului, localizarea surselor de poluare aferente acestuia, zona de protecţie sanitară (cea definită conform normativelor şi cea modificată, dacă este cazul), roza vanturilor, zone de recreere existente, alte zone cu receptori sensibili, sursele de poluare existente în zona.Se întocmesc harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului/proiectului propus şi a curbelor de izoconcentratie pentru poluantii emisi, precum şi cu indicarea efectului cumulativ pentru poluantii/grupele de poluanti în zona de impact semnificativ.4.3 Solul:– caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia granulometrica, permeabilitatea, densitatea);– condiţiile chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-humus etc.), activitate biologica, poluarea în zona. Acestea se prezintă diferenţiat după tipul de folosinţă actuala a terenului: teren agricol, zona forestieră, zona industriala etc.;– vulnerabilitatea şi rezistenta solurilor dominante;– tipuri de culturi pe solul din zona respectiva;– poluarea existenta: tipuri şi concentratii de poluanti.Surse de poluare a solurilor:– surse de poluare a solului, fixe sau mobile, ale activităţii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri şi cantităţi/concentratii estimate de poluanti.Prognozarea impactului:– suprafaţa, grosimea şi volumul stratului de sol fertil care este decopertat în timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului;– impactul prognozat cauzat de poluare, luându-se în considerare tipurile dominante de sol; acumulari şi migrari de poluanti în sol;– impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusă (proiect);– modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunilor;– compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor;– modificări în activitatea biologica a solurilor, a calităţii, vulnerabilitatii şi rezistentei;– impactul transfrontiera.Măsuri de diminuare a impactului:– propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat;– măsuri de diminuare a poluarii şi impactului;– măsuri de diminuare a impactului fizic asupra solului;– alte măsuri.Harti la capitolul "Sol":Se traseaza diagrame ale zonei cu: indicarea solurilor dominante, compoziţiei granulometrice, eroziunea curenta etc., precum şi diagrame cu suprafeţele de sol afectate de activitatea propusă, cum ar fi: decopertarea stratului de sol fertil, depozitarea şi refolosirea lui, eroziunea prognozata etc.4.4. Geologia subsolului:– caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compoziţie, origini, condiţii de formare;– structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica;– protecţia subsolului şi a resurselor de apa subterane;– poluarea subsolului, inclusiv a rocilor;– calitatea subsolului;– resursele subsolului – prospectate preliminar şi comprehensiv, preconizate şi detectate;– condiţii de extragere a resurselor naturale;– relaţia dintre resursele subsolului şi zone protejate, zone de recreere sau peisaj;– condiţii pentru realizarea lucrărilor de inginerie geologica;– procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren;– obiective geologice valoroase protejate.Impactul prognozat:– impactul direct asupra componentelor subterane – geologice;– impactul schimbărilor în mediul geologic asupra elementelor mediului – condiţii hidro, reţeaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc., produse de proiectul propus;– impactul transfrontiera.Măsuri de diminuare a impactului:– diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea amplasamentului, recultivare, renaturalizare etc.Harti la capitolul "Subsol":– harta geologica;– profile transversale geologice pentru extragerea resurselor naturale sau pentru lucrări de inginerie geologica de construcţie;– localizarea resurselor subterane;– vulnerabilitatea subsolului;– localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice.4.5. Biodiversitatea:– informaţii despre biotopurile de pe amplasament: păduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafaţa – lacuri, râuri, heleşteie – şi nisipuri;– informaţii despre flora locală; vârsta şi tipul pădurii, compozitia pe specii;– habitate ale speciilor de plante incluse în Cartea Roşie; specii locale şi specii aclimatizate; specii de plante cu importanţa economică, resursele acestora; zone verzi protejate; păşuni;– informaţii despre fauna locală; habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Roşie; specii de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de peşti;– rute de migrare; adaposturi de animale pentru creştere, hrana, odihna, iernat;– informaţii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza în mod obişnuit, resursele acestora.Impactul prognozat:– modificări ale suprafeţelor de păduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, râuri etc.), plaje produse de proiectul propus. Impactul potenţial asupra mediului natural;– modificarea suprafeţei zonelor împădurite (%, ha) produsă din cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de padure, impactul acestor schimbări asupra mediului;– distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie;– modificarea/distrugerea populaţiei de plante;– modificarea compoziţiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare;– modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţa economică;– degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.), impactul potenţial asupra mediului;– distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse în Cartea Roşie;– alterarea speciilor şi populatiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate;– dinamica resurselor de specii de vanat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale;– modificarea/distrugerea rutelor de migrare;– modificarea/reducerea spaţiilor pentru adaposturi, de odihnă, hrana, creştere, contra frigului;– alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci;– pericolul distrugerii mediului natural în caz de accident;– impactul transfrontiera.Măsuri de diminuare a impactului:– măsuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbări ale suprafeţelor împădurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri, râuri etc.) şi plajelor;– protecţia şi reconstructia resurselor biologice;– protecţia şi reconstructia speciilor incluse în Cartea Roşie;– măsuri de protecţie şi restaurare a rutelor de emigrare;– măsuri de protecţie sau reducere a degradării florei;– măsuri de protecţie sau reconstrucţie a adaposturilor pentru animale;– replantarea arborilor sau a ierbii;– măsuri de protejare a faunei acvatice în timpul prelevarii apei;– alte măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii.Harti şi desene la capitolul "Biodiversitate":Se realizează harti/desene, cu indicarea habitatelor şi a rutelor de migratie a speciilor din Cartea Roşie, modificărilor suprafeţelor împădurite, pajiştilor, zonelor umede, corpurilor de apa, plajelor.4.6. Peisajul:– informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia;– caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament;– caracteristicile reţelei hidrologice;– zone împădurite în arealul amplasamentului.Impactul prognozat:– tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificări în utilizarea terenului; impactul acestor schimbări asupra stabilitatii peisajului;– explicarea utilizării terenului pe amplasamentul propus – se completează tabelul nr. 4.6.1;    TABELUL 4.6.1                  Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

– raportul dintre teritoriul natural sau cel parţial antropizat şi cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafeţe construite), schimbări ale acestui raport;– impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel transfrontiera;– relaţia dintre proiect şi zonele protejate (rezervaţii, parcuri naturale, zone-tampon etc.), impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protecţie şi stadiul folosirii lor;– relaţia dintre proiect şi zonele naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri în zonele împădurite, campinguri, corpuri de apa), impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinţei lor;– vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare;– numărul (abundenta) şi diversitatea punctelor de observare şi rezistenta acestora la un număr mare de vizitatori; stabilirea punctelor de observare.Măsuri de diminuare a impactului:– fezabilitatea, dimensiunile şi măsurile de recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul şi din afară amplasamentului;– folosirea terenului din amplasamentul propus în scop recreativ;– măsuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor şi a tipului de construcţie, modelarea interactiunii dintre relief şi clădiri, zone verzi pe amplasament, creşterea potenţialului estetic.Harti la capitolul "Peisaj":– o harta cu indicarea folosinţei terenului, schimbărilor şi măsurilor de protecţie;– o harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural şi asupra zonelor protejate;– o harta/schita cu indicarea impactului estimat asupra resurselor estetice şi care asigura recreerea;– o schita cu indicarea zonelor verzi plantate în teritoriu.4.7. Mediul social şi economic:– impactul potenţial al activităţii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaţiei locale;– număr de locuitori în zona de impact, schimbări de populaţie;– locuitori permanenţi şi vizitatori; tendinte de migratie a locuitorilor;– caracteristicile populaţiei în zona de impact (distribuţie după vârsta, sex, educaţie, dimensiunea familiei, grup etnic);– impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale, piaţa de muncă, dinamica şomerilor;– investiţiile locale şi dinamica acestora;– preţul terenului în zona aflată în discuţie (rezidentiala, comercială, zone industriale) şi dinamica acestuia;– impactul potenţial asupra activităţilor economice (agricultura, silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, construcţia de locuinţe cu unul sau mai multe etaje, comerţ angro sau en detail);– impact potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţa din zona;– public posibil nemulţumit de existenta proiectului;– informaţii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor;– impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţa ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, scăderea calităţii hranei).Măsuri de diminuare a impactului:– măsuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural şi economic.4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:– impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale;– impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.5. Analiza alternativelorPentru identificarea alternativei optime, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va cuprinde:● descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment pentru demararea proiectului, alte soluţii tehnice şi tehnologice, măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta;● analiza mărimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi eficienta măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului şi pe fiecare componenta de mediu.În funcţie de tipul proiectului se pot aplica diverse metode de analiza şi de comparatie a alternativelor, precum: liste de control, matrice, harti, modele matematice (inclusiv GIS – Geographical Information System), metode de analiza statistica şi economică etc.Pe baza informaţiilor de mai sus se efectuează analiza şi compararea alternativelor studiate, cu luarea în considerare a impactului asupra componentelor mediului şi a interactiunii dintre acestea.6. MonitorizareaSe furnizează un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicitatii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor.În funcţie de tipul proiectului se prevede că monitorizarea să se facă atât în timpul fazelor de construcţie, cat şi de funcţionare, respectiv în timpul fazelor de închidere, refacere a mediului şi postinchidere.7. Situaţii de risc:– riscuri naturale (cutremur, inundaţii, seceta, alunecări de teren etc.);– accidente potenţiale (analiza de risc);– analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii;– planuri pentru situaţii de risc;– măsuri de prevenire a accidentelor.Analiza situaţiilor de risc se prezintă în rezumat, comparativ, pentru fiecare alternativa la proiect.8. Descrierea dificultăţilorSe descriu dificultăţile (tehnice sau practice) intampinate de titular în timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului.9. Rezumat fără caracter tehnicSe realizează un rezumat, fără date tehnice, al tuturor informaţiilor furnizate în raport, care să cuprindă cel puţin:a) descrierea activităţii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor ştiinţifice etc.; … b) metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacă exista, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului; … c) impactul prognozat asupra mediului; … d) identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul; … e) măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu; … f) concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului; … g) prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţa şi asupra condiţiilor sociale în comunitatile afectate de impact; … h) enumerarea, după caz, a altor avize, acorduri obţinute; … 10. Documente anexateEvaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului şi minutele prezentării raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică.––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește