GHID INFORMATIV din 28 aprilie 2015

privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu în anul 2015*)



Notă …

──────────
*) Aprobat de Ordinul nr. 726/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015.
────────── + 
CUPRINS1. DEFINIȚII2. CADRUL LEGISLATIV2.1. Legislație națională2.2. Legislație europeană3. SCOPUL GHIDULUI4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU – PREZENTARE GENERALĂ5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU5.1. Diversificare culturi pentru suprafețele de teren arabil cuprinse între 10 și 30 hectare5.2. Diversificare culturi pentru suprafețele de teren arabil mai mari de 30 hectare5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 și 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică în cazul următor:5.4. Excepții pentru diversificarea culturilor6. MENȚINEREA PAJIȘTILOR PERMANENTE EXISTENTE – COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMÂNIA – COMPONENTĂ A PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU7.1. Terase7.2. Elemente de peisaj7.2.1. Garduri vii/fâșii împădurite7.2.2. Arbori izolați7.2.3. Arbori în aliniament7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie7.2.5. Margini de câmp7.2.6. Iazuri7.2.7. Rigole7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție7.5. Zone împădurite7.6. Zone cu strat vegetal7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂȚII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU + 
ACRONIMEAPIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru AgriculturăANT – Ajutor Național TranzitoriuBPS – Basic Payment Scheme (schema de plată de bază)GAEC – Bune Condiții Agricole și de MediuIACS – Sistemul Integrat de Administrare și ControlLPIS – Sistemul de Identificare a Parcelelor AgricoleMADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuralePAC – Politica Agricolă ComunăSAPS – Schema de Plată Unică pe SuprafațăSMR – Cerințe legale în materie de gestionareUE – Uniunea EuropeanăZIE – Zone de Interes Ecologic + 
1. DEFINIȚII"fermier" înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă;"exploatație" înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;"suprafață agricolă" înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă și de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente;"terenuri arabile" înseamnă terenuri cultivate în scopul producției agricole sau suprafețe disponibile pentru producția agricolă dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile;"pajiști permanente" înseamnă pășuni permanente și fânețe permanente care reprezintă terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; această noțiune poate include și alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante;"iarbă sau alte plante furajere erbacee" înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obișnuit pe pajiști permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de semințe pentru pajiști și pot fi utilizate în hrana animalelor;"culturi permanente" înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotație a culturilor, altele decât pajiștile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulți ani;"culturi secundare" înseamnă culturile înființate pentru respectarea cerințelor privind zonele cu strat vegetal, care se înființează după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii;"specii forestiere cu ciclu scurt de producție" înseamnă suprafețe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;"pârloagă" înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1 an, pe același amplasament, întreținut în bune condiții agricole și de mediu;"anul de cerere" este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 8, alin. (1) lit. b) din ordonanță;"cererea unică de plată" este cererea de ajutor și/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plățile prevăzute la art. 1, alin. (2) și (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Național de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;"strat de referință" înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referință așa cum sunt definite la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității;"Pepiniere" înseamnă următoarele suprafețe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare:(i) pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi;(ii) pepiniere de pomi fructiferi și de fructe de pădure;(iii) pepiniere de plante ornamentale;(iv) pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită;(v) pepiniere de arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri și alți arbuști ornamentali, conifere ornamentale, precum și portaltoii acestora și materialul săditor;Sintagma "activitate agricolă" înseamnă, după caz:a)producția, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor și deținerea acestora în scopuri agricole, … b)menținerea unei suprafețe agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără nici o acțiune pregătitoare care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiționalitate, sau … c)efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetației prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puțin o dată pe an pe terenul arabil; … d)efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, prin pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un cosit anual pe pajiștile permanente, potrivit prevederilor legislației specifice în domeniul pajiștilor. În cazul pajiștilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe suprafețele de pajiști permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în derulare în cadrul măsurii 214 – "Plăți de agro-mediu" din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, activitatea minimă constă în pășunat cu asigurarea unei încărcături de cel puțin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un cosit anual. … e)efectuarea unei activități minime pe suprafețele agricole, menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puțin o tăiere anuală de întreținere ori cel puțin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreținere a solului, în cazul viilor și livezilor. … "hectar eligibil" înseamnă suprafața agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploatații.Suprafețele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiția hectarului eligibil prevăzută la art. 10, alin. (1) din OUG nr. 3/2015 pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale. Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole. În cazul pajiștilor permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic, definit în art. 10 al Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea suprafețelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate și nu determină aplicarea de sancțiuni. Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2%."parcelă agricolă" înseamnă o suprafață continuă de teren agricol, care face obiectul unei declarații din partea unui singur fermier, cu aceeași categorie de folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;"parcelă de referință" este o suprafață delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informații geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 și art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referință este blocul fizic."bloc fizic" este o suprafață de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile și care poate include una sau mai multe parcele agricole;"sistemul de informații geografice" (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informații geografice menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;"sistemul de identificare a parcelelor agricole" (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare și control (IACS), care funcționează la nivel de parcelă de referință. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;"material geografic" înseamnă hărțile sau alte documente utilizate pentru a comunica conținutul GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul și statele membre."suprafață determinată" înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafață, suprafața pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligații legate de condițiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață, suprafața loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la fața locului;"suprafața convertită (transformată)" înseamnă suprafața virtuală a ZIE obținută prin folosirea factorilor de conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014;"suprafața ponderată" suprafața virtuală a ZIE obținută după multiplicarea suprafeței efective determinate sau a suprafeței convertite cu factorii de ponderare ai Anexei II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014;"suprafața maximă eligibilă a parcelei de referință" este suprafața maximă pentru care se pot acorda plăți directe pentru fiecare bloc fizic."suprafața de pajiști permanente" înseamnă terenul cu pajiști permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum și suprafața cu pajiști permanente declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligației de a aplica practicile agricole benefice pentru climă și mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajiște permanentă în anul 2012;"suprafața agricolă totală" înseamnă suprafața agricolă declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermieri care fac obiectul obligației de a aplica practicile agricole benefice pentru climă și mediu.sintagma "menținerea unei suprafețe agricole într-o stare care o face adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, fără nici o acțiune pregătitoare care depășește cadrul metodelor și al utilajelor agricole uzuale", în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanță, înseamnă acțiunile pregătitoare, metodele și utilajele agricole care nu exced tehnologia specifică culturilor agricole;"livada tradițională utilizată extensiv" înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente prin cosit și/sau pășunat, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice și sunt acoperite cu specii furajere perene;"marginile de câmp" înseamnă suprafețe de teren aflate la dispoziția fermierului, situate la marginea parcelei și care constituie zone de interes ecologic. Lățimea acestora este cuprinsă între 1-20 m;"teren aflat la dispoziția fermierului" înseamnă terenul pentru care fermierul dovedește utilizarea legală a terenului.Zonele de interes ecologic care nu sunt "niciodată la dispoziția fermierului", potrivit art. 86, alin. (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafețele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j)"adiacent": elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâșii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct (art. 86, alin. (2) din Ordin MADR nr. 619/2015). + 
2. CADRUL LEGISLATIV2.1. Legislație naționalăLegea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală cu modificările și completările ulterioare; ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură începând cu anul 2015;Ordinul MMSC/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole;Ordinul nr. 1.234 din 14.11.2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă;Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.2.2. Legislație europeanăREGULAMENTUL (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al ConsiliuluiRegulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (art. 43-46);Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat;Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității.Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2014 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR) și de introducere a unor dispoziții tranzitoriiRegulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitateaRegulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comuneDirectiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor impotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p.1)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L20, 26.1.2010, p.17)Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L309, 24.11.2009, p.71)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitară în domeniul apei (JO L327, 22.12.2000, p.1)Directiva 92/43/CEE A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L206, 22.7.1992)Ghid privind stabilirea stratului ZIE menționat la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9 și 10 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 + 
3. SCOPUL GHIDULUIGhidul pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu constituie o sinteză a aspectelor privind normele (condițiile, regulile) pe care trebuie să le respecte fermierii în vederea accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare.Prezentul ghid se adresează fermierilor și funcționarilor APIA, în scopul informării acestora cu privire la:– definirea elementelor ZIE– modalitatea de identificare și delimitare a fiecărui element ZIE în parte;– condițiile minime pentru fiecare element ZIE în parte (praguri minime/maxime pentru fiecare tip de element);– stabilirea stratului de referință pentru elementele ZIE– modul de măsurare a elementelor ZIE;– funcționalitatea de calcul a factorilor de conversie și legătura cu matricea de conversie din Anexa X la regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013).– definirea conceptului "la dispoziția fermierului" și "niciodată la dispoziția fermierului" pentru elementele ZIE– modul de numerotare și codificare a elementelor ZIE– informațiile stratului ZIE care fac posibile controale administrative încrucișate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar și potențialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE. + 
4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIU – PREZENTARE GENERALĂObiectivele noii PAC se referă la schimbări economice, politice, schimbări privind protecția mediului, regionalizarea, ameliorarea producției și asigurarea siguranței alimentare.Un alt obiectiv principal al reformei este actualizarea LPIS pentru a avea un LPIS de o mai bună calitate, necesar pentru controale eficiente și reducerea ratei controlului pe teren. Pentru a realiza un control eficient al zonelor de interes ecologic și pentru a asigura suport fermierilor în declararea corectă a zonelor de interes ecologic (ZIE), în baza de date LPIS se creează un strat. Acest strat va fi disponibil și în aplicația IPA-ONLINE. Acesta trebuie să permită fermierilor să delimiteze elementele specifice zonelor de interes ecologic și administrației (APIA) să efectueze verificări încrucișate între zonele declarate și stratul cu aceste zone (tipul, mărimea și localizarea). Utilizând aplicațiile geospațiale (IPA-ONLINE) se preconizează o reducerea ratei de eroare în delimitarea și declararea zonelor de interes ecologic.Pentru aceasta este necesar să se utilizeze aplicația geospațială (IPA-ONLINE) pentru declararea ZIE.Având în vedere că stratul ZIE este un strat de referință ce trebuie folosit pentru efectuarea controalelor administrative încrucișate și sprijinirea declarației fermierului, trebuie să conțină toate tipurile potențiale de elemente definite de statul membru ca zone de interes ecologic, notificate de statul membru în conformitate cu Regulamentul nr. 1307/2013, care sunt stabile în timp și care sunt la dispoziția fermierului. Ca un criteriu general, sunt considerate a fi stabile în timp elementele care se așteaptă să rămână în același loc timp de cel puțin 3 ani.Stratul ZIE cu zonele de interes ecologic trebuie să conțină date despre: tipul elementului, locația, mărimea, eligibilitatea, utilizarea conversiei sau a factorilor de ponderare, după caz. În acest strat sunt incluse elementele ZIE indiferent dacă au fost declarate sau nu, indiferent dacă beneficiarul este scutit de declararea acestora sau nu.Stratul ZIE se creează pe baza imaginilor ortofoto, utilizând rezultatele controalelor pe teren, declarația fermierilor ca un indicator de localizare (pe baza declarării acestor zone în avans).Referitor la stabilitatea în timp, elementele vor fi incluse în stratul ZIE dacă aceste elemente vor fi în același loc cel puțin 3 ani, în acest caz se includ de la început; dacă sunt declarate pentru al treilea an consecutiv se includ înainte de plata celui de al treilea numai în cazul în care acestea se află exact în același loc și se referă la o parte a parcelei de referință.Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual dimensiunile minime și/sau maxime prevăzute la art. 45 al Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) nr. 639/2014 pentru a putea fi calificate drept potențiale ZIE.Dimensiunile sunt definite și în Ordinul MADR nr. 619/2015. În cazul în care există goluri în aceste elemente, ele trebuie să fie indicate în stratul ZIE. Cu toate acestea, eventualele goluri în gardurile vii sau benzi împădurite care sunt mai mici de 1 m se ignoră.Un fermier poate declara aceeași zonă sau același element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinței referitoare la zonele de interes ecologic.Suprapunerile sau încrucișările elementelor de ecologizare nu sunt premise. Zonele care sunt declarate pentru plata pe suprafață de către un beneficiar nu pot fi declarate ca zone de interes ecologic de către alt beneficiar.Toate terenurile arabile incluse în LPIS servesc drept bază pentru stabilirea stratului ZIE. Având în vedere că elemente aflate pe pășuni sau complet înconjurate de pajiști permanente nu sunt considerate ZIE, pentru constituirea stratului ZIE este esențială clasificarea terenului agricol în teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente.Stratul ZIE, fiind parte a LPIS-ului, se creează pe baza foto-interpretării ortoimaginilor aeriene utilizate pentru LPIS. Constituirea stratului ZIE în LPIS nu este prevăzută să se realizeze pe baza imaginilor VHR/HR dar astfel de imagini și rezultatele controalelor realizate cu imagini VHR/HR ar putea fi utilizate pentru a localiza potențialele ZIE. Totuși, includerea finală va trebui însă să fie făcută utilizând ortoimagini aeriene.Modul de creare și completitudinea stratului ZIE pentru evitarea creșterii ratei de control:– În perioada 2015-2017, stratul ZIE trebuie să conțină cel puțin toate elementele declarate înainte de plată, acestea trebuie să fie identificate și trebuie realizate controalele încrucișate;– Până în anul 2018 stratul ZIE trebuie să fie complet, să conțină elementele nou create și pe cele care respectă principiul de trei ani stabilitate în timp.– În conformitate cu art. 86, alin. (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru elementele de peisaj declarate fermierul trebuie să facă dovada utilizării legale a terenului.Ca reguli generale, zonele de interes ecologic trebuie să fie pe teren arabil sau adiacent cu terenul arabil. Referitor la condiția de a fi adiacent, elementele neliniare trebuie să fie în contact fizic cu parcela arabilă, pentru cele liniare latura mai lungă trebuie să fie în contact fizic cu parcela. Elementele nonliniare cum ar fi iazurile, copacii izolați, grupurile de copaci/pâlcuri arbustive sunt considerate a fi "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil. Gardurile utilizate de fermier pentru delimitarea parcelelor, situate pe terenurile arabile eligibile sau pe potențiale elemente ZIE nu împiedică un element să fie adiacent.Cu excepția zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt și a suprafețelor împădurite menționate la art. 46 alin. (2) lit. (g) și (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele ZIE trebuie să fie amplasate pe teren arabil. Cu toate acestea, elementele de peisaj precum și zonele tampon pot fi adiacente terenurilor arabile.Conform art. 86, alin. (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015 elementele de peisaj declarate de fermier trebuie să fie la dispoziția fermierului și sunt prevăzute în Anexa nr. 7. Elementele de peisaj aflate la dispoziția fermierului reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fâșii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate „adiacente terenului arabil” când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct.Nu sunt considerate ca potențiale zone de interes ecologic acele zone care nu vor fi niciodată la dispoziția unui beneficiar și acele caracteristici ale peisajului care sunt situate sau complet înconjurate de pajiști permanente sau culturi permanente.Zonele de interes ecologic care nu sunt "niciodată la dispoziția fermierului", potrivit art. 86, alin. (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafețele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j), respectiv:– suprafețele amenajate ca terenuri permanente de sport;– suprafețele aferente aeroporturilor și culoarelor de siguranță, suprafețele aferente aerodromurilor și/sau heliporturilor;– suprafețe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;– suprafețe aparținând unităților militare;– suprafețele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;– suprafețele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;– suprafețele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecție și de apărare și terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor și drumurilor naționale aparținând domeniului public al statului, conform Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 și OUG. nr. 3/2015, art. 17 fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafață aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă și mediu:a)diversificarea culturilor; … b)menținerea pajiștilor permanente existente; … c)prezența unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă. … Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, "plata pentru înverzire", se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute de mai sus în funcție de specificul exploatației și/sau structura culturilor.Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică și dețin un document justificativ emis de un organism de inspecție și certificare aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu pentru suprafețele în conversie sau certificate ale exploatației, utilizate pentru producția ecologică.Fermierii care au întreaga exploatație ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu.Fermierii ale căror exploatații se află integral sau parțial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la plata menționată în prezentul capitol, cu condiția să aplice practicile menționate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploatația în cauză, cu obiectivele actelor normative menționate.În vederea finanțării plății pentru înverzire, se utilizează 30% din plafonul național anual prevăzut în Anexa II la Regulamentul nr. 1307/2013.– Cuantumul plății pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărțirea plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile.– Cuantumul plății pentru înverzire se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.Potrivit art. 70 art. (2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 România se va asigura că sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) conține un strat de referință pentru includerea zonelor de interes ecologic (ZIE) care să fie pus la dispoziție cel târziu pentru anul de cerere 2018. În consecință formularele prestabilite (ca parte a cererilor de sprijin geo-spațiale) trebuie să ofere informații relevante din acest strat ZIE. Mai mult, ca și controalele administrative încrucișate pentru SAPS, informațiile stratului ZIE fac posibile controale administrative încrucișate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar și potențialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE.Conform reglementărilor europene, stratul ZIE în LPIS va fi creat în anul 2015, urmând a fi populat cu elementele ZIE până cel târziu pentru anul de cerere 2018. Pentru anii 2015-2018 stratul ZIE va fi populat cu datele declarate de fermieri, urmând ca din anul 2018, stratul ZIE să conțină toate elementele ZIE stabile, indiferent dacă sunt declarate de fermieri. + 
5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIUDiversificarea culturilor constă în existența a două sau mai multe culturi pe terenul arabil și se aplică de către fermierii care utilizează mai mult de 10 hectare de teren arabil.În conformitate cu art. 18, alin. (2) din OUG nr. 3/2015, „cultură” înseamnă oricare dintre următoarele:a)o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor; … b)un teren lăsat pârloagă; … c)iarbă sau alte plante furajere erbacee; … d)culturile de toamna și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen … În funcție de numărul de hectare de teren arabil condițiile de diversificare sunt prezentate după cum urmează:5.1. Diversificare culturi pentru suprafețele de teren arabil cuprinse între 10 și 30 hectareFermierul trebuie să asigure cel puțin două culturi diferite dacă utilizează suprafețe de teren arabil cuprinse între 10 și 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75% din terenul arabil. ├──────── Între 10 și 30 ha cel puțin 2 culturi ────────────┤ ┌──────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ │ │ │ Cultura A │ Cultura B │ │ maxim 75% │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────┴────────────────────┘Exemplul: 1 – o exploatație cu 10 hectare teren arabil  ┌───────────────┬─────────────────┐ ┌─────────────┬───────────────┐  │ │ │ │ │ │ V│ Grâu – 7.5 ha │ Porumb – 2.5 ha │ X│ Grâu – 9 ha │ Porumb – 1 ha │  │ │ │ │ │ │  └───────────────┴─────────────────┘ └─────────────┴───────────────┘ Cultura principală: 75%, condiția de Cultura principală: 90%, condiția de diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinităExemplul: 2 – o exploatație cu 14 hectare teren arabil  ┌───────────────┬────────────┐ ┌────────────────┬────────────┐  │ │ │ │ │ │ V│ Porumb – 8 ha │ Orz – 6 ha │ X│ Porumb – 11 ha │ Orz – 3 ha │  │ │ │ │ │ │  └───────────────┴────────────┘ └────────────────┴────────────┘ Cultura principală: 57.15%, condiția Cultura principală: 78.57%, condiția de diversificare este îndeplinită; de diversificare nu este îndeplinită5.2. Diversificare culturi pentru suprafețele de teren arabil mai mari de 30 hectareFermierul trebuie să asigure cel puțin trei culturi diferite dacă utilizează suprafețe de teren arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil. ├──────────── Peste 30 ha cel puțin 3 culturi ──────────────┤ ┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬─────┐ │ │ │ │ │ Cultura A │ A + B │ C │ │ maxim 75% │ maxim │ │ │ │ 95% │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────┴─────┘Exemplul: 1 – o exploatație cu 40 hectare teren arabil  ┌────────────────┬────────────┬───────────────┐  │ Porumb – 30 ha │ Orz – 8 ha │ Cartof – 2 ha │ V├────────────────┼────────────┼───────────────┤  │ A │ B │ C │  └────────────────┴────────────┴───────────────┘Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, condiția de diversificare este îndeplinită.Exemplul: 2 – o exploatație cu 40 hectare teren arabil  ┌────────────────┬────────────┬───────────────┐  │ Porumb – 30 ha │ Orz – 9 ha │ Cartof – 1 ha │ X├────────────────┼────────────┼───────────────┤  │ A │ B │ C │  └────────────────┴────────────┴───────────────┘Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 39 ha adică 97.5% din totalul terenului arabil, condiția de diversificare nu este îndeplinită.Exemplul: 3 – o exploatație cu 200 hectare teren arabil  ┌───────────────┬────────────────┬─────────────┐  │ Grâu – 120 ha │ Porumb – 60 ha │ Orz – 20 ha │ V├───────────────┼────────────────┼─────────────┤  │ A │ B │ C │  └───────────────┴────────────────┴─────────────┘Cultura preponderentă A = 120 ha, adică 60% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, condiția de diversificare este îndeplinită.Exemplul: 4 – o exploatație cu 200 hectare teren arabil  ┌───────────────┬────────────────┬────────────┐  │ Grâu – 170 ha │ Porumb – 28 ha │ Orz – 2 ha │ X├───────────────┼────────────────┼────────────┤  │ A │ B │ C │  └───────────────┴────────────────┴────────────┘Cultura preponderentă A = 170 ha, adică 85% din terenurile arabile, cele două culturi preponderente A+B = 198 ha adică 99% din totalul terenului arabil, condiția de diversificare nu este îndeplinită.5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 și 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică în cazul următor:În situația în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 75% cu iarbă sau alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeței arabile trebuie să ocupe maxim 75% din terenul arabil rămas. ┌──────────────────────────────────┬──────────────────┬─────┐ │ │ │ │ │ Iarbă, pârloagă │ Cultura A │ B │ │ minim 75% │ maxim 75% │ │ │ │ din rest teren │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────┴─────┘Exemplul: 1 – o exploatație cu 240 hectare teren arabil  ┌────────────────────────────┬────────────────┬─────────────┐  │ Pajiște temporară – 190 ha │ Porumb – 35 ha │ Orz – 15 ha │ V├────────────────────────────┼────────────────┼─────────────┤  │ A │ B │ C │  └────────────────────────────┴────────────────┴─────────────┘Pajiște temporară, A = 190 ha, adică 79% din total suprafața utilizată. Diferența de suprafață până la 240 ha este de 50 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă B este de 35 ha adică 70% din totalul terenului arabil rămas, condiția de diversificare este îndeplinită.Exemplul: 2 – o exploatație cu 300 hectare teren arabil  ┌────────────────────────────┬────────────────┬────────────┐  │ Pajiște temporară – 260 ha │ Porumb – 38 ha │ Orz – 2 ha │ X├────────────────────────────┼────────────────┼────────────┤  │ A │ B │ C │  └────────────────────────────┴────────────────┴────────────┘Pajiște temporară, A = 260 ha, adică 86,6% din total suprafața utilizată. Diferența de suprafață până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă B este de 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil rămas, condiția de diversificare nu este îndeplinită.5.4. Excepții pentru diversificarea culturilorSunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatațiile în cazul în care:a)întreaga suprafață este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție; … b)peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări, cu condiția ca suprafața arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha; … c)peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări, cu condiția ca suprafața arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha; … d)peste 50% din suprafața arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior și în cazul în care, pe baza unei comparații geospațiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită față de cea din anul calendaristic anterior; … b) …  ┌──────────────────────────────────┬──────────────────┐ │ │ │ │ A – iarbă, pârloagă minim 75% │ B – arabil │ │ din teren arabil │ maxim 30 ha │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────┘Exemplul: 1 – o exploatație cu 80 hectare teren arabil  ┌───────────────────────────┬────────────┐  │ Pajiște temporară – 65 ha │ Grâu 15 ha │ V├───────────────────────────┼────────────┤  │ A │ B │  └───────────────────────────┴────────────┘Pajiște temporară, A = 65 ha, adică 81,25% din total suprafața arabilă utilizată. Diferența de suprafață este B = 15 ha <30 ha, excepție de la diversificarea culturilor.Exemplul: 2 – o exploatație cu 151 hectare teren arabil  ┌────────────────────────────┬────────────┐  │ Pajiște temporară – 120 ha │ Grâu 31 ha │ X├────────────────────────────┼────────────┤  │ A │ B │  └────────────────────────────┴────────────┘Pajiște temporară, A = 120 ha, adică 79.5% din total suprafața arabilă utilizată. Diferența de suprafață este B = 31 ha > 30 ha, nu reprezintă excepție de la diversificarea culturilor și se procedează conform punct 5.3 prezentat anterior.c) …  ┌──────────────────────────────────┬──────────────────┐ │ │ │ │ A – pajiște permanentă, iarbă, │ B – arabil │ │ minim 75% din teren agricol │ maxim 30 ha │ │ │ │ └──────────────────────────────────┴──────────────────┘Exemplul: 1 – o exploatație cu 60 hectare teren agricol  ┌────────────────────────────┬────────────────┐  │ Pajiște permanentă – 45 ha │ Porumb – 15 ha │ V├────────────────────────────┼────────────────┤  │ A │ B │  └────────────────────────────┴────────────────┘Pajiște permanentă, A = 45 ha, adică 75% din total suprafața agricolă utilizată. Diferența de suprafață este B = 15 ha <30 ha, excepție de la diversificarea culturilor.Exemplul: 2 – o exploatație cu 110 hectare teren agricol  ┌────────────────────────────┬────────────────┐  │ Pajiște permanentă – 82 ha │ Porumb – 28 ha │ X├────────────────────────────┼────────────────┤  │ A │ B │  └────────────────────────────┴────────────────┘Pajiște permanentă, A = 82 ha, adică 72,7% din total suprafața agricolă utilizată. Diferența de suprafață este B = 28 ha <30 ha, nefiind respectată prima condiție acest caz nu reprezintă excepție de la diversificarea culturilor și se procedează conform capitolului 5.1 prezentat anterior.d) …  ┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ Suprafața │ Peste 50% din suprafața arabilă an cerere curent nu a │ │ arabilă an cerere │ fost declarată în anul anterior și întreaga suprafață │ │ anterior │ este cultivată cu o cultură diferită față de anul │ │ │ anterior │ └───────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘Exemplul: 1 – o exploatație cu 50 hectare teren arabil  ┌────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐  │ Suprafață arabilă în anul │ Suprafață arabilă în anul de cerere curent │  │ de cerere anterior – 20 ha │ – 50 ha porumb │  │ grâu │ │ V├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤  │ A │ B │  └────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘Mai mult de 50% din suprafața arabilă declarată în anul curent – 30 ha, nu au fost declarate în anul anterior. Pentru cele 20 ha declarate și în anul anterior sunt culturi diferite, grâu și porumb. Pentru îndeplinirea condiției se verifică ce cultură a fost în anul anterior pe suprafața nou declarată de fermier, 30 ha. Dacă fermierul care a utilizat terenul anul trecut nu a cultivat porumb (a avut altă cultură), condiția este îndeplinită și reprezintă excepție de la diversificarea culturilor.Exemplul: 2 – o exploatație cu 35 hectare teren arabil  ┌────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐  │ Suprafață arabilă în anul │ Suprafață arabilă în anul de cerere curent │  │ de cerere anterior – 20 ha │ – 35 ha grâu │  │ orz │ │ X├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤  │ A │ B │  └────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘Suprafața arabilă nou declarată în anul curent este de 15 ha și reprezintă mai puțin de 50% din 35 ha, nu este îndeplinită prima condiție, nu se mai face verificarea culturilor, nu reprezintă excepție de la diversificarea culturilor și se procedează conform capitolului 5.2 prezentat anterior. + 
6. MENȚINEREA PAJIȘTILOR PERMANENTE EXISTENTE – COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIULa nivelul statelor membre sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja pajiștile permanente. În conformitate cu art. 19 din OUG nr. 3/2015 menținerea pajiștilor permanente existente implică:a)interdicția de a converti/ara suprafețele de pajiști permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; … b)proporția dintre suprafața totală cu pajiști permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015; … c)în cazul în care proporția de referință a scăzut cu peste 5% la nivel național, se instituie obligații la nivel de exploatație de a reconverti terenul în pajiști permanente pentru acei fermieri care au la dispoziție teren care a fost convertit din teren cu pajiști permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, așa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiția ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul și să nu includă plantațiile de specii forestiere cu ciclu de producție scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creștere rapidă pentru producția de energie. …  + 
7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN ROMÂNIA – COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIUConform art. 46 alin. (1) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 (1), respectiv art. 20 din O.U.G. nr. 3/2015, în cazul în care terenul arabil al unei exploatații este mai mare de 15 hectare, fermierii se asigură că, începând cu anul 2015, o suprafață care corespunde unui procent de cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este zonă de interes ecologic.În România sunt considerate ca zone de interes ecologic următoarele:– terase;– elemente de peisaj:i. garduri vii/fâșii împăduriteii. arbore izolatiii. arbori în aliniamentiv. grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpiev. margini de câmpvi. iazurivii. rigole;– zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;– zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;– terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 din PNDR 2007-2013 și Măsura 8 din PNDR 2014-2020;– zone cu strat vegetal;– zone cu culturi fixatoare de azot.Zonele de interes ecologic sunt situate în teren arabil, cu excepția zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție și a terenurilor agricole împădurite. Elementele de peisaj și zonele tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare pot fi adiacente terenului arabil al exploatației declarat de fermier.Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării legale.În conformitate cu art. 16 din Ordinul MADR nr. 619/2015 zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei unice de plată pe suprafață sunt următoarele:a)terasele; … b)arborii izolați; … c)arborii în aliniament, în cazul în care lățimea șirului de arbori măsurată la nivelul solului pe care nu se poate desfășura activitate agricolă este mai mică de 2 m; … d)marginile de câmp, incluse în suprafața blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de ecocondiționalitate; … e)zonele tampon-fâșii de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafață stabilite prin GAEC 1; … f)zonele cu strat vegetal; … g)zonele cu culturi fixatoare de azot. … România aplică factorii de conversie și de ponderare, propuși în Anexa X la Reg. (UE) 639/2014 modificată prin Reg. (UE) 1001/2014, și în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr. 619/2015.*Font 8* ┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ Element │ Detalii │Factor │Factor de│Suprafața│ │ │ │de │ponderare│zonei de │ │ │ │conversie│ │interes │ │ │ │ │ │ecologic │ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │4 = 2 x 3│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Terase (pe 1 m lungime) │Construcții destinate prevenirii și combaterii│ │ │ │ │ │eroziunii solului, executate de-a lungul │ │ │ │ │ │curbelor de nivel, pe terenuri arabile în │ │ │ │ │ │pantă │ │ │ │ │ │Înălțime minimă 1 m │ │ │ │ │ │Lățime minimă 3 m │2 │1 │2 mp │ ├─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┤ │Elemente de peisaj: │ ├┬────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┤ ││garduri vii/fâșii │Șiruri de arbuști/arbori formate din diferite │ │ │ │ ││împădurite (pe 1 m) │specii, cu lățimea de maximum 10 metri │5 │2 │10 mp │ ├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ ││arbore izolat │Arbore cu diametrul coroanei de minimum │ │ │ │ ││(per arbore) │4 metri │20 │1,5 │30 mp │ ├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ ││arbori în aliniament │Șiruri de arbori cu diametrul coroanei de │ │ │ │ ││(pe 1 m) │minimum 4 metri și spațiul dintre coroane de │ │ │ │ ││ │maximum 5 metri │5 │2 │10 mp │ ├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ ││grup de arbori/pâlcuri │Arbori ale căror coroane se întrepătrund/ │nu se │ │ │ ││arbustive din zona de │pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafață de │aplică │ │ │ ││câmpie (pe 1 mp) │maximum 0,3 ha în ambele cazuri │ │1,5 │1,5 mp │ ├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ ││margini de câmp (pe 1m) │Margini de teren, cu lățimi cuprinse între 1 │ │ │ │ ││ │și 20 metri, fără producție agricolă │6 │1,5 │9 mp │ ├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ ││Iazuri (pe 1 mp) │Acumulări permanente naturale de apă │nu se │ │ │ ││ │stătătoare, exclusiv rezervoarele din beton │aplică │ │ │ ││ │sau din plastic, cu suprafața de maximum │ │ │ │ ││ │0,1 ha │ │1,5 │1,5 mp │ ├┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ ││rigole (pe 1 m) │Șanțuri sau canale cu o lățime maximă de │ │ │ │ ││ │6 metri, precum și cursurile deschise de apă │ │ │ │ ││ │pentru irigații sau drenare, exclusiv cele cu │ │ │ │ ││ │pereți betonați. │3 │2 │6 mp │ ├┴────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Zone tampon (pe 1 m) │Fâșii de protecție existente pe terenurile │ │ │ │ │ │agricole situate în vecinătatea apelor de │ │ │ │ │ │suprafață, a căror lățime minimă este de 1 m │ │ │ │ │ │pe terenurile cu panta de până la 12% și de │ │ │ │ │ │3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, │ │ │ │ │ │panta terenului fiind panta medie a blocului │ │ │ │ │ │fizic adiacent cursului de apă (obligatorii │ │ │ │ │ │prin GAEC 1). – De-a lungul cursurilor de apă,│ │ │ │ │ │aceste zone pot include benzi cu vegetație │ │ │ │ │ │riverană cu o lățime de până la 10 m. │6 │1,5 │9 mp │ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Zone cu specii │Zone cu plantații de salcie (Salix L), Plopul │nu se │ │ │ │forestiere cu ciclu │alb (Populus alba) și Plopul negru (Populus │aplică │ │ │ │scurt de producție │nigra), Salcâmul (Robinia pseudoacacia) │ │ │ │ │(pe 1 mp) │ │ │0,3 │0,3 mp │ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Zonele împădurite │Terenuri agricole împădurite prin Măsura 221 │nu se │ │ │ │menționate la articolul │"Prima împădurire a terenurilor agricole" din │aplică │ │ │ │32 alineatul (2) litera │cadrul PNDR 2007- 2013 sau prin Măsura nr. 8 │ │ │ │ │(b) punctul (ii) din │"Împădurirea și crearea de suprafețe │ │ │ │ │Regulamentul 1307/2013 │împădurite și perdele forestiere"din cadrul │ │ │ │ │(pe 1 mp) │PNDR 2014-2020 │ │1 │1 mp │ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Zone cu strat vegetal │Culturile prevăzute în anexa II │nu se │ │ │ │(pe 1 mp) │ │aplică │0,3 │0,3 mp │ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Zonele cu culturi │Culturile prevăzute în anexa III │nu se │ │ │ │fixatoare de azot │ │aplică │ │ │ │(pe 1 mp) │ │ │0,7 │0,7 mp │ └─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘În aplicația electronică IPA-ONLINE sistemul va aplica aceste ponderi și va face automat calculele în funcție de declarația beneficiarului. În interfață și în cererea de sprijin se vor afișa informațiile conform tabelului de mai jos:II.B. DECLARAȚIE ZONE DE INTERES ECOLOGIC (ZIE) – 2015ID fermier RO ……………… Nume și prenume/Denumire exploatație:…………………………..*Font 9* ┌────┬─────┬───────────────────────┬────────┬──────────────────────────────────────────┐ │Nr. │Județ│Informații identificare│Nr. │ Zone de interes ecologic (ZIE) │ │Crt.│ │ parcele │Parcelă ├───┬───────┬──────┬──────┬──────┬─────────┤ │ │ ├──────────┬──────┬─────┤/cultură│Cod│Identi-│ZIE │Factor│Factor│Suprafață│ │ │ │Localitate│Cod │Nr. │ │ZIE│ficator│decla-│de │de │ZIE │ │ │ │Comună/ │Siruta│Bloc │ │ │ZIE │rată │con- │ponde-│calculată│ │ │ │Oraș │ │fizic│ │ │ │buc/m/│versie│rare │- mp/ha- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mp │ │ │ │ ├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ ├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────┼──────────┼──────┼─────┼────────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┴─────┴──────────┴──────┴─────┴────────┴───┴───────┴──────┴──────┴──────┼─────────┤ │ TOTAL SUPRAFAȚĂ ZIE (1) │ │ │ │ │ │ (terase, elemente de peisaj, zone tampon, specii forestiere, terenuri │ │ │ agricole împădurite) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ TOTAL SUPRAFAȚĂ ZIE (2) – zone cu strat vegetal(culturi de toamnă) și │ │ │ culturi fixatoare de azot (2) │ │ │ │ │ │ calcutată prin preluare din declarație de suprafață și aplicare factor de │ │ │ conversie și ponderare │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ TOTAL SUPRAFAȚĂ ZIE (1) + (2) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ TOTAL SUPRAFAȚĂ TEREN ARABIL │ │ │ │ │ │ (rezultată din declarația de suprafață) │ │ ├───────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ *) │% ZIE din TOTAL SUPRAFAȚĂ TEREN ARABIL │ │ └───────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────┘În declarația menționată, identificatorul ZIE este alocat automat de către aplicația IPA-online, cu excepția culturilor succesive pentru strat vegetal și pentru culturi fixatoare de azot, care sunt parcele SAPS.Excepții de la obligația de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes ecologicConform articolului 46 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, alineatul (1) menționat anterior nu se aplică exploatațiilor:(a) în cazul cărora peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări, cu condiția ca suprafața arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.(b) în cazul cărora peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pășune permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări, cu condiția ca suprafața arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.Fermierii care exploatează suprafețe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare zone de interes ecologic (terase, zone tampon și elemente de peisaj) amplasate pe terenul exploatației.Plante care intră în calcul excepții de la zone de interes ecologic (ZIE) și de la diversificarea culturilor sunt: ┌─────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┐ │ Categoria │ Coduri │ Nume cultură │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │Pajiști permanente │ 603 │Pajiști permanente comunale utilizate în │ │ │ │comun │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 604 │Pajiști permanente utilizate în comun │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 605 │Pajiști permanente comunale utilizate │ │ │ │individual │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 606 │Pajiști permanente utilizate individual │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 607 │Fâneață utilizată individual │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 608 │Fânețe comunale utilizate individual │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 660 │Livadă tradițională utilizată ca pășune │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 661 │Livadă tradițională utilizată ca fâneață │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │Teren necultivat │ 970 │Teren necultivat │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 972 │Teren sub sere și solarii necultivat │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │Orez │ 111 │Orez │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │Iarbă/furaje erbacee │ 450 │Pajiști temporare │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 451 │Plante de nutreț │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 973 │Trifoi │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 974 │Lucerna │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 978 │Ghizdei │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 975 │Sparceta │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 976 │Phacelia │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │Leguminoase │ 973 │Trifoi │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 974 │Lucerna │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 975 │Sparcetă │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 976 │Phacelia │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 978 │Ghizdei │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 151 │Mazăre boabe │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 152 │Fasole boabe │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 153 │Linte │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 154 │Bob │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 155 │Lupin │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 156 │Fasoliță │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 157 │Năut │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 158 │Măzăriche de toamnă │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 159 │Mazăre furajeră de toamnă │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 203 │Soia │ ├─────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ 160 │Alte leguminoase pentru boabe │ └─────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────────────────┘Secțiunea II.B. Declarația zone de interes ecologic (ZIE) 2015 din cererea unică de plată 2015 cuprinde și excepțiile de la zone de interes ecologic, respectiv modalitatea de calcul a proporțiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol, astfel încăt să se asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu.În aplicația IPA-online, se va afișa după caz un mesaj de forma "Vă încadrați la excepție ZIE" sau "Nu vă încadrați la excepție ZIE".Excepții zone de interes ecologic (ZIE) – în cazurile în care proporțiile din col. 4 sau 6 sunt de minim 75%*Font 9* ┌──────────┬──────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬─────────┐ │Suprafață │Suprafață │Suprafață │% teren │Suprafață │% teren │Suprafața │Diferența│ │totală de │totală de │teren │arabil │din teren │agricol │pajiște │suprafața│ │teren │teren │arabil cu │cu iarbă │agricol │acoperit │permanentă│arabilă │ │arabil │agricol │iarbă/ │/furaje │acoperit │cu pajiște│ │care nu │ │din │din │furaje │erbacee/ │cu pajiște│permanentă│ │face │ │declarația│declarația│erbacee/ │pârloagă/ │permanentă│/iarbă │ │obiectul │ │de │de │leguminoase│combinații│/iarbă/ │/furaje │ │utili- │ │suprafață │suprafață │/pârloagă/ │ale │furaje │erbacee/ │ │zărilor │ │ │ │combinații │acestora │erbacee/ │orez/ │ │din col │ │ │ │ale │din │orez/ │combinații│ │3 sau 5 │ │ │ │acestora/ │Suprafață │combinații│din │ │ │ │ │ │ │totală de │ale │Suprafață │ │col 1-3 │ │ │ │ │teren │acestora │totală de │ │sau │ │ │ │ │arabil │ │teren │ │ │ │ │ │ │(col. 3/ │ │agricol │ │col 1 – │ │ │ │ │col. 1) │ │(col. 5/ │ │(5-7) │ │ │ │ │ │ │col. 2) │ │ │ ├──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ ├──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┘Notă …

──────────
*) Se va afișa după caz un mesaj de forma "Vă încadrați la excepție ZIE" sau "Nu vă încadrați la excepție ZIE"
──────────Mod de identificare și gestionare a zonelor de interes ecologic ┌─────────────────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────┐ │ Denumire zonă de │identificare│ mod │ factor │ factor │lățime│ │ interes ecologic │ element │delimitare│conversie│ponderare│buffer│ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Terase │ TS │ linie │ 2 │ 1.0 │ 3 │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – │ GV │ linie │ 5 │ 2.0 │ 10 │ │Garduri vii/fâșii │ │ │ │ │ │ │împădurite │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – │ IZ │ poligon │ 1 │ 1.5 │ 0 │ │Iazuri │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – │ RG │ linie │ 3 │ 2.0 │ 6 │ │Rigole │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – │ MC │ linie │ 6 │ 1.5 │ 20 │ │Margini de câmp │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – │ AA │ linie │ 5 │ 2.0 │ 4 │ │Arbori în aliniament │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – Grup│ GA │ poligon │ 1 │ 1.5 │ 0 │ │de arbori/pâlcuri │ │ │ │ │ │ │arbustive din zona de │ │ │ │ │ │ │câmpie │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Elemente de peisaj – │ AI │ punct │ 20 │ 1.5 │ 4 │ │Arbori izolați │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Zone împădurite │ ZP │ poligon │ 1 │ 1.0 │ 0 │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Zone tampon – Fâșii de │ ZT1 │ linie │ 6 │ 1.5 │ 3 │ │protecție panta bloc > │ │ │ │ │ │ │12% │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Zone tampon – Fâșii de │ ZT │ linie │ 6 │ 1.5 │ 1 │ │protecție panta bloc │ │ │ │ │ │ │<12% │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Zone cu specii forestiere│ SF │ poligon │ 1 │ 0.3 │ 0 │ │cu ciclu scurt de │ │ │ │ │ │ │producție │ │ │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──────┘ ┌─────────────────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────┐ │ Denumire │ factor │ factor │ │ │ │ │ element de peisaj │ conversie │ponderare │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Zone cu culturi fixatoare│ 1 │ 0.7 │ │ │ │ │de azot │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┤ │Zone cu strat vegetal │ 1 │ 0.3 │ │ │ │ └─────────────────────────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──────┘Mod de interpretare a bufferelor utilizate pentru delimitarea ZIE ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă de interes ecologic digitizată │ Mod interpretare buffer │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Terase │ Să fie egală sau să iasă din buffer │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Garduri vii/fâșii │ Dacă iese din buffer nu este │ │ împădurite │ eligibil │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Arbori izolați │ Coroana să fie egală sau să iasă din│ │ │ buffer │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Arbori în │ Diametrul coroanelor să fie egal sau│ │ aliniament │ să iasă din buffer │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Grup de arbori/ │ Aria maximă 0,3 ha │ │ pâlcuri arbustive din zona de câmpie │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Margini de câmp │ Să se încadreze în buffer │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Iazuri │ Aria maximă 0,1 ha │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Elemente de peisaj-Rigole │ Dacă iese din buffer nu este │ │ │ eligibil │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Zone tampon-Fâșii de protecție panta │ Să fie egală sau să iasă din buffer │ │ bloc > 12% │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Zone tampon-Fâșii de protecție panta │ Să fie egală sau să iasă din buffer │ │ bloc <12% │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Zone cu specii forestiere cu ciclu │ Se delimitează pe imagine │ │ scurt de producție │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Zone împădurite │ Aria minimă 0,5 ha │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Zone cu strat vegetal │ Se delimitează normal parcela – nu │ │ │ în stratul EFA │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │ Zone cu culturi fixatoare de azot │ Se delimitează normal parcela – nu │ │ │ în stratul EFA │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘7.1. TerasePotrivit art. 46, alin. (2), lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, terasele situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic.În această categorie intră terasele protejate în conformitate cu prevederile art. 45, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, precum și alte terase. Calculul suprafețelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014.Terase (pe 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona de interes ecologic = 2 mp.Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, terasele situate în teren arabil trebuie să aibă o înălțime de minim 1 m și o lățime de minim 3 m.Terasele constituie totodată elemente de ecocondiționalitate, potrivit art. 93, alin. (1) și Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (GAEC 5 – Gestionarea minimă a terenului, care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii și GAEC 7 – "Menținerea particularităților peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a teraselor", respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.(GAEC 5 – Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice pentru limitarea eroziunii).Terasele sunt construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri agricole în pantă.Terasele se amenajează pe pante de peste 15-16%, fiind formate din platforma și taluz. Prin lucrarea de terasare se creează condiții de exploatare rațională a suprafețelor respective și anume:– se reduc scurgerile de suprafață și pierderile de sol, creându-se condiții optime de dezvoltare a culturilor;– se valorifică terenurile erodate și neproductive;– permite mecanizarea lucrărilor de întreținere.Pe suprafața treptei, denumită platformă, se înființează culturile de bază (vie, pomi fructiferi, inclusiv culturi arabile), iar taluzul se lasă înierbat sau pe el se poate înființa o cultură secundară (coacăz, zmeur, mur).Din cauza acțiunii distructive a unor factori naturali, sunt necesare o serie de lucrări, cum ar fi:– refacerea taluzurilor degradate, prin reînsămânțări sau consolidări cu brazde de iarbă;– nivelarea platformei teraselor și astuparea denivelărilor produse de șiroirile de apă;– refacerea racordării teraselor cu potecile, drumurile, zonele de întoarcere și debușeele;– supraînălțarea teraselor în zonele depresionare;– consolidarea taluzurilor surpate cu gărdulețe de nuiele înalte de 0,4-0,6 m;– repararea lucrărilor de zidărie la terasele cu zid de sprijin;– cosirea repetată a vegetației de pe taluzuri și combaterea creșterii arborilor și arbuștilor pe taluzuri;Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase și solicită plăți în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață sunt obligați să mențină aceste terase în bune condiții agricole și de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producție: taluzurile să fie înierbate, pe taluz și pe banchetă să nu se dezvolte vegetație nedorită arbustieră sau arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogașe, ravene, torenți, toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitații conform normelor de ecocondiționalitate.Sunt acceptate ca element ZIE numai terasele situate în teren arabil.Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar lățimea acestora să fie de minim 3 m.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu lățimea de 3 m. Pentru a fi considerată element ZIE lățimea terasei trebuie să fie egală sau să depășească acest contur. În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.7.2. Elemente de peisaj7.2.1. Garduri vii/fâșii împăduriteÎn conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (a) din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, garduri vii/fâșii împădurite cu o lățime de până la 10 m reprezintă elemente de peisaj.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Factor de conversie (m pe mp) = 5, Factor de ponderare = 2, Zona de interes ecologic garduri vii/fâșii împădurite pentru 1 metru liniar = 10 mpPentru calculul suprafețelor ZIE, garduri vii/fâșii împădurite mai înguste de 10 metri reprezintă o zonă de interes ecologic pentru care se alocă o suprafață de 10 mp pentru fiecare metru liniar, indiferent de lățimea acestora, dar nu mai late de 10 m. Nu sunt zone de interes ecologic garduri vii/fâșii împădurite cele care au o lățime mai mare de 10 metri.Dacă gardurile vii/fâșii împădurite sunt despărțite de goluri mai mari de 1 metru liniar pe zona îngustă, acestea trebuie separate în două sau mai multe zone, pentru a respecta cerințele minime.Trebuie avut în vedere faptul că gardurile vii/fâșii împădurite sunt luate în calcul doar dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren arabil pe latura lungă a gardului viu/fâșii împădurite.Exemplul 1:Exemplul 2:Exemplul 3:Exemplul 4:Exemplul 5:Garduri vii/fâșii împădurite vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicație iar lățimea acestora să fie de maxim 10 m.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu lățimea de 10 m. Pentru a fi considerat element ZIE gardul viu nu trebuie să depășească acest contur.În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.7.2.2. Arbori izolațiÎn conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (b) din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, arborii izolați cu un diametru al coroanei de minimum 4 m reprezintă elemente de peisaj.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Arbore izolat (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5 de unde rezultă o zona de interes ecologic = 30 mp.Pentru calculul suprafețelor ZIE, un arbore izolat cu diametrul coroanei de minim 4 metri reprezintă o zona de interes ecologic pentru care se alocă o suprafață de 30 mp indiferent de diametrul coroanei. Nu reprezintă zone de interes ecologic arborii izolați cu o coroană cu un diametru mai mic de 4 metri.Exemple de arbori izolați cu diametrul coroanei de minim 4 m.Exemplul 1:Exemplul 2:Exemplul 3:Exemplul 4:Exemplul 5:Arborii izolați vor fi delimitați pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct din aplicație, iar diametrul coroanei să fie de minimum 4 m.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu diametrul de 4 m. Pentru a fi considerat element ZIE arborele izolat trebuie să aibe coroana egală sau mai mare decât acest contur.În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie.7.2.3. Arbori în aliniamentÎn conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (c) din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arborii în aliniament cu un diametru al coroanei de minimum 4 m; spațiul dintre coroane nu trebuie să depășească 5 m.Doi sau mai mulți arbori pot fi în aliniament dacă diametrul coroanei este de minim 4 metri, iar spațiul dintre coroane nu depășește 5 metri.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Arbori în aliniament (pe 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 10 mp.Declararea unui șir de arbori în aliniament care respectă cerințele mai sus menționate reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafață de 10 mp pentru fiecare metru liniar.Un șir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafață de 100 metri pătrați după aplicarea factorilor de conversie și a ponderilor aferente.Exemplul 1: distanța dintre coroanele arborilor mai mică de 5 metriExemplul 2:Exemplul 3:Exemplul 4: Două elemente ZIE "arbori în aliniament"Nu pot fi considerați un singur șir de arbori în aliniament deoarece între șirul de copaci din partea dreaptă a imaginii și coroana ultimului arbore din șirul din partea stângă este o distanță mai mare de 5 metri.În acest caz se vor delimita 2 elemente "arbori în aliniament".Exemplul 5: Șirul de copaci din partea stângă este element ZIE. Șirul de copaci de lângă drumul național aparținând domeniului public al statului, conform Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziția fermierului, face parte din zona de protecție a drumului și nu este element ZIE.Arborii în aliniament vor fi delimitați pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu lățimea de 4 m. Pentru a fi considerat element ZIE un șir de arbori trebuie să aibă diametrul coroanelor egal sau mai mare decât acest contur.În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpieÎn conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (d) din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj arbori în grup, în care arborii sunt uniți prin suprapunerea suprafețelor acoperite de coroane, și pâlcuri arbustive din zona de câmpie de maxim 0,3 ha în ambele cazuri.Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulți arbori, ce pot fi de grosimi și înălțimi diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite și sunt vizibili în LPIS pe ortofotoplanuri.Arborii în grup și pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt eligibili pentru ZIE dacă au o suprafață de maximum 3000 metri pătrați. Pentru arbori în grup, condiția de eligibilitate este ca arborii din grup să fie uniți prin suprapunerea suprafețelor acoperite de coroane.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Arbori în grup factor de ponderare = 1,5.Factor de conversie nu se aplică.Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din zona de câmpie, care respectă cerințele mai sus menționate, unei suprafețe de exemplu de 1000 metri pătrați, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafață de 1500 mp.Exemplul 1:Exemplul 2:Exemplul 3:Exemplul 4:Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul poligon din aplicație, aria maximă este de 0,3 ha.În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.7.2.5. Margini de câmpPotrivit art. 46, alin. (2), lit. (c) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele de peisaj reprezintă zone de interes ecologic.– Marginile de câmp, situate pe teren arabil, sunt considerate elemente de peisaj, conform art. 45, alin. (4), lit. (e) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.Calculul suprafețelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Margini de câmp (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes ecologic = 9 mp.Marginile de câmp sunt printre cele mai importante elemente de peisaj ce constituie zone de interes ecologic, cu rol în păstrarea și îmbunătățirea biodiversității în cadrul fermelor.Ele sunt habitate cu rol important în agricultură și în conservarea mediului, având și un rol cultural, ca element tradițional de peisaj sau recreațional.Aceste habitate nu se încadrează în tipurile specifice sau caracteristice de peisaj întrucât conțin o varietate de specii de plante ruderale specifice terenurilor arabile sau virane.De asemenea, pot fi prezente specii de ierburi cu port înalt, arbuști, specii forestiere și acvatice.În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietății funciare (hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării multifuncționale a terenului, marginile de câmp își mențin unele din rolurile inițiale, fiind identificate și alte funcții, care reflectă interacțiunile dintre culturi și aceste habitate necultivate.Funcțiile marginilor de câmp seminaturale, sub aspectul bunelor practici agricole, sunt:    Domeniul Funcția  Agronomic – Delimitarea proprietății, a terenului                        – Protecție împotriva animalelor sălbatice                        – Adăpost pentru animale                        – Protecția culturilor (perdele de protecție)                          împotriva vântului și a zăpezii                        – Favorizarea dezvoltării insectelor polenizatoare                        – Sursă de fructe, furaje și lemn  Mediu – Reducerea eroziunii solului, provocată de vânt și apă                        – Reducerea poluării cu îngrășăminte și pesticide, în                          special prin scurgere la suprafață, prin crearea de                          zone tampon Biodiversitate – Refugiu sau coridoare pentru fauna sălbatică                        – Stimularea biodiversității și conservarea faunei                          sălbatice                        – Menținerea diversității peisajelor Social și recreațional – Încurajarea activităților nonagricole                        – Menținerea caracteristicilor istorice și a locurilor                          cu o anumită semnificație.Marginile de câmp constituie habitat pentru diverse specii de plante (ierburi, flori de câmp), care atrag insecte benefice (albine, bondari, viespi, fluturi – ce se hrănesc cu polen și nectar, fiind polenizatori ai culturilor, sau buburuze, păianjeni – prădători ce se hrănesc cu insecte dăunătoare – afide).Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent habitat pentru păsările pe cale de dispariție ce-și fac cuibul pe sol, îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliță (pitpalac), ciocârlie ș.a.Semințele plantelor, precum și insecte ca lăcuste, viespi, gândaci, fluturi și larvele lor, constituie hrană pentru aceste păsări.Marginile de câmp constituie refugiu pentru iepuri de câmp și mamifere mici (șoareci de câmp) care atrag răpitoare de noapte ca bufnița, huhurezul, cucuveaua sau șoimul, constituind totodată coridoare ideale pentru deplasarea liberă a faunei sălbatice spre alte habitate.Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, marginile de câmp trebuie să aibă o lățime cuprinsă între 1 și 20 de m. Aceste suprafețe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea utilajelor agricole la capetele parcelei și ele nu se cultivă în scopul obținerii de producție agricolă.Ca lucrări de întreținere, pentru respectarea GAEC 7, este necesară distrugerea vegetației nedorite, reprezentată de buruieni care se pot răspândi ușor în culturile învecinate: pălămidă, brusture, scaiete, pir.Lucrările agricole, ca fertilizarea sau aplicarea de pesticide, pot avea efecte adverse asupra marginilor de câmp, de aceea ele trebuie evitate.Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar lățimea maximă a acestora este de 20 m.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu lățimea de 20 m. Pentru a fi considerat element ZIE marginea de câmp trebuie să se încadreze în acest contur.În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.7.2.6. IazuriÎn conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj iazurile de până la cel mult 0,1 ha. Iazurile, vizibile în LPIS pe ortofotoplanuri, sunt eligibile pentru ZIE dacă au o suprafață de maximum 1000 metri pătrați. Rezervoarele din beton sau din plastic nu sunt considerate zone de interes ecologic.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5;Factorul de conversie nu se aplică.Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerințele mai sus menționate, unei suprafețe de exemplu de 1000 metri pătrați, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafață de 1500 mp.Exemplul 1:Exemplul 2:Exemplul 3:Iazurile se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din aplicație, iar aria trebuie să fie de maxim 0,1 ha.În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.7.2.7. RigoleÎn conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj rigolele cu o lățime maximă de 6 m, inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigații sau drenare; canalele cu pereți de beton nu sunt considerate zone de interes ecologic.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Rigole (pe 1 m): factor de conversie = 3, factor de ponderare = 2, zona de interes ecologic = 6 mp.Prin aplicarea factorului de conversie și a factorului de ponderare unei rigole cu o lungime de 10 metri liniari, care respectă cerințele mai sus menționate, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafață de 60 mp.Exemplul 1:Exemplul 2:Exemplul 3:Exemplul 4:Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din aplicație iar lățimea acestora să fie de maxim 6 m.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu lățimea de 6 m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depășească acest contur.În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apăÎn conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, zonele tampon (fâșiile de protecție) de-a lungul cursurilor de apă, situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic.Potrivit prevederilor art. 45, alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, în această categorie intră zonele tampon aflate de-a lungul cursurilor de apă prevăzute de GAEC 1, SMR 1 sau SMR 10 menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum și alte zone tampon. Lățimea minimă a respectivelor zone tampon nu trebuie să fie mai mică de 1 metru.Zonele tampon trebuie să se afle pe un teren arabil sau să fie adiacente unui astfel de teren în așa fel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui corp de apă.Zonele tampon nu se cultivă în scopul obținerii de producție agricolă, dar este permis pășunatul sau cositul, cu condiția ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent.Calculul suprafețelor se face în conformitate cu art. 46, alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, respectiv Anexa X din același regulament.Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes ecologic = 9 mp.Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă, ca zone de interes ecologic, constituie totodată elemente de ecocondiționalitate, potrivit art. 93, alin. (1) și Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, după cum urmează:GAEC 1 – Crearea/menținerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă.1. Se mențin fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață stabilite în conformitate cu prevederile legislației în domeniu. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață nu există fâșii de protecție, fermierul are obligația înființării și menținerii acestor fâșii, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole.SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole…g)să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecție a apelor de suprafață ori în zonele de protecție sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislația în domeniu. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%; … SMR 10 – Introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor"…4. Să nu aplice tratamente cu produse de protecție a plantelor în zonele de protecție a resurselor de apă, în zonele de protecție sanitară și ecologică, precum și în alte zone protejate stabilite în condițiile legii".Fâșiile de protecție se înființează de-a lungul cursurilor de apă și trebuie să fie permanent acoperite cu vegetație spontană sau plante cultivate, având rolul de benzi tampon împotriva poluării apelor cu pesticide sau îngrășăminte provenite din activitățile agricole și de reducere a transportului și a depunerii de aluviuni în apele de suprafață.În ceea ce privește prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea tratamentelor pe fâșiile de protecție, cât și aruncarea deșeurilor și a resturilor de pesticide în șanțuri, canale, ape de suprafață sau pe terenurile agricole.Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din aplicație iar acestea trebuie să aibă o lățime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicație un buffer (contur) cu lățimea de 1 sau 3 m, funcție de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element ZIE zona tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.În IPA online se va aplica automat ponderea și factorul de conversie la lungimea elementului digitizat.7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producțieÎn conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, situate pe terenuri agricole, reprezintă zone de interes ecologic.Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) și salcâm (Robinia pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha.Cerințele privind utilizarea produselor de protecția plantelorSubstanțele fito-sanitare utilizate pentru combaterea buruienilor la pregătirea terenului pentru instalarea culturii de salcie, în primul an de cultură, sunt cele cu remanență foarte mică în sol, acțiune sistemică în plante și inactive în sol, din grupele (Xn) și (Xi) – fără clasificare de periculozitate, conform legislației în vigoare.În caz de necesitate, pentru combaterea bolilor și dăunătorilor este permisă numai utilizarea produselor de protecția plantelor din grupele (Xn) și (Xi). Acestea nu pun în pericol bio-diversitatea, dacă sunt aplicate cu respectarea prevederilor legislației în vigoare în domeniul utilizării produselor pentru protecția plantelor.Este interzisă utilizarea produselor pentru protecția plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) și foarte toxice (T+).În cazul plantațiilor de plop alb, plop negru și salcâm, produsele de protecție a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor și vătămărilor produse de agenții fitopatogeni și dăunători (defoliatori și xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecție a plantelor, cu respectarea reglementărilor UE în domeniu.Cerințele privind utilizarea îngrășămintelor minerale:Administrarea îngrășămintelor în plantațiile de salcie se va face primăvara înainte de creșterea lujerilor, și se pot aplica sub formă minerală.Îngrășămintele pe baza de N, P, K (azot, fosfor potasiu), pot fi necesare în funcție de tipul de sol și nu pot depăși anual următoarele limite:– 80-150 kg/ha N substanță activă– 60-100 kg/ha P substanță activă– 40-80 kg/ha K substanță activăÎn cazul plantațiilor de plop alb, plop negru și salcâm îngrășămintele minerale nu sunt utilizate în mod curent în activitatea de producție silvică, datorită troficității în general ridicate a speciilor forestiere din România.Factor de ponderare = 0,3ZIE = 0,3 mpFactor de conversie nu se aplică.Declararea parcelelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafață de 0,3 mp pentru fiecare metru pătrat cultivat cu speciile forestiere cu ciclu scurt de producție.Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicație, inclusiv parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha.În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.Salcia (Salix L)Ciclul maxim de recoltă al salciei este de 22 de ani, recoltarea începe din anul III de vegetație, și se execută anual din luna noiembrie până în luna februarie a anului următor.Plopul alb (Populus alba) și Plopul negru (Populus nigra)Ciclul maxim de recoltă 35 aniSalcâmul (Robinia pseudoacacia)Ciclul maxim de recoltă 35 ani.7.5. Zonele împăduriteZonele împădurite reprezintă zonele de interes ecologic prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 46, alin. 1, litera (h) și sunt definite în art. 32, alin. 2, litera (b), pct. (ii). În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86, alin (5).Zonele împădurite sunt suprafețe de teren arabil împădurite prin Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole" din cadrul PNDR 2007-2013 sau prin Măsura nr. 8 "Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdele forestiere" pe parcele cu suprafața minimă de 0,5 ha.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Zone împădurite: factor de conversie = nu se aplică, factor de ponderare = 1, zona de interes ecologic = 1 mp.Declararea unui zone împădurite de 1 mp reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafață de 1 mp.Exemplul 1:Exemplul 2:Exemplul 3:Exemplul 4:Zonele împădurite se vor delimita pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicație iar aria minimă a acestora trebuie să fie de 0,5 ha.În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.7.6. Zone cu strat vegetalÎn conformitate cu art. 45, alin. 9 din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015 zonele cu strat vegetal reprezintă zone de interes ecologic.lista culturilor pentru strat vegetal (culturi verzi) Nr. Cod Denumirea populară Denumirea științifică crt. cultura  1 158 Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa  2 159 Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum L  3 104 Secara Secale cereale  4 105 Orz Hordeum sativum  5 107 Ovăz Avena sativa  6 973 Trifoi Trifolium spp.  7 202 Rapiță Brassica carinata  8 976 Phacelia Phacelia tanacetifolia  9 977 Muștar Sinapis spp. 10 978 Ghizdei Lotus corniculatusZonele cu strat vegetal sunt suprafețele arabile cultivate cu specii incluse în Anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor și care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie.Data limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 1 aprilie. Perioada de însămânțare a culturilor din Anexa nr. 9 este 1 august – 15 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a pășunatului, care participă la respectarea GAEC 4 și se pot înființa inclusiv pe parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha se va alege TA în câmpul "Cod categorie de folosinta" din fereastra de salvare a parcelei.Suprafețele pe care se solicită ajutor pentru pachetul 4 al Măsurii 10.1 agro-mediu și clima, din PNDR 2014-2020, nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal.Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevede:Factor de conversie = nu se aplicăFactor de ponderare = 0,3ZIE = 0,3 mpPentru zonele cu strat vegetal nu este necesară o delimitare suplimentară față de parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de cultură aferente suprafața ZIE și va aplica ponderea.Muștar – Cod 977Planta erbacee, muștarul (Sinapis spp.) face parte din familia Crucifere. Există mai multe soiuri de muștar: alb, negru, muștar de câmp, muștar sălbatic sau muștarul de Serepta cu gust aromat. Este o plantă de cultură cu originile în Asia (China) precum și în zona mediteraneană. În vechime era folosit uleiul de muștar. Muștarul alb poate ajunge la înălțimea de peste un metru, iar cel negru trece de doi metri. Este o plantă anuală, erectă, care face flori de culoare galbenă cu patru petale, fructul face semințe mici cu diametru de 1, 1.2 mm în diametru.Phacelia – Cod 976Phacelia (Phacelia tanacetifolia), specie anuală, a fost introdusă în țara noastră ca plantă specific meliferă, fiind în același timp și un bun nutreț pentru animale și pentru culturi de îngrășăminte verzi. Phacelia este puțin pretențioasă la condițiile de climă și sol, găsind în țara noastră condiții bune de cultură în toate regiunile. Planta crește înaltă de 40-60 cm, cu o tulpină ramificată purtând mai multe inflorescențe în formă de evantai a căror înflorire începe cu florile de la bază. Perioada de vegetație la facelia este scurtă, de la răsărire până la înflorire trecând 45-55 zile, iar durata înfloritului este de 30-50 zile depinzând de evoluția factorilor climatici.Ghizdei – Cod 978Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o plantă perenă, cu sistem raticular bine dezvoltat și profund, tulpini fistuoase, de 15- 40 (80) cm înălțime. Frunzele sunt pentafoliate, cu foliole scurt pețiolate, obovate sau lanceolate, glabre sau slab paroase. Florile sunt galbene, portocalii sau roșiatice, dispuse în umbele lung pedunculate. Fructul este o păstaie cilindrică, polisperma, cu semințe mici, globuloase, de culoare brun-roșcată. Ghizdeiul are cerințe moderate față de caldură, fiind răspândit pe arii întinse, 1-2°C, iar plantele pot rezista până la -25°C, chiar fără strat protector de zăpadă. Este rezistent la secetă și foarte vivace. Conținutul în proteină brută este destul de mare și este bogată în caroten. Suportă pășunatul îndelungat, iar perenitatea lui mare este dată de capacitatea de autoînsămânțare. Înflorește din iunie până în septembrie și nu produce meteorizații. Valoarea furajeră este apropiată de lucernă și trifoi roșu.7.7. Zone cu culturi fixatoare de azotÎn conformitate cu art. 45, alin. 10 din Regulamentul (UE) 639/2014 și cu Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu culturi fixatoare de azot reprezintă zone de interes ecologic.Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în Anexa nr. 10. Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetație și sunt considerate culturi principale și participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha se va alege TA în câmpul "Cod categorie de folosinta" din fereastra de salvare a parcelei.Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot.În categoria culturi fixatoare de azot, conform Anexei nr. 10 din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt incluse: ┌────┬───────┬───────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Cod │Denumirea populară │ Denumirea științifică │ │crt.│cultura│ │ │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 1 │ 151 │ Mazăre │ Pisum sativum L │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 2 │ 152 │ Fasole │ Phaseolus vulgaris L. │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 3 │ 203 │ Soia │ Glycine max L. │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 4 │ 153 │ Lintea │ Lens culinaris │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 5 │ 155 │ Lupinul │ Lupinus perennis │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 6 │ 157 │ Năutul │ Cicer arietinum │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 7 │ 154 │ Bobul │ Vicia faba │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 8 │ 156 │ Fasolița │ Vigna spp. │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 9 │ 973 │ Trifoi │ Trifolium spp. │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 10 │ 974 │ Lucernă │ Medicago sativa │ ├────┼───────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────┤ │ 11 │ 975 │ Sparcetă │ Onobrychis viciifolia │ └────┴───────┴───────────────────┴───────────────────────────────────────────┘Pentru a simplifica administrarea și pentru a facilita măsurarea suprafețelor, calculul acestora se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând factorii de conversie și ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care prevedeFactor de conversie nu se aplică.Factor de ponderare = 0,7ZIE = 0,7 mpPentru zonele cu culturi fixatoare de azot nu este necesară o delimitare suplimentară față de parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de cultura aferente suprafața ZIE și va aplica ponderea aferentă.Lucerna – Cod 974Este numită și regina plantelor de nutreț, ce se cultiva pe soluri profunde, fertile, cu apă freatică la peste 3 m adâncime în zone mai calde, secetoase sau în regim irigat;Este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m înălțime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de peste 4,5 m, această caracteristică permite plantelor să supraviețuiască în perioadele de secetă. Ca și celelalte leguminoase la fel și lucerna are la rădăcină nodozități, unde trăiesc bacterii fixatoare de azot cu care planta trăiește în simbioză. Planta conține un procent ridicat de proteină, fiind folosită ca nutreț, pentru însilozare, sau ca uscată ca fân. Ea este o plantă perenă, care atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În funcție de sol și regiunile climatice, lucerna poate asigura o cantitate de 10 t de fân la hectar. Pentru a obține recolte mai mulți ani la rând din aceeași cultură, se recomandă o dată pe an, recoltarea lucernei după perioada înfloritului.Trifoiul (Trifolium) – Cod 973Trifoiul roșu preferă soluri fertile, ușor acide din zone mai umede; trifoiul hibrid ce rezistă în zonele mai umede și reci; Trifoiul alb, care este răspândit în toate zonele cu umiditate și lumină asigurată, în regim de pășune mai ales.Este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor, Fabaceae. Sunt plante erbacee mici anuale, bienale sau plante perene cu viață scurtă. Frunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adunate pe pețioluri, iar florile sunt grupate în inflorescențe mici albe, roșii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puține semințe, sunt închise în caliciu.Sparceta – Cod 975Crește spontan în zonele de câmpie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea semințelor, tulpina se lignifică. Frunzele mari sunt imparipenat-compuse. Florile roz-violacee sunt grupate în racem lung pedunculat. Fructul este o păstaie indehiscentă, având la suprafață reticulații caracteristice, prevăzute cu spini. Sparceta este plantă furajeră și meliferă.Lupinul – Cod 155Lupinul este o plantă care se cultivă pentru nutreț și pentru îngrășământ verde. În cadrul unui asolament în arabil, leguminoasele perene pot ocupa 20-33% datorită fenomenului de "oboseală" a solului care nu permite revenirea lor pe același loc, decât după 3-5 ani, în funcție de specie și durata culturii respective.Mazărea (Pisum sativum) – Cod 151Este o plantă ierboasă, cultivată, mazărea furajeră și măzărichile cultivabile pe toate tipurile de sol, în climat de la uscat și cald la umed și rece, în amestec cu o cereală păioasă, pentru alcătuirea borceagurilor, mazărea pentru boabe, pe soluri cu fertilitate mijlocie spre bună, din toate zonele climatice;Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozități. Tulpina este aeriană,ierboasă și volubilă, însă fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite și un pistil. Fructul se numește păstaie.Fasole – Cod 152Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari, păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roșii, cultivată pentru păstăile și pentru semințele sale folosite în alimentație (Phaseolus vulgaris). Păstaia fasolei, de culoare verde sau galbenă; fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi.Fasolița – Cod 156Semințele de fasoliță conțin în medie 26,0% proteină; 1,6% grăsimi; 52,0% substanțe extractive neazotate și 4,0% celuloză. Fasolița se remarcă printr-un conținut mai scăzut de celuloză, fierbere mai rapidă și digestibilitate mai mare decât fasolea și alte leguminoase. Are aproximativ aceleași utilizări ca și fasolea, în plus se folosește și ca îngrășământ verde pe nisipuri sau ca furaj (pășune, masă verde, fân sau însilozată).Soia – Cod 203Este cultivată pentru boabe, pe soluri neutre mai fertile în zone mai calde, cu umiditate asigurată, adesea irigate;Glycine hispida (Mnch.) Maxim, are rădăcina principală pivotantă care pătrunde în sol până la 1 m, uneori chiar până la 2 m. Ramificațiile laterale ale rădăcinii principale pătrund și ele în sol până la 30 – 40 cm. Pe ele se formează marea majoritate a nodozităților. Tulpina, înaltă de 50 – 200 cm, este dreaptă, pentagonală sau cilindrică, uneori volubilă. Pe tulpină și ramuri se găsesc perișori de culoare gălbuie, brună, albicioasă, etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele și potiolul păros. Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile sunt, de asemenea, mici și grupate câte 3 – 9 (uneori mai multe) în raceme scurte.Bobul – Cod 154Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agățătoare, anuală care este cultivată pentru folosința sa în bucătărie. Bobul are vrejul puternic, drept de până la 1,6 m înălțime. Sămânța bobului poate varia în funcție de soi dar în general e puțin mai mare decât bobul de fasole. Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun. Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani. Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului, iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer. Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăși de plantă, 20% rămâne și îmbogățește solul.Năutul – Cod 157Năutul (Cicer arietinum), cunoscut și sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă leguminoasă anuală, originară din Asia Mică. Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel al mazării prin forma frunzelor și a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre, singura deosebire fiind excrescența caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben și foarte rar cafeniu.Lintea – Cod 153Lintea (denumită științific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, păroasă, cu frunzele paripenat-compuse ale cărei semințe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă și provine din latinescul lens, datorită formei bombate și circulare a semințelor. Planta are cca 40 cm iar semințele se găsesc în păstăi, ca și mazărea și fasolea. Spre deosebire de mazăre și fasole, semințele de linte sunt în general numai câte două în fiecare păstaie. Există mai multe varietăți de linte. + 
8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂȚII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacentGardul viu din partea dreaptă este adiacent terenului arabil și implicit este considerat element ZIE. ┌──────────────────────────────────────┬────┐ │ │ │ │ Teren arabil │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────┴────┘                                     Gard viu8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacentGardul viu, din imaginea de mai jos, nu este adiacent terenului arabil datorită drumului care îl desparte de parcela agricolă. Acesta nu poate fi considerat ZIE nefiind adiacent parcelei de teren arabil în imediata vecinătate. ┌─────────────────────────────────┬────┬────┐ │ │ │ │ │ Teren arabil │ │ │ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴────┴────┘                      Drum neeligibil/gard viu8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungăAcest gard viu atinge fizic terenul arabil la nord cu latura cea mai scurtă. Acest gard viu nu este considerat ZIE deoarece acesta nu este adiacent terenului arabil pe latura lungă. ┌──────────────────────────────────────────────────────┐ │ Teren arabil │ ├─────────────────────────┬───┬────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Pășuni permanente │ │ Pășuni permanente │ │ │ │ │ └─────────────────────────┴───┴────────────────────────┘                         Gard viu8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniareÎn ceea ce privește caracteristicile neliniare, ele sunt considerate ca fiind adiacente, atât timp cât ating (sunt în contact fizic cu) terenul arabil. Prin urmare, acestea sunt incluse în stratul ZIE și pot fi solicitate dacă sunt la dispoziția fermierului.8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabilÎn acest exemplu doar gardul viu este considerat a fi adiacent terenului arabil, acesta trebuie inclus în stratul ZIE și poate fi solicitat dacă este la dispoziția fermierului. Șanțul nu este adiacent terenului arabil și ca atare, nu poate fi ZIE, nefiind necesară delimitarea acestuia. ┌──────────────────┬──┬──┬──────────────────┐ │ │ │ │ │ │ Teren arabil 1 │ │ │ Pășune │ │ │ │ │ │ └──────────────────┴──┴──┴──────────────────┘                  gard viu/șanț8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacentÎn ceea ce privește acest exemplu ambele caracteristici de peisaj, gardul viu și șanțul trebuie incluse în stratul ZIE. Gardul viu este adiacent pentru Teren arabil1, șanțul este adiacent pentru Teren arabil2.  Teren arabil2. ┌──────────────────┬──┬──┬──────────────────┐ │ │ │ │ │ │ Teren arabil1 │ │ │ Teren arabil2 │ │ │ │ │ │ └──────────────────┴──┴──┴──────────────────┘                  gard viu/șanț8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacentDacă fâșia tampon este inclusă în parcela de teren arabil, șanțul este adiacent terenului arabil acesta este considerat element ZIE, iar gardul viu nefiind adiacent terenului arabil nu este element ZIE. ┌──────────────────┬──┬──┬──┬────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ Teren arabil │ │ │ │ Pajiște permanentă │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────┴──┴──┴──┴────────────────────┘                          :             fâșie tampon/șanț/gard viuÎn conformitate cu articolul 45 alineatul (11) din Regulamentul delegat (UE) nr 639/2014 "un fermier poate declara aceeași zonă sau același element de peisaj o singură dată într-un an cerere în scopul respectării cerinței referitoare la zonele de interes ecologic". Prin urmare, nu poate exista nicio suprapunere de ZIE.Exemplu: gard viu cu un arbore izolat în elÎn acest exemplu elementul de peisaj este gardul viu iar arborele izolat nu poate fi considerat, în același timp, element de peisaj.În cazul în care zonele de interes ecologic sunt identificate și înregistrate în sistemul bazat pe poligoane această suprafață constă dintr-un singur tip de ZIE și nu este posibilă nici o suprapunere între diferite ZIE-uri. + 
9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIEActualizarea stratului ZIE este în strânsă legatură cu actualizarea LPIS. Ori de câte ori se constată o modificare, eroare sau omisiune sau, ori de câte ori normele PAC se modifică, stratul ZIE trebuie actualizat pentru a reflecta situația nouă. + 
10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ȘI MEDIUExemplul 1:Un fermier are o exploatație de 130 ha:– Teren arabil – 80 ha– Pășune – 50 haÎn terenul arabil are:– o rigolă cu lățimea de 4 m și lungimea de 500 m, cât lungimea unei parcele declarate (având 4 m lățime este exclusă din BF prin digitizare)– un grup de arbori – 0,28 ha în interiorul unei parcele (având aria mai mare de 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu:1. Diversificarea culturilor – terenul arabil al fermierului are 80 haAre mai mult de 30 ha, deci trebuie să respecte condiția – cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil.Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiții poate fi:a. cultivă grâu pe maxim 60 ha șib. cultivă porumb pe 15,3 (poate cultiva maxim 16 ha dar trebuie să respecte ZIE, pct.1c) șic. cultivă mazăre pe 4,7 ha (vezi punctul 3c)TOTAL = 60 + 15,3 + 4,7 = 80 ha arabil2. Menținerea pajiștilor permanente existente. Fermierul menține cele 50 ha declarate cu pășune.3. Prezența unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 80 ha, pentru că este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să declare 4 ha zone de interes ecologic.Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiții poate fi:a. Se declară rigola cu lățimea de 4 m și lungimea de 500 m ca element de peisaj, aceasta îndeplinește condiția ca lățimea să fie mai mică de 6 m și latura lungă a rigolei adiacentă terenului arabil.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Lungimea rigolei * factor de conversie * factor de ponderare = 500 * 3 * 2 = 3000 mp = 0,3 ha. Pentru îndeplinirea condiției de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare 3,7 ha.b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplinește condiția ca suprafața să fie mai mică de 0,3 ha.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 haPentru îndeplinirea condiției de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,3 ha + 0,42 ha = 0,72 ha, mai este necesar să declare 3,28 ha. Această suprafață de 3.28 ha zonă interes ecologic poate asigurată prin:c. Cultivă o parcelă de 4,7 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia, linte, lucernă, trifoi).Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria parcelei * factor de ponderare = 4,70 ha * 0,7 = 3,29 haSe calculează aria totală a zonei de interes ecologic:0,3 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,29 ha(c) = 4,01 ha, îndeplinește condiția de minim 5% din terenul arabil al exploatației, adică minim 4 ha zonă de interes ecologic.Exemplul 2:Un fermier are o exploatație de 70 ha:– Teren arabil – 16 ha– Pășune – 54 haÎn pășune are:– un iaz cu suprafață de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)– un grup de arbori – 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu:1. Diversificarea culturilor – terenul arabil al fermierului are 16 ha.Are mai mult de 10 ha și mai puțin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiția – cel puțin două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil. Analizăm declarația și constatăm că aria declarată cu pășune reprezintă 77% din total exploatație (54 ha pășune din 70 ha total exploatație). Ne situăm în cazul de excepție privind diversificarea – mai mult de 75% din exploatație este pășune, iar terenul arabil este mai puțin de 30 ha.În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiția de diversificare a culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcție de zona de interes ecologic pe care o declară.2. Menținerea pajiștilor permanente existente. Fermierul menține cele 54 ha declarate cu pășune.3. Prezența unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 16 ha, pentru că este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul și grupul de arbori prezente în parcelele de pășune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil.Analizăm declarația și constatăm că aria declarată cu pășune reprezintă 77% din total exploatație (54 ha pășune din 70 ha total exploatație). Ne situăm în cazul de excepție privind zonele de interes ecologic – mai mult de 75% din exploatație este pășune, iar terenul arabil este mai puțin de 30 ha. Nu este necesară declararea unei zone de interes ecologic.Exemplul 3:Un fermier are o exploatație de 34 ha:– Teren arabil – 14 ha– Pășune – 20 haAcest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu:1. Diversificarea culturilor – terenul arabil al fermierului are 14 haAre mai mult de 10 ha și mai puțin de 30 ha, deci trebuie respectată condiția – cel puțin două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil.Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiții poate fi:d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha șie. cultivă porumb pe 3,5 ha.2. Menținerea pajiștilor permanente existente. Fermierul menține cele 20 ha declarate cu pășune.3. Prezența unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să declare zone de interes ecologic. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic.Exemplul 4:Un fermier are o exploatație de 35 ha:– Teren arabil – 15 ha– Pășune – 20 haAcest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu:1. Diversificarea culturilor – terenul arabil al fermierului are 15 haAre mai mult de 10 ha și mai puțin de 30 ha, deci trebuie respectată condiția – cel puțin două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil.Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiții poate fi:a. cultivă grâu pe maxim 11,25 ha șib. cultivă porumb pe 3,75 ha, ținând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c.2. Menținerea pajiștilor permanente existente. Fermierul menține cele 20 ha declarate cu pășune.3. Prezența unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 15 ha. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să declare 0,75 ha zone de interes ecologic.Exemple pentru îndeplinirea condiției de declarare 0,75 ha zone de interes ecologic:a. Cultivă o parcelă de 1,1 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria parcelei * factor de ponderare = 1,1 ha * 0,7 = 0,75 ha saub. Cultivă o parcelă de 2,5 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiță.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria parcelei * factor de ponderare = 2,5 ha * 0,3 = 0,75 ha sauc. Margine de câmp de 850 m lungime cu o lățime cuprinsă între 1 și 20 m, pe care nu are loc nicio producție agricolă.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 850 m * 6 * 1,5 = 8100 mp = 0,76 haExemplul 5:Un fermier are o exploatație de 90 ha:– Teren arabil – 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în cerere an curentAcest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu:1. Diversificarea culturilor – terenul arabil al fermierului are 90 haAre mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiția – cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil.Analizăm declarația și constatăm că în anul curent de cerere declară 50 ha teren arabil care nu a fost declarat în anul anterior. Ne situăm în cazul de excepție privind diversificarea – peste 50% din terenul arabil declarat în anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de cerere anterior.Condiție: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită față de anul anterior pe baza unei comparații geospațiale. Dacă este respectată această condiție nu se mai aplică diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcție de zona de interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.)2. Menținerea pajiștilor permanente existente. Fermierul nu declară pășune.3. Prezența unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 90 ha, pentru că este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să declare 4.5 ha zone de interes ecologic.Exemple pentru îndeplinirea condiției de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic:a. Cultivă 6,45 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria parcelei * factor de ponderare = 6,45 ha * 0,7 = 4,51 ha saub. Cultivă 15 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiță.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha sauc. Margine de câmp de 500 m lungime cu o lățime cuprinsă între 1 și 20 m, pe care nu are loc nicio producție agricolă.Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 500 m * 6 * 1,5 = 4500 mp = 0,45 ha la care se adaugă:Cultivă 5,80 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi. Se calculează suprafața acestei zone de interes ecologic:Aria parcelei * factor de ponderare = 5,80 ha * 0,7 = 4,06 haSuprafața totală a zonei de interes ecologic = 0,45 ha + 4,06 ha = 4,51 ha, condiția este îndeplinită.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește