GHID din 8 noiembrie 2010

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 84 bis din 1 februarie 2011

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	ORDIN 1393 08/11/2010
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 285 19/04/2002
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 79 04/03/2002
Actul	REFERIRE LA	NORMA 19/04/2002
Actul	REFERIRE LA	NORMA 04/03/2002

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 1393 08/11/2010
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 1393 08/11/2010


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Patologie congenitală			Vezi 01M și 02M (secțiunea Pediatrie)
01A
Accident vascular cerebral constituit (AVC)	IRM	Examen indicat [A]	IRM-ul este mai sensibil decât CT-ul în diagnosticul leziunilor ischemice acute, în detectarea leziunilor de fosa posterioară și pentru bilanțul etiologic.	0
	Angio-RM	Examen indicat [B]	Angio-RM-ul permite studiul vaselor intra și extracraniene.	0
	CT	Examen indicat [B]	CT-ul pune în evidență hemoragiile cerebrale, dar este mai puțin sensibil decât IRM-ul în analiza leziunilor parenchimatoase ischemice.	II
	Eco-doppler al vaselor cervico- craniene	Examen indicat [B]	Explorările ultrasonografice sunt utile pentru:	0
			– căutarea leziunii embolice,
			– căutarea unei disecții arteriale,
			– selecția pacienților în vederea intervenției chirurgicale.
	Angio-CT	Examen specializat [B]	Angio-CT-ul permite studiul vaselor intra și extracraniene în cazul contraindicației de RM sau al unei discordanțe între ecodoppler și angio-RM.	II/III
02A	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Examen specializat [B]	Tomoscintigrafia pune imediat în evidență lipsa de perfuzie cerebrală.	II/III
Accident vascular cerebral tranzitor (AVCT)	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este util pentru:	0
			– eliminarea leziunilor care simulează un accident ischemic tranzitoriu
			– aprecierea stării parenchimului cerebral, în special căutarea leziunilor ischemice vechi sau silențioase mulțumită secvențelor de difuzie, IRM regăsește leziuni ischemice recente la 50% dintre pacienți.
	Angio-RM	Examen indicat [B]	Angio-RM-ul permite studiul vaselor intra și extracraniene.	0
	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Examen specializat [B]	Tomoscintigrafia permite realizarea de probe de stimulare farmacodinamică (Diamox sau alți compuși) care cresc capacitatea de punere în evidență a anomaliilor în AVCT (stenoze semnificative dinamic, furt sangvin).	II/III
			Angioscintigrafia și scintigrafia statică se utilizează ca alternative în centrele unde CT sau IRM nu sunt disponibile.
			Evaluarea debitului regional cerebral prin SPECT cu radiotrasor difuzabil permite obiectivizarea unor tulburări neurologice înainte ca acestea să fie evidențiate CT sau IRM.
03A	Eco-doppler al vaselor cervico- craniene	Examen indicat [B]	Explorările ultrasonografice sunt utile pentru:	0
			– căutarea leziunii embolice,
			– căutarea unei disecții arteriale,
			– selecția pacienților în vederea intervenției chirurgicale.
	Angio-CT	Examen specializat [B]	Pentru studiul trunchiurilor supraaortice, de la originea lor până la nivelul ramurilor intracraniene, în cazul contraindicației de IRM sau de discordanță între eco-doppler și angio-RM	II/III
Scleroza în plăci și alte leziuni ale substanței albe	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este mult mai sensibil decât CT-ul în detectarea leziunilor substanței albe. Examenul poate fi negativ în anumite cazuri de scleroză în plăci constituită.	0
04A
			IRM-ul este de asemenea mai eficace decât CT-ul pentru delimitarea, aprecierea volumului și localizării leziunilor de substanță albă. Criteriile noi de diagnostic ale sclerozei în plăci (Mc Donald – Barkhof) integrează datele furnizate de IRM.
Tumori cerebrale	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este sensibil în detectarea tumorilor în stadiu precoce, în localizarea precisă (în vederea intervenției chirurgicale) și pentru leziunile de fosă posterioară. IRM-ul de perfuzie și spectroscopia RM sunt utile în diagnosticul recidivelor.	0
05A
	Scintigrafie cerebrală	Examen specializat [B]	Tomoscintigrafia cerebrală cu utilizarea de trasori tumorali, indicatori ai viabilității celulare, ca thaliul sau MIBI poate fi utilă pentru diagnosticul diferențial recidivă/radionecroză sau pentru aprecierea răspunsului precoce la chimioterapie.	II/III
	PET	Indicat doar în cazurile particulare	TEP sau 18FDG e indicată în diagnosticul diferențial recidivă/ radionecroză a glioblastoamelor cu grad înalt de diferențiere.	III/IV
Cefalee acute brutale	CT	Examen indicat [B]	CT-ul permite diagnosticul hemoragiei subarahnoidiene în majoritatea cazurilor, mai ales în primele zile și a unei eventuale hidrocefalii associate. Un examen CT native nu exclude o hemoragie subarahnoidiană (mai ales după a 7-a zi sau dacă hemoragia e în cantitate mică).	II
	IRM	Examen indicat [B]	Un RM, examen mai sensibil decât CT-ul poate fi efectuat; totuși aceste două examinări pot fi negative: în absența contraindicațiilor (hidrocefalie …) trebuie efectuată o puncție lombară. Puncția lombară poate fi necesară și pentru excluderea unei meningite.	0
	Angio-RM	Examen indicat [B]	Secvențele angio-RM permit punerea în evidență a malformațiilor vasculare cerebrale responsabile de hemoragia subarahnoidiană.	0
	Angio-CT	Examen specializat [B]	Angio-CT-ul poate fi o alternativă la studiul vascularizației intracraniene în caz de contraindicații de angio-RM.	II/III
06A	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Examen specializat [B]	Tomoscintigrafia de perfuzie cerebrală e indicată în studiul răsunetului funcțional al vasospasmului.	II/III
Cefalee acute:	IRM	Examen specializat [C]	IRM-ul poate detecta hemoragiile subarahnoidiene nedecelate CT și este mai sensibil decât CT-ul în diagnosticul leziunilor inflamatorii sau infecțioase meningeale. RM-ul permite și diagnosticul altor patologii ce se pot manifesta prin acest tip de cefalee (tromboze venoase cerebrale, disecții de artere cervicale, hipotensiune intracraniană).	0
– progresive
– neobișnuite
07A
	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Examen specializat [C]	Scintigrafia de perfuzie cerebrală poate fi procedeul cel mai sensibil pentru detectarea unei encefalite acute.	II/III
Cefalee cronice: (a se vedea 07M la copil)	Rg. craniului, sinusurilor și col. cervicale	Nu e indicată în mod obișnuit [B]	Radiografia are utilitate redusă în absența semnelor/ simptomelor focale.	I
08A			A se vedea 15A și 16A
	CT sau IRM	Indicată doar în cazuri particulare [C]	Doar excepțional, la recomandarea specialiștilor, dacă există semne de hipertensiune intracraniană.	0
				II
Procese expansive hipofizare și paraselare	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este mai performant decât CT-ul în analiza regiunii hipofizare, cavernoase și sfenoidale. Examenul RM poate fi asociat cu un angio-RM pentru studiul arterelor carotide interne (căutarea de anevrism sau fistulă arterio-venoasă la nivelul regiunii cavernoase). IRM-ul este mai performant decât CT-ul în analiza regiunii supraselare (regiune hipotalamică, tijă pituitară).	0
09A
	CT	Examen specializat [B]	CT-ul poate fi util în cazul unui abord chirurgical transrinoseptal (dimensiunea sinusului, septuri, grosimea planșeului selar).	II
Afectarea bazei craniului și nervilor cranieni (cu excepția nervilor optici 23A și a nervilor acustici 13A și 14A)	Radiografie de craniu	Fără indicație [C]	Semnele clinice evocă o afectare a bazei craniului, necesitând eralizarea unui examen CT sau IRM.	I
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [C]	CT-ul poate fi util în analiza bazei craniului, detectarea calcificărilor și pentru analiza anumitor structuri (pereți orbitari, lama ciuruită etmoidală, găurile bazei craniului)	II
10A	IRM	Examen indicat [B]	Examenul IRM este de preferat unuia CT deoarece permite o apreciere mai precisă a leziunilor în cele trei planuri).	0
Hidrocefalie	IRM	Examen indicat [C]	IRM-ul permite diagnosticul pozitiv și etiologic al unei hidrocefalii și permite în egală măsură supravegherea pacienților purtători de caterere de derivație.	0
Funcționarea cateterului de derivație (a se vedea 05M la copil)
	CT	Examen indicat [C]	CT-ul permite supravegherea pacienților purtători de catetere de derivație.	II
	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Examen specializat [C]	Tomoscintigrafia de perfuzie este utilizată în anumite centre pentru a vizualiza funcționarea cateterului de derivație.	II/III
11A	Rg. de craniu, col. cervicală și abdomen pe gol	Examen indicat [C]	Radiografia coloanei vertebrale permite verificarea poziției cateterului de derivație și conectarea între cateterul ventricular, corpul valvei și cateterul peritoneal. O radiografie abdominală pe gol permite verificarea poziționării corecte a acestui cateter în cavitatea peritoneală.	I
				I
Simptomele urechii medii (în afara unei patologii acute necomplicate)	CT	Examen specializat [B]	CT-ul este mai indicat decât RM-ul, mai ales pentru patologia inflamatorie	II
	IRM	Indicat doar în cazuri particulare [B]	IRM-ul nu se justifică decât în cazul suspiciunii de complicații ale unei otite cronice sau în cazul controlului postoperator.	0
12A
Simptome ale urechii interne (inclusiv vertijul)	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este preferabil CT-ului mai ales în leziunile labirintului și detectarea anomaliilor vasculare.	0
13A			CT-ul poate fi efectuat ca examen complementar IRM-ului în anumite cazuri.
Surditate neurosenzorială (la copil a se vedea 08M)	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este preferabil CT-ului mai pentru neurinoamele de nerv acustic.	0
14A			CT-ul poate fi efectuat ca examen complementar IRM-ului în anumite cazuri.
Sinuzite acute (la copil a se vedea 08M)	Rg. sinusuri	Fără indicație [C]	Diagnosticul este clinic.	I
			Explorările imagistice (CT și/sau IRM) sunt indicate doar în cazurile atipice, hiperalgice sau complicate (neurologic, oftalmologic, etc.).
15A
Sinuzite cronice	CT	Indicat [B]	CT-ul este examenul de referință în investigarea patologiei cronice a sinusurilor feței (bilanț inițial, bilanț preoperatoriu, supraveghere). El include și explorarea simultană a regiunii dentare.	II
			Decizia de a repeta examenul CT trebuie luată într-un cadru de specialitate. Iradierea oculară în cazul tomografiei nu este neglijabilă (se recomandă o doză joasă).
			IRM-ul este indicat doar în forme complicate, pseudo-tumorale sau în investigarea unei patologii tumorale intricate subjacente.
16A	Rg. panoramică dentară și/sau rg. retroalveolare sau CT dentar	Examen specializat [B]	Necesară în investigarea unei etiologii dentare în cazul sinuzitei maxilare sau etmoido-maxilare unilaterale, mai ales dacă materialul de obturație dentară este vizibil pe examenul CT native și/sau dacă există semen de sinuzită micotică.	I
Leziuni tumorale și pseudotumorale ale sinusurilor și foselor nazale	CT	Examen specializat [B]	Imagistica este indispensabilă în bilanțul acestor leziuni, uneori necesară în bilanțul diagnostic (mucocele, chiste epidermoide …) IRM-ul și CT-ul au performanțe similare și pot fi complementare (o analiză mai bună a raporturilor cu encefalul în cazul IRM-ului și o mai bună analiză a structurilor osoase în cazul CT-ului)	II
	IRM			0
17A
Leziuni orbitare intraoculare	Ecografie	Examen specializat [B]	Examen de primă intenție în examenul globului ocular.	0
18A	IRM	Examen specializat [B]	Ca ecografia, IRM-ul permite o caracterizare excelentă a structurilor. Cele două tehnici evită iradierea cristalinului.	0
Leziuni intraorbitare extraoculare	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este examenul de primă intenție. El furnizează o excelentă caracterizare a structurilor și permite analiza raporturilor leziunii cu nervul optic, mai ales la nivelul vârfului orbitei. Este categoric contraindicat în cazul suspiciunii de corpi străini feromagnetici intraoculari.	0
19A	CT	Examen specializat [B]	CT-ul este un examen complet, permițând studiul țesuturilor moi și a structurilor osoase (pereți, canal optic, fisuri orbitare …) El trebuie privit ca a doua intenție și efectuat cu scopul de a realiza aceste bilanțuri de extensie lezională.	II
Leziuni orbitare: traumatisme			A se vedea 03 K și 04 K
20A
Orbite – Corpi străini metalici (înaintea IRM)	Rg. orbite	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Nu se efectuează sistematic la toți cei care lucrează cu metale.	I
			Radiografia orbitelor e indicată doar dacă pacientul are antecedente de perforare oculară cu corp străin (CS) metalic, tratat medical și dacă acest tratament nu a permis extragerea tuturor CS sau dacă pacientul nu știe dacă au fost toți extrași. Pentru răni grave a se vedea 03 K și 04 K.
21A
Tulburări vizuale.	Rg. craniu	Fără indicație [C]	Radiografiile de craniu sunt inutile cu excepția situațiilor particulare (de ex. corpi străini 21A)	I
Diminuarea acuității vizuale
	IRM	Examen specializat [C]	IRM-ul permite o explorare completă și precisă a căilor vizuale.	0
22A
Afectarea câmpului visual	Rg. craniu	Fără indicație [B]	Radiografiile craniene nu sunt utile.	I
	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul permite o explorare completă și precisă a căilor vizuale.	0
23A	CT	Examen specializat [B]	CT-ul este indicat în caz de suspiciune de procese expansive intraorbitare (exoftalmie) pentru a realiza bilanțul de extensie.	II
Probleme cognitive	IRM	Examen specializat [C]	O examinare sistematică imagistică cerebrală este recomandată în cazul demenței cu instalare recentă. Scopul acestui examen e de a elimina cauzele nondegenerative ale demenței (procese expansive intracraniene, hidrocefalie cu tensiune normală, leziuni vasculare …). Acest examen permite de asemenea diagnosticul de anomalii, orientând spre anumite demențe degenerative (atrofie de hipocamp, fronto-temporală sau parietală).	0
	CT			II
			Nu se recomandă examinarea cu S.C. în absența unui element justificator.
			Dacă a fost efectuată recent o examinare imagistică, nu e recomandabilă repetarea acesteia în absența unui element care să o motiveze.
			Preferabil acest examen este IRM-ul, în locul CT-ului, în funcție de accesibilitatea la aceste tehnici și de nivelul de cooperarea al pacientului.
	Scintigrafie cerebrală de	Examen specializat [B]	Studiul perfuziei cerebrale prin tomoscintigrafie poate servi la diagnosticarea precoce și la diferențierea diferitelor forme de demențe neurodegenerative. Nu e o indicație de rutină de PET perfuzie cu 18FDG.	II/III
24A	Rg. craniu	Fără indicație [B]	Nu aduce nici o informație asupra stării parenchimului și nici asupra importanței unei eventuale dilatații ventriculare.	I
Crize comițiale (la copil a se vedea 03M)	Rg. craniu	Fără indicație [B]	Radiografia de craniu	I
			– nu arată decât consecințele osoase (de obicei tardive) ale unui proces expansiv.
			– nu e indicată în manifestările posttraumatice. șș
25A	IRM	Examen indicat [B]	O primă criză la adult trebuie să determine investigarea unei eventuale leziuni cerebrale; IRM-ul este mai sensibil decât CT-ul.	0
Epilepsie cronică farmaco- rezistentă	IRM	Examen specializat [B]	În caz de epilepsie farmaco-rezistentă, IRM-ul este mai sensibil decât CT-ul în analiza fină a anomaliilor cerebrale, mai ales în studiul feței interne a lobilor temporali.	0
			Crizele parțiale/focale pot necesita o evaluare aprofundată dacă e luată în considerare intervenția chirurgicală.
	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Indicat doar în anumite cazuri particulare [B]	Scintigrafia cerebrală de perfuzie în perioada critică este un examen foarte sensibil, permite localizarea focarului epileptogen. Este necesar un consult de specialitate.	III
26A	PET	Indicat doar în anumite cazuri particulare [B]	PET cu 18FDG permite obținerea unei imagini funcționale intercritice. Este necesar un consult de specialitate.	III/IV
Probleme psihiatrice	IRM	Examen specializat [C]	În fața unui tablou atipic și după un consult de specialitate, poate fi efectuat un examen IRM pentru eliminarea unei eventuale cauze organice.	0
27A
	SPECT	Examen specializat [C]	Se realizează după ce ex. CT sau IRM exclud prezența unor leziuni organice cerebrale care să justifice manifestările clinice.	II-III
	PET
			SPECT și PET reflectă disfuncția unor procese metabolice care conduc la tulburări neuropsihiatrice.	III-IV
Mișcări anormale	IRM	Examen specializat [C]	Pentru toate sdr. parkinsoniene și după un consult de specialitate, poate fi efectuat un IRM pentru a elimina o cauză vasculară, tumorală sau pentru a pune în evidență semen de atrofie focalizată. Nu există totuși o indicație de investigare imagistică în boala Parkinson.	0
28A	SPECT	Examen specializat [C]	SPECT de perfuzie – și mai ales cartografia receptorilor D2 dopaminergici – pot contribui la diagnosticul etiologic al sdr. parkinsoniene. Cartografia transportorului de dopamină ajută la diagnosticul diferențial între tremorul esențial și sdr. parkinsoniene.	III
Patologie neuroinfecțioasă	IRM	Examen indicat [C]	IRM-ul cerebral este recomandat în fața unui tablou de meningo-encefalită.	0
29A	Scintigrafie cerebrală de perfuzie	Examen specializat [C]	Tomoscintigrafia cerebrală de perfuzie este sensibilă în detectarea unei encefalite acute. Dacă examinările CT și/sau IRM au fost neconcludente, poate fi utilă scintigrafia cu radiotrasor nedifuzabil (pentru encefalite) sau cu galiu 67 sau leucocite marcate (pentru abcese).	II/III

B. Gât (părți moi)Pentru coloana cervicală, a se vedea secțiunile C și K


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Nodul tiroidian palpabil și gușă eutiroidiană (concentrație normală de TSH)	Ecografie	Examen indicat [B]	Nodulii tiroidieni sunt foarte frecvenți, în majoritatea lor benigni și au evoluție cronică. Inventarul manual al nodulilor are o sensibilitate și o reproductibilitate mediocre, investigația imagistică fiind indicată cel mai frecvent ca primă intenție. Ecografia confirmă existența nodulilor, precizează tipul și localizarea lor și poate evidenția o hipertrofie tiroidiană. Ea orientează uneori diagnosticul spre alte patologii tiroidiene (tiroidită autoimună). După acest prim bilanț (clinic, dozare de TSH și ecografie tiroidiană) atitudinea se va orienta către: (a) o simplă supraveghere, (b) o scintigrafie tiroidiană, (c) o puncție citologică, cu ac fin, (d) o puncție citologică ghidată ecografic.	0
– fază diagnostică
În caz de hipertiroidie a se vedea 03B
În caz de hipotiroidie a se vedea 04B	Scintigrafie	Examen indicat [A]	În cazul unui nodul de peste 10 mm. se poate efectua o scintigrafie pentru investigarea nodulului și/sau unei guși tiroidiene autonome, cu scopul de a optimiza supravegherea și de a preciza tipul nodulilor efectuând și un examen citologic (noduli nefuncționali). Scintigrafia orientează uneori diagnosticul spre alte patologii tiroidiene (tiroidită auto-imună, patologie legată de aportul iodat).	I/II
În caz de hipotiroidie a se vedea 04B	Radioiodocaptare
01B	Radioiodocaptare
	Citologie	Examen indicat [A]	Examenul citologic cu ac fin este examenul de referință pentru diagnosticul cancerului. Acesta poate fi realizat cu sau fără ghidare ecografică, în funcție de caracteristicile clinice și imagistice ale nodulului de puncționat.	0
	Citologie ecoghidată	Examen specializat [B]	Nodulii dificil de palpat, micronodulii la subiecții cu risc (iradiere cervicală, cancere familiale) trebuie sa fie puncționați sub ecoghidare.	0
Supravegherea pe termen lung a nodulilor tiroidieni de peste 10 mm și a gușilor	Ecografie	Examen indicat [B]	Majoritatea (90%) nodulilor (cu citologie negativă și funcție tiroidiană normală) și gușile tiroidiene trebuie supravegheate pe termen lung.	0
			Incidentaloamele infracentimetrice necesită doar supraveghere clinică.
			Sunt în general puțin utile: supravegherea nodulilor hipofixanți prin dozarea TSH-ului plasmatic, citologia nodulilor hiperfixanți, supravegherea ecografică regulată a micronodulilor.
02B
			Ecografia este utilă pentru supravegherea morfologică a nodulilor, mai ales a nodulilor greu de palpat și în cazul afecțiunilor multinodulare.
	Scintigrafie Radioiodocaptare	Examen indicat [B]	Scintigrafia este utilă dacă nu a fost efectuată inițial, pentru optimizarea supravegherii.	I/II
	Scintigrafie Radioiodocaptare	Examen indicat [B]	Supravegherea se va face prin dozarea plasmatică a TSH-ului în caz de nodul cald și/sau gușă autonomă. Monitorizarea este ecografică și/sau citologică în caz de nodul rece. Scintigrafia nu este un examen de monitorizare regulată.	I/II
	Citologie	Examen indicat [C]	Pentru numeroși autori, prelevarea citologică trebuie repetată (2 determinări), dacă rezultatul primului examen este normal (benign).	0
Hipertiroidie	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Diagnosticul de hipertiroidie trebuie demonstrat biologic.	I/II
03B	Radioiodocaptare	Examen indicat [A]	Scintigrafia este examenul de referință pentru diferențierea numeroaselor tipuri de hipertiroidie: boala Basedow, gușa nodulară și secundară toxică, tiroidite (subacute sau autoimune), hipertiroidii cu supraîncărcare de iod. Ea aduce informații morfologice și funcționale despre eventualii noduli și permite indicarea unui tratament cu iod-131.	I/II
03B	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia este utilă pentru precizarea inventarului nodular și pentru ghidarea terapeutică. Asociată cu examenul doppler, ecografia poate orienta spre diagnosticul etiologic de hipetiroidie.	0
Hipotiroidie la adult (pentru copil a se vedea 13M)	Ecografie	Examen indicat [C]	Diagnosticul de hipotiroidie trebuie confirmat biologic și dozarea anticorpilor anti-tireoperoxidaza (ATPO) este adesea util pentru precizarea etiologiei (tiroidită autoimună).	0
04B	Ecografie	Examen indicat [C]	În caz de anomalie depistată la palpare, ecografia este indicată pentru infirmarea sau demonstrarea existenței nodulilor, pentru măsurarea volumului tiroidian și aprecierea ecogenității (diminuată în caz de tiroidită autoimună).	0
04B	Scintigrafie	Examen indicat [B]	În cazul în care nu a fost găsită etiologia leziunii, scintigrafia este indicată într-o a doua fază pentru precizarea diagnosticului etiologic (cauză tranzitorie sau permanentă) și pentru orientarea terapeutică (hipotiroidia congenitală descoperită tardiv, supraîncărcare cu iod, tiroidită …).	I/II
Gușă plonjantă	Scintigrafie	Examen indicat [B]	În prezența unei guși plonjante, ecografia și scintigrafia permit vizualizarea extensiei retrosternale și identificarea eventualelor zone de funcție autonomă (scintigrafie).	I/II
– diagnostic	Ecografie	Examen indicat [B]		0
05B	Ecografie	Examen indicat [C]		0
Gușă plonjantă – preterapeutic	CT fără injectare de produs de contrast IRM	Examen indicat [C]	Înaintea intervenției terapeutice (chirurgie, iod-131), CT-ul fără injectarea de contrast iodat sau RM-ul sunt utile pentru a caracteriza d.p.d.v morfologic extensia retrosternală a gușii, pentru evidențierea unei compresii traheale și cuantificarea îngustării.	II
06B	CT fără injectare de produs de contrast IRM	Examen indicat [C]		0
Hiperparatiroidism	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia și scintigrafia (MIBI-99mTc) ajută la localizarea preoperatori E. I/II	0
07B	Scintigrafie	Examen indicat [B]
07B	Scintigrafie	Examen indicat [B]	În caz de eșec a unei prime intervenții chirurgicale, aceste examene sunt indicate pentru localizarea sursei de hipersecreție.
Suflu carotidian asimptomatic	Eco-doppler al vaselor cervico-craniene	Examen indicat [B]	Ecografia cu doppler color furnizează informații funcționale și morfologice despre trunchiurile supraaortice și autentifică originea suflului carotidian.	0
08B	Eco-doppler al vaselor cervico-craniene	Examen indicat [B]		0
Masă cervicală cu punct de plecare necunoscut	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia (cu sau fără doppler color) permite o caracterizare topografică și etiologică.	0
Masă cervicală cu punct de plecare necunoscut	IRM sau CT	Examene specializate [C]	Ca a doua intenție se propune efectuarea de RM (tumoră parotidiană …) sau CT cervico-toracic și o endoscopie digestivă superioară (adenopatie III neoplazică).	0
09B	IRM sau CT	Examene specializate [C]		0
Obstrucție de flux salivar	Ecografie	Examen indicat [C]	În cadrul investigării unei litiaze salivare, pentru eliminarea unei alte cauze de tumefacție cervicală, sialografia este precedată în mod ideal de ecografie.	0
10B
			Anumite centre pot înlocui cele două examene cu o sialografie RM, care permite vizualizarea simultană a celor 4 glande.
	Sialografie	Examen specializat [C]		II
	Radiografie standard sau CT fără injectare	Indicat doar în cazuri particulare [C]	În caz de litiază la nivelul planșeului bucal.	I
	Radiografie standard sau CT fără injectare	Indicat doar în cazuri particulare [C]	În caz de litiază la nivelul planșeului bucal.	II
Masă la nivelul glandelor salivare	Ecografie	Examen indicat [B]	Examenul ecografic este foarte sensibil. El trebuie practicat ca primă intenție. Are interes limitat în explorarea maselor profunde (lob profund al parotidei și în general leziuni ale spațiilor profunde faciale).	0
11B	Ecografie	Examen indicat [B]		0
	IRM	Examen specializat [C]	IRM-ul este indicat pentru explorarea extensiei maselor de la nivelul lobului profund parotidian sau a maselor recidivante după tratamentul chirurgical.	0
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [C]	CT-ul poate fi utilizat ca examen complementar pentru investigarea distrucțiilor osoase associate (mandibulă, baza craniului).	II
Uscăciunea mucoasei bucale, boală de țesut conjunctiv	Ecografie sau Sialografie	Examene specializate [C]	Sunt investigații solicitate mai rar.	0
			Sialograma poate fi utilă la diagnostic, dar poate fi utilizată în egală măsură sialografia RM.	II
				II
12B	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia glandelor salivare permite o evaluare funcțională mai bună, cu utilizarea de 99m-Tc-pertechnetat, în condiții bazale și după administrarea de suc de lămâie	I/II
Disfuncție a articulației temporo- mandibulare	Radiografie standard	Fără indicație [B]	Radiografiile standard sunt cel mai frecvent normale.	I
Disfuncție a articulației temporo- mandibulare	Radiografie panoramică dentară	Examen specializat [B]	Se realizează systematic pentru eliminarea unei alte cauze (fractură veche, leziune evolutivă, cauză dentară, origine salivară).	I
13B	CT	Examen specializat [B]	Simptomatologia rezultă adesea din disfuncția discului articular, corelat cu o anomalie de ocluzie dentarp, care necesită un tratament funcțional.	II
	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este cel mai bun examen imagistic pentru investigarea acestor disfuncții. Este util doar în formele articulare (nu trebuie realizat în forma musculară a disfuncției) sau când este indicat tratamentul chirurgical.	0
	Artrografie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Artrografia oferă un veritabil bilanț dinamic al disfuncției. Este în general înlocuit de RM.	II

C. Coloana vertebralăColoana cervicală*Font 7*┌────────────────┬───────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐│Probleme clinice│ Examen │ Recomandare │ Comentarii │ Doză││ │ │ [grad] │ │ │├────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│Afecțiuni │ │ │Vezi secțiunea Pediatrie 01M │ ││congenitale │ │ │ │ ││01C │ │ │ │ │├────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│Sindrom medular │IRM │Examen indicat │RM-ul este examenul de referință pentru toate sindroamele │ 0 ││(în afara │ │[A] │medulare, acute, subacute sau cronice. În faza acută, │ ││traumatismelor │ │ │trebuie realizat în regim de urgență. Celelalte tehnici │ ││coloanei │ │ │imagistice (radiografii standard, CT) și de medicină │ ││vertebrale) │ │ │nucleară (scintigrafie osoasă) pot studia în plus față de │ ││02C │ │ │RM, componenta vertebrală osoasă a unei compresii │ ││ │ │ │medulare. │ │├────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│Posibilitate de │Rg standard│Examen indicat │Chiar dacă radiografia de profil în flexie rămâne incidența │ I ││subluxație │ │[C] │principală, este indicat realizarea unui bilanț radiografic │ ││atlanto- │ │ │complet pentru a depista cadrul subluxațiilor C1-C2. IRM-ul │ ││axoidiană │ │ │arată o suferință medulară în cazul în care examenul │ ││03C │ │ │radiografic este pozitiv sau în prezența semnelor │ ││ │ │ │neurologice. │ │├────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│Cervicalgie │Rg standard│Indicat doar în │În caz de prin puseu, tratamentul simptomatic poate fi │ I ││04C │ │cazuri particulare│efectuat înaintea investigațiilor imagistice. Bilanțul │ ││ │ │[B] │radiologic este indicat doar în cazul rezistenței la un │ ││ │ │ │tratament medical corect efectuat, în cazul agravării clinice │ ││ │ │ │sau dacă durerea și rigiditatea devin brusc intense. │ ││ ├───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│ │IRM │Indicat doar în │Radiografiile sunt justificate înaintea efectuării unui │ 0 ││ │CT │cazuri particulare│examen local, mai ales o mobilizare. Persistența │ II ││ │ │[B] │cervicalgiei cu aceleași caractere nu justifică repetarea │ ││ │ │ │radiografiei. │ │├────────────────┼───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│Nevralgie │Rg standard│Fără indicație │CT-ul și RM-ul nu au indicație în cervicalgiile vertebrale │ I ││cervico-brahială│ │inițială │comune, cu excepția agravărilor clinice sau al unui context │ ││05C │ │[B] │clinic evocator de patologie inflamatorie, tumorală, │ ││ │ │ │infecțioasă sau traumatism recent. │ ││ │ │ │Tratamentul nevralgiei cervico-brahiale, cu substrat herniar │ ││ │ │ │sau artrozic, este în primă intenție medical. │ ││ ├───────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤│ │IRM │Examen specializat│În caz de evoluție defavorabilă sau de indicație pentru un │ 0 ││ │CT │[B] │act invaziv (intervenție percutană sau chirurgicală), este │ II ││ │ │ │permisă efectuarea de examene complementare. Acestea │ ││ │ │ │sunt fie RM fie CT, de preferință cu injectare i.v. de │ ││ │ │ │produs de contrast. │ │└────────────────┴───────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘Coloană toracală*Font 7*┌──────────────┬────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Toracalgie │Rg standard │Indicat doar în │Începând de la 50 de ani, fenomenele degenerative sunt │ I ││06C │ │cazuri particulare│inevitabile. În absența semnelor neurologice sau a celor în │ ││ │ │[B] │favoarea metastazelor sau infecțiilor, radiografia toracică │ ││ │ │ │este rareori utilă. Pentru pacienții mai în vârstă, │ ││ │ │ │recomandarea poate masca un caracter mai urgent deoarece │ ││ │ │ │durerile instalate subit pot fi consecutive unei leziuni │ ││ │ │ │osoase (tasare osteoporotică sau afectare malignă). │ ││ ├────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Indicat doar în │Scintigrafia osoasă este utilă pentru detectarea unor │II/III││ │IRM │cazuri particulare│eventuale leziuni metastatice. RM-ul poate fi indicat în │ ││ │ │[B] │cazul în care durerea locală persistă, este rezistentă la │ ││ │ │ │tratament sau în prezența semnelor care sugerează o 0 │ ││ │ │ │mielopatie. │ │└──────────────┴────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Coloană lombară*Font 7*┌──────────────────────────┬────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │ Recomandare │ Comentarii │ Doză ││ │ │ [grad] │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Durere lombară cronică │Rg standard │Fără indicație │Modificările degenerative sunt frecvente și nespecifice. │ II ││fără semne de infecție sau│ │inițială │Dacă se efectuează o explorare sunt recomandate │ ││tumoră: lombalgie │ │[C] │radiografiile de coloană lombară, incluzând joncțiunea │ ││comună │ │ │toraco-lombară și articulațiile sacroiliace. │ ││07C │ │ │Celelalte incidențe (exemplu: sacro-iliace, joncțiune toracolombară) │ ││ │ │ │nu sunt justificate decât dacă există o suspiciune │ ││ │ │ │clinică de spondilartropatie. De obicei, nu e necesară │ ││ │ │ │efectuarea altor examene radiologice și nici repetarea │ ││ │ │ │acestora în absența evoluției clinice (acord profesional). │ ││ │ │ │Radiografia prezintă interes mai ales la pacienții tineri (sub │ ││ │ │ │20 ani), spondilolistezis, spondilartrită anchilozantă, etc sau │ ││ │ │ │în vârstă (peste 55 ani de exemplu). │ ││ ├────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM sau │Indicate doar în │Indicația unui CT, RM sau scintigrafii osoase trebuie să │ 0 ││ │CT sau │cazuri particulare│rămână excepțională, în funcție de contextul clinic. Aceste │ ││ │Scintigrafie│[C] │examene trebuie să fie precedate de un bilanț radiologic │ III ││ │ │ │standard. Nu este cazul să se recomande mielografie sau │II/III││ │ │ │mieloCT. Nu este indicată realizarea de noi examene în │ ││ │ │ │anul următor investigării, cu excepția situației în care │ ││ │ │ │simptomele evoluează sau pentru a se asigura de absența │ ││ │ │ │contraindicațiilor pentru instituirea unui nou tratament. │ │├──────────────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Lombalgie într-un context │IRM │Examen indicat │Aceste cazuri necesită un consult specializat rapid, care nu │ 0 ││particular sau eventual │Scintigrafie│[B] │trebuie întârziat de investigațiile imagistice. Clișeele simple │ ││însoțită de semne de │ │ │cu aspect normal pot fi fals liniștitoare. │II/III││gravitate ca și: │ │ │RM-ul este în general examenul cel mai eficace. │ ││- debut sub 20 ani sau │ │ │Scintigrafia osoasă este de asemenea folosită pe scală largă │ ││peste 55 │ │ │pentru detectarea eventualelor leziuni osoase, în cazul │ ││- sdr. de coadă de cal │ │ │durerilor cronice sau al suspiciunii de infecție. │ ││- deficit senzitiv sau │ │ │La copil a se vedea 10M │ ││motor la nivelul │ │ │ │ ││membrelor inferioare │ │ │ │ ││- antecedente de cancer │ │ │ │ ││- VIH │ │ │ │ ││- scădere în greutate │ │ │ │ ││- folosirea de droguri cu │ │ │ │ ││administrare i.v. │ │ │ │ ││- corticoterapie │ │ │ │ ││- dureri de tip inflamator│ │ │ │ ││08C │ │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Lombalgie acută: │Rg standard │Indicată doar în │Durerile lombare acute sunt în general determinate de o │ II ││lombalgie radiculară │ │cazuri particulare│patologie care nu poate fi diagnosticată pe o radiografie │ ││mecanică │ │[C] │simplă (excepție face tasarea osteoporotică). O radiografie │ ││ │ │ │simplă normală poate fi fals liniștitoare. În afara investigării │ ││ │ │ │unei lombalgii simptomatice sau urgente(vezi 08C), nu este │ ││ │ │ │cazul să se solicite un examen imagistic în primele șapte │ ││ │ │ │săptămâni de evoluție, cu excepția situației în care │ ││ │ │ │modalitățile de tratament (ex: mobilizare, infiltrații) cer │ ││ │ │ │eliminarea unei lombalgii de cauze specifice. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Fără indicație │În caz de eșec al tratamentului medical, evidențierea unei │ 0 ││ │Sau CT │inițială │hernii discale sau a unui alt factor compresiv, necesită │ ││ │ │[B] │efectuarea unui examen RM sau CT. │ II ││ │ │ │RM-ul este preferabil deoarece nu este iradiant, are un câmp de │ ││ │ │ │vizualizare mai mare și permite evidențierea │ ││ │ │ │spațiului subarahnoidian. RM-ul sau CT-ul sunt necesare │ ││ │ │ │înaintea tuturor intervențiilor chirurgicale sau radioghidate │ ││ │ │ │(injecție epidurală de exemplu). │ ││ │ │ │Recidivele dureroase postoperatorii sunt de domeniul │ ││ │ │ │specialiștilor și necesită în general un examen RM. │ │└──────────────────────────┴────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘D. Aparat locomotor


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Osteomielită	IRM	Examen indicat [B]	RM-ul evidențiază bine focarele de infecție.	0
01D	Scintigrafie	Examen indicat [B]	Scintigrafia osoasă trifazică este foarte sensibilă, putând detecta focare multiple, dar este puțin specifică. Uneori este necesară recurgerea la alte substanțe radiofarmaceutice (galiu, leucocite marcate …)	II/III
	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Radiografiile sunt indicate inițial și pentru urmărirea evoluției sub tratament.	I
	CT	Examen specializat [C]	CT-ul este util pentru detectarea unui sechestru și urmărirea lui.
	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia poate evidenția o colecție subperiostală în cazul osteomielitei acute a oaselor lungi, mai ales la copil (a se vedea 20M, capitolul Pediatrie).	0
Tumoră osoasă primitivă	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Radiografia simplă rămâne elementul fundamental de diagnostic și caracterizare a leziunii.	I
	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este metoda de elecție pentru bilanțul extensiei locale. Acesta trebuie realizat rapid, înaintea consultației într-un centru specializat.	0
	Scintigrafie	Examen indicat [B]	Scintigrafia osoasă trebuie realizată rapid, înaintea consultației într-un centru specializat.	II/III
02D	PET	Examen specializat [B]	PET cu 18FDG permite caracterizarea agresivității tumorale (hipermetabolism), aprecierea extinderii locale și detectarea altor localizări osoase sau viscerale.	III/I
	PET	Examen specializat [B]		V
	CT	Examen specializat [B]	CT-ul poate aduce precizări diagnostice importante pentru unele tumori (osteom osteoid), permite studiul matricii (căutarea calcificărilor sau osificărilor) și limitelor tumorii.	III
	CT	Examen specializat [B]	Când este indicată, biopsia ghidată CT trebuie realizată într-un centru specializat (anatomie patologică, cale de abord chirurgicală …)	III
	Ecografie	Examen specializat [B]	Când este indicată, biopsia ghidată ecografic a anumitor tumori osoase superficiale trebuie realizată într-un centru specializat (anatomie patologică, cale de abord chirurgicală …)	0
Căutarea metastazelor osoase cu tumoră primitivă cumoscută	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Scintigrafia osoasă permite studiul scheletului în întregime. Cu toate că este mai puțin specifică, este mult mai sensibilă decât radiografia standard. Scintigrafia osoasă poate ajuta la caracterizarea leziunii și la urmărirea evoluției acesteia.	II/III
Căutarea metastazelor osoase cu tumoră primitivă cumoscută	PET	Examen specializat [B]	PET cu 18 FDG permite pentru majoritatea tumorilor solide (cu excepția cancerului prostatic) redactarea unui bilanț precis de extensie osoasă și viscerală.	III/I
03D	PET	Examen specializat [B]		V
	Examenul scheletului	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Radiografiile simple țintite pe zonele simptomatice sau hiperfixante sunt necesare pentru studiul morfologiei metastazei și excluderea altor cause de hiperfixare.	II
	Examenul scheletului			I
	Radiografie standard			I
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	CT-ul aduce detalii importante asupra structurii osoase spongioase și corticale, utile în tratamentul anumitor localizări (de exemplu la nivelul diafizei).	III
	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este mai specific și mai sensibil decât scintigrafia osoasă, mai ales pentru leziunile măduvei osoase, dar câmpul de vizualizare este de obicei limitat la scheletul axial.	0
Masă de părți moi	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia poate răspunde anumitor întrebări (de ex. masă lichidiană sau solidă superficială), dar este puțin specifică în caz de masă solidă.	0
04D	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este examenul cel mai specific și furnizează cel mai bun bilanț de extensie locală. Clișeele simple și CT-ul pot fi utile (căutarea de calcificări, analiza reacțiilor osoase vecine). Arteriografia poate fi indicată în bilanțul preterapeutic (înaintea intervenției chirurgicale sau embolizării).	0
	PET	Examen specializat [B]	PET cu 18FDG aduce informații asupra activității metabolice tumorale, precizează extensia locoregională și la distanță (ex.: sarcomul de părți moi).	III/I
	PET	Examen specializat [B]		V
Durere osoasă	Radiografie standard	Examen indicat [C]	Doar pentru studiul zonei simptomatice	I
05D	IRM	Examen indicat [C]	Dacă simptomele persistă și radiografiile standard sunt negative.	0
	Scintigrafie	Examen indicat [B]	Scintigrafia osoasă se efectuează dacă durerile persistă sau în circumstanțe particulare (de exemplu: suspiciune de osteom osteoid, osteomielită, metastaze …)	II/III
	CT	Examen specializat [C]	Pentru a preciza leziunile anatomice în caz de modificări radiografice, IRM sau scintigrafice, mai ales dacă este indicată o biopsie.	III
Mielom	Examenul scheletului	Examen indicat [C]	Radiografiile simple (mai ales vertebrale, de bazin și craniu) contribuie la diagnostic (radiografiile sunt patologice în 80% din cazuri) și la identificarea leziunilor susceptibile de a beneficia de tratament radioterapic. Bilanțul poate fi mai țintit în timpul monitorizării.	II
06D	Radiografie standard	Examen indicat [C]		II
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia osoasă este frecvent negativă și subestimează extinderea bolii. Scintigrafia cu MIBI permite o mai buna stadializare a evoluției bolii.	II/III
	PET			III/I
				V
			PET cu 18FDG participă la stabilirea prognosticului și ghidarea tratamentului, stabilind un bilanț de extensie osteo-medulară și extraosoasă și evaluând activitatea metabolică a leziunilor.	V
	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este foarte sensibil și poate să se limiteze la coloana vertebrală și la segmental proximal femoral. Este util mai ales în caz de mielom nesecretant sau de demineralizare difuză și poate servi la evaluarea și urmărirea maselor tumorale.	0
Boală osoasă metabolică	Scintigrafie	Examen indicat [B]	Scintigrafia osoasă poate fi utilă pentru determinarea etiologiei hipercalcemiilor sau a unei creșteri a nivelului fosfatazelor alkaline (boala Paget, metastaze, hiperparatiroidism …) Ea permite stabilirea unui bilanț de extensie și de activitate a leziunilor pagetice (cartografie lezională). Poate de asemenea fi utilă în diferențierea unei tasări vertebrale vechi de una recentă și poate identifica natura eventualelor dureri osoase necorelate cu osteoporoza. Este necesară efectuarea unei corelări cu radiografiile standard.	II/III
07D	Scintigrafie	Examen indicat [B]		II/III
	Radiografie standard	Examen indicat [C]		I
	Osteodensito metrie	Examen indicat [A]	Realizarea unei osteodensitometrii este recomandabilă la începerea unei corticoterapii sistemice prevăzută pentru o durată de cel puțin trei luni consecutive, cu o doză mai mare sau egală cu 7,5mg/zi de echivalent prednison. Este indicată de asemenea și în cazul unei femei la menopauză cu antecedente documentate de patologii ce pot induce osteoporoza: hipogonadism prelungit, hiperparatiroidism primar, hipertiroidism evolutiv netratat, hipercorticism. Osteodensitometria poate fi efectuată și în cazul altor patologii: hipogonadism la bărbat, insuficiență renală cronică, insuficiență hepatica cronică, malabsorbție intestinală, diabet insulino-dependent …	I
Osteomalacie	Radiografie standard	Examen indicat [A]	Radiografia standard se efectuează pentru determinarea cauzei unei dureri localizate sau dacă leziunea are o imagine neconcludentă la examenul scintigrafie.	I
08D	Radiografie standard	Examen indicat [A]		I
08D	Scintigrafie	Examen specializat [C]	Scintigrafia osoasă permite constatarea prezenței de focare de hiperfixare, acestea traducând prezența de fracturi. Dacă afecțiunea nu este cunoscută, scintigrafia osoasă furnizează argumente etiologice. Poate fi necesară efectuarea unei osteodensitometrii (a se vedea 09D).	II/III
Durere: suspiciune de tasare vertebrată osteoporotică	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Radiografiile standard demonstrează existența fracturilor prin tasare care pot să se manifeste uneori printr-o diminuare inexplicabilă de dimensiuni.	II
Durere: suspiciune de tasare vertebrată osteoporotică	IRM	Examen indicat [B]	În caz de incertitudine a naturii tasării, IRM-ul, eventual asociat cu CT-ul sau scintigrafia osoasă, dă informații referitoare la vechimea tasării și permite eliminarea unei tasări nonosteoporotice. Scintigrafia osoasă "whole-body" permite evaluarea întregului schelet, cu încadrarea modificării în context clinic; detecția altor posibile focare osteoporotice.	0
09D	CT			II.
	Scintigrafie			II/III
	Osteodensit ometrie	Examen indicat [B]	Realizarea unei osteodensitometrii e indicată în momentul descoperirii radiologice a unei fracturi vertebrale fără caractere traumatice sau tumorale evidente, în caz de antecedente personale de fractură periferică apărută fără un traumatism major, antecedente documentate de patologii potențial inductoare de osteoporoză (a se vedea 07D) și în prezența unuia sau mai multora dintre următorii factori de risc: antecedente de fractură vertebrală sau de col femural fără traumatism major la o rudă de gradul I, indice de masă corporală sub 19 kg/mp, menopauză înainte de 40 ani oricare ar fi cauza sau menopauză indusă iatrogen.	I
Suspiciune de artropatie inflamatorie	Radiografie standard a articulației afectate	Examen indicat [C]	Utilă pentru determinarea etiologici, chiar dacă eroziunile sunt în general o manifestare tardivă.	I
10D	Radiografii standard de mâini/picioare	Examen indicat [C]	Pentru pacienții la care se suspectează o artrită reumatoidă, o radiografie pedală permite detectarea eroziunilor, a căror valoare prognostică este considerabilă chiar dacă mâinile sunt simptomatic normale.	I
	Radiografii standard articulare	Indicat doar în cazuri particulare [C]	Doar articulațiile simptomatice trebuie radiografiate.	I
	Ecografie sau Scintigrafie sau IRM	Examen specializat [C]	Toate aceste examene pot indica o sinovită acută. Scintigrafia osoasă arată distribuția leziunilor și RM-ul poate evidenția cartilajul articular și eroziunile precoce.	0
				II/III
				0
Urmărirea unei artropatii	Radiografie standard	Indicat doar în cazuri particulare [C]	Radiografiile, la intervale rezonabile, pot fi indicate în cazul modificării simptomatologiei sau în cazul solicitărilor terapeutice.	I
11D	Radiografie standard	Indicat doar în cazuri particulare [C]		I
Umăr dureros	Radiografie standard	Neindicat ca examen de primă intenție [C]	Radiografiile standard pot orienta diagnosticul spre o patologie articulară sau abarticulară. Examenele specializate vor fi indicate în funcție de tabloul clinic, de vârsta pacientului, de radiografiile standard și de evoluția sub tratament.	I
12D	Radiografie standard	Neindicat ca examen de primă intenție [C]		I
Umăr dureros (Deficit funcțional humeral)	Radiografie standard	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Clișeele standard, mai ales preoperator, permit evidențierea factorilor osoși.	I
Umăr dureros (Deficit funcțional humeral)	Ecografie	Examen specializat [B]	Ecografia poate ajuta stabilirea diagnosticului clinic.	0
13D	Ecografie	Examen specializat [B]	Ecografia poate ajuta stabilirea diagnosticului clinic.	0
13D	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este util uneori pentru evidențierea modificărilor inflamatorii ale bursei seroase subacromiodelioidiene și a eventualelor anomalii asociate care explică simptomatologia funcțională.	0
Umăr instabil	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Incidențele adaptate investighează leziuni osoase sechelare unei luxații și o eventuală displazie glenoidiană.	I
14D	Radiografie standard	Examen indicat [B]		I
	ArtroCT	Examen specializat [B]	Injectarea intraarticulară de produs de contrast permite realizarea unui bilanț preoperator al labrumului și a leziunilor capsule-ligamentare.	III
	ArtroRM	Examen specializat [B]		0
Ruptură de mușchi rotatori	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Poate fi suficientă pentru afirmarea diagnosticului în caz de ruptură întinsă	I
	Ecografie	Examen specializat [B]	Ecografia este performantă pentru diagnosticul rupturilor transfixiante ale musculaturii rotatorii.	0
	ArtroCT	Examen specializat [B]	Aceste tehnici realizează bilanțul preoperator a rupturilor tendinoase și troficității musculare.	III
15D	Sau IRM Sau artroIRM			0
15D	Sau IRM Sau artroIRM			0
Artropatii sacroiliace	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Articulațiile sacroiliace sunt vizibile și pe radiografia de coloană lombară efectuată în incidență postero-anterioară.	II
	IRM sau Scintigrafie sau CT	Examene specializate [B]	IRM-ul, scintigrafia osoasă (mai puțin sensibilă) sau CT-ul sunt indicate dacă radiografiile standard sunt neconcludente. IRM-ul poate pune în evidență leziuni mai precoce decât CT-ul (ca dealtfel și scintigrafia, căreia este preferabilă deoarece este mai sensibilă).	0
				II/III
16D				III
Durere coxofemurală (la copil a se vedea 19M)	Radiografie standard	Indicat ca primă intenție [C]	Radiografiile sunt de obicei suficiente pentru diagnosticul coxartrozei	I
	Ecografie	Fără indicație de primă intenție [C]	Poate arăta un epanșament intraarticular, chiar în cazul radiografiilor normale, sau o patologie articulară.	0
	IRM	Examen specializat [B]	Studiază modificările osoase (algodistrofii, fracturi de stres, osteonecroză) și sinovialele.	0
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia osoasă poate fi utilă în cazul unei radiografii negative.	II/III
17D	CT	Examen specializat [C]	ArtroCT-ul pune în evidență condropatiile la debut și leziunile labrumului.	III
Durere coxo- femurală: necroză ischemică	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Radiografia este modificată dacă boala este deja constituită (stadiul 2 Arlet și Ficat).	I
Durere coxo- femurală: necroză ischemică	IRM sau Scintigrafie	Examen indicat [B]	IRM-ul sau scintigrafia osoasă sunt utile dacă radiografia simplă este normală, mai ales la pacienții cu risc înalt. Scintigrafia permite detectarea altor eventuale focare de necroză latentă.	0
18D	IRM sau Scintigrafie	Examen indicat [B]		II/III
Gonalgii fără blocaje sau limitare de mișcări (evocând clinic o gonartroză sau o patologie paraarticulară)	Radiografie standard	Fără indicație inițială [C]	Radiografiile standard permit identificarea și cuantificarea artrozelor femuro-tibiale și femuro-patelare și eventualele lor complicații. Ele sunt indispensabile în cazul unui bilanț preoperator.	I
			În caz de suspiciune de osteonecroză aseptică a condilului medial, strategia diagnostică poate fi identică celei din fracturile de stres (a se vedea 24K).
			Ecografia identifică ușor patologiile paraarticulare (tendinopatii, bursite …)
19D
Gonalgii cu blocaje (evocând clinic o leziune meniscală, condrală sau un corp străin …)	Radiografie standard	Examen indicat [C]	Radiografiile standard permit o evaluare globală a articulației și a părților moi periarticulare.	I
	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul efectuează bilanțul leziunilor mecanice și/sau ligamentare, mai ales preoperator. ArtroCT-ul, artro-IRM și într-o măsură mai mică artrografia simplă pot aduce informații mai ales asupra cartilajului.	0
20D	IRM	Examen specializat [B]		0
Gonalgii care evocă clinic o etiologie femuro-patelară	Radiografie standard	Fără indicație inițială [B]	Radiografiile simple permit stabilirea diagnosticului de displazie femuro- patelară, de instabilitate patelară și uneori de condropatie.	I
Gonalgii care evocă clinic o etiologie femuro-patelară	IRM	Examen specializat [B]	Mai ales în faza preoperatorie, aceste tehnici stabilesc bilanțul leziunilor intraarticulare și precizează modificările femuro-patelare. ArtroCT-ul și artroRM-ul pot face dacă e necesar bilanțul leziunilor condrale.	0
21D	CT	Examen specializat [B]		II
Proteză dureroasă	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Radiografiile standard successive sunt utile pentru diagnosticarea desprinderilor protetice.	I
Proteză dureroasă	Scintigrafie	Examen indicat [B]	O scintigrafie trifazică normală exclude majoritatea complicațiilor tardive. Anumite scintigrafii specializate permit diferențierea desprinderilor protetice septice de cele nonseptice.	II/III
22D	Ecografie	Examen specializat [C]	Este performantă în detectarea epanșamentelor și colecțiilor periprotetice.	0
	Artrografie	Examen specializat [B]	În caz de dubiu diagnostic sau de suspiciune înaltă de infecție, este indicată o puncție aspiratorie asociată cu o artrografie.	III
	CT	Examen specializat [C]	În anumite cazuri, în ciuda artefactelor, CT-ul permite vizualizarea modificărilor periprotetice invizibile pe radiografiile standard.	III
Haluce valg	Radiografie	Indicat doar în cazuri standard particulare [C]	Indicată doar preoperator.	I
23D	Radiografie	Indicat doar în cazuri standard particulare [C]	Indicată doar preoperator.	I
Talalgie	Radiografie standard	Fără indicație inițială [B]	"Pintenii" calcaneeni sunt adesea asimptomatici. Radiografiile permit rar determinarea etiologiei durerii.	I
24D	Radiografie standard	Fără indicație inițială [B]		I
	Ecografie sau IRM sau Scintigrafie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Aponevropatiile pot fi diagnosticare ecografic. IRM-ul furnizează un bilanț mai larg. Scintigrafia osoasă este la fel de sensibilă, dar mai puțin specifică.	0
				0
				II/III

E. Aparat cardiovascular


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Sdr. coronar acut: infarct miocardic cu supradenivelare persistentă de ST	Rg. toracică	Examen indicat [B]	Radiografia toracică nu trebuie sa întârzie investigarea pacientului într-un serviciu de specialitate. Ea permite aprecierea siluetei cardiace, evidențierea unui edem pulmonar, a unei tumori, etc., și excluderea altor cauze ale durerii.	I
01E	Rg. toracică	Examen indicat [B]		I
	Coronarografie	Examen indicat [B]	Angioplastia coronară primară este recomandată la pacienții care pot fi aduși la sala de cateterism în mai puțin de 90 minute (nivel [A]).	III
	– angioplastie coronară			IV
	– angioplastie coronară		Angioplastia coronară de salvare este recomandată în caz de eșec al trombolizei. (nivel [B]).	IV
	Scintigrafie pentru detecția necrozei miocardice acute	Examen specializat [B]	Permite localizarea topografică a infarctului acut. Se realizează cu Tc-99m pirofosfat sau cu Ac antimiozină DTPA-În-111 (Myoscint).	II/III
	Scintigrafie pentru detecția necrozei miocardice acute	Examen specializat [B]	Tehnicile cu dublu radiotrasor sunt utile pentru diferențierea cicatricilor miocardice de zonele de necroză acută.	II/III
Sdr. coronar acut: angor instabil și infarct miocardic fără supradenivelare de ST	Scintigrafie miocardică de perfuzie	Examen indicat [B]	Scintigrafia miocardică de efort și repaus efectuată în decursul unui sdr. coronar acut este indicată pentru diagnostic (durere toracică acută fără creștere a nivelului de troponină sau modificare de ST), gradarea riscului și evaluarea terapeutică, mai ales:	II/III
	Scintigrafie miocardică de perfuzie	Examen specializat [B]
	Scintigrafie pentru detecția necrozei miocardice acute
			– pentru localizarea ischemiei în teritoriul "leziunii responsabile" sau la distanță;
02E			– pentru măsurarea funcției globale ventriculare (achiziții cuplate cu EKG-ul);
			– pentru identificare întinderii și severității bolii coronariene la pacienți cu ischemie persistentă sau disfuncție tranzitorie.
			Scintigrafia pentru detecția IMA permite localizarea topografică a infarctului acut. Se realizează cu Tc-99m pirofosfat sau cu Ac antimiozină DTPA-În-111 (Myoscint). Tehnicile cu dublu radiotrasor sunt utile pentru diferențierea cicatricilor miocardice de zonele de necroză acută.
	Coronarografie	Examen indicat [B]	Examenul de referință pentru detectarea precisă a stenozelor coronariene.	III/IV
	Coronarografie	Examen indicat [B]	Solicitată pentru elaborarea strategiilor de revascularizare percutanată, și uneori pentru afirmarea diagnosticului. Recomandată la pacienții cu risc înalt, în funcție de stadializarea clinică, EKG, probele biologice și/sau scintigrafice.	III/IV
Boală coronariană cronică și evaluare postinfarct miocardic	Rg. toracică	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Doar dacă simptomatologia este modificată, situație în care poate fi utilă compararea cu radiografia toracică inițială.	I
	Scintigrafie miocardică de perfuzie	Examen indicat [B]	Scintigrafia miocardică de perfuzie este potrivită pentru determinarea prognosticului/diagnosticului, gradului de ischemie, existența de zone de necroză sau a unei zone ischemice specifice. Ea permite studiul simultan al contracției ventriculare stângi mulțumită asocierii tehnicii imagistice cu EKG-ul.	II/III
			În asociere cu trasorul izotopic pot fi utilizate un test de efort sau un test farmacologic. Aplicațiile particulare sunt:
			– evaluarea cu titlu prognostic;
03E			– rol diagnostic la subiecți asimptomatici sau cu dureri atipice, mai ales la pacienți cu probabilitate pre-test intermediară și/sau la care testul de efort este imposibil sau nu permite tragerea de concluzii (mai ales la pacienți diabetici asimptomatici);
			– determinarea strategiilor de revascularizare;
			– stadializarea riscului înaintea intervențiilor chirurgicale extracardiace.
			Imagistica de perfuzie, pe miocard în repaus, poate fi indicată (nivel [A]) pentru studiul viabilității miocardului în cazul unei boli coronariene cronice, (predicția unei eventuale recuperări în caz de disfuncție ventriculară) și (nivel [A]) pentru studiul întinderii și severității unui infarct miocardic imediat după faza acută.
	Eco doppler cardiac	Examen indicat [A]	Ecografia doppler permite evaluarea contracției reziduale a ventriculului stâng, a stării valvulare și detectarea complicațiilor (insuficiență mitrală, ruptură septală). Poate fi ușor repetată, mai ales în cazul deteriorării stării clinice sau hemodinamice. Este tehnica cea mai utilizată pentru evaluarea de rutină a funcției ventriculare stângi. Ecografia cu perfuzie cu dobutamină permite evaluarea viabilității (nivel [B])	0
	Coronarografie	Examen indicat [B]	Examen de referință disponibil pentru detectarea precisă a stenozelor coronare. Solicitat în vederea stabilirii strategiilor intervenționale și uneori pentru stabilirea diagnosticului.	III/IV
	Angiocardiografie radionuclidică	Examen indicat [B]	Scintigrafia cavităților cardiace este examenul de referință pentru cuantificarea funcției globale a ventriculului stâng. Permite studierea funcției celor doi ventriculi postinfarct.	II/III
	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul dă informații asupra dimensiunii infarctului, funcției ventriculare și viabilității.	0
	PET	Examen specializat [B]	Studiul viabilității este în egală măsură o indicație curentă de tomografie cu emisie de pozitroni (TEP) cu 18FDG, mai ales când rezultatele celorlalte examene (scintigrafia de perfuzie, ecografia de stress, IRM-ul) nu permit tragerea de concluzii.	III/IV
Agravare clinică după infarct miocardic	Eco-doppler cardiac	Examen indicat [B]	Ecocardiografia doppler poate arăta complicații pretabile la tratament (ruptură septală, ruptură papilară, anevrism, etc).	0
Agravare clinică după infarct miocardic	Rg. toracică	Examen indicat [B]		I
04E	Rg. toracică	Examen indicat [B]		I
Durere toracică prin disecție aortică acută	Rg. toracică	Examen indicat [B]	Se efectuează în principal pentru a exclude alte cauze, rar pentru punerea diagnosticului, nu trebuie să întârzie evaluarea pacientului.	I
Durere toracică prin disecție aortică acută	CT	Examen indicat [B]	CT-ul cu sau fără injectarea de produs de contrast, este tehnica cea mai fiabilă și mai accesibilă.	III
05E	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul este o investigație foarte performantă, dar dificultățile practice pot limita potențialul acestuia (accesibilitate în urgență, supravegherea pacientului în magnet). Indicațiile se stabilesc în funcție de disponibilități.	0
	Ecografie transesofagiană	Examen indicat [B]	Ecografia transesofagiană, dacă este accesibilă în urgență în centre specializate, este utilă și sensibilă pentru stabilirea diagnosticului, mai puțin în studiul crosei și complicațiilor abdominale, unde CT-ul este superior. Ea se recomandă imediat la pacienții instabili sau preoperator.	0
	Angio	Fără indicație inițială [B]	Uneori arteriografia își păstrează importanța, mai ales într-un bilanț preterapeutic a complicațiilor aortei descendente (sdr. de malperfuzie, căutarea porților de intrare).	III
Disecție aortică	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este probabil cea mai bună tehnică pentru supravegherea evoluției, dar și ecografia transesofagiană poate fi utilă pentru diagnostic (și nu pentru monitorizare). CT-ul trebuie sa fie limitat în supraveghere datorită iradierii; acesta este necesar în caz de bilanț preterapeutic (de ex. endoproteză).
06E	CT	Examen indicat [B]
06E	Ecografie transesofagiană	Fără indicație inițială [B]		0
Embolie pulmonară acută	Rg. toracică	Examen indicat [C]		I
	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Scintigrafia pulmonară de ventilație și perfuzie este indicată la pacienții cu rg. toracică normală sau la cei care au un istoric de boală documentat (util mai ales în cazul unei recidive).	I/II
			O scintigrafie normală exclude diagnosticul de embolie pulmonară.
			O scintigrafie cu probabilitate ridicată pune diagnosticul de embolie pulmonară.
07E			O scintigrafie cu probabilitate intermediară trebuie să conducă șa continuarea investigațiilor.
	Angio-CT	Examen indicat [B]	Indicat la pacienții la care scintigrafia nu este dignostică sau la care ecografia membrelor inferioare este negativă sau nu aduce informații.	III/IV
			Indicat la pacienții care nu au beneficiat de examen scintigrafic ca primă intenție.
			Permite diagnosticul diferențial cu alte leziuni pulmonare.
	Eco-doppler cardiac	Examen specializat	Indicată la pacienții cu semne de gravitate clinică.	0
	Eco-doppler a membrelor inferioare	Examen indicat [B]	O ecografie doppler normală nu elimină diagnosticul.	0
	Angiografie pulmonară	Fără indicație inițială [B]	Este practicată în mod excepțional în prezent.	III
Pericardită, epanșament pericardic	Eco doppler	Examen [B] indicat	Ecografia este utilă pentru evaluarea patologiei asociate, permite estimarea volumului epanșamentului pericardic, accesibilitatea unui drenaj, apariția semnelor de tamponadă. Este cea mai bună metodă de monitorizare.	0
08E	Eco doppler	Examen [B] indicat		0
08E	Radiografie toracică	Examen indicat [B]	Radiografia toracică (inclusiv profil stâng) poate evidenția o patologie asociată (tumoră) sau calcificări pericardice. Pentru diagnosticul și monitorizarea unei pericardite cronice constrictive, CT-ul și/sau RM-ul aduc informații adiționale.	I
Suspiciune de valvulopatie	Radiografie toracică	Examen indicat [B]	Utilizată pentru evaluarea inițială sau în caz de modificare a tabloului clinic.	I
09E	Eco-doppler	Examen indicat [B]	Ecografia doppler este cea mai bună metodă de diagnostic și monitorizare. Ecografia transesofagiană, examen specializat, poate fi necesară.	0
09E	IRM	Examen specializat [B]	Poate fi util în caz de patologie valvulară aortică sau patologie congenitală. Este contraindicat pentru anumite proteze mecanice.	0
Hipertensiune arterială (a se vedea și 02H și 03H)	Rg. toracică	Fără indicație inițială [B]	Evaluează dimensiunea cordului și existența unei patologii asociate, mai ales aortice.	I
Hipertensiune arterială (a se vedea și 02H și 03H)	Eco-doppler	Indicat în cazuri particulare [B]	Ecografia doppler este metoda de primă intenție în evaluarea hipertrofiei ventriculului stâng	0
10E
			Ecografia cardiacă este rezervată pacienților simptomatici, celor cu suflu cardiac sau celor cu modificări electrocardiografice.
	IRM	Fără indicație inițială [B]	Este metoda cea mai precisă pentru evaluarea masei ventriculului stâng.	0
Suspiciune de cardiomiopatie sau de miocardită	Rg. toracică	Examen indicat [A]	Siluetă cardiacă globuloasă sugestivă pentru cardiomiopatie dilatativă.	I
Suspiciune de cardiomiopatie sau de miocardită	Eco-doppler	Examen indicat [A]	Ecografia doppler permite un studiu detaliat atât a cardiomiopatiilor dilatative, hipertrofice și constrictive sau restrictive, cât și a anomaliilor cardiace asociate. Este mult mai puțin utilă în explorarea ventriculului drept.	0
11E
			IRM-ul permite în egală măsură evaluarea unei cardiopatii hipertrofice și diagnosticul de miocardită (nivel [C]).
	Angiocardiografie radionuclidică	Examen indicat [B]	Scintigrafia cavităților cardiace în repaus este indicată pentru evaluarea inițială, ulterior pentru monitorizarea funcției ventriculare bilaterale (fracție de ejecție, kinetica parietală, volumele cavităților cardiace) la pacienții cu miocardită sau cardiomiopatie dilatativă, hipertrofică sau restrictivă, și la pacienții care urmează tratament chimioterapic cardiotoxic.	II/III
	Scintigrafie miocardică de perfuzie	Examen specializat [B]	Scintigrafia de perfuzie miocardică poate ajuta la diferențierea cardiomiopatiilor ischemice de cele dilatative și evaluarea ischemiei miocardice în cardiopatiile hipertrofice.	II/III
	Scintigrafie miocardică de perfuzie	Examen specializat [B]	Coronarografia este examenul de referință pentru diagnosticul etiologic a unei cardiomiopatii (nivel [C]).	II/III
Cardiopatii congenitale (a se vedea și secțiunea Pediatrie 29M)	Eco-doppler Ecografie transesofagiană	Examen indicat [B]	Ecografia doppler permite un diagnostic morfologic și furnizează informații funcționale. Investigația facilitează monitorizarea. Ecografia transesofagiană poate aduce date suplimentare importante față de ecografia transtoracică.	0
	IRM	Examen indicat [B]	Cel mai bun examen pentru evaluare și monitorizare. Este contraindicat în cazul anumitor proteze valvulare cardiace.	0
12E	IRM	Examen indicat [B]		0
12E	Angioscintigra fie cardiacă la prima trecere	Examen specializat [B]	Utilă în evaluarea cantitativă a sunturilor stânga -dreapta și dreapta- stânga, preoperator.	I/II
Anevrism de aortă toracică	Rg. toracică	Examen indicat [B]	În principal pentru excluderea altor cauze, rar cu scop diagnostic.	I
13E	Rg. toracică	Examen indicat [B]		I
	CT	Examen indicat [B]	CT-ul cu și fără injectare de produs de contrast este tehnica cea mai fiabilă și cea mai accesibilă. IRM-ul este o investigație foarte performantă, dar dificultățile de realizare îi pot limita potențialul. Indicațiile se fac în funcție de disponibilități.	III
	IRM	Examen indicat [B]		0
	Ecografie transesofagiană	Examen specializat [B]	Ecografia transesofagiană este utilă și sensibilă pentru diagnostic cu excepția evaluării crosei unde CT-ul este superior.	0
	Angio	Examen specializat [B]	Uneori angiografia poate fi utilă, mai ales în evaluarea preterapeutică a montării unei endoproteze sau a unui tratament chirurgical.	III
Anevrism de aortă abdominală	Eco-doppler	Examen indicat [A]	Eco-doppler este util pentru diagnostic, pentru determinarea dimensiunilor și monitorizare.	0
14E	CT	Examen indicat [C]	Eco-doppler contribuie puțin la bilanțul preintervențional și în cazul rupturii anevrismale.	III
	IRM			0
			CT-ul este util, dar nu trebuie să întârzie adoptarea unei intervenții chirurgicale urgente. CT-ul și IRM-ul sunt adaptate mai ales pentru studierea raporturilor anevrismului cu arterele renale și arterele iliace.
			Există o cerere tot mai mare pentru acest tip de informație detaliată în cazul în care este avut în vedere un tratament endovascular.
	Angio	Indicat în cazuri particulare [C]	Înaintea unui tratament endovascular sau în caz de arteriopatie a membrelor inferioare.	III
Ischemie membre inferioare	Eco-doppler	Examen indicat [A]	Eco-doppler este examenul de primă intenție în multe centre pentru depistarea arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare, pentru localizarea afectărilor vasculare și pentru urmărirea tratamentelor. În caz de ischemie acută, examenul doppler nu trebuie să întârzie adoptarea urgentă a tratamentului.	0
15E	Eco-doppler	Examen indicat [A]		0
	Angio	Examen specializat [A]	În ischemia cronică, arteriografia (după eco-doppler) este prima etapă a strategiei terapeutice, incluzând un eventual tratament endovascular. Ea rămâne indicată ca examenul ce trebuie realizat în cazul unei ischemii acute.	III
	CT	Examen specializat [C]	CT-ul (angioCT) și RM-ul (angioRM) au un rol tot mai mare în diagnosticul și atitudinea terapeutică ce trebuie adoptată.	III
	IRM	Examen specializat [C]		0
Ischemie membre superioare	Eco-doppler	Examen indicat [B]	Eco-doppler confirmă diagnosticul și trebuie sa încerce găsirea unei cauze (embolie, anevrism arterial, compresie, aterom); evaluează mai ales sdr. de tunel. Acest examen este fiabil până la nivelul arterelor digitale, incluzând arcadele palmare.	0
16E				0
	CT	Examen specializat [B]	Trebuie investigat un sdr. de tunel drept; CT-ul permite stabilirea diagnosticului și găsirea cauzei; RM-ul analizează raportul între pachetul vasculo-nervos și mușchi.	III
	IRM	Examen specializat [B]		0
	Angio	Examen specializat [B]	Arteriografia are un rol limitat în patologia distală de la nivelul mâinii și se efectuează în caz de ischemie acută, înaintea deciziei de tratament endovascular sau chirurgical.	II
Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare	Eco-doppler	Examen indicat [A]	Sensibilitatea unui doppler color este mai mare. Sunt detectați majoritatea trombilor semnificativi clinic.	0
Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare	Flebografie	Fără indicație inițială [C]	Este practicată în prezent doar în mod excepțional	II
17E	Venoscintigrafi a la echilibru	Examen specializat [C]	Furnizează date atât asupra prezentei unei obstrucții venoase cât și a unei creșteri a perfuziei regionale în faza arterială, în caz de tromboflebită acută (aspect neevidențiabil prin venografia radiologică).	II
Tromboză venoasă profundă a membrelor superioare	Eco-doppler	Examen indicat [A]	Eco-doppler este examenul ce trebuie efectuat în primă intenție.	0
Tromboză venoasă profundă a membrelor superioare	CT	Indicat în cazuri particulare [C]	Cu toate ca rolul lor nu a fost suficient demonstrat, CT-ul și RM-ul sunt atât de utile în măsura în care sunt capabile să vizualizeze circulația venoasă. Indicația lor este rezervat în cazul dubiilor eco-doppler sau în cazuri particulare (căutarea leziunilor asociate, sturdiul venelor centrale).	III
18E	IRM	Indicat în cazuri particulare [C]		0
	Flebografie	Indicat în cazuri particulare [C]	Flebografia este rezervată în cazul ecografiilor doppler negative sau neconcludente, asociate cu o suspiciune clinică înaltă sau pentru precizarea extensiei centrale a trombului.	II
	Venoscintigrafia la echilibru	Examen specializat [C]	Furnizează date atât asupra prezentei unei obstrucții venoase cât și a unei creșteri a perfuziei regionale în faza arterială, în caz de tromboflebită acută (aspect neevidențiabil prin venografia radiologică).	II
Varice	Eco doppler	Examen indicat [B]	Eco doppler este indicat în primă intenție pentru bilanțul varicelor și reprezintă examenul de elecție înaintea intervenției terapeutice.	0
19E	IRM	Indicat în cazuri particulare [C]	În anumite cazuri particulare (de ex. malformații vasculare), se va realiza un bilanț complementar pentru evaluarea topografiei exacte a leziunilor, pentru aprecierea posibilităților terapeutice.	0
	CT	Indicat în cazuri particulare [C]		III
	Flebografie	Examen specializat [C]	Efectuarea flebografiei nu este justificată de obicei, cu excepția unor cazuri particulare ca de exemplu varicele pelvine sau varicele recidivante complexe înaintea intervenției chirurgicale.	II
Fistule de hemodializă	Eco doppler	Examen indicat [C]	Eco doppler evaluează arterele și venele membrului la nivelul căruia este fistula (înainte și după crearea acesteia), permite măsurarea debitului vascular și este utilă pentru pacienții încă nedializați. Venele intratoracice sunt slab investigate cu acest examen. Utilitatea investigației este legată de riscul degradării funcției renale reziduale, în acest stadiu de insuficiență renală, cu produșii de contrast iodat.(se referă la CT sau ecoșș)	0
20E	Eco doppler	Examen indicat [C]		0
	IRM	Indicat în cazuri particulare [C]	RM-ul cu injectare de Gadolinium permite față de eco-doppler, studierea venelor centrale.	0
	Flebo/angiografie	Examen specializat [C]	Flebografia este adesea necesară pentru stabilirea preoperatorie a tipului de fistulă ce trebuie creată, evidențiind venele care pot fi anastomozate. În cazul complicațiilor ce pot apare după realizarea fistulei, primul timp al actului intervențional este reprezentat de fistulografie.	II
Sdr. de compresie de venă cavă superioară (edem în pelerină, cefalee)	CT	Examen indicat [B]	CT-ul confirmă diagnosticul și precizează cauza, mai ales dacă e vorba de o compresie sau invazie tumorală. RM-ul ar putea fi o alternativă la diagnostic.	III
	Flebo/cavografie	Examen specializat [C]	Flebo-cavografia are ca scop principal confirmarea diagnosticului de tromboză sau stenoză, evaluarea întinderii leziunii și pregătirea tratamentului de revascularizare cu endoproteză.	II
21E	Flebo/cavografie	Examen specializat [C]		II

F. Toracele*Font 7*┌──────────────────┬───────────┬───────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐│ Probleme │ Examen │ Recomandare │ Comentarii │ Doză ││ clinice │ │ [grad] │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Durere toracică │Radiografie│Fără indicație │În funcție de context, radiografia toracică este uneori practicată pentru │ I ││izolată fără │toracică │inițială │efectuarea unui diagnostic sau pentru eliminarea unei patologii pleuro- │ ││cauze aparente │ │[C] │pulmonare. │ ││01F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Traumatism │ │ │A se vedea 29K și 30K │ ││toracic minor │ │ │ │ ││02F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Control medical │Radiografie│Indicată doar în │Radiografia toracică este indicată doar pentru câteva categorii: imigranți cu│ I ││înaintea │toracică │cazuri particulare │risc (provenind din zone de endemie tuberculoasă) fără radiografii recente │ ││angajării sau │ │[B] │sau anumite categorii profesionale. Efectuarea ei poate fi impusă de │ ││depistarea unei │ │ │reglementări. │ ││boli pulmonare │ │ │ │ ││profesionale │ │ │ │ ││03F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Preoperator │Radiografie│Indicată doar în │Radiografia toracică nu este indicată la pacienții sub 60 ani și care nu au │ I ││04F │toracică │cazuri particulare │antecedente de chirurgie cardio-pulmonară. Frecvența anomaliilor crește │ ││ │ │[A] │după 60 ani, dar rămâne redusă dacă sunt excluși pacienții cu boli │ ││ │ │ │cardiorespiratorii cunoscute. │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Infecție a căilor │Radiografie│Fără indicație │Nu există nici o dovadă a utilității radiografiei toracice pentru │ I ││aeriene │toracică │[C] │diagnosticarea patologiei de căi aeriene superioare. │ ││superioare │ │ │ │ ││05F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Supravegherea │Radiografie│Indicată doar în │Radiografia este indicată doar dacă există modificări ale simptomelor: │ I ││astmului │toracică │cazuri particulare │semne toracice localizate, febră sau leucocitoză, crize severe cu pericol │ ││06F │ │[B] │vital sau absența la un tratament adecvat. │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Supravegherea │Radiografie│Indicată doar în │Radiografia este indicată doar dacă există modificări ale simptomelor: │ I ││bronhopneumopatiei│toracică │cazuri particulare │semne toracice localizate, febră sau leucocitoză, crize severe cu pericol │ ││cronice │ │[B] │vital sau absența la un tratament adecvat. │ ││obstructive │ │ │ │ ││(BPOC) │ │ │ │ ││07F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Pneumonia │Radiografie│Examen indicat │ │ I ││adultului: │toracică │[C] │ │ ││diagnostic │ │ │ │ ││08F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Pneumonia │Radiografie│Fără indicație │Majoritatea pacienților cu pneumonie comunitară au remisia modificărilor │ I ││adultului: │toracică │inițială │radiografice la 4 săptămâni. Această întârziere poate fi mai mare la pacienții ││supraveghere │ │[B] │în vârstă, la fumători, la subiecți cu afecțiuni cronice ale căilor aeriene. │ ││09F │ │ │La un pacient devenit asimptomatic, nu este utilă efectuarea unui control │ ││ │ │ │ulterior. │ ││ │ │ │Efectuarea unei radiografii la aprox 6 săptămâni este indicată la pacienții │ ││ │ │ │care au simptome sau semne fizice persistente și la pacienții cu risc de │ ││ │ │ │malignitate (fumători și pacienți de peste 50 ani) │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Epanșament │Radiografie│Examen indicat │Radiografia poate depista mici cantități de lichid pleural. │ I ││pleural │toracică │[C] │ │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │Ecografie │Examen specializat │Ecografia poate fi utilizată pentru confirmarea prezenței lichidului pleural,│ 0 ││10F │ │[B] │pentru precizarea eventualei sale cloazonări și ghidarea unei puncții │ ││ │ │ │pleurale. │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │CT │Examen specializat │Este utilă în cazul suspiciunii de malignitate și în absența orientării │ III ││ │ │[C] │diagnostice. Permite studierea plămânului subiacent după evacuarea unui │ ││ │ │ │lichid abundent și poate ghida un drenaj considerat dificil │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Pneumotorax │Radiografie│Examen indicat │ │ I ││spontan │toracică │[C] │ │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│11F │CT │Examen specializat │Studiile efectuate sunt contradictorii. Nu există un consens asupra │ III ││ │ │[C] │necesității realizării unui examen CT pentru un pneumotorax spontan idiopatic│ ││ │ │ │ la un pacient tânăr. În alte cazuri, examenul CT este indicat. │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Hemoptizie │Radiografie│Examen indicat │Radiografia toracică este primul examen imagistic ce trebuie efectuat la │ I ││ │toracică │[B] │pacienții cu hemoptizie. │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │CT │Examen indicat │Performanțele CT-ului determină indicarea acestui examen pentru același │ III ││12F │ │[B] │motiv ca fibroscopia bronșică. CT-ul permite frecvent identificarea cauzei │ ││ │ │ │(dilatație bronșică (DDB), tumoră …). │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Pacienți în │Radiografie│Examen indicat │Interesul efectuării zilnice a radiografiei pulmonare este uneori pus sub │ I ││unități de terapie│toracică │[B] │semnul întrebării, dar unele studii arată că este utilă această practică la │ ││intensivă, unități│ │ │pacienții ventilați cu patologie acută. │ ││de hemodializă │ │ │Radiografia este foarte utilă în caz de modificare a simptomatologiei și după│ ││ │ │ │manevrele invazive efectuate. │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │Ecografie │Examen specializat │Ecografia poate fi utilă, la patul bolnavului, pentru evidențierea unui │ 0 ││13F │ │[C] │epanșament pleural lichidian sau gazos. │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │CT │Examen specializat │Uneori poate modifica algoritmul de tratament. │ III ││ │ │[B] │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Afecțiune │CT │Examen specializat │CT-ul cu rezoluție înaltă poate releva anomalii invizibile pe radiografia │ III ││pulmonară │ │[B] │toracică, mai ales un emfizem, o boală interstițială sau bronhiolară. │ ││ocultă │ │ │ │ ││(simptome │ │ │ │ ││funcționale și │ │ │ │ ││radiografie │ │ │ │ ││toracică │ │ │ │ ││normală) │ │ │ │ ││14F │ │ │ │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Supravegherea │Radiografie│Examen indicat │Expunere importantă: Radiografie toracică la fiecare 2 ani, începând de la 10│ I ││pacienților │toracică │[C] │ani din momentul expunerii. │ ││expuși la pulberi │ │ │Expunere intermediară: Radiografie toracică la fiecare 2 ani, începând de la │ ││(silicați de Ca și│ │ │20 ani din momentul expunerii. │ ││Mg) │ │ │(Conferința de consens, ANAES 1999) │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │CT │Indicat doar în │Expunere importantă: CT la fiecare 6 ani, începând de la 10 ani din │ III ││15F │ │cazuri particulare │momentul expunerii. │ ││ │ │[C] │Expunere intermediară: CT la fiecare 10 ani, începând de la 20 ani din │ ││ │ │ │momentul expunerii. │ ││ │ │ │(Conferința de consens, ANAES 1999) │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Contacți de │Radiografie│Indicat doar în │Radiografia toracică este indicată dacă riscul de contaminare este important:│ I ││tuberculoză │toracică │cazuri particulare │contact apropiat și/sau cavitate pulmonară evidențiată radiografic și/sau │ ││ │ │[C] │bacil acid-alcool rezistent evidențiat la examenul microscopic (BAAR) │ ││16F │ │ │direct la contaminator. Este indicată de asemenea dacă indurația post │ ││ │ │ │intradermoreacție (IDR) este mai mare de 10 mm la un adult nevaccinat │ ││ │ │ │BCG sau vaccinat de mai mult de 10 ani. │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Tuse cronică │Radiografie│Examen indicat │ │ I ││neexplicată │toracică │[C] │ │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │CT │Fără indicație │CT-ul nu este indicat decât după eliminarea celor mai frecvente 4 cauze │ III ││ │ │inițială │(85% din cazuri): rinoree posterioară, astm, reflux gastro-esofagian, │ ││17F │ │[C] │tratament cu efect iatrogen bronșic – inhibitori de enzimă de conversie a │ ││ │ │ │angiotensinei (IEC). │ │├──────────────────┼───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│Bronhoree │Radiografie│Examen indicat │ │ I ││cronică │toracică │[C] │ │ ││ ├───────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤│ │CT │Fără indicație │CT-ul este util mai ales pentru depistarea unei dilatări bronșice (DDB). │ III ││ │ │inițială │ │ ││18 F │ │[C] │ │ │└──────────────────┴───────────┴───────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘G. Aparat digestivTract digestiv


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Disfagie superioară (obstacolul poate fi situat înalt sau jos)	Examen baritat esofagian	Examen indicat [B]	Endoscopia digestivă superioară (EDS) este în general practicată ca primă intenție la pacienții cu disfagie. Când problemele de deglutiție sunt preponderente este permisă efectuarea unui examen baritat al deglutiției.	II
			Tehnici particulare: bariu fluid, pastă baritată.
01G			Abordare multidisciplinară cu specialiști ORL.
Disfagie inferioară (obstacolul este jos situat)	Examen baritat esofagian	Fără indicație inițială [B]	EDS este efectuată ca primă intenție (este necesară efectuarea unei biopsii a zonelor stenotice). Examenul baritat poate fi util în a doua instanță pentru a ilustra evidenția de peristaltism sau zone discrete de stenoză, inaparente endoscopic.	II
02G	Scintigrafie	Fără indicație inițială [B]	Un tranzit izotopic poate fi util pentru explorarea tulburările de motilitate și a aprecia eficacitatea terapeutică.	II
Durere toracică Suspiciune de hernie hiatală sau reflux	Examen baritat esofagian/ tranzit eso- gastroduodenal	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Refluxul este o patologie frecventă. Investigațiile sunt utile doar în cazul modificărilor recente simptomatice și al eșecului de tratament.	II
Durere toracică Suspiciune de hernie hiatală sau reflux			Endoscopia este în acest caz prima explorare necesară pentru a arăta semnele precoce de esofagită peptică și de a căuta semne de endobrahiesofag. Studiul pH-metriei este diagnosticul de referință pentru diagnosticul de reflux. Un tranzit esogastroduodenal poate fi efectuat înaintea intervenției chirurgicale anti-reflux dacă indicația este stabilită.
03G
03G	Scintigrafie	Fără indicație inițială [B]	Un tranzit izotopic poate fi util pentru explorarea tulburările de motilitate și a aprecia eficacitatea terapeutică.	II
Suspiciune de perforație esofagiană	Rg. toracică	Examen indicat [B]	Efectuată inițial, radiografia toracică este anormală în 80% din cazuri și poate fi suficientă pentru diagnostic. Pneumomediastinul este prezent în 60% din cazuri.	I
04G	CT	Examen indicat [A]	CT-ul este foarte sensibil pentru evidențierea perforației și detectarea complicațiilor mediastinale și pleurale.	III
04G	Examen esofagian cu contrast hidrosolubil	Examen indicat [B]	Alternativă la CT. Utilizarea de produse de contrast non-ionice. Absența extravazării nu elimina diagnosticul și invită la realizarea unui examen CT.	II
Manifestări acute gastro-intestinale: hematemeză, melenă	Rg. abdominală pe gol	Fără indicație [B]	Endoscopia reprezintă prima metodă ce trebuie utilizată pentru a identifica o leziune gastro-intestinală superioară (varice, ulcere …) și uneori pentru efectuarea tratamentului.	II
Manifestări acute gastro-intestinale: hematemeză, melenă	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Caută semne de boală cronică hepatică.	0
05G	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Utilă dacă endoscopia nu a permis localizarea hemoragiei și în cazul în care aceasta persistă. Sensibilitatea CT în căutarea unei extravazări este similară cu cea a arteriografiei.	III
	Tranzit baritat	Contraindicat [A]	Explorările baritate ar constitui un impediment în realizarea unui CT sau a unei arteriografii diagnostice și/sau terapeutice.	II
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	După o endoscopie negativă, scintigrafia cu hematii marcate cu technețiu este mai sensibilă decât angiografia. Ea poate fi utilă în explorarea unei hemoragii digestive inferioare neexplicate.	II/III
	Angio	Examen specializat [B]	În cazul în care sângerările sunt incontrolabile, arteriografia este utilă pentru localizarea sângerării și eventual efectuarea unei embolizări (a se vedea și 17N)	III
Dispepsie la un pacient tânăr (sub 45 ani) 06G	Tranzit eso- gastroduodenal	Fără indicație [B]	O endoscopie este utilă în cazul în care există simptome asociate sau persistente.	II
Dispepsie la un pacient mai în vârstă (peste 45 ani) 07G	Tranzit eso- gastroduodenal	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Endoscopia este efectuată în primă intenție pentru detectarea unui cancer. Tranzitul esogastroduodenal este indicat doar în cazul unei imposibilități sau eșec al endoscopiei.	II
Urmărirea unui ulcer gastroduodenal 08G	Tranzit eso- gastroduodenal	Fără indicație [B]	Endoscopia este preferabilă pentru afirmarea cicatrizării (ulcer gastric)	II
Antecedente recente chirurgicale digestive (căutarea de fistule) 09G	Examen digestiv cu produs de contrast hidrosolubil	Fără indicație [B]	Acest examen arată frecvent extravazările extralumenale. Totuși în cazul unui examen negativ și dacă suspiciunea clinică de fistulă este mare, este indicat un examen CT.	II
Antecedente vechi chirurgicale digestive (simptome dispeptice)	Examen baritat	Fără indicație inițială [B]	Evaluarea tractului digestiv superior se face endoscopic.	II
	Scintigrafie	Fără indicație inițială [B]	Principala indicație de studiu izotopic al tranzitului gastric: sdr. de dumping.	I/II
10G	Scintigrafie	Fără indicație inițială [B]		I/II
Antecedente vechi chirurgicale digestive (tulburări de tranzit, simptome de ocluzie)	Tranzit eso- gastroduodenal	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Tranzitul digestiv cu SC radioopacă arată, când este util, dispoziția montajului chirurgical, o eventuală dilatare a anselor anastomotice, o hermie internă, o stenoză a anastomozei, etc. El completează endoscopia.	II
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Studiul cu izotopi al evacuării gastrice permite obținerea de informații funcționale despre aceasta. El rămâne metoda de referință pentru studiul cantitativ al evacuării gastrice.	II
11G	Scintigrafie	Examen specializat [B]		II
Sângerare intestinală cronică sau recurentă	Tranzit enteral	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Explorarea inițială (superioară și inferioară) este întotdeauna endoscopia. Dacă ea este negativă, este util tranzitul enteral. Există un potențial interes suscitat de capsula video, care ar putea deveni examenul de elecție în absența depistării unei stenoze digestive.	II
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	După o endoscopie negativă, scintigrafia cu hematii marcate este utilă în special pentru sângerările intermitente (a se vedea 05G). Ea poate detecta hemoragii infime de ordinul 0,1ml/mn.	II/III
	CT	Examen indicat [B]	Este o tehnică utilă pentru investigarea anomaliilor de intestin subțire, uneori folosind enteroscannerul. Dă posibilitatea efectuării de imagini angiografice pentru cercetarea anomaliilor vasculare digestive.	III
12G	Angio	Examen specializat [B]	Investigarea hipervascularizației tumorale și mai ales a angiodisplaziei.	III
12G	Angio	Examen specializat [B]	Eficacitate demonstrată a capsulei video în această ultimă indicație.	III
Durere abdominală acută inexplicabilă	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este un examen orientativ înaintea stabilirii unei indicații eventuale a altor explorări.	0
Durere abdominală acută inexplicabilă	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [C]	Radiografia abdominală pe gol este utilă când se caută un pneumoperitoneu sau semne de ocluzie.	II
13G	CT	Examen indicat [B]	CT-ul este util în funcție de tabloul clinic.	III
Ocluzie acută a intestinului subțire	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Căutarea de semne de ocluzie.	II
Ocluzie acută a intestinului subțire	Examen baritat	Fără indicație inițială [B]	Rar util. Poate impedimenta realizarea de CT.	II
14G	CT	Examen indicat [B]	CT-ul arată ocluzia și nivelul obstrucției, adesea și cauza. O tehnică tip enteroscanner este utilă în cazul unei ocluzii minime.	III
Ocluzie cronică sau recurentă a intestinului subțire	Tranzit enteral	Examen indicat [B]	Acest examen arată obstacolul, localizarea sa și aduce argumente etiologice.	II
Ocluzie cronică sau recurentă a intestinului subțire	CT	Examen indicat [B]	O tehnică enteroscanner este utilă în caz de ocluzie minimă. CT-ul arată mai bine decât tranzitul afectările extralumenale ca de ex. carcinomatoza peritoneală.	III
15G	CT	Examen indicat [B]		III
Suspiciune de boală de intestin subțire (b. Crohn de ex.)	Tranzit enteral [B]	Examen indicat	Explorările baritate ale intestinului subțire sunt utile pentru stabilirea diagnosticului și bilanțului unei boli Crohn. O enteroclismă este foarte utilă pentru investigarea unei fistule și efectuarea unui bilanț preoperator.	II
	Ecografie, CT, IRM	Examen specializat [B]	Fiecare examen are posibilități de a demonstra afectarea parietală și extralumenală și pot contribui la urmărirea afecțiunii. Ele sunt utilizate într-un mediu specializat, în circumstanțe clinice particulare și în funcție de competențele locale.	0
				III
				0
16G	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia cu leucocite marcate arată activitatea și evoluția bolii; scintigrafia cu 99m-Tc-pertechnetat vizualizează diverticulul Meckel în cazul în care acesta conține mucoasă gastrică.	II
Suspiciune de cancer colo-rectal (modificări recente de comportament digestiv, sângerări joase)	Clismă baritată	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Colonoscopia este examenul de primă intenție. Clisma baritată se ia în discuție în caz de eșec sau imposibilitate a colonoscopiei.	III
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Colonoscopia este examenul de primă intenție. CT-ul se ia în discuție în caz de eșec sau imposibilitate a colonoscopiei. Reprezintă o alternativă la clisma baritată.	III
17G	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]		III
Ocluzie colică	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Foarte util în diagnostic, poate arăta etiologia (volvulus colic).	II
Ocluzie colică	Clismă cu produse de contrast hidrosolubile	Examen indicat [B]	Confirmă obstrucția și nivelul acesteia, frecvent și cauza.	III
18G	CT	Examen specializat [B]	Valoarea CT-ului este reală, deoarece acest examen este mai bine suportat decât o clismă la pacienții în vârstă sau obosiți.	III
Boală inflamatorie colică: puseu acut	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Utilă pentru investigarea unei ectazii colonice.	II
Boală inflamatorie colică: puseu acut	Clismă baritată	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Endoscopia este preferabilă. Ea permite prelevarea de fragmente bioptice. În funcție de starea bolnavului, ea este efectuată imediat sau mai târziu; ea poate viza tot cadrul colic (colonoscopie) sau doar un segment al acestuia (recto-sigmoidoscopie). Într-o ectazie colonică, clisma este contraindicată. În caz contrar, poate ajuta la bilanțul topografic al afectării inflamatorii. Este util în caz de stenoză.	III
19G	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia cu leucocite marcate ajută la evaluarea extinderii și topografiei lezionale; scintigrafia cu 99m-Tc-pertechnetat vizualizează diverticulul Meckel în cazul în care acesta conține mucoasa gastrică.	II
19G	IRM	Examen specializat [B]	Util când există leziuni anorectale asociate.	0
Urmărirea pe termen lung a unei boli inflamatorii colice 20G	Clismă baritată	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Colonoscopia este preferabilă. Rolul clismei baritate este limitat la bilanțul preoperator, căutarea unei fistule sau evaluarea pacienților care au suferit intervenții chirurgicale complexe.	III
Durere abdominală acută suficient de puternică pentru a justifica spitalizarea.	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Strategia este corelată cu manifestările clinice și ține cont de examenul clinic, de localizarea durerii și de semnele asociate. În funcție de caz primul examen realizat va fi ecografia, rg abdominală pe gol sau CT-ul.	II
	Rg. abdominală pe gol			I
	Rg. toracică			I
	Ecografie		Acesta din urmă este frecvent efectuat fie în cazurile cu patologie particulară (de ex. pancreatită) fie ca înlocuitor al rg. abdominale pe gol și ecografiei (ex: litiază urinară).	0
	CT			III
Suspiciune de urgență chirurgicală.
21G
Masă palpabilă abdominală	Rg. abdominală pe gol	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Singurul interes potențial este reprezentat de căutarea calcificărilor și afectărilor osoase asociate.	II
	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Toate masele palpabile sunt vizibile ecografic. Acest examen contribuie la determinarea topografiei masei, a raporturilor de vecinătate și a caracteristicilor acesteia.	0
	CT sau IRM	Examen indicat [B]	Pentru o mai bună precizare a topografiei masei și a structurii sale	III
22G	CT sau IRM	Examen indicat [B]		0
Malabsorbție	Tranzit enteral	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Imagistica, inutilă pentru diagnostic, nu face altceva decât să contribuie la căutarea altor cauze de malabsorbție când biopsia este negativă.	II
23G	Explorări izotopice	Examen specializat [B]	Câteva explorări sunt propuse pentru a stabili existența unei malabsorbții, unele nefiind de domeniul imagisticii.	II
Constipație	Rg. abdominală pe gol	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Utilă doar la pacienții în vârstă sau în mediu psihiatric (fecaloame, ileus medicamentos).	II
	Evaluarea tranzitului	Examen specializat [B]	Urmărit prin radiografii abdominale simple în timpul progresiei reperelor opace.	III
	Defecografie sau defecografie IRM	Examene specializate [B]	La un număr de bolnavi, constipația este corelată cu tulburările de statică pelvină. Utilizarea IRM-ului ia amploare la pacienții cu această indicație.	III
24G	Defecografie sau defecografie IRM	Examene specializate [B]		0
Infecție abdominală (a se vedea și 20N și 21N)	Ecografie și/sau CT	Examen indicat [C]	Ecografia este adesea primul examen efectuat. Este foarte performantă în cazul semnelor de localizare submezocolică și pelvină. CT-ul este cel mai bun examen pentru localizarea sau excluderea unei infecții. El este mai performant decât ecografia din perioada postoperatorie.	0
Infecție abdominală (a se vedea și 20N și 21N)	Ecografie și/sau CT	Examen indicat [C]		III
25G	Scintigrafie	Fără indicație inițială [C]	Utilă în caz de suspiciune de sepsis profund nedetectat prin tehnicile obișnuite.	II/III

Ficat, colecist și pancreas


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Metastaze hepatice (a se vedea și 36N și 37N)	Ecografie	Examen indicat [B]	În general examenul inițial. Performanțele ecografiei sunt bune pentru leziunile de peste 2 cm; sensibilitatea este mai redusă pentru tumorile mici.	0
	CT	Examen indicat [B]	Sensibilitate mai bună decât ecografia. Necesară când ecografia este neconcludentă sau dacă pacientul este un eventual candidat la metastazectomie hepatică.	III
	IRM	Examen specializat [B]	Este mai performant decât CT-ul dacă se utilizează produși de contrast specifici. Util pentru caracterizarea leziunilor, este frecvent practicat la pacienți înaintea unei rezecții hepatice.	0
26G	PET	Examen specializat [B]	Tomografia cu emisie de pozitroni cu 18FDG este indicată la un pacient candidat la un tratament chirurgical curativ, pentru căutarea unei leziuni extrahepatice care ar contraindica intervenția. Ea poate ajuta la găsirea tumorii primitive în caz de metastaze sau la aprecierea eficacității tratamentului.	III/IV
Suspiciune de leziune hepatică benignă (hemangiomș) evidențiată ecografic.	IRM sau CT	Examen indicat [B]	Dacă ecografia nu a permis caracterizarea leziunii, este indicat un CT sau mai bine un RM. Metodele sunt utile pentru a caracteriza aceste leziuni, evidențiind semne specifice de hemangiom sau evocatoare pentru leziuni de altă natură.	0
	IRM sau CT	Examen indicat [B]		III
	Scintigrafie (SPECT) sau PET	Examen indicat [B]	Scintigrafia cu hematii marcate este foarte performantă în cazul unui angiom gigant. Dacă nu se poate tranșa diagnosticul între benignitatea sau malignitatea leziunii, pentru diagnosticul diferențial este indicat PET cu 18FDG.	II/III
		Examen indicat [B]		III/IV
27G		Examen specializat [B]		III/IV
Ciroză cunoscută: investigarea complicațiilor	Ecografie	Examen indicat [B]	Foarte sensibilă în evaluarea ascitei, ecografia poate evidenția de 0 asemenea varice în contextul hipertensiunii portale. Ea este în același timp un examen de detectare al carcinomului hepatocelular. Toate leziunile focale descoperite ecografic la început sau în timpul monitorizării unui ficat cirotic necesită investigații complementare (CT sau IRM). În anumite cazuri, după consultarea cu o echipă de chirurgie hepatică, în funcție de rezultatele IRM, CT și de tratamentele luate în considerare, poate fi indicată o biopsie ghidată. Dacă diagnosticul de ciroză nu a fost stabilit, această biopsie trebuie să stabilească dacă este un ficat tumoral sau nu.
Ciroză cunoscută: investigarea complicațiilor	CT	Examen specializat [B]	Complementar ecografiei pentru identificarea unui nodul sau examinarea unui pacient cu o creștere izolată a concentrației plasmatice de alfa fetoproteină.	III
28G	IRM	Examen specializat [B]	Sensibilitate similară cu a CT-ului în detectarea carcinomului hepatocelular.	0
28G	Scintigrafie hepato-splenică	Examen indicat [B]	Scintigrafie hepato-splenică cu coloizi. Utilă în stadializarea cirozei hepatice. Evaluarea hiperplaziei nodulare focale.	I/II
Icter	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este un examen important pentru afirmarea unei dilatații biliare și localizarea unui eventual obstacol. Totuși, dilatația poate fi minimă la debut sau în anumite cazuri ca și colangita clerozantă.	0
	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia permite orientarea explorărilor ulterioare.	0
	CT	Examen specializat [B]	În cazul unei tumori, CT-ul permite precizarea mai bună a localizării, naturii leziunii și extensiei acesteia. CT-ul este frecvent complementar ecografiei.	III
	RM	Examen specializat [B]	ColangioRM-ul dă o cartografie a căilor biliare, utilă pentru discuția terapeutică în unele cazuri. În cazul unei leziuni hilare, examenul trebuie efectuat imediat după ecografie.	0
29G	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia hepatobiliară permite studiul tranzitului biliar și furnizează informații funcționale. Ea este utilă mai ales în cazul de normalitate a examenelor morfologice, care au permis eliminarea ipotezei unui obstacol în evacuarea bilei (tumoral sau litiazic); este indicată pentru vizualizarea căilor biliare și a drenajului biliar la valori crescute ale bilirubinemiei (> 10 mg/dl)	II
	Ecoendoscopie	Examen specializat [B]	O foarte bună metodă pentru evaluarea obstacolelor joase și de dimensiuni mici (ampuloame, cancer de pancreas de dimensiuni mici, litiază coledociană). Ea permite efectuarea unei biopsii fără risc de însămânțare tumorală parietală.	0
	ERCP	Examen specializat [B]	Utilă când se efectuează cu scop terapeutic. Indicațiile în scop diagnostic au devenit excepționale.	III
Patologie biliară (ex. calcul, durere postcolecistecto- mie)	Rg. abdominală pe gol	Fără indicație [B]	Doar 10% din calculii biliari sunt calcificați și vizibili pe rg. abdominală pe gol.	II
	Ecografie	Examen indicat [B]	Este investigația de bază în căutarea unei litiaze biliare. Nu permite excluderea cu certitudine a litiazei coledociene.	0
	RM	Examen specializat [B]	Completează ecografia arătând mai bine anomaliile coledociene și morfologia arborelui biliar, mulțumită colangioRM-ului.	0
	Ecoendoscopie	Examen specializat [B]	Este complementară ecografiei arătând mai bine anomaliile coledociene și ampulare.	0
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Are un rol restrâns în investigarea coledocului. Este util pentru evaluarea peretelui vezicular, mai ales în cazul unei tumori veziculare.	III
30G	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia hepato-biliară este foarte performantă în diagnosticul colecistitei acute. Este indicată în cazul unei discordanțe între clinică și examenul ecografic, fiind utilă mai ales în caz de colecistită alitiazică.	III
Fistulă biliară postoperatorie	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia permite de obicei vizualizarea originii anatomice a colecțiilor. Rolul colangioRM-ului este în evaluare.	0
Fistulă biliară postoperatorie	ERCP	Examen indicat [B]	Este utilă pentru localizarea exactă a fistulei. ERCP-ul are ca scop propunerea unui eventual tratament de ex. plasând o proteză.	III
31G	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia hepato-biliară este indicată doar în situații clinice particulare, ca de exemplu investigarea unei extravazări oculte de bilă.	III
Pancreatită acută	Ecografie	Examen indicat [B]	Trebuie efectuată precoce pentru investigarea litiazei veziculare pentru a avea un argument în favoarea originii biliare a pancreatitei. Are un rol limitat în investigarea pancreasului.	0
	CT	Examen indicat [B]	Permite stabilirea diagnosticului și precizarea stadiului și gravității, mai ales determinând întinderea necrozei și masele inflamatorii. Este util și în urmărirea evoluției.	III
	Rg. abdominală pe gol	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Dacă pancreatita are o formă nespecifică, de exemplu sdr. Pseudoocluziv.	II
	RM	Examene specializate [B]	Utile pentru căutarea unei litiaze coledociene. Indicația lor se discută în funcție de rezultatele ecografiei și de starea clinică a pacientului. ERCP-ul are scop terapeutic.	0
32G	Ecoendoscopie			0
32G	ERCP			III
Pancreatită cronică	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Căutarea calcificărilor pancreatice	II
Pancreatită cronică	Ecografie și/sau CT	Examen indicat [B]	Ecografia evidențiază dilatarea de canal Wirsung și anumite complicații (pseudochiste, tromboză, obstacol biliar). CT-ul este mai precis în efectuarea bilanțului preterapeutic a pseudochistelor și reconstrucția angiografică în cazul afectării vasculare.	0
33G	Ecografie și/sau CT	Examen indicat [B]		III
	IRM	Examene specializate [B]	Utile în caz de complicație biliară, înaintea unei discuții terapeutice.	0
	ERCP		ColangioRM-ul poate fi util și pentru relevarea anomaliilor de duct Wirsung aflate la debut, mai ales utilizând secretină. Ecoendoscopia poate fi utilă în detectarea pancreatitei cronice la debut.	III
	Ecoendoscopie			0
Tumoră pancreatică	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este un examen bun pentru detectarea tumorii, dar are valoare limitată în stabilirea bilanțului de extensie.	0
	CT	Examen indicat [B]	Mai sensibil decât ecografia în detecție, CT-ul are performanțe mult mai bune în efectuarea bilanțului de extensie. Un avantaj important îl reprezintă posibilitate de a efectua reconstrucții angiografice.	III
	RM	Examen specializat [B]	Performanțele sunt similare CT-ului, dar nu permite un bilanț atât de extins precum acesta.	0
34G	PET	Examen specializat [B]	Este cel puțin la fel de sensibil precum CT-ul în detecția tumorii primitive. TEP-ul cu 18FDG este indicat pentru diagnosticul diferențial între cancer pancreatic și pancreatită cronică.	III/I
	PET	Examen specializat [B]		V
	Ecoendoscopie	Examen specializat [B]	Este foarte performantă în detecția și bilanțul extensiei tumorilor mici, mai ales afectarea ganglionară locoregională, invazia peritoneală locală și afectarea pereților vasculari.	0
	ERCP	Examen specializat [B]	Util în caz de contraindicație chirurgicală deoarece permite montarea unei proteze biliare.	III
Insulinom	Examene imagistice	Examen specializat [B]	CT-ul și RM-ul au rol în localizarea tumorii și căutarea metastazelor.
35G	Examene imagistice	Examen specializat [B]	Totuși ecoendoscopia este metoda cea mai sensibilă în cazul unei tumori mici sau în caz de tumori multiple. Standardul ste asocierea ecografiei cu palparea chirurgicală.
35G	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia cu pentetreotid în cazul unei suspiciuni înalte de tumoră endocrină.	IV

H. Aparat uro-genital și glande suprarenale


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Hematurie (macroscopică sau microscopică persistentă fără proteinurie semnificativă)	Ecografie și Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Există un mare varietatea practicilor locale și strategiile imagistice trebuie stabilite în acord cu urologii și nefrologii. Nici UIV-ul, nici ecografia, nici chiar rg. abdominală pe gol nu sunt ideale pentru detectarea originii unei sângerări urinare. La adultul tânăr cu hematurie microscopică, doar ecografia și rg. abdominală pe gol trebuie utilizate pentru explorarea aparatului urinar superior. Această strategie exclud o serie de patologii, mai ales litiaza. Ecografia vezicii urinare detectează numeroase tumori vezicale, dar nu este suficient de sensibilă pentru a evita cistoscopia.	0+II
	UIV	Examen indicat [B]	Pentru majoritatea pacienților UIV-ul și ecografia pot fi utilizate fie împreună, fie consecutiv.	II
	UroCT	Examen indicat [B]	UroCT-ul este indicat mai ales pentru explorarea hematuriei macroscopice. CT-ul este util pentru explorarea unei hematurii înalte, dar datele științifice sunt încă insuficiente pentru a fi recomandat ca examen de rutină.	III
01H	UroCT	Examen indicat [B]		III
Hipertensiune arterială (fără boală renală cunoscută)	UIV	Fără indicație [B]	UIV-ul nu este indicat pentru evaluarea unei hipertensiuni arteriale fără semne sugestive de boală renală.	II
Hipertensiune arterială (fără boală renală cunoscută)			A se vedea și 03H
02H			A se vedea și 03H
Hipertensiune arterială (la adult tânăr sau unde pacientul nu răspunde la tratamentul medical) (a se vedea și 25N și 26N)	Eco-Doppler	Examen indicat [B]	Investigațiile imagistice vor fi propuse doar dacă este suspectată clinic o hipertensiune de origine reno-vasculară deoarece prevalența acestei patologii este foarte redusă.	0
	AngioRM	Examen specializat [B]	AngioRM-ul este metoda cea mai puțin invazivă pentru vizualizarea directă a arterelor renale.	0
	AngioCT	Examen specializat [B]	AngioCT-ul este la fel de sensibil ca și angioRM-ul, dar mai invaziv (produs de contrast iodat, iradiere) și va fi realizat doar dacă angioRm-ul nu se poate realiza.	III
03H	Scintigrafie renală dinamica	Examen indicat [B]	Scintigrafia renală cu test la Captopril și ecografia doppler cu calcularea indicelui de rezistivitate sunt cele mai bune examene pentru demonstrarea relației cauză-efect între prezența unei stenoze arteriale renale și o hipertensiune arterială.	II
Insuficiență renală (a se vedea 27N)	Ecografie și Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Ecografia este indicată ca primă investigație în cazul insuficienței renale pentru măsurarea dimensiunilor renale și a indicelui parenchimatos, și pentru căutarea unei dilatații pielo-caliceale, traducând o posibilă obstrucție urinară.	0+II
	UIV	Fără indicație [B]		II
	IRM	Examen specializat [C]	IRM-ul este o alternativă posibilă la CT și evită injectarea unui produs de contrast potențial nefrotoxic. Oricare ar fi metoda imagistică utilizată, doar rar poate apare o obstrucție urinară fără dilatație identificată.	0
04H	CT	Fără indicație inițială [B]	CT-ul fără injectare este util dacă ecografia nu contribuie la stabilirea diagnosticului sau dacă nu arată cauza obstrucției.	III
04H	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Scintigrafie renală dinamică și statică permit evaluarea țesutului renal funcțional (filtrare glomerulară, secreție tubulară, drenaj)	I/II
Evaluarea funcției renale:	Explorare izotopică	Indicat doar în cazuri particulare [B]	În cazul în care estimarea funcției renale, plecând de la dozarea creatininei plasmatice (formula Cockroft-Gault pentru adult sau Schwartz pentru copil), este insuficientă, se realizează măsurarea clearance-ului plasmatic sau urinar a unui compus radiofarmaceutic (măsurarea debitului filtrării glomerulare sau a debitului plasmatic renal aparent).	I
– evaluarea funcției renale globale
– evaluarea funcției renale relative (a fiecărui rinichi în parte)
	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Scintigrafie renală dinamică și statică permit evaluarea țesutului renal funcțional (filtrare glomerulară, secreție tubulară, drenaj)	I/II
05H	Scintigrafie	Examen indicat [A]
Suspiciune de colică nefretică (a se vedea 28N)	Ecografie și Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Ecografia și rg. abdominală pe gol sunt indicate în primă intenție.	0+II
Suspiciune de colică nefretică (a se vedea 28N)	CT	Examen indicat [B]	CT-ul fără injectare este metoda de elecție în caz de dubiu diagnostic al colicii nefretice.	III
06H	UIV	Fără indicație inițială [B]	UIV-ul nu este indicat ca examen inițial.	II
Calcul renal în absența colicii nefretice (a se vedea 28N)	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Efectuat ca examen de rutină, rg. abdominală e eficientă în detectarea majorității calculilor cu conținut calcic. Este utilă pentru supravegherea postterapeutică.	II
	UIV Sau UroCT	Examen specializat [B]	Pentru detectarea și evaluarea morfologică a calculilor renali, chiar constituiți din a. uric, este preferabilă o opacifiere a căilor excretorii prin UIV sau uroCT.	II
	UIV Sau UroCT	Examen specializat [B]		III
07H	Ecografie după rg. abdominală pe gol	Fără indicație inițială [B]	Ecografia singură este mai puțin sensibilă decât rg. abdominală sau CT-ul pentru detectarea în general a calculilor renali, dar ea poate detecta calculii de acid uric. Ea completează într-un mod util rg. abdominală pentru prin confirmarea naturii intrarenale a unui calcul.	0
Masă tumorală renală	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este o metodă sensibilă pentru detectarea maselor renale de peste 2 cm și eficientă pentru caracterizarea leziunilor solide sau chistice. Ea este utilă pentru caracterizarea anumitor mase cu caracter incert la examenul CT.	0
	CT	Examen indicat [B]	Sensibilitatea CT-ului în detectarea maselor renale este bună începând de la 1-1,5 cm. CT-ul este eficient în caracterizarea acestor mase.	III
	IRM	Examen specializat [B]	IRM-ul, inclusiv cu injectarea de produs de contrast, este la fel de sensibil ca și CT-ul cu contrast i.v. pentru detectarea și caracterizarea maselor renale. IRM-ul trebuie să fie utilizat dacă masa este incertă la examenul CT și ecografic sau dacă injectarea de produs de contrast iodat este contraindicată datorită insuficienței renale sau intoleranței.	0
08H	UIV	Examen specializat [B]	Examenul UIV este mai puțin sensibil decât ecografia în detectarea maselor renale. UIV-ul nu furnizează suficiente informații referitor la masele renale.	II
08H	PET	Examen specializat [B]	Utilă în localizarea maselor renale.	III/IV
Sindrom obstructiv înalt	UIV sau UroCT	Examen specializat [B]	UroCT-ul aduce mai multe date decât UIV-ul.	II/III
Sindrom obstructiv înalt	Rg. abdominală pe gol și Ecografie	Examen indicat [B]	Pentru evaluarea tractului urinar superior.	II/0
09H	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Scintigrafia renală cu Tc-99m DTPA și MAG3, la un pacient hidratat și după injectarea de furosemid, este utilizată pentru evaluarea funcției renale și evacuarea pielo-caliceală în fața unei suspiciuni de obstrucție.	II
Infecție urinară la adult (la copil a se vede 43M)	Ecografie și rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Imagistica nu este necesară pentru majoritatea cistitelor infecțioase la femei. Imagistica este indicată (1) în caz de infecție urinară febrilă (2) dacă infecția acută nu cedează rapid sub tratament antibiotic și (3) după o infecție vindecată, fie la o femeie cu istoric de infecții urinare multiple dovedite, fie la un bărbat după o singură infecție urinară dobândită. Asocierea ecografie+rg. abdominală pe gol este cea mai bună investigare ca primă intenție.	0+II
	UroCT	Examen specializat [B]	CT-ul cu injectare poate fi util în cazul unei infecții severe rezistente la tratament, deoarece este mai sensibil decât ecografia pentru detectarea unei pielonefrite sau a altor focare infecțioase renale.	III
	UIV și cistografie retrogradă	Indicat doar în cazuri particulare [B]	UIV-ul poate fi util în afara fazei acute la pacienții cu suspiciune de boală renală subjacentă (ex. calcul, necroză papilară, nefropatie de reflux). Cistografia retrogradă poate fi utilă în afara faze acute pentru investigarea unui reflux vezico-urinar. (a se vedea pentru copil 43M)	II
10H	UIV și cistografie retrogradă	Indicat doar în cazuri particulare [B]		III
Evaluarea transplantului renal	Eco-doppler	Examen specializat [B]	Eco-doppler trebuie realizat pentru detectarea complicațiilor atât urologice cât și vasculare (mai ales a arterelor polare).	0
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	La pacienții fără reluare a funcției renale sau în cazul în care funcția renală este alterată secundar, determinarea indicelui de perfuzie și funcție renală prin scintigrafii renale repetate, furnizează cel mai frecvent prognosticul de ameliorare clinică și biologică. Scintigrafia transplantului renal poate fi de asemenea utilă, în asociere cu ecodoppler, pentru detectarea complicațiilor vasculare și caracterizarea complicațiilor urologice.	II
	AngioRM	Examen specializat [B]	AngioRM-ul este metoda cea mai puțin invezivă pentru vizualizarea directă a arterelor grefonului renal.	0
11H	AngioCT	Examen specializat [B]	AngioCT-ul, la fel de sensibil ca și angioRM-ul, dar mai invaziv (produs de contrast iodat, iradiere), nu va fi utilizat decât dacă angioRM-ul nu poate fi realizat.	III
Retenție acută de urină	UIV	Fără indicație [B]	Contribuție redusă	II
12H	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Dacă funcția renală este perturbată, se indică ecografia renală pentru investigarea unei dilatări de aparat urinar superior (după evacuare vezicală).	0
12H	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Ecografia vezicală nu este sistematică; ea poate fi indicată în caz de incertitudine clinică.	0
Sindrom obstructiv jos	UIV	Fără indicație [B]		II
13H	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia aparatului urinar este indicată în evaluarea reziduului postmicțional, pentru studiul morfologiei prostatei și căutarea eventualelor dilatări de sistem pielo-caliceal. Ecografia endorectală nu este sistematică.	0
Durere și/sau masă scrotală	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este indicată în caz de creșteri dimensionale scrotale sau de patologie dureroasă de cauze inflamatorii care nu răspund la tratament.	0
14H	Ecografie	Examen indicat [B]	Examenul permite diferențierea între o leziune testiculară și una extra-testiculară.	0
Torsiune de cordon spermatic	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Tratamentul urgent este esențial și imagistica nu trebuie să încetinească intervenția chirurgicală. Ecografia doppler color poate fi realizată în urgență în caz de suspiciune de torsiune de cordon spermatic. O torsiune intermitentă rămâne o problemă dificilă de diagnostic în practica, curentă.	0
15H	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [B]		0
Impotență	Ecografie	Fără indicație [B]	În formele secundare posttraumatice	0
16H	Ecografie	Fără indicație [B]	În formele secundare posttraumatice	0
16H	Eco-doppler	Examen specializat [B]	Eco-doppler poate fi asociat cu o injectare intracavernoasă de substanțe vasoactive.	0
Infertilitate			A se vedea 11I
17H			A se vedea 11I

Patologie suprarenaliană*Font 7*┌────────────────────┬───────────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐│ Probleme │ Examen │ Recomandare │ Comentarii │ Doză ││ clinice │ │ [grad] │ │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│Tumori │CT │Examen indicat │Imagistica este indicată în cazul anomaliilor hormonale caracteristice│ ││medulosuprarenaliene│sau IRM │[B] │feocromocitoamelor. CT-ul sau RM-ul permit localizarea │ III ││(feocromocitom) │ │ │feocromocitomului suprarenalian. │ 0 ││ │ │ │Ecografia nu este indicată în investigarea acestei patologii. │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│18H │Scintigrafie │Examen indicat │Scintigrafia cu MIBG permite decelarea localizărilor ectopice sau │ II/III││ │ │[B] │secundare. │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│Imagistica │CT │Examen indicat │Este utilă o părere avizată pentru determinarea celui mai potrivit │ II ││suprarenaliană a │ │[A] │examen. Dozarea fără stimulare prealabilă a concentrației de ACTH │ ││sdr. Cushing │ │ │plasmatic (08 h) permite orientarea diagnosticului etiologic a sdr. │ ││(Leziuni │ │ │Cushing. │ ││suprarenaliene sau │ │ │În caz de concentrație redusă de ACTH plasmatic, CT-ul suprarenalian │ ││ectopice) │ │ │trebuie să fie realizat de primă intenție. │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│19H │Scintigrafie │Examen specializat │Scintigrafia cu noriodocolesterol poate fi utilă în cazul hiperplaziei│ III ││ │ │[A] │adrenaliene sau în caz de tumori bilaterale. │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│ │IRM │Examen indicat │În cazul în care concentrația plasmatică de ACTH nu este diminuată, │ 0 ││ │CT │[B] │trebuie discutată tehnica imagistică ce trebuie utilizată: RM │ III ││ │ │Examen indicat │hipofizar, CT toracic… │ ││ │ │[B] │Ecografia nu este indicată în căutarea leziunilor suprarenaliene. │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│Imagistica │CT │Examen indicat │Este utilă o părere avizată pentru determinarea celui mai potrivit │ III ││hiperaldostero- │ │[B] │examen. │ ││nismului primar │ │ │CT-ul suprarenalian este examenul de primă intenție pentru │ ││(sdr. Conn) │ │ │identificarea unui adenom sau unei hiperplazii bilaterale. │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│20H │Scintigrafie │Examen indicat │Scintigrafia cu noriodocolesterol este de asemenea utilă pentru │ III ││ │ │[B] │diferențierea adenoamelor secretante de hiperpaziile bilaterale. │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│ │Cateterism │Investigație │În cazurile neconcludente poate fi necesară pentru diagnostic │ II/III││ │ │specializată │recurgerea la cateterism venos sub control radioscopic pentru │ ││ │ │[B] │realizarea de recoltări. │ │├────────────────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│Incidentalom │CT │Examen indicat │Se va verifica mai întâi caracterul nonsecretant al leziunii, într-un │ III ││suprarenalian │IRM │[B] │cadru specializat. Sunt indicate un examen CT fără injectare și măsura│ 0 ││(leziune │ │Examen specializat │rea densității leziunii suprarenaliene sau un examen IRM cu secvență │ ││suprarenaliană │ │[C] │de difuzie chimică. În anumite cazuri cele două examene pot orienta │ ││descoperită │ │ │diagnosticul spre cel de leziune benignă care nu necesită constant │ ││întâmplător). │ │ │supraveghere (chist, mielolipom). │ ││21H │ │ │O leziune omogenă cu densitate sub 10 UH (CT) sau anumite criterii │ ││ │ │ │RM sunt sugestive pentru adenom. În acest caz, pentu leziunile de sub │ ││ │ │ │3 cm este suficientă o simplă supraveghere. Frecvența și durata │ ││ │ │ │monitorizării trebuie apreciate într-un cadru specializat. │ ││ │ │ │În alte cazuri se recomandă o abordare multidisciplinară. │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤│ │Scintigrafie │Examen specializat │Scintigrafia cu noriodocolesterol sau MIBG permite detecția │ II/III││ │ │[B] │adenoamelor cu secreție intermitentă. │ │└────────────────────┴───────────────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘I. Obstetrică și ginecologieUn echipament de ecografie transvaginală trebuie să fie disponibil în toate serviciile care realizează ecografii în sfera obstetrico-ginecologică


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Un echipament de ecografie transvaginală trebuie să fie disponibil în toate serviciile care realizează ecografii în sfera obstetrico-ginecologică
Depistare în timpul sarcinii	Ecografie	Examen indicat [B]	Practica franceză propune realizarea a 3 ecografii în mod sistematic pentru sarcina normală la 12, 22 și 32 săptămâni de amenoree.	0
			Depistarea precoce (11-13 SA) permite datarea precisă a sarcinii prin măsurarea lungimii cranio-caudale, depistarea precoce a anomaliilor sau semnelor de alarmă de discromozomie și precizarea numărului embrionilor și a corionicității.
			Nu a fost demonstrat faptul că screeningul în rândul populației cu risc scăzut, prin ecografie în cursul trimestrelor 2 și 3, ar fi modificat mortalitatea prenatală, cu excepția cazurilor de întrerupere medicală a sarcinii sau a unei anomalii fetale importante. Ea poate permite totuși adaptarea abordării terapeutice pre și postnatale, cu un beneficiu în anumite malformații cardio-toracice. Ecografia are de asemenea un interes cunoscut pentru evaluarea placentei previa și evidențierea unui retard de creștere intrauterin. Pentru monitorizare și abordarea terapeutică a unei sarcini cu risc mare, specialistul poate să se ajute de ecografia doppler de arteră ombilicală, artere uterine… Ea este esențială pentru ghidarea manevrelor intervenționale.
01I
Suspiciune de sarcină la o femeie asimptomatică	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [C]	Testele biologice de sarcină sunt cele mai potrivite. Ecografia (în general după 7 săptămâni) poate fi utilă dacă se suspectează o sarcină molară, dacă e necesară o datare precoce, în caz de simptome (dureri, metroragii), în caz de antecedente de sarcină extrauterină sau de sarcină după fertilizare asistată iatrogen.	0
02I	Ecografie	Indicat doar în cazuri particulare [C]		0
Suspiciune de sarcină extrauterină	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este interpretată în funcție de dozajul cantitativ de HCG.	0
Suspiciune de sarcină extrauterină			Ecografia abdominală și/sau endo-vaginală investighează o sarcină intrauterină, apoi o sarcină extrauterină.
03I
Posibilitate de sarcină non-viabilă	Ecografie	Examen indicat [C]	În caz de dubiu asupra viabilității sau de discordanță biometrică, se repetă ecografia după o săptămână (mai ales dacă sacul gestațional este sub 20mm sau lungimea cranio-caudală sub 2-3 mm). În caz de incertitudine, este recomandabil un control ecografic înaintea chiuretajului.	0
04I	Ecografie	Examen indicat [C]		0
Metroragii postmenopauzale: excluderea unei patologii semnificative Menometroragii	Ecografie (endovaginală)	Examen indicat [A/B]	Ecografia caută o cauză la nivelul endometrului, miometrului, ovarului. Pentru histerosonografie dopplerul are un rol complementar. În perioada postmenopauzală, un endometru de peste 5 mm, prag frecvent utilizat (sub tratament hormonal substitutiv poate fi propus un prag de 8 mm), necesită continuarea investigațiilor pentru stabilirea diagnosticului (histeroscopie).	0
05I	HSG	Fără indicație [C]	Histerografia este din ce în ce mai puțin utilizată, mai ales în perioada postmenopauzală, ținând cont de dezvoltarea ecografiei și histeroscopiei.	II
Suspiciune de masă pelvină	Ecografie	Examen indicat [C]	Asocierea incidenței transabdominale și a celei transvaginale sunt frecvent necesare. Ecografia trebuie să confirme prezența unei leziuni, să determine dacă este posibil organul în cauză și să contribuie la stabilirea naturii masei (a se vedea Cancer, de la 41L la 48L).	0
Suspiciune de masă pelvină	IRM	Examen specializat [C]	Cu toate că CT-ul este încă utilizat, RM-ul constituie cea mai bună explorare ca a 2-a intenție, când ecografia nu poate preciza organul de origine și/sau natura masei.	0
06I	IRM	Examen specializat [C]		0
Dureri pelvine, în special suspiciune de inflamație pelvină și de endometrioză	Ecografie	Examen indicat [C]		0
	IRM	Examen specializat [B]	RM-ul este un examen complementar util în caz de incertitudine diagnostică sau pentru bilanțul preoperator (localizare și raporturi).	0
07I	IRM	Examen specializat [B]		0
Pierdere de dispozitive intrauterine	Ecografie	Examen indicat [C]	Incidență suprapubiană și/sau endovaginală.	0
Pierdere de dispozitive intrauterine	Rg. abdominală pe gol	Indicat doar în cazuri particulare [C]	Dacă steriletul (DIU) nu poate fi evidențiat ecografic, este indicată o radiografie abdominală pe gol.	II
08I	Rg. abdominală pe gol	Indicat doar în cazuri particulare [C]		II
Avorturi spontane multiple	Ecografie	Examen indicat [C]	Relevă principalele etiologii uterine congenitale și dobândite	0
Avorturi spontane multiple	HSG	Examen specializat [C]	Histerosalpingografia poate fi indicată pentru studierea morfologiei uterului și cavității uterine.	II
09I	IRM	Examen specializat [C]	Când este necesară precizarea morfologiei uterine, RM-ul poate completa ecografia și/sau histerosalpingografia, acestea fiind însă suficiente în majoritatea cazurilor.	0
Infertilitate feminină	Ecografie	Examen indicat [C]	Rol în evaluarea uterină (căutarea unei malformații, a unei patologii endometriale sau miometriale), ovariană și investigarea unei dilatații salpingiene. Supraveghează maturarea foliculară și ovulația în cursul ciclurilor stimulate.	0
Infertilitate feminină	HSG	Examen specializat [B]	În absența dilatației tubare vizibilă ecografic, histerosalpingografia este indicată pentru evaluarea permeabilității tubare; ea poate completa studiul morfologiei cavității uterine.	II
10I	IRM	Fără indicație inițială [C]	Completează ecografia în studiul aparatului genital și pelvisului în cazul unei anomalii, neconcludente sau nedetectate de examenele prealabile efectuate.	0
Infertilitate masculină	Ecografie	Examen specializat [B]	Ecografia doppler scrotală este recomandată pentru depistarea tumorilor și varicocelelor infraclinice și a anomaliilor morfologice a aparatului genital masculin. Unii specialiști recomandă ecografia endorectală pentru căutarea anomaliilor aparatului genital profund (vezicule seminale, prostată, ampule deferențiale)	0
11I	Ecografie	Examen specializat [B]		0
Suspiciune de disproporție cefalo-pelvină și/sau de prezentație podală	IRM	Examen specializat [C]	RM-ul pelvin este investigația care ar trebui să fie preferată datorită faptului că este noniradiantă.	0
	CT	Examen specializat [C]	CT-ul pelvin poate fi folosit, știind că este iradiant, dar doza administrată este în general mai mică decât cea din pelvimetria clasică.	II
12I	Radio- pelvimetrie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Efectuarea radio-pelvimetriei este din ce în ce mai discutată. RM-ul sau CT-ul sunt preferate, RM-ul este însă indicat deoarece permite evitarea expunerii la radiațiile X.	II

J. Bolile sânuluiPaciente asimptomatice


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Depistare: femei cu vârste sub 40 ani fără risc genetic	Mamografie	Fără indicație [B]	Fără dovadă de eficacitate a depistării la femeile sub 40 ani	I
01J	Mamografie	Fără indicație [B]		I
Depistare: femei cu vârste între 40-49 ani fără risc genetic	Mamografie	Fără indicație inițială [B]	În Franța nu există screeninguri organizate pentru femeile între 40 și 49 ani. În acest interval de vârstă, în absența oricărui semn clinic care ar putea justifica investigațiile specifice, se poate recomanda o mamografie unei femei informată de beneficiile potențiale și de efectele posibile ale acestui examen și care dorește să beneficieze de un screening personal.	I
02J	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Ecografia mamară este utilă ca examen complementar în cazul unui sân dens și a pacientelor cu proteze sau a pacientelor care prezintă o modificare radiologică sau clinică, care trebuie determinată.	0
Depistare: femei cu vârste între 50-74 ani	Mamografie	Examen indicat [A]	În programul de screening național: o mamografie cu minimum două incidențe pentru fiecare sân, la fiecare doi ani.	I
03J	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Utilă ca examen complementar în cazul unui sân dens și a pacientelor cu proteze sau a pacientelor care prezintă o modificare radiologică sau clinică, care trebuie determinată.	0
Depistare: femei cu vârste peste 74 ani	Mamografie	Fără indicație inițială [C]	În Franța screeningurile organizate nu mai includ femeile de peste 74 ani.	I
Depistare: femei cu vârste peste 74 ani	Mamografie	Fără indicație inițială [C]	După informarea pacientei cu privire la balanța riscuri-beneficii și în absența oricărui semn clinic care ar justifica investigațiile specifice, se poate continua supravegherea la fiecare 2 ani în funcție de condițiile de viață și de comorbidități.	I
04J	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Ecografia mamară este utilă ca examen complementar în cazul unui sân dens și a pacientelor cu proteze sau a pacientelor care prezintă o modificare radiologică sau clinică, care trebuie determinată.	0
Istoric familial de cancer de sân	Mamografie	Examen indicat [A]	Beneficiul depistării la femeile cu risc semnificativ crescut de cancer de sân, în vârstă de aprox. 40 ani, este superior riscului de iradiere sau de rezultate fals pozitive. Depistarea trebuie efectuată după evaluarea risculu și informarea clară asupra riscurilor și beneficiilor.	I
			Sunt considerate cu risc crescut de cancer de sân și trebuie să facă obiectul unei supravegheri speciale femeile care au:
			– predispoziție familială,
			– antecedente personale de hiperplazie epitelială atipică sau de neoplazie lobulară în situ,
			– antecedente de iradiere toracică terapeutică înaintea vârstei de 30 de ani.
			Vârsta de începere a depistării și ritmul examenelor trebuie să fie adaptat în funcție de nivelul de risc.
05J	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Ecografia mamară este utilă ca examen complementar în cazul unui sân dens și a pacientelor cu proteze sau a pacientelor care prezintă o modificare radiologică sau clinică, care trebuie determinată.	0
Femei cu vârstă sub 50 ani cu tratament hormonal substitutiv sau înaintea începerii unui asemenea tratament	Mamografie	Fără indicație inițială [C]	În ciuda argumentelor puține în favoarea utilității unei mamografii înaintea începerii unui tratament hormonal substitutiv, aceasta poate fi totuși efectuată (a se vedea 02J).	I
	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Ecografia mamară este utilă ca examen complementar în cazul unui sân dens și a pacientelor cu proteze sau a pacientelor care prezintă o modificare radiologică sau clinică, care trebuie determinată.	0
06J	Ecografie	Fără indicație inițială [B]		0
Femei cu vârstă de peste 50 ani cu tratament hormonal substitutive sau înaintea inițială începerii unui asemenea tratament	Mamografie	Examen indicat [A]	Ritmul supravegherii unei paciente aflate sub tratament hormonal substitutiv nu diferă de cel al populației generale.	I
	Ecografie	Fără indicație [B]	Ecografia mamară este utilă ca examen complementar în cazul unui sân dens și a pacientelor cu proteze sau a pacientelor care prezintă o modificare radiologică sau clinică, care trebuie determinată.	0
07J	Ecografie	Fără indicație [B]		0
Femei în vârstă de 50 ani sau mai mult, cu proteză	Mamografie	Examen indicat [C]	Sensibilitatea pentru detectarea cancerului este mai redusă decât în cazul unui sân fără proteză (dar femeile cu proteză intră în programul național de depistare).	I
08J	Ecografie	Examen indicat [B]	E recomandabilă utilizarea ecografiei mamare de fiecare dată când mamografia nu dă o securitate diagnostică suficientă.	0
Femei înaintea unei plastii pentru augmentare sau reducție mamară	Mamografie	Examen indicat [C]	Cu toate că nu există în literatura de specialitate argumente care să susțină necesitatea unei mamografii preoperatorii, aceasta este indispensabilă pentru a analiza topografia parenchimului mamar, pentru a căuta modificările benigne care ar duce la modificarea tehnicii operatorii și pentru detectarea unui cancer infraclinic.	I
09J	Mamografie	Examen indicat [C]		I

Paciente simptomatice


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Suspiciune clinică de cancer de sân (diagnostic): modificare la nivelul sânului adenopatie axilară revelatoare	Mamografie	Examen indicat [B]	Mamografia este examenul de referință: În cadrul unei triple evaluări (examen clinic, imagistic și citologic/bioptic), se efectuează o mamografie asociată sau nu cu o ecografie.	I
	Mamografie	Examen indicat [B]	Ele sunt în egală măsură utile pentru investigarea unui cancer primar în cazul unei adenopatii revelatoare izolate.	I
	Ecografie	Examen indicat [B]	E recomandabilă efectuarea ecografiei mamare de fiecare dată când mamografia nu conferă o securitate diagnostică suficientă.	0
	IRM	Examen specializat [B]	Poate fi utilizat dacă sunt necesare informații complementare după mamografie și ecografie sau dacă există divergențe între imagistică și examenul anatomopatologia lezională. Se va utiliza de fiecare dată când e disponibil deoarece aceste examen nu este iradiant. Examenul este util în egală măsură pentru investigarea unui cancer primar în cazul unei adenopatii revelatoare izolate.	0
10J	IRM	Examen specializat [B]		0
	CT	Examen specializat [B]	CT-ul are aceleași indicații ca și RM-ul, dar caracterul său iradiant face să fie preferat RM-ul.	III
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintimamografia cu radiotrasori indicatori ai viabilității celulare (Tc-99- Sestamibi) este utilă în evaluarea nodulilor mamari în special la pacientele cu sâni denși, implante mamare, intervenții chirurgicale anterioare, leziuni multiple, radio sau chimioterapie în antecedente.	II/III
	Detecția nodululi- santinelă și limfoscintigrafia	Examen specializat [B]	Permit evaluarea implicării ganglionare locale și la distanță.	III/IV
	PET	Examen specializat [B]	Permite evaluarea atât a maselor mamare cât și evaluarea extensiei locale și la distanță	III/IV
	Biopsii percutanate	Examen indicat [A]	Diagnosticul de malignitate poate fi afirmat în baza unei microprelevări celulare (puncție citologică) sau tisulare (biopsie cu ac fin). Diagnosticul ghidate de carcinom infiltrativ nu poate fi afirmat decât pe o prelevare bioptică. imagistic Modificările suspecte infraclinice (ACR4) trebuie să constituie obiectul unei puncții pentru diagnosticul histologic, dacă e posibil prin tehnică intervențională nonchirurgicală.	0/I
	Biopsii percutanate	Examen indicat [A]	În fața unei modificări mamografice cu aspect malign (categoria ACR5), se recomandă realizarea sistematică de biopsii sau o exereză. Efectuarea prealabilă a unei investigații intervenționale nonchirurgicale are ca scop precizarea ulterioară a opțiunilor chirurgicale (acest lucru este valabil și pentru leziunile ACR4 operate).	0/I
Durere sau tensiune mamară,	Mamografie	Fără indicație inițială [C]	Nu e indicată înainte de 40 de ani. Poate fi utilă la pacientele în vârstă de peste 40 ani, care prezintă persistență a simptomelor, chiar dacă acestea nu evocă a priori un cancer. În caz de mastodinii asimptomatice, ombilicare mamografia e indicată doar în situația unei dureri neinfluențată de ciclu, veche a unilaterală, localizată și persistentă, care apare la o femeie în afara mamelonului limitelor vârstei de detectare.	I
11J	Mamografie	Fără indicație inițială [C]	Distrofia fibrochistică fără caracter suspect la data bilanțului senologic (mamografie, ecografie, puncție citologică) nu reprezintă un factor de risc cunoscut de cancer de sân și nu necesită nici o metodă specială de supraveghere.	I
11J	Ecografie	Fără indicație inițială [C]	Se poate utiliza deoarece nu este iradiantă, dar în absența altor semne sugestive de malignitate, este improbabil ca ecografia să influențeze conduita de adoptat în cazul pacientei.	0
Mastodinii cilcice izolate	Mamografie	Fără indicație inițială [B]	Mastodiniile nu reprezintă un simptom care să justifice excluderea programului de depistare. Un consult pentru mastodinii la femei ce se încadrează în limitele vârstei de screening este o ocazie pentru a incita femeia să intre în programul de depistare.	I
Mastodinii cilcice izolate	Mamografie	Fără indicație inițială [B]	Un examen clinic și o anamneză atentă precizează tipul durerii, ritmul acesteia, localizarea și eventualele semne asociate sau factori derisc pentru cancerul de sân.	I
12J	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Se poate utiliza deoarece nu este iradiantă, dar în absența altor semne care sugerează o leziune malignă, este improbabil ca ecografia să influențeze conduita de adoptat în cazul pacientei.	0
Scurgere mamelonară	Mamografie	Examen indicat [C]	Acest examen este de primă intenție, fiind în general suficient.	I
	Mamografie	Examen indicat [C]	Mamografia trebuie efectuată în caz de scurgere mamelonară uniporă, spontană, unilaterală, recidivantă sau persistentă, seroasă sau sangvinolentă. Pentru o mai bună localizare a leziunii, ea poate fi completată cu o galactografie, dacă este solicitată de chirurg preoperator.	I
	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Ecografia mamară poate fi utilă pentru căutarea unei leziuni intragalactoforice și pentru a ghida o eventuală citopuncție.	0
13J	IRM	Examen specializat [C]	Poate furniza informații complementare în anumite cazuri de scurgeri mamelonare sau dacă există o prezumție de leziune proliferantă intragalactoforică.	0
Verificarea integrității unui implant mamar cu silicon	Ecografie	Examen indicat [B]	Examenul clinic este suficient la femeile asimptomatice și o ecografie mamară normală este înalt predictivă pentru un implant intact.	0
Verificarea integrității unui implant mamar cu silicon	Mamografie	Fără indicație inițială [B]	Se poate efectua în mod excepțional când ecografia aduce informații puține.	I
14J	IRM	Examen specializat [B]	Se utilizează cu titlu de confirmare când ecografia nu permite tragerea de concluzii.	0
Suspiciune de boală Paget mamară	Mamografie	Examen indicat [C]	Este utilă pentru a determina dacă există o leziune malignă subjacentă și dacă este posibilă sau nu efectuarea de biopsii ghidate imagistic. Dacă se confirmă o afecțiune invazivă, acest fapt poate influența strategia chirurgicală (explorarea axilei).	I
Suspiciune de boală Paget mamară	Ecografie	Fără indicație inițială [C]	Poate fi utilă pentru căutarea unei leziuni tumorale mamare care nu se vizualizează pe mamografie, mai ales în cazurile cu sâni denși.	0
15J	IRM	Examen specializat [C]	Poate fi utilă pentru precizarea strategiei chirurgicale dacă se discută posibilitatea efectuării unui tratament conservator.	0
Inflamația sânului	Ecografie	Examen indicat [C]	Primul examen ce trebuie realizat în fază acută.	0
16J	Mamografie	Fără indicație inițială [C]	Mamografia este utilă pentru diagnosticul malignității și trebuie realizată după regresia semnelor inflamatorii.	I

Cancer de sân


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Bilanț preteraeutic: sânul	Mamografie	Examen indicat [B]	Utilă pentru căutarea leziunilor multiple	I
	Ecografie	Examen specializat [B]	Ecografia mamară este utilă pentru căutarea leziunilor multiple, adenopatiilor axilare și pentru ghidarea puncțiilor.	0
	IRM	Examen specializat [B]	Utilă pentru căutarea leziunilor multiple	0
17J	CT	Examen specializat [B]	Utilă pentru căutarea leziunilor multiple	III
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintimamografia cu radiotrasori indicatori ai viabilității celulare (Tc-99-Sestamibi) este utilă în evaluarea nodulilor mamari în special la pacientele cu sâni denși, implante mamare, intervenții chirurgicale anterioare, leziuni multiple, radio sau chimioterapie în antecedente.	II/III
	PET	Examen specializat [B]	PET cu 18FDG este utilă pentru caracterizarea leziunii primare și detecția metastazelor la distanță.	III/IV
Bilanț preterapeutic: ganglioni	Imagistică radiologică alta decât ecografia	Fără indicație [B]	În afară de ecografia axilară (a se vedea 17J), niciun examen imagistic nu este indicat pentru examinarea grupelor ganglionare.	0
Bilanț preterapeutic: ganglioni	Scintigrafia	Examen specializat [A]	Limfoscintigrafia cu coloizi-99mTc pentru detecția ganglionului santinelă este indicată de rutină doar pentru cancerele mici de sân, N0, M0, fără intervenție chirurgicală prealabilă sau chimioterapie.	II
18J	Scintigrafia	Examen specializat [A]		II
Bilanț preterapeutic: metastaze la distanță formă cu prognostic bun	Imagistică	Fără indicație [B]	Abordare pluridisciplinară.
			Nu există nici o indicație de realizare a unui bilanț de extensie înaintea confirmării diagnosticului de carcinom infiltrant. Nu se realizează nici un bilanț în cazul carcinomului în situ. (opțiuni standard)
19J
Bilanț preterapeutic: metastaze la distanță formă evoluată și cu prognostic nefavorabil	Imagistică	Examen specializat [B]	Radiografia toracică, ecografia hepatică și examenul de medicină nucleară: scintigrafia osoasă, TEP cu 18FDG: în absența simptomelor sugestive, bilanțul extensiei nu trebuie realizat decât după evaluarea factorilor de risc metastatici.	I/0
				III/IV
			Dacă este avută în vedere o mastectomie (tumoră de dimensiuni mari), bilanțul de extensie poate fi făcut preoperator pentru a evita mutilarea unei femei care prezintă deja metastaze, chiar dacă riscul este mic.
20J
Urmărirea locală a cancerului de sân (supraveghere)	Mamografie	Examen indicat [A]	Sân păstrat: este recomandată o mamografie anuală, prima fiind realizată la 6 luni după sfârșitul tratamentului. (opțiuni standard) Sân controlateral: se recomandă o mamografie anuală (opțiuni standard).	I
	Ecografie	Fără indicație inițială [B]	Utilă ca examen complementar în caz de sân dens și paciente cu proteză sau paciente cu o leziune radiologică sau clinică, care trebuie investigată.	0
	IRM	Examen specializat [B]	În caz de suspiciune de recidivă locoregională se poate utiliza RM-ul.	0
	CT	Examen specializat [B]	În caz de suspiciune de recidivă locoregională se poate utiliza în egală măsură CT-ul.	III
	PET	Examen specializat [B]	În caz de suspiciune de recidivă locoregională se poate folosi PET cu 18FDG.	III/IV
21J	Biopsii percutanate ghidate imagistic	Examen indicat [A]	A se vedea 10J	I
Supravegherea cancerului de sân: căutarea unei recidive parietale, ganglionare sau a metastazelor	Imagistică	Fără indicație inițială [B]	Abordare pluridisciplinară:	III/IV
			Examenul clinic sistematic rămâne la baza supravegherii peretelui și grupelor ganglionare după tratamentul pentru cancerul de sân.
			Nu există indicații de efectuare de examene complementare imagistice sistematice, nici dozaje de markeri în absența simptomelor sugestive
			În caz de metastaze trebuie realizat un bilanț lezional. CT-ul (torace, abdomen, pelvis) este util ca examen complementar și/sau pentru completarea bilanțului de extensie locoregională și generală în caz de recidivă mamară.
22J			Scintigrafia osoasă și PET CU 18-FDG sunt utile pentru restadializarea în caz de metastaze sau de recidive oculte.	III/IV

K. TraumatismeCap: generalități┌────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────┐│Probleme │ Examen │ Recomandare│ Comentarii │Doză││clinice │ │ [grad] │ │ │├────────────────────────────┼─────────────┴─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────┤│Traumatisme cranio- │ │Conduita ce trebuie urmată în cazul unui traumatism cranio-cerebral variază│ ││cerebrale │ │în funcție de distanța față de cel mai apropiat centru ce neurochirurgie. │ ││ │ │Recomandările de mai jos pot fi adaptate, după consultarea centrului │ ││ │ │neurochirurgical regional. │ │└────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────┘ Întrebări cheie corelate cu atitudinea terapeutică și cu examenul clinic.


Aspecte clinice	– Există semne de leziune cerebrală		Aceste întrebări reflectă principalele aspecte ce trebuie luate în considerare în vederea stabilirii atitudinii terapeutice. Deciziile privind partea de imagistică nu pot fi luate independent de alte aspecte cum ar fi internarea pacientului.
	– Există semne de hemoragie intracraniană sau de hipertensiune intracraniană
Evaluare	– Există semne clinice de fractură craniană În acest caz, dacă există fragmente detașate (fractură cominutivă)		Indicațiile obișnuite de internare sunt următoarele: confuzie sau modificarea stării de conștiență, amnezie tranzitorie, simptome sau semne neurologice, convulsii, scurgeri de lichid cefalo-rahidian sau de sânge la nivelul nasului sau urechilor, tratament anticoagulant în administrare sau tulburări de coagulare, imposibilitatea supravegherii corespunzătoare a pacientului la domiciliu, pacient greu de evaluat (rană non accidentală, pacient sub influența drogurilor, alcoolului, etc.) Dacă pacientul este internat pentru ținere sub observație, nu mai este urgentă investigarea imagistică și examenul poate fi efectuat mai bine după ce pacientul a devenit luid și mai cooperant. CT-ul este din ce în ce mai folosit ca gest de primă intenție când există un risc mediu de leziune intracraniană. Când interpretarea imaginilor sau atitudinea terapeutică se dovedește dificilă, sistemele de teleradiologie pot transmite imaginile la centre specializate în neuroradiologie și neurochirurgie de urgență.
	– Sunt afectate alte organe
	– Pacientul trebuie spitalizat și ținut sub observație
	– Este necesară efectuarea unui CT
Atitudine terapeutică	– Este necesar un consult neurochirurgical
Leziunile CT intracraniene, sugerând necesitatea unui tratament neurochirurgical de urgență cuprind:	– Leziune intracraniană hiperdensă sau mixtă
	– Deviere de structuri ale liniei mediane (și a ventriculului III)
	– Obliterarea ventriculului III
	– Dilatația relativă a unui sau mai multor venticuli
	– Obliterarea cisternelor merimezencefalice
	– Aer intracranian
	– Hemoragie subarahnoidiană sau intraventriculară
Copii			La copil, leziunile la nivelul capului sunt relativ frecvente. În majoritatea cazurilor nu sunt grave, fără a se impune investigarea imagistică sau spitalizarea. Dacă există antecedente de pierdere a stării de conștiență, semne sau simptome neurologice (altele decât un simplu episod de vomă) sau dacă anamneza este insuficientă sau incoerentă, investigația imagistică este indispensabilă.
01K
			CT-ul reprezintă o metodă simplă de excludere a unei leziuni cerebrale semnificative.
			Dacă se suspectează o leziune non accidentală în cadrul unei maltratări, trebuie efectuată o radiografie craniană în cadrul unui examen al scheletului. Mai mult, un examen RM cerebral poate furniza ulterior mai multe informații referitoare la cronologia leziunii.
Traumatism minor:	Rg. de craniu	Fără indicație [C]	Acești pacienți pot fi trimiși la domiciliu dacă pot fi supravegheați de un adult, cu instrucțiuni scrise și explicarea elementelor de supraveghere.	I
– păstrarea conștienței (Scor Glasgow 15)	CT	Fără indicație [C]		II
– fără pierdere a stării de conștiență sau amnezie
– examen neurologic normal
– absența unor răni craniene importante (peste 5cm) sau unor hematoame subcutanate mari
01Ka
Traumatism cranian ușor:	Rg. de craniu	Fără indicație [B]	Examen inadecvat în atitudinea terapeutică.	I
– Stare de conștiență normală sau ușor modificată (Glasgow 13-15)	CT	Examen indicat [C]	Nu există un consens în ceea ce privește această grupă de pacienți, a cărei abordare terapeutică depinde de disponibilitatea unui tomograf. Tendința este aceea de realizarea a unui examen CT când este posibil. Inconvenientul iradierii este minor pentru o explorarea cranio-cerebrală. Dacă nu este disponibil un tomograf, este imperativă supravegherea atentă a pacientului (examen neurologic repetat, cu trezirea pacientului dacă acesta doarme).	II
– pierdere de scurtă durată a stării de conștiență (sub 1 minut)
01Kb
Circumstanțe particulare și factori agravanți:	Rg. craniană	Fără indicație [B]	În aceste situații, este indispensabil un examen CT. În consecință, pacientul trebuie sa fie trimis sau transferat într-un centru care să aibă un tomograf operațional 24 h/24.	I
	CT			II
– cefalee persistentă, stări de vomă	IRM	Examen indicat [B]		0
– șoc violent, leziuni asociate – circumstanțe imprecise ale accidentului		Fără indicație [B]
– tratament anticoagulant
– intoxicație (alcool, droguri)
– rană sau contuzie întinsă a scalpului
– derivație ventriculară
– vârstă peste 60 ani
Traumatism grav:	CT	Examen indicat [A]	Examenul CT-ul va fi realizat imediat. Pacientul trebuie trimis sau transferat într-un centru care dispune de un departament de neurochirurgie. CT-ul va fi repetat dacă examenul inițial a fost realizat la mai puțin de 3 ore după traumatism și dacă starea neurologică a pacientului s-a agravat [B, Recomandări de practică clinică ANAES 1998]	II
– alterarea stării de conștiență (Glasgow sub 13)	Rg. craniană
– semne neurologice focale	Explorarea coloanei vertebrale	Fără indicație [A]		I
– fractură cominutivă sau leziune cranio-cerebrală
		Examen indicat [B]		I
– semne de fractură de bază de craniu, rinorahie sau otorahie	IRM		La toți pacienții comatoși radiografiile se pot efectua la nivelul zonelor neexplorate de tomografia inițială.	0
			În funcție de posibilități, se poate realiza un examen RM în cazul în care CT-ul nu aduce informații suficiente [B, Recomandări de practică clinică ANAES 1998].
01Kc		Fără indicație uzuală în faza acută [B]
Investigarea sechelelor consecutive unor traumatisme grave:	IRM	Specializat [C]	RM-ul este mai performant decât CT-ul pentru evidențierea sechelelor (contuzii corticale și leziuni axonale) și pentru cuantificarea unei atrofii [B]	0
– semne neurologice focale – epilepsie secundară	CT	Fără indicație	Indicat doar în caz de contraindicație de RM.	II
	SPECT cerebral	Examen specializat [C]	Tomoscintigrafia (SPECT) de perfuzie cerebrală poate arăta anomalii funcționale la nivelul zonelor cerebrale intacte dpdv structural.	II/III
– tulburări cognitive.
01Kd

Față și orbite


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Traumatism nazal	Rg. craniană	Fără indicație [B]	Corelație slabă între rezultatele radiografice și prezența unei deformări externe. De obicei, monitorizarea într-un centru ORL sau de chirurgie maxilo-facială este cea care face necesară efectuarea unei radiografii care poate avea eventual un interes medico-legal.	I
	Rg. viscero- craniului			I
				I
	Rg. oaselor nazale
02K
Traumatism orbilar: leziune produsă de un corp contondent	Rg. viscero- craniului	Examen indicat [B]	Mai ales în cazul unui traumatism cu posibilitatea de rănire prin proiectare.	I
	IRM sau CT	Examen specializat [B]	Specialiștii pot cere un examen RM sau CT dacă radiografiile sau semnele clinice sunt neconcludente.	0
				II
	Ecografie	Examen specializat [B]	În caz de hemoragie intraoculară	0
03K
Traumatism orbitar: leziune penetrantă	Rg. orbitelor	Examen indicat [C]	Atunci când: 1) nu este exclusă prezența unui corp străin radioopac intraocular (a se vedea 21A); 2) examenul este solicitat de un oftalmolog; 3) este suspectată o leziune de pereți orbitari.	I
	CT	Examen indicat [B]	CT-ul este necesar pentru localizarea leziunilor.	II
	Ecografie	Examen specializat [B]	Prezență de corpi străini intraoculari fără leziune a globului ocular. RM-ul este contraindicat în prezența unui corp străin metalic.	0
04K
Leziune facială centrală	Rg. viscero- craniului	Examen indicat [B]	Sunt frecvent normale (în afara unor posibile leziuni osoase nazale)	I
			Este necesar ca pacientul să fie cooperativ, în caz contrar fiind preferabilă amânarea examenului. Este de interes medico-legal La copil radiografia este frecvent inutilă.
	CT	Ex. specializat [B]	Examen de elecție în acest tip de fractură sau de suspiciune de fractură.	II
05K
Traumatism mandibular	Rg. de maxilar inferior sau orto- pantomogramă	Examen indicat [C]	Sunt realizate sistematic pentru eliminarea unei leziuni osoase (fractură, fractură sechelară, leziune evolutivă …)	I
	CT	Examen specializat [B]	Examenul CT poate aduce informații complementare, mai ales la explorarea articulației temporo-mandibulare și a anumitor fracturi la nivelul regiunii condiliene cu deplasare minimă.	II
	Ecografie	Examen specializat [B]	La nivelul părților moi, examenul ecografic poate releva prezența corpilor străini radiotransparenți în cazul plăgilor faciale (nespecifice în fracturile de mandibulă)	0
06K

Coloană cervicală


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Pacient conștient, cu leziune la nivelul capului și/sau feței	Rg. coloană cervicală	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Radiografiile simple sunt utile dacă există:	I
			1) modificări ale stării de conștiență
			2) intoxicație
			3) manifestări neurologice focale
07K			4) punct dureros cervical
Pacient inconștient cu traumatism cranian	Rg. coloană cervicală	Examen indicat [B]	Radiografiile simple trebuie sa evidențieze toată coloana cervicală până la nivel T1/T2. Aceste clișee sunt dificil de realizat din moment ce trebuie evitată mobilizarea coloanei cervicale. Dacă regiunea cranio-vertebrală sau joncțiunea cervico-toracală nu sunt perfect puse în evidență sau dacă există o suspiciune de fractură, este indicat un examen CT.	I
Pacient inconștient cu traumatism cranian	CT	Examen indicat [B]	Cum în acest context este indicat un examen CT cranian (a se vedea 01K), radiografiile simple de coloană cervicală pot fi înlocuite de o explorare CT care să cuprindă regiunile cranio-vertebrale și cervico-toracice. Trebuie evitată orice mobilizare a coloanei cervicale.	II
08K	CT	Examen indicat [B]		II
Cervicalgii posttraumatice	Rg. standard	Examen indicat [B]	Radiografiile simple trebuie să evidențieze toată coloana cervicală până la nivel T1/T2.	I
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Un examen CT (pentru leziunile osoase) sau RM (pentru leziunile de părți moi) pot fi necesare, la recomandarea unui specialist, mai ales dacă radiografia este neconcludentă sau leziunile sunt complexe.	II
	IRM			II
09K	IRM			0
Leziune cervicală cu deficit neurologic	Rg. standard	Examen indicat [B]	Radiografiile simple rămân indicate, mai ales la investigarea luxațiilor sau leziunilor osoase cu deplasare care trebuie reduse în urgență.	I
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	CT-ul este util pentru bilanțul leziunilor osoase, mai ales al celor de arv vertebral și în cadrul nevralgiilor cervico-brahiale.	II
	IRM	Indicație unică [B]	RM-ul constituie metoda cea mai eficace și mai sigură de evidențiere a unei leziuni medulare intrinseci, a unei compresii medulare, afectare ligamentară sau fracturi vertebrale la diferite niveluri. Dacă nu se poate efectua examenul RM trebuie luată în considerare efectuarea unei mielografii CT.	0
10K	IRM	Indicație unică [B]		0
Traumatism cervical cu simptome algice, dar bilanț radiografic normal; suspiciune de leziune ligamentară	Rg. dinamice	Examen specializat [B]	Radiografiile dinamice în flexie-extensie trebuie efectuate sub control scopic. Mișcările trebuie realizate de pacient, fără ajutor extern, sub control medical. În caz de examen negativ, radiografiile dinamice pot fi repetate la distanță.	I
	IRM	Examen specializat [C]	RM-ul poate pune în evidență leziuni ligamentare.	0
11K	IRM	Examen specializat [C]	RM-ul poate pune în evidență leziuni ligamentare.	0

Coloană toraco-lombară


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Traumatism: absența durerii și deficitului neurologic	Rg. standard	Fără indicație [A]	Examenul clinic este fiabil la acest nivel. Dacă pacientul este conștient, orientat temporo-spațial și asimptomatic, probabilitatea unei leziuni este redusă.	II
12K	Rg. standard	Fără indicație [A]		II
Dureri toracale sau lombare posttraumatice fără deficit neurologic sau imposibilitate de evaluare a pacientului	Rg. standard	Examen indicat [B]	Nu trebuie ezitat să se ceară un bilanț radiografic în caz de durere, cădere importantă, accident violent, dacă există alte fracturi vertebrale sau dacă pacientul este imposibil de evaluat clinic. Se recurge din ce în ce mai mult la CT și RM.	II
13K	Rg. standard	Examen indicat [B]		II
Dureri toracale sau lombare posttraumatice cu deficit neurologic	Rg standard	Examen indicat [B]	Cu toate că radiografia standard rămâne examenul inițial, CT-ul (mai ales spiral) și RM-ul joacă un rol din ce în ce mai important.	II
	CT	Examen indicat [B]	Analiza leziunilor osoase se realizează cel mai bine prin examen CT, dată fiind și posibilitatea reconstrucțiilor multiplanare.	III
	IRM	Examen indicat [B]	RM-ul constituie metoda cea mai eficace și mai sigură de evidențiere a unei leziuni medulare intrinseci, a unei compresii medulare, afectări ligamentare sau fracturi vertebrale etajate.	0
14K	IRM	Examen indicat [B]		0

Bazin și sacru*Font 7*┌────────────────────┬───────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────┐│ Probleme │ Examen │ Recomandare │ Comentarii │Doză││ clinice │ │ [grad] │ │ │├────────────────────┼───────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────┤│Cădere urmată de │Rg. de bazin și│Examen indicat │Examenul clinic poate fi puțin fiabil. Trebuie căutate fracturile de col │ I ││incapacitate de │Rg. de șold de │[C] │femural, care pot rămâne neevidențiate la prima radiografie simplă, chiar │ ││ridicare │profil │ │dacă clișeele (inclusiv incidență de profil) sunt de calitate. Scintigrafia │ ││15K │ │ │osoasă, IRM-ul sau CT-ul pot fi utile uneori dacă radiografia este normală │ ││ │ │ │sau neconcludentă. │ │├────────────────────┼───────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────┤│Suspiciune de │Uretrografie │Examen specializat│Arată integritatea uretrei sau confirmă leziunea traumatică uretrală. În caz│ III││ruptură de uretră │retrogradă și │[B] │de hematurie importantă asociată cu o uretră normală, în cadrul unui │ ││16K │micțională │ │traumatism de bazin, pentru evidențierea altor leziuni de tract urinar pot │ ││ │ │ │fi indicate o cistografie sau un examen CT (fază excretorie tardivă). │ │├────────────────────┼───────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────┤│Traumatism de coccis│Rg. standard │Indicat doar în │Aspectul aparent normal al clișeelor este adesea înșelător și constatările │ I ││sau coccigodinie │ │cazuri particulare│radiografice influențează puțin conduita terapeutică. │ ││17K │ │[C] │ │ │└────────────────────┴───────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────┘Membru superior


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Traumatism de umăr	Rg standard	Examen indicat [B]	Anumite traumatisme au o exprimarea semiologică discretă. Pot fi realizate incidențe specifice. Ecografia, CT-ul sau RM-ul pot fi utile în cazurile complexe sau în căutarea unei leziuni la nivelul părților moi. Trebuie avută mereu în vedere o ruptură traumatică de rotatori la pacienții de peste 50 ani.	I
18K	Rg standard	Examen indicat [B]		I
Traumatism de cot (la copil a se vedea 16M și 17M)	Rg standard	Examen indicat [B]	Hemartroza poate fi singurul semn radiografic al unei fracturi neevidențiabile pe rg de față și profil. În loc de reefectuarea acestor clișee sau de recurgerea la incidențe speciale, pot fi indicate o ecografie, un CT sau RM.	I
19K	Rg standard	Examen indicat [B]		I
Traumatism de pumn cu suspiciune de fractură scafoidiană	Rg standard	Examen indicat [B]	La început, fracturile de scafoid pot fi invizibile, chiar pe incidențe specifice pentru scafoid. Majoritatea centrelor repetă radiografia după 10-14 zile dacă semnele clinice sunt importante.	I
	IRM	Examen specializat [B]	Anumite centre recurg la CT sau RM pentru excluderea mai rapidă a unei fracturi.	0
	CT	Examen specializat [B]		I
	EcoGrafie	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Ecografia și scintigrafia multifazica sunt indicate în cazul în care 0 radiografiile sunt normale.
	Scintigrafie
20K	Scintigrafie			II/III

Membru inferior*Font 7*┌─────────────────┬─────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme │ Examen │ Recomandare │ Comentarii │ Doză ││ clinice │ │ [grad] │ │ │├─────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Traumatism închis│Rg standard │Indicat doar în │Radiografiile sunt justificate în caz de imposibilitate de mers, dureri │ I ││al genunchiului │ │cazuri particulare│osoase accentuate la palpare, mai ales la nivelul patelei sau capului │ ││21K │ │[B] │fibulei. Dacă este necesar, pot fi completate de un CT sau RM. │ │├─────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Traumatism al │Rg standard │Indicat doar în │Radiografiile sunt justificate când sunt întrunite criteriile de la Ottawa, mai│ I ││gleznei │ │cazuri particulare│ales când tratamentul imediat sau în sala de urgențe este imposibil, sau în caz│ ││ │ │[B] │de prezență a unui punct dureros la nivelul extremității distale a maleolei │ ││ │ │ │laterale. Ecografie este capabilă la ora actuală să pună diagnosticul și să │ ││22K │ │ │aprecieze severitatea unei leziuni ligamentare la nivelul gleznei. │ │├─────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Traumatism al │Rg standard │Indicat doar în │Radiografiile sunt justificate în caz de durere osoasă la palpare, sau de │ I ││piciorului │ │cazuri particulare│incapacitate de sprijin. În caz de radiografii neconcludente sau de fracturi │ ││23K │ │[B] │complexe ale piciorului este util un examen CT. │ │├─────────────────┼─────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Fractură de stres│Rg standard │Examen indicat │Cu toate că în prima fază sunt frecvent normale, radiografiile simple sunt │ I ││ │ │[B] │indicate │ ││ ├─────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie │Examen indicat │Permit o detectare precoce a leziunilor, în cazurile unde radiografiile sunt │II/III││ │sau IRM │[B] │normale. Anumite centre recurg la ecografie pentru vizualizarea fracturii. │ 0 ││24K │sau Ecografie│ │ │ 0 │└─────────────────┴─────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Imagistica de corp străin


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Traumatism de părți moi cu suspiciune de corp străin	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Sticla este în general radioopacă, la fel și anumite vopsele. Plasticul nu este radioopac și lemnul este doar rareori radioopac.	I
	Ecografie	Examen indicat [B]	În caz de radiografie negativă sau în caz de necunoaștere a naturii corpului străin, este indicat examenul ecografic deoarece aceasta evidențiază perfect corpii străini radiotransparenți.	0
25K
Suspiciune de ingestie de corp străin, situat la nivel faringian sau esofagian înalt (la copil a se vedea M)	Rg. de părți moi, de gât	Indicate doar în cazuri particulare [B]	După examenul direct al orofaringelui (unde se fixează majoritate corpilor străini) și în cazul în care corpul străin este susceptibil să fie radioopac.	I
	Radiografie toracică		Poate fi dificil de diferențiat de cartilajele calcificate. În general oasele de pește nu au expresie radiografică. Nu trebuie ezitat să se solicite un examen laringoscopic sau endoscopic, mai ales dacă durerea persistă peste 24 de ore.
			NB: pentru corpii străini eventual inspirați de copii a se vedea 31 M
	Rg. abdominală pe gol	Fără indicație [B]		II
26K
Ingestie de corp străin neted și mic (monedă, etc.)	Rg. toracică	Examen indicat [B]	O mică parte din corpii străini înghițiți sunt radioopaci (pentru copil a se vedea 31M). Dacă incidența de față este normală, poate fi necesar un clișeu în incidență de profil.	I
	Rg. abdominală pe gol	Indicată doar în cazuri particulare [B]	Corpii străini se fixează în special în regiunea crico-faringiană. Dacă nu a fost eliminat corpul străin în câteva zile, o radiografie abdominală pe gol poate ajuta la localizarea lui. (la copil a se vedea 31M).	II
27K
Ingestie de corp străin ascuțit sau potențial toxic	Rg. abdominală pe gol	Examen indicat [B]	În general, corpii străini care tranzitează esofagul, parcurg restul tubului digestiv fără nici o complicație. Unii pot fi totuși toxici sau traumatizanți.	II
	Rg. toracică	Indicată doar în cazuri particulare [B]	Mai ales dacă radiografia abdominală pe gol are aspect normal.	I
28K
Traumatism toracic minor cu durere toracică persistentă	Rg. toracică	Indicată doar în cazuri particulare [C]	Identificarea unei fracturi costale nu modifică algoritmul de tratament Radiografia poate fi indicată pentru căutarea unui epanșament pleural.	I
			A se vedea și 09D
29K
Fractură de stern izolată în afara unui traumatism grav	Rg toracică	Examen indicat [C]	Radiografie toracică de față și profil (a se vedea și 09D).	I
30K
Plagă abdominală penetrantă sau leziune prin corp contondent (fără indicație chirurgicală imediată). 31K	Rg abdominală pe gol	Examen indicat [B]	Radiografia abdominală în decubit dorsal și radiografia toracică sunt examene aproape sistematice.	II
				I
	Rg toracică
Plagă abdominală penetrantă sau leziune prin corp contondent (fără indicație chirurgicală imediată)	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia permite detectarea hematoamelor și leziunile organelor parenchimatoase (splină, ficat, etc)	0
	CT	Examen indicat [C]	Efectuarea unui examen CT la început și pentru monitorizare ajută la stabilirea pacienților care necesită practicarea de laparotomie și cei care pot urma un tratament conservator. Laparotomia nu este efectuată sistematic chiar dacă pacienții au o plagă penetrantă, dacă ecografia și mai ales CT-ul nu evidențiază probleme.	III
31K
Traumatism renal	UroCT	Examen indicat [B]	Recurgerea la metodele imagistice poate fi evitată la adulții cu contuzie a regiunii renale și hematurie microscopică, dar fără șoc sau leziune gravă abdominală asociată.	III
			UroCT-ul este tehnica de elecție la pacienții cu traumatisme grave, cu eventuală hipotensiune și/sau hematurie macroscopică asociate. Prima fază a examenului CT poate arăta leziunile vasculare, iar cea excretorie tardivă face bilanțul căilor excretorii.
	Eco-doppler	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Ecografia Doppler poate fi utilă pentru bilanțul inițial în caz de suspiciune de leziune renală, mai ales în cazul unui traumatism lombar izolat fără semne clinice de gravitate. Un examen negativ nu exclude o leziune renală.	0
	UIV	Fără indicație [C]		II
32K
	Scintigrafie renală dinamică	Examen specializat [B]	UIV poate determina reacții alergice și interferă cu gazele intestinale, fiind mai puțin utilă; scintigrafia vizualizează perfuzia, filtrarea glomerulară/secreția tubulară și drenajul pielo-caliceo-uretero-vezical.	II
Politraumatism	Rg. toracică	Examen indicat [B]	Radiografie toracică pentru excluderea unui epanșament pleural.	I
– pacient stabil, inconștient sau confuz
	CT de cap și trunchi (craniu, coloană vertebrală, torace, abdomen, pelvis)	Examen indicat [B]	CT-ul cu achiziție volumetrică spirală, cu vizualizarea imaginilor în două ferestre pentru căutarea leziunilor viscerale și/sau osoase. Reconstrucția sistematică în trei planuri este utilă în caz de neconcludență a unei leziuni vertebrale sau de bazin. În acest caz efectuarea în urgență a radiografiilor de coloană vertebrală și de bazin devine inutilă.	IV
– pacient stabil
	Rg toracică	Examen indicat [B]	Prioritatea este cea de stabilizare a stării pacientului. Nu trebuie efectuate cu prioritate decât radiografiile indispensabile. Fracturile pelvine pot	I
	Rg de bazin	Examen indicat [B]	determina frecvent hemoragii importante, putând aduce în discuție o embolizare în regim de urgență. Radiografia coloanei vertebrale poate aștepta cât timp coloana și măduva spinării sunt corect protejate.	II
	Ecografie la patul pacientului	Examen indicat [B]	Ecografia efectuată în urgență permite vizualizarea hemoragiilor la nivelul cavităților libere (pleură, pericard, peritoneu).	0
33K
Traumatism major	Rg toracică	Examen indicat [B]	Exclude un epanșament pleural. Fracturile pelvine care produc o creștere de volum a bazinului, sunt frecvent asociate cu pierderi importante sangvine.	I
– abdomen/bazin	Rg. de bazin			II
	Ecografie abdominală	Examen indicat [B]	Ecografia efectuată în urgență permite vizualizarea de lichid liber. Este indicată la pacienții instabili dinamic, înainte de intrarea în blocul operator.	0
	CT abdominal	Examen indicat [B]	Este cea mai sensibilă și mai specifică metodă, ea necesită totuși timp și poate întârzia intrarea în sala de operație (pacientul trebuie să aibă o stare hemodinamică stabilă).	III
34K
	Scintigrafie hepato-biliară	Indicat în cazuri particulare [C]	În cazuri în care ecografia și/sau CT nu se pot realiza.	II/III
Traumatism major- torace	Rg toracică	Examen indicat [B]	Permite un gest imediat (drenajul hemotoraxului sau evacuarea pneumotoraxului)	I
	CT toracic	Examen indicat [B]	Este net superior radiografiei standard. Stabilește atitudinea terapeutică în fața leziunilor pulmonare. CT-ul spiral cu injectare de produs de contrast poate afirma sau infirma o leziune vasculară aortică.	III
35K

L. CancerulMulte din problemele întâlnite în diagnosticarea cancerului au fost deja parțial tratate în secțiunile corespunzătoare. Aici sunt indicate câteva elemente care privesc utilizarea imagisticii în diagnostic, bilanțul extensiei și monitorizarea celor mai frecvente dintre afecțiunile maligne. Cancerele copilului nu sunt incluse în această secțiune. Pentru cancerul de sân vedeți secțiunea J. O radiografie toracică este necesară în momentul diagnosticului inițial pentru cea mai mare parte a leziunilor, cu scopul de a dispune de un examen de referință, care va putea fi repetat ușor după tratament. Problema iradierii este în general mai puțin importantă pentru această indicație. Anumite examene sunt mai mult legate de cerințele unui studiu clinic decât de modalitățile obișnuite de monitorizare și în consecință trebuie realizate în acest cadru.Cancerul nazofaringian


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Diagnostic	CT sau IRM sau PET	Indicate doar în cazuri particulare [B]	În general, diagnosticul este stabilit prin examene endoscopice și examenul histologic al materialului bioptic.	II
				0
			În anumite cazuri, mai puțin frecvente, diagnosticul poate fi stabilit imagistic: cancere nazofaringiene care pot fi uneori mascate de o hipertrofie de vegetații adenoide și dificil de vizualizat la examenul fibroscopic.	III/IV
			RM-ul nazofaringian, util în acest caz, poate fi efectuat ca primă intenție.
01L			PET-ul cu 18FDG poate fi util în anumite cazuri (biopsiile nu contribuie la diagnostic).
Bilanțul extensiei	IRM	Examen indicat [B]	IRM-ul este indicat în primă intenție pentru bilanțul extensiei locale a acestor cancere datorită caracterului imobil al nazofaringelui și spațiilor asociate de la baza craniului.	0
	CT cervico- toracal	Examen indicat [B]	Pentru explorarea grupelor ganglionare este necesară efectuarea unui CT cervical (sau eventual ecografie cervicală). CT-ul este de preferat în măsura în care poate fi realizat în același timp și un CT pulmonar.	III
	CT cervico- toracal	Examen indicat [B]	CT-ul este util uneori pentru vizualizarea extensiei osoase. Este în acest caz un examen complementar RM-ului și se efectuează ca a doua intenție.	III
	Scintigrafie osoasă PET	Examen indicat [B]	Scintigrafia osoasă și/sau TEP-ul cu 18FDG sunt indicate în bilanțul inițial de extensie a cancerului nazofaringian.	II
02L	Scintigrafie osoasă PET	Examen indicat [B]		III/IV
Supravegherea cancerelor nazofaringiene tratate	IRM	Examen indicat [B]	RM-ul este în prezent examenul de primă intenție pentru depistarea recidivelor locale sau intracraniene post radioterapie.	0
	CT	Examen indicat [B]	CT-ul cervico-toracal și/sau TEP-ul sunt necesare pentru supravegherea ganglionară și la distanță.	III
	Scintigrafie osoasă	Examen indicat [B]	Controlul extensiei locale osoase și la distanță	II/III
	PET	Examen indicat [B]	PET-ul cu 18FDG are o fiabilitate excelentă pentru punerea în evidență a recidivelor. Pentru a limita riscul de rezultate fals pozitive (țesut inflamator postterapeutic) e preferată efectuarea examenului la cel puțin 4 luni după radioterapie.	III/IV
03L	PET	Examen indicat [B]		III/IV

Cancerul parotidian*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Ecografie │Examen indicat │A se vedea 11B. Utilă dacă e necesară o puncție citologică ecoghidată.│ 0 ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Examen indicat │Util în cazul leziunilor profunde pentru confirmarea diagnosticului │ 0 ││ │ │[B] │clinic, dacă e necesară stabilirea caracterului unic sau multiplu al │ ││ │ │ │leziunilor și a localizării lor exacte (lob superficial, lob profund).│ ││ │ │ │RM-ul este net preferabil CT-ului. │ ││ │ │ │Examenul RM este justificat în monitorizarea tumorilor operate. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT │Examen indicat │CT-ul, util pentru studierea distrucțiilor osoase de la nivelul bazei │ II ││ │ │[B] │craniului în cazul leziunilor maligne invazive (extensie tumorală), │ ││ │ │ │este necesar pentru bilanțul extensiei locoregionale și la distanță. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Fără indicație │ │III/IV││04L │ │[B] │ │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancerul de căi aero-digestive superioare (cavitate bucală, orofaringe, laringe, sinus piriform)*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │CT │Fără indicație │În general, diagnosticul este stabilit prin examene endoscopice și │ II ││ │sau IRM │[B] │examenul histologic al materialului bioptic. │ 0 ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen │Utile în evaluarea locală și la distanță a complicațiilor │III/IV││ │ │specializat [B] │ │ ││05L │ │ │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanțul extensiei│CT │Examen indicat │Examenul CT este în general suficient de performant pentru a │ II ││ │sau IRM │[B] │permite efectuarea unui bilanț al extensiei de calitate. RM-ul are │ 0 ││ │ │ │performanțe apropiate. Acesta este uneori puțin superior în cazul │ ││ │ │ │studiilor de extensie a cancerelor cavității bucale la nivelul │ ││ │ │ │medularei mandibulei, sau a cancerelor laringiene la cartilaje. RM-ul │ ││ │ │ │are totuși o mai mare sensibilitate la artefactele de mișcare și de │ ││ │ │ │deglutiție. Explorarea grupelor ganglionare este realizată în același │ ││ │ │ │timp cu explorarea tumorii. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT cervico- │Examen indicat │Un CT de torace trebuie realizat în același timp cu CT-ul cervical. │ III ││ │toracal │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │PET cu 18FDG este indicat în bilanțul extensiei cancerelor căilor │III/IV││ │ │[B] │aero-digestive (căutarea de metastaze și de localizări secundare). │ ││06L │ │ │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Supravegherea │IRM │Examen indicat │ │ 0 ││cancerelor tratate│ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT cervico- │Examen indicat │Se efectuează CT cervico-toracal în următoarele cazuri: cancerele │ III ││ │toracal │[B] │cavității bucale, ale orofaringelui, laringelui și sinusului piriform │ ││ │ │ │tratate prin radio/chimioterapic și/sau chirurgical, bilanțul │ ││ │ │ │recidivelor dovedite. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │PET cu 18FDG are o fiabilitate excelentă pentru punerea în │III/IV││ │ │[B] │evidență a recidivelor. Pentru a limita riscul de rezultate fals │ ││ │ │ │pozitive (țesut inflamator postterapeutic) e preferată efectuarea │ ││07L │ │ │examenului la cel puțin 4 luni după radioterapie. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Adenopatii cervicale


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Bilanțul adenopatiilor cervicale fără cancer primitiv cunoscut	CT și IRM	Examen specializat [B]	Bilanțul clinic, endoscopic și radiologic trebuie să fie cât mai complet posibil. Trebuie să includă un examen CT cervical, dar și toraco-abdomino-pelvin și un examen RM cervical (o atenție deosebită trebuie acordată bazei limbii și lojelor amigdaliene).	III
				0
			Acest bilanț permite descoperirea cancerului primitiv în aproximativ 45% din cazuri.
	PET	Examen specializat [B]	PET cu 18FDG poate fi efectuat pentru căutarea tumorii primitive în caz de metastaze fără un cancer primitiv cunoscut. Examenul găsește tumora primitivă în > 80% din cazuri. Acesta poate evidenția diseminări tumorale nerelevate prin celelalte metode și să orienteze în consecință strategia terapeutică.	III/IV
08L

Cancer tiroidian


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Diagnostic (nodul tiroidian, a se vedea 01B)
09L
Cancer tiroidian de origine coloidă post tiroidectomie (quasi-totală)	Scintigrafie tiroidiană	Examen indicat [A]	Indicația de ablație izotopică și utilizarea iodului-131 depinde de părerea specialiștilor. Scintigrafia post-administrare a unei doze terapeutice de iod-131 (faza de ablație) este efectuată după tiroidectomie subtotală, în cursul unei stimulări cu TSH (TSH-emie peste 30 mU/I) și face parte din bilanțul inițial de extensie a cancerelor diferențiate nonmedulare, arătând sechele și eventuale metastaze hiperfixante.	IV
10L	Scintigrafie tiroidiană	Examen indicat [A]		IV
Cancer tiroidian medular diferențiat	CT	Examen specializat [B]	Este indicat un consult de specialitate în vederea ingestigării unei neoplazii endocrine multiple.	II
	IRM			0
	Ecografie		Bilanțul extensiei cancerelor medulare se bazează pe de o parte pe ecografia cervicală și IRM (extensie locală) și pe de altă parte pe CT și ecografia hepatică (extensia la distanță).	0
Bilanț preterapeutic
11L
	Scintigrafie și PET	Examen specializat [B]	Utile în evaluarea locală și la distanță a complicațiilor	II/III
	Scintigrafie și PET	Examen specializat [B]	Utile în evaluarea locală și la distanță a complicațiilor	III/IV
Supravegherea cancerelor tiroidiene operate de origine coloidă Fază precoce (sub 1 an)	Eco-doppler	Examen indicat [A]	Supravegherea după faza de ablație și în afara unei boli evolutive de la debut (metastaze la distanță, tireoglobulinemie peste 1 μg/L sub inhibare cu tiroxină), răspuns al nivelului de tireoglobulină la stimularea cu TSH (dezinhibare sau stimulare cu TSH recombinată), ecografie-doppler cervicală (de realizat preferabil la 4-6 luni după intervenția chirurgicală) și scintigrafie corporală cu iod-131 Prezența anticorpilor anti-tireoglobulină poate interfera cu dozarea tireoglobulinei și poate modifica strategia supravegherii.	0
	Scintigrafie	Indicat doar în cazuri particulare [A]	La pacienții cu risc mic, o valoare a tireoglobulinemiei sub 1μg/L la testul de stimulare cu TSH este în favoarea unei remisii complete. Indicația de scintigrafie diagnostică, cu iod-131 este controversată în acest caz.	IV
			În cazul în care tireoglobulina este peste 1μg/L, trebuie investigată o leziune evolutivă (este de discutat utilitatea administrării unei doze terapeutice de iod-131).
			În cazurile intermediare, se poate repeta dozarea tireoglobulinei sub stimulare cu TSH și/sau efectua o scintigrafii cu iod-131. La pacienții cu risc înalt este indicată scintigrafia cu iod-131 asociată cu dozarea tireoglobulinei.
	PET	Indicat [A]	Metastazele și/sau boala reziduală care nu fixează iod-131 trebuie identificate prin TEP cu 18FDG, CT sau RM.	III/IV
	CT	Indicat [C]		III
12L	IRM	Indicat [C]		0
Supravegherea cancerelor tiroidiene diferențiate operată de origine coloidă Supraveghere pe termen lung (peste 1 an)	Ecografie	Examen indicat [A]	Pacienții cu risc redus și care au un bilanț de remisie completă după primul an, sunt supravegheați prin dozarea tireoglobulinei sub inhibare cu tiroxină și eco-doppler cervical, realizate la diferite intervale.	0
	Scintigrafie	Examen indicat [A]	În caz contrar se poate recurge la dozarea tireoglobulinei în timpul unui test de stimulare și/sau o scintigrafie corporală diagnostică (iod-131)	IV
13L	Scintigrafie	Examen indicat [A]		IV
Supravegherea cancerelor tiroidiene medulare operate	Toate modalitățile de investigare sunt posibile:	Examen specializat [C]	Se efectuează dozarea tireocalcitoninei plasmatice, a nivelului de bază și după o probă cu pentagastrină.	0
				II/0
			În cazul în care concentrația serică a tireocalcitoninei este peste 100 pg/mL, se pot realiza pentru localizarea metastazelor: ecografie cervicală, examen CT sau examen RM cervico-toracic, ecografie hepatică, scintigrafie osoasă, TEP cu 18FDG, cateterism venos.	II/III
				III/IV
				II/III
	Ecografie CT sau IRM
	Scintigrafie osoasă
	PET
	Cateterism
14L	Cateterism

Cancer bronho-pulmonar*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Radiografie │Examen indicat │O radiografie normală nu elimină diagnosticul │ I ││ │toracică │[A] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT │Examen indicat │CT-ul are o sensibilitate mai bună decât radiografia toracică │ III ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│PET cu 18FDG │III/IV││ │ │[B] │Diagnosticul unui nodul pulmonar peste 10 mm și de natură │ ││ │ │ │incertă. PET-ul reprezintă o alternativă la o puncție-biopsie sau o │ ││ │ │ │toracofibroscopie. Un examen pozitiv impune determinarea naturii │ ││ │ │ │histologice a leziunii. Un examen negativ autorizează o │ ││15L │ │ │monitorizare CT a leziunii. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│CT toraco- │Examen indicat │Permite studiul extensiei loco-regionale. │ III ││ │abdominal │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │PET cu 18FDG │III/IV││ │ │[B] │Este util pentru bilanțul extensiei ganglionare și metastatice în │ ││ │ │ │afara metastazelor cerebrale. Are o valoare predictivă negativă │ ││ │ │ │importantă pentru afectarea ganglionară. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM cerebral│Examen indicat │Dacă nu e disponibil, se efectuează CT. │ 0 ││ │ │[C] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT cerebral │Examen indicat │IRM preoperator dacă CT-ul este normal │ II ││ │ │[C] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Examen indicat │ │ 0 ││ │hepatică │[C] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM toracal │Fără indicație │Poate fi util la pacienții cu tumoră de apex (Pancoast-Tobias) și │ 0 ││ │ │inițială [C] │pentru studiul raporturilor vasculare mediastinal. la bolnavii │ ││16L │ │ │intoleranți la produșii de contrast iodat sau cu insuficiențe renale. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen indicat │Permite evaluarea intr-o singura imagine a scheletului osos, cu │II/III││ │osoasă │[B] │detecția metastazelor osoase și modificarea stadializării și │ ││ │ │ │conduitei terapeutice. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen indicat │Realizează extensia reală a tulburărilor de perfuzie determinate de │ II ││ │pulmonară de│[B] │prezenta procesului tumoral. Evaluează starea perfuziei în │ ││ │perfuzie și │ │plămânul contralateral în vederea intervenției chirurgicale │ ││ │ventilație │ │oncologice la nivelul plămânului afectat. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer esofagian*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Tranzit │Indicat doar în │Tranzitul baritat esofagian este primul examen ce trebuie efectuat. │ II ││17L │esofagian │cazuri particulare│A se vedea 01G și 02G. │ ││ │ │[B] │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│CT │Examen indicat │CT-ul este util pentru depistarea pacienților inoperabili. Dacă se │ III ││ │ │[B] │consideră că pacientul poate fi operat, după efectuarea CT-ului este │ ││ │ │ │necesară o eco-endoscopie. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Eco- │Examen indicat │În majoritatea cazurilor se efectuează după CT pentru precizarea │ 0 ││ │endoscopie │[B] │mai exactă a stadiilor T și N │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │Util în cadrul bilanțului preoperator pentru depistarea │III/IV││ │ │[B] │metastazelor. │ ││18L │ │ │Util pentru aprecierea eficacității terapeutice │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer gastric*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Detectare │Tranzit eso-│Indicat doar în │Endoscopia este prima metodă propusă în majoritatea cazurilor, │ II ││ │gastro- │cazuri particulare│deoarece permite detectarea cancerelor superficiale și efectuarea │ ││ │duodenal │[B] │de biopsii. În anumite cazuri, ca și linita gastrică, tranzitul eso- │ ││19L │ │ │gastro-duodenal ajută la bilanțul topografic. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│CT │Examen indicat │CT-ul este util pentru depistarea metastazelor abdominale, pelvine │ ││ │ │[B] │și toracice. Poate fi completat de ecoendoscopie, care este │ ││20L │ │ │performantă pentru precizarea extensiei loco-regionale și de │ ││ │ │ │scintigrafie osoasă, pentru evaluarea posibilelor metastaze osoase. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │Util în cadrul bilanțului preoperator pentru depistarea │III/IV││ │ │[B] │metastazelor. │ ││ │ │ │Util pentru aprecierea eficacității terapeutice │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Tumori maligne primare hepatice*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Detectare │Ecografie │Examen indicat │Ecografia permite detectarea majorității tumorilor. │ 0 ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Examen specializat│Sunt utile când concentrațiile plasmatice de markeri tumorali sunt │ 0 ││ │CT │[B] │crescute și ecografia normală sau pentru a caracteriza un nodul │ III ││ │ │ │evidențiat ecografic. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen specializat│Permit evaluarea vascularizației maselor hepatice. Evaluarea cu │II/III││21L │hepato- │[B] │hematii marcate permite excluderea hemangiomelor hepatice. │ ││ │splenică sau│ │ │ ││ │cu hematii │ │ │ ││ │marcate │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Ajută la depistarea precoce a colangiocarcinomului la subiecții cu │III/IV││ │ │[B] │risc (de exemplu la cei cu colangită sclerozantă). │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│IRM │Examen indicat │Sunt metodele cele mai sensibile pentru caracterizarea dpdv │ 0 ││ │CT │[B] │numeric și ca localizare a nodulilor. Examenul RM are o │ III ││ │ │ │sensibilitate mai mare datorită produșilor de contrast specific. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │Se efectuează în cazul colangiocarcinomului, reprezentând o │III/IV││ │ │[B] │indicație pentru bilanțul extensiei la pacienții candidați la │ ││22L │ │ │tratament chirurgical. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Tumori maligne secundare hepatice*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Detectare │ │ │A se vedea 26 G │ ││23L │ │ │ │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer pancreatic*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Detectare │Ecografie │Examene indicate │Cele două metode sunt complementare și performante în detectarea │ 0 ││ │CT │[B] │tumorii. Ele pot ghida o eventuală biopsie și pot detecta imediat │ III ││ │ │ │pacienții inoperabili. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Examene │RM-ul are performanțe similare cu ale CT-ului în ceea ce privește │ 0 ││ │CPRM │specializate │detectarea leziunii. CPRM-ul poate fi util pentru vizualizarea │ 0 ││ │ERCP │[C] │topografiei căilor biliare și ERCP-ul este efectuat în general cu │ III ││ │PET │ │scopul de montarea a unei proteze biliare. Rolul PET este de a │III/IV││ │Eco- │ │tranșa diagnosticul în cazurile dificile între pancreatită cronică și │ 0 ││ │endoscopie │ │cancerul de pancreas. Rolul ecoendoscopiei este acela de detectare │ ││ │ │ │a tumorilor mici și de efectuare de biopsii transgastrice sau │ ││24L │ │ │transduodenale. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│IRM │Examen indicat │Utile la bilanțul preoperator, mai ales datorită reconstrucțiilor │ 0 ││ │CT │[B] │angiografice, care evită efectuarea unei arteriografii. │ III ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Bilanț de extensie: evaluarea metastazelor. │III/IV││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Eco- │Examen specializat│Utilă la pacienții considerați operabili pe RM/CT, poate confirma │ 0 ││25L │endoscopie │[B] │absența de contraindicații locoregionale. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Indicat în cazuri │Permite evaluarea intr-o singura imagine a scheletului osos; utilă │II/III││ │osoasă │particulare [B] │în cazul suspiciunii de metastaze osoase. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer colo-rectal*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Detectare │ │ │A se vedea 17G. │ ││26L │ │ │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│Radiografie │Examene indicate │Pentru căutarea metastazelor pulmonare și hepatice. │ I ││ │toracică │[B] │ │ 0 ││ │și ecografie│ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Examen indicat │Ecografia endorectală este utilă pentru bilanțul extensiei locale a │ ││ │endorectală │[B] │cancerelor rectale inferioare și pentru adaptarea algoritmului │ ││ │ │ │terapeutic. Este performantă mai ales în cazul leziunilor │ ││ │ │ │superficiale. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Examene indicate │RM-ul este util mai ales pentru bilanțul pelvin și investigarea unei │ 0 ││ │CT │[B] │invazii a mezorectului. CT-ul este mai puțin performant în │ III ││ │ │ │evaluarea pelvisului, dar mai util pentru examinarea restului │ ││ │ │ │abdomenului și toracelui. Uneori sunt necesare explorări │ ││ │ │ │complementare a eventualelor metastaze hepatice. (a se vedea 17L │ ││ │ │ │27L și 26G) │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │Bilanț de extensie: evaluarea metastazelor. │III/IV││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Indicat în cazuri │Permite evaluarea intr-o singura imagine a scheletului osos; utilă │II/III││ │osoasă │particulare [B] │în cazul suspiciunii de metastaze osoase. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Monitorizare │Ecografie │Examen indicat │Căutarea metastazelor hepatice │ 0 ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Indicat doar în │Căutarea recidivelor hepatice, abdominale sau pelvine. Căutarea │ 0 ││ │CT │cazuri particulare│metastazelor pulmonare în ceea ce privește CT-ul. │ III ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Indicat doar în │Detectarea recidivelor: │III/IV││ │ │cazuri particulare│Căutarea unei leziuni oculte în situația unei creșteri a concentrației│ ││ │ │[B] │plasmatice a markerilor tumorali. │ ││ │ │ │Caracterizarea imaginilor neconcludente în imageria │ ││ │ │ │convențională. │ ││ │ │ │Căutarea altor localizări pentru eventuala exereză a leziunii │ ││ │ │ │autentificate. │ ││28L │ │ │Evaluarea eficacității terapeutice. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen indicat │Permite evaluarea intr-o singura imagine a scheletului osos; utilă │II/III││ │osoasă │[B] │în cazul suspiciunii de metastaze osoase. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancerul renal*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Ecografie │Examen indicat │Ecografia este un examen sensibil pentru detectarea maselor renale │ 0 ││ │ │[B] │ce depășesc 2 cm și eficace pentru caracterizarea unei formațiuni │ ││ │ │ │chistice sau solide. Ecografia permite în anumite cazuri │ ││ │ │ │caracterizarea unor mase cu aspect ambiguu la examenul CT. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │UIV │Indicat doar în │UIV-ul nu este sensibil în detectarea maselor renale mici. Totuși │ II ││ │ │cazuri particulare│este o metodă de elecție pentru detectarea unei tumori de căi │ ││ │ │[B] │excretorii (cavități pielo-caliceale, uretere) │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT │Examen indicat │CT-ul este sensibil în detectarea și caracterizarea maselor renale │ III ││ │IRM │[B] │începând de la 1-1,5 cm │ 0 ││ │ │ │IRM-ul poate fi o alternativă la CT în cazurile particulare (pacienți │ ││ │ │ │cu insuficiență renală, intoleranță la produșii de contrast iodați, │ ││29L │ │ │etc. …) │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanțul extensiei│CT │Examen indicat │IRM-ul este mai fiabil pentru evaluarea extensiei locale (ex. │ III ││ │IRM │[B] │invazia venei renale și venei cave inferioare). CT-ul și RM-ul au │ 0 ││ │(abdomen) │ │performanțe echivalente pentru evaluarea stadiilor T1 │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT toracic │Examen indicat │CT-ul toracic este indicat în bilanțul metastazelor (metastaze │ III ││ │ │[B] │pulmonare și ganglionare toracice). │ ││ │ │ │Scintigrafia osoasă și CT-ul cerebral nu sunt efectuate sistematic. │ ││ │ │ │Ele sunt indicate în cazuri particulare, în cazul existenței de semne │ ││ │ │ │30L de alarmă. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Bilanț de extensie: evaluarea metastazelor │III/IV││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen indicat │Permite evaluarea intr-o singura imagine a scheletului osos; utilă │II/III││ │osoasă │[B] │în cazul suspiciunii de metastaze osoase. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Monitorizare │CT │Examen indicat │CT-ul este recomandat ca examen de rutină pentru monitorizarea │ III ││ │(abdomen │[B] │postterapeutică. │ ││ │și/sau │ │ │ ││31L │torace) │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Bilanț de extensie: evaluarea metastazelor │III/IV││ │ │[B] │ │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer vezical*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │UIV │Examen indicat │Cistoscopia este investigația esențială pentru diagnosticul │ II ││ │ │[B] │tumorilor vezicale. UIV-ul este indicată pentru căutarea tumorilor │ ││ │ │ │de căi excretorii (cavități pielocaliceale și uretere) asociate. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Fără indicație │Ecografia nu este suficient de sensibilă pentru detectarea tumorilor │ 0 ││ │ │inițială │mici vezicale (sub 5mm) și nu este eficace pentru studiul căilor │ ││32L │ │[B] │urinare superioare. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanțul extensiei│CT │Indicat doar în │Se efectuează sistematic în bilanțul extensiei cancerelor vezicale │ III ││ │IRM │cazuri particulare│infiltrative. │ 0 ││ │(abdomen și │[B] │Nu este indicat în bilanțul cancerelor noninfiltrative. │ ││ │pelvis) │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT toracic │Indicat doar în │Este indicat pentru căutarea metastazelor în bilanțul de extensie al │ III ││ │ │cazuri particulare│cancerelor vezicale infiltrative. │ ││ │ │[C] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Rolul PET cu 18FDG trebuie stabilit în funcție de gradul de │III/IV││33L │ │[B] │extensie locală în cazul tumorilor infiltrative. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Monitorizare │CT │Indicat doar în │Cistoscopia este examenul de elecție în cazul în care vezica │ III ││ │(abdomen și │cazuri particulare│urinară este păstrată (tumoră superficială – tratament conservator) │ ││ │pelvis, │[B] │Pentru monitorizarea tumorilor infiltrative se realizează CT. │ ││ │torace) │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │UIV │Examen indicat │UIV-ul este cea mai performantă pentru căutarea recidivelor │ II ││ │ │[B] │tumorale uroteliale la nivelul aparatului urinar înalt. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Examen specializat│Ecografia vezicală nu este indicată ca examen de rutină. │ 0 ││34L │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Rolul PET cu 18FDG trebuie stabilit în funcție de gradul de │III/IV││ │ │[B] │extensie locală în cazul tumorilor infiltrative. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer prostatic*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Ecografie │Examen specializat│Ecografia endorectală este indicată pentru ghidarea puncției – │ 0 ││35L │endorectală │[B] │biopsie prostatice transrectale │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanțul extensiei│IRM │Indicat doar în │Este indicată o explorare abdomino-pelvină când tumora pare a fi │ 0 ││ │CT │cazuri particulare│extraprostatică. Există variații în ceea ce privește investigațiile și│ III ││ │(abdomen și │[B] │atitudinile terapeutice. RM-ul poate fi util pentru a decide asupra │ ││ │pelvis) │ │oportunității unei prostatectomii radicale. │ ││ │ │ │RM-ul și CT-ul au performanțe diagnostice mediocre pentru │ ││ │ │ │bilanțul extensiei ganglionare. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen indicat │Indicația de scintigrafie osoasă depinde de concentrația plasmatică │II/III││ │osoasă │[B] │de PSA, de tipul histologic al tumorii, de extensia tumorală și de │ ││36L │ │ │semnele de alarmă osoase (de exemplu dureri). │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Extrem de utilă în bilanțul terapeutic. │III/IV││ │ │[B] │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Monitorizare │Imagistică │ │Pe durata monitorizării nu există indicație de evaluare imagistică │ ││ │ │ │sistematică. Supravegherea se bazează pe clinică și monitorizarea │ ││ │ │ │concentrației plasmatice a PSA-ului. Orice anomalie necesită │ ││37L │ │ │efectuarea unui bilanț imagistic complementar (a se vedea 36L) │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer testicular*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Ecografie │Examen indicat │Ecografia testiculară arată natura intra sau extratesticulară a unei │ 0 ││38L │scrotală │[B] │mase diagnosticată clinic │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanțul extensiei│CT │Examen indicat │CT-ul este examenul principal și va fi realizat ca examen de │ III ││ │(torace, │[B] │referință în momentul diagnosticului bolii. │ ││ │abdomen, │ │ │ ││39L │pelvis) │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Rolul PET cu 18FDG trebuie stabilit în funcție de gradul de │III/IV││ │ │[B] │extensie locală permițând și evaluarea la distanță a leziunilor. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Monitorizare │CT │Examen indicat │ │ III ││ │(torace, │[B] │ │ ││ │abdomen, │ │ │ ││ │pelvis) │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Indicat doar în │La un pacient după tratament sau cu recidivă, PET cu 18FDG este │III/IV││ │ │cazuri particulare│indicat în cazurile: │ ││ │ │[B] │- creștere izolată a concentrației plasmatice a markerilor cu aspect │ ││ │ │ │imagistic normal │ ││40L │ │ │- masă reziduală după tratament │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer ovarian


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Diagnostic	Ecografie	Examen indicat [B]	Cea mai mare parte a leziunilor sunt diagnosticate clinic și prin examen ecografic abdominal și endo-vaginal.	0
	IRM (abdomen, pelvis)	Examen specializat [B]	Pentru formele dureroase, voluminoase sau complicate, RM-ul poate fi util diagnosticului. RM-ul este o tehnică ce trebuie efectuată ca a 2-a intenție și poate ajuta la precizarea naturii leziunii și mai ales a malignității acesteia.	0
	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]	Pentru formele dureroase, voluminoase sau complicate, CT-ul poate fi util diagnosticului. RM-ul este o tehnică ce trebuie efectuată ca a 2-a intenție și poate ajuta la precizarea naturii leziunii, mai ales pentru chistul dermoid.	III
41L	CT	Indicat doar în cazuri particulare [B]		III
Bilanțul preterapeutic al extensiei	CT (abdomen, pelvis)	Examen specializat [B]	Numeroși specialiști solicită efectuarea unui examen CT înaintea laparotomiei pentru a stabili stadiul bolii.	III
	IRM (abdomen, pelvis)	Examen specializat [B]	RM-ul este o alternativă la examenul CT.	0
	PET	Examen specializat [C]	În caz de dificultate de investigare, PET cu 18FDG poate ajuta la identificarea unei eventuale extensii locale sau metastaze la distanță.	III/IV
42L	PET	Examen specializat [C]		III/IV
Monitorizare	CT (abdomen, pelvis)	Examen specializat [B]	Examenul clinic și dozarea plasmatică a CA 125 sunt utilizate sunt utilizate pentru căutarea unei recăderi, dar normalitatea acestora nu exclude o recidivă tumorală. CT-ul sau RM-ul contribuie la evaluarea răspunsului terapeutic și la căutarea și localizarea recidivei tumorale.	III
	IRM (abdomen, pelvis)	Examen specializat [B]		0
	PET	Examen specializat [B]	PET cu 18FDG este indicat:	III/IV
			– în caz de suspiciune de recidivă locală sau metastaze, mai ales în cazul unei creșteri neexplicate a concentrației serice a CA 125
43L			– poate cuantifica răspunsul la tratamentul adjuvant

Cancer de col uterin*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Investigații│Fără indicație │Diagnosticul este clinic. │ ││44L │imagistice │[B] │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț │IRM │Examen indicat │RM-ul furnizează informații mai bune decât CT-ul în legătură cu │ 0 ││preterapeutic de │(abdomen, │[B] │estensia locală și regională. Contribuie la evaluarea extensiei │ ││extensie │pelvis) │ │ganglionare pelvine și lomboaortice. Investighează o eventuală │ ││ │ │ │afectarea a aparatului urinar (vezică și uretere). Anumite centre │ ││ │ │ │utilizează ecografia endo-rectală. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen │PET cu 18FDG poate preciza extensia ganglionară pelvină și │III/IV││ │ │specializat │metastatică la distanță a cancerelor de col uterin avansate (stadiu │ ││ │ │[B] │Iib și peste). │ ││ │ │ │Nu poate substitui RM-ul în ceea ce privește bilanțul de extensie │ ││45L │ │ │la nivelul parametrelor. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Indicat în cazuri │În cazul asocierii de simptome cu implicare osoasă │II/III││ │osoasă │particulare [B] │ │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Recidive │IRM │Examen │RM-ul contribuie la evaluarea răspunsului terapeutic și a bolii │ 0 ││ │CT │specializat │reziduale. Furnizează cele mai multe informații asupra unei │ III ││ │(abdomen, │[B] │recidive pelvine. Când este necesară o probă histo-patologică, │ ││ │pelvis) │ │realizarea unei biopsii este mai ușor ghidată însă sub control CT. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen │PET cu 18FDG poate fi utilizat pentru evaluarea bolii reziduale la │III/IV││ │ │specializat │sfârșitul tratamentului și pentru detectarea recidivelor. │ ││46L │ │[C] │ │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Cancer de corp uterin


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Diagnostic	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia asociată cu examen doppler, este examenul de primă intenție pentru identificarea și caracterizarea unei leziuni endocavitare, precedând histeroscopia.	0
Diagnostic	IRM	Fără indicație inițială [C]	În acest stadiu RM-ul nu poate fi decât un examen de intenție secundară, în cazul în care cavitatea uterină nu este explorabilă și/sau pacienta prezintă factori de risc pentru anestezia generală	0
47L	IRM	Fără indicație inițială [C]		0
Bilanț preterapeutic de extensie	IRM	Examen indicat [B]	RM-ul este tehnica imagistică optimă pentru identificarea tumorii și evaluarea extensiei sale locoregionale.	0
	CT	Fără indicație [B]	Aportul CT-ului în evaluarea extensiei locale este limitat, fapt care explică lipsa lui de utilizare în acest scop.	III
	Scintigrafie osoasă	Indicat în cazuri particulare [B]	În cazul asocierii de simptome cu implicare osoasă	II/III
	PET	Examen specializat [C]	Această indicație a PET-ului cu 18FDG este în curs de evaluare; examenele ar trebui efectuate în cadrul protocoalelor.	III/IV
48L	PET	Examen specializat [C]	În investigarea recidivelor și monitorizarea postoperatorie, două studii (2003 și 2004) arată că TEP cu 18FDG poate detecta recidivele neevidențiate prin celelalte examene imagistice.	III/IV

Limfomul*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │CT │Examen indicat │Diagnosticul este pus în general prin biopsia unui ganglion │ III ││49L │ │[B] │periferic. │ ││ │ │ │CT-ul poate arăta leziunile profunde. În absența localizărilor │ ││ │ │ │periferice pretabile la biopsie, permite alegerea unei localizări și │ ││ │ │ │ghidarea unei biopsii profunde. │ ││ │ │ │Bilanțul trebuie să cuprindă o descriere detaliată a tuturor │ ││ │ │ │leziunilor și a dimensiunilor acestora. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanțul extensiei│CT │Examen indicat │CT-ul are ca obiective principale: precizarea unei eventuale │ III ││ │ │[B] │extensii supra sau subdiafragmatice (ganglionară sau │ ││50L │ │ │extraganglionară) și a dimensiunilor leziunilor. În funcție de │ ││ │ │ │localizarea leziunilor, trebuie explorate de asemenea capul și gâtul. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Indicat doar în │RM-ul nu este indicat ca un examen de rutină pentru bilanțul │ 0 ││ │ │cazuri particulare│extensiei inițiale, dar decelează extensiile ganglionare la fel de │ ││ │ │[B] │bine ca și CT-ul. RM-ul poate de asemenea arăta importanța │ ││ │ │ │invaziei medulare, fapt care are implicații prognostice și aduce │ ││ │ │ │informații diagnostice și funcționale: de exemplu afectările │ ││ │ │ │neurologice sau osoase (tumori vertebro-epidurale sau leziuni ale │ ││ │ │ │parenchimului cerebral). │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │TEP-ul cu 18FDG este recomandat în bilanțul inițial al extensiei și │III/IV││ │ │[B] │este un examen complementar imagisticii convenționale în boala │ ││ │ │ │Hodgkin, LMNH agresive și limfoamele foliculare. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Monitorizare │CT │Examen indicat │Dimensiunea leziunilor după tratament trebuie să fie măsurată CT │ III ││ │ │[B] │pentru determinarea răspunsului la tratament. Se efectuează în │ ││51L │ │ │boala Hodgkin, pentru controlul zonelor invadate la stabilirea │ ││ │ │ │bilanțului inițial de extensie. Dacă există o suspiciune clinică de │ ││ │ │ │recidivă sau de progresie, este bine ca examenul CT să fie │ ││ │ │ │reefectuat sau mai bine cuplat cu TEP cu18FDG (torace, abdomen │ ││ │ │ │și pelvis, mai ales pentru limfoamele nonhodgkiniene). │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Fără indicație │RM-ul poate aduce informații despre boala reziduală: masă │ 0 ││ │ │inițială │reziduală mediastinală, urmărire atentă a măduvei osoase. În acest │ ││ │ │[B] │caz este preferabil să existe examene de referință preterapeutice. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen indicat │PET cu 18FDG este mai sensibil și mai specific decât scintigrafia │III/IV││ │ │[B] │cu Galiu-67, mai ales pentru masele subdiafragmatice. │ ││ │ │ │PET este recomandat pentru evaluarea bolii reziduale în boala │ ││ │ │ │Hodgkin, LMNH agresive și pentru evaluarea precoce a │ ││ │ │ │răspunsului terapeutic. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Tumori osteo-articulare*Font 7*┌──────────────────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│ Probleme clinice │ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic │Radiografie │Examen indicat │Imagistica și histologia sunt complementare. Imagistica trebuie │ I+0 ││(a se vedea și │standard și │[B] │efectuată înaintea biopsiei. CT-ul poate fi util pentru a preciza │ III ││02D) │IRM │ │existența leziunilor corticale și matricii tumorale calcificate. │ ││ │CT │Examen specializat│ │ ││ │ │[C] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen indicat │Scintigrafia osoasă este indicată pentru a fi siguri că o leziune este│II/III││52L │osoasă │[A] │solitară. Examenul modifică ipotezele diagnostice în funcție de │ ││ │ │ │caracterul unic sau multiplu al leziunilor. │ │├──────────────────┼────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Bilanț de extensie│IRM și rg. │Examen specializat│CT-ul permite detectarea metastazelor pulmonare. RM-ul permite │ 0+I ││ │toracică │[C] │un bilanț mai bun al extensiei loco-regionale. │ III ││ │CT toracic │ │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│53L │Scintigrafie│Examen indicat │Scintigrafia osoasă este indicată pentru a fi siguri că o leziune este│II/III││ │osoasă │[A] │solitară. Examenul modifică ipotezele diagnostice în funcție de │ ││ │ │ │caracterul unic sau multiplu al leziunilor. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │PET │Examen specializat│Sensibilitatea și specificitatea TEP cu 18FDG sunt superioare │III/IV││ │ │[C] │scintigrafiei. │ │└──────────────────┴────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘M. PediatrieSistemul nervos centralExamenele iradiante la copil trebuie reduse la minimum.


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Boli congenitale (cerebrale și spinale)	IRM	Examen indicat [B]	RM-ul este examenul de referință pentru toate malformațiile cerebrale și spinale. Multe examene nedecisive pot fi amânate la copilul mic ținând cont de necesitatea unei sedării, dificile înainte de 5 ani.	0
	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia trebuie avută în vedere în primă intenție la noul născut pentru investigarea sistematică a anomaliilor cerebrale și medulare (a se vedea și 11M)	0
01M
Aspect anormal al craniului	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este în general suficientă pentru stabilirea diagnosticului de macrocranie simplă, în cazul în care fontanela anterioară este încă deschisă.	0
Anomalii de perimetru cranian
	IRM	Examen specializat [B]	RM-ul poate fi indicat în alte cazuri.	0
	Rg standard (craniană)	Examen specializat [B]	Radiografia craniană este indicată în investigarea craniostenozei, dar realizarea și interpretarea acesteia sunt delicate.	I
	CT	Examen specializat [C]	CT-ul 3D este util pentru bilanțul preoperator al craniostenozelor.	II
02M
Epilepsie	Rg standard (craniană)	Fără indicație [B]	Radiografia craniană contribuie foarte puțin la diagnostic.	I
	IRM	Examen specializat [A]	În cazul unui prim episod de convulsii febrile, nu este necesară nici o investigație imagistică. RM-ul este luat în discuție după examenul clinic specializat și EEG.	0
	CT	Fără indicație [C]	Cu excepția situațiilor când RM-ul nu se poate efectua.	II
	SPECT și PET	Examen specializat [B]	SPECT (tomoscintigrafia) în perioadele critice sau intercritice sau PET cu 18FDG efectuat în perioadele intercritice poate permite localizarea focarului epileptogen înaintea unei intervenții chirurgicale. SPECT trebuie asociat cu o înregistrare EEG.	II/III
				III/IV
03M
Surditate infantilă	CT	Examene specializate [C]	Cele două examene, CT-ul și RM-ul, pot fi necesare la copilul cu surditate congenitală sau postinfecțioasă.	II
	IRM			0
04M
Hidrocefalie Disfuncție de șunt (a se vedea 11A)	Radiografie standard	Examen indicat [B]	Radiografia trebuie să includă întregul sistem de derivație ventriculară cu scopul de a căuta o deconectare a tubulaturii.	I
	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografie transfontanelară sau dacă este posibil, RM-ul la un copil mai mare (sau CT dacă nu se poate efectua un examen RM)	0
	IRM			0
05M
Retard mental	IRM	Examen specializat [C]	RM-ul este una din modalitățile posibile de investigare etiologică. Are o contribuție mai mare după vârsta de doi ani.	I
Infirmitate motrică cerebrală
			Nu este indicat în cazul în care boala cauzală este dovedită.
06M
Cefalee	Rg standard (craniană)	Fără indicație [B]	Radiografia craniană nu are contribuție. Diagnosticul de sinuzită este clinic (a se vedea 08M).	I
	IRM	Examen specializat [B]	Dacă simptomele persistă sau sunt asociate cu semne clinice neurologice, trebuie efectuate examene specializate.	0
	CT
07M			La copil, trebuie preferat RM-ul datorită faptului că este noniradiant.	II
Sinuzită	Rg standard (sinusuri)	Fără indicație [B]	Radiografia de sinusuri nu este indicată înaintea vârstei de 5 ani, sinusurile fiind prea puțin dezvoltate. După vârsta de 5 ani, incidența Blondeau, în vederea investigării unei acumulări fluide, este indicată doar în cazul în care este avută în vedere efectuarea unei puncții. Suspiciunea de etmoidită justifică un tratament specializat în regim de urgență.	I
			Câteva secțiuni CT cu doză mică pot înlocui incidența Blondeau, când este indicată o puncție.
08M	CT	Indicat doar în cazuri particulare [C]	CT-ul este util în caz de etmoidită, dacă este suspectată o afectare retroseptală.	II

Gât și coloană vertebralăExamenele iradiante la copil trebuie reduse la minimum.*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Torticolis │Rg standard │Fără indicație │Devierea gâtului este adesea consecutivă unei contracture, fără │ I ││atraumatic │(coloană │[B] │asociere cu leziune osoasă. Dacă simptomele persistă, sunt │ ││ │cervicală) │ │indicate alte tehnici imagistice (CT sau RM) după un consult │ ││09M │ │ │specializat. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Durere │Rg standard │Examen indicat │Radiografia contribuie la diagnostic în cazul unei dureri │ I ││vertebrală │ │[B] │localizate cu redoare asociată. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen │Scintigrafia osoasă este utilă dacă durerea persistă și │II/III││ │ │specializat │radiografiile sunt normale sau în caz de scolioză dureroasă. │ ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │RM │Examen │RM-ul arată anomaliile rahidiene, discale, medulare. │ 0 ││ │ │specializat │ │ ││10M │ │[B] │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Spina bifida │Examene │Indicat doar în │Defectul de închidere a arcurilor posterioare este o variantă │ ││ocultă L5 sau S1│imagistice │cazuri particulare│radiologică frecventă și puțin semnificativă dacă este izolată │ ││ │ │[B] │(chiar însoțită de enuresis). Această situație nu justifică │ ││ │ │ │efectuarea de examene complementare (a se vedea 12M) decât │ ││11M │ │ │în cazul în care sunt asociate semne neurologice. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Smoc pilos și │Examene │Indicat doar în │Înaintea vârstei de trei luni, în caz de context malformativ sau │ ││fosetă sacrată │imagistice │cazuri particulare│dacă leziunea este de peste 5 mm și se situează la mai mult de │ ││ │ │[B] │25 mm de anus este justificată efectuarea de examen ecografic. │ ││ │ │ │RM-ul nu este indicat decât în caz de existență a semnelor │ ││12M │ │ │asociate (pes cavus, vezică neurologică). │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hipotiroidie │Scintigrafie│Examen indicat │Tratamentul cu tiroxină trebuie instituit fără întârziere și nu │ I/II ││congenitală │ │[B] │trebuie interrupt pentru realizarea scintigrafiei. │ ││ │ │ │Scintigrafia tiroidiană permite diferențierea disgeneziilor │ ││ │ │ │(ectopie, atireoză) de perturbările de hormonosinteză. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Examen indicat │Ecografia poate stabili diagnosticul de atireoză, gușă │ 0 ││ │ │[C] │congenitală. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Examen │Scintigrafia cu iod-123 cu test la perclorat este testul de │ I/II ││ │cu test la │specializat │referință pentru diagnosticul anomaliilor de sinteză. │ ││13M │perclorat │[A] │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Rinofaringite │Radiografie │Fără indicație │Radiografia de profil de cavum nu este utilă pentru a fi │ I ││recidivante, │standard │[C] │efectuată în rutină. Ea nu contribuie la luarea deciziei │ ││Congestie nazală│ │ │chirurgicale. Indicațiile de adenoidectomie se bazează pe │ ││ │ │ │clinică. Corelația între volumul radiologic al vegetațiilor │ ││ │ │ │adenoide și necesitatea unei adenoidectomii nu a fost │ ││ │ │ │demonstrată. Uneori fiabilitatea măsurătorilor radiografice este │ ││14M │ │ │discutabilă. │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Aparat locomotorExamenele iradiante la copil trebuie reduse la minimum.*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Scolioză │Radiografie │Examen specializat│Radiografierea coloanei vertebrale determină o iradiere │ II ││ │standard │[C] │importantă a organelor radiosensibile. În afara bilanțului inițial │ ││ │ │ │și celui preoperator, această investigație aduce puține informații │ ││ │ │ │în plus unui examen clinic bine efectuat. Nu trebuie așadar │ ││ │ │ │repetată sistematic în afara perioadelor de evolutivitate clinică │ ││15M │ │ │manifestă. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Traumatism │Rg standard │Examen indicat │Înainte de împlinirea vârstei de 2 ani, examenul radiografic al │ I ││nonaccidental │ │[A] │întregului schelet este indicat. După 2 ani, examenul este │ ││Maltratare │ │ │condos în funcție de constatările clinice sau de rezultatul │ ││ │ │ │scintigrafiei. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Scintigrafie│Indicat doar în │Scintigrafia osoasă este utilă pentru detectarea fracturilor │II/III││16M │ │cazuri particulare│oculte. │ ││ │ │[A] │Este mai sensibilă, dar puțin specifică. Ea permite examenul │ ││ │ │ │întregului schelet într-un singur timp. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Fără indicație │Ecografia transfontanelară poate evidenția colecții hematice │ 0 ││ │ │[C] │importante. În caz de maltratare, sensibilitatea metodei nu este │ ││ │ │ │suficientă deoarece recunoașterea unor leziuni mici poate fi │ ││ │ │ │determinantă pentru diagnostic. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │CT sau │Examen specializat│CT-ul sau RM-ul pot fi indicate chiar în absența suspectării unei │ II ││ │IRM │[B] │leziuni craniene. RM-ul trebuie să fie preferat datorită │ 0 ││ │ │ │caracterului noniradiant, în cazul în care nu există o suferință │ ││ │ │ │cerebrală acută. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Traumatism │Rg standard │Fără indicație │În cazul unei incertitudini solicitați o părere radiologică. │ ││unilateral de │ │[B] │ │ ││membru: │ │ │ │ ││comparare cu │ │ │ │ ││partea │ │ │ │ ││controlaterală │ │ │ │ ││17M │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Talie mică, │Rg standard │Examen indicat │Radiografia de pumn stâng în incidență de față, de la 2 la 18 ani, │ I ││întârziere de │ │[A] │este utilă pentru măsurarea vârstei osoase. Această măsurătoare │ ││creștere │ │ │este imprecisă (plus sau minus un an la anumite vârste). │ ││18M │ │ │Controalele trebuie așadar spațiate în timp. Pentru căutarea │ ││ │ │ │semnelor de osteocondrodisplazie pot fi utile alte radiografii ale │ ││ │ │ │scheletului. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Examen specializat│Un examen RM al regiunii hipotalamo-hipofizare poate fi │ 0 ││ │ │[B] │indicat în anumite cazuri. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Șold dureros │Ecografie │Examen indicat │Ecografia identifică epansamentele, dar nu poate diferenția │ 0 ││Defect de mers │ │[B] │sinovita coxofemurală de osteoartrită. │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Rg standard │Examen indicat │Dacă este avută în vedere efectuarea unei epifiziolize, trebuie │ I ││ │de bazin │[C] │efectuat în plus de clișeul de față și radiografie de profil pentru │ ││ │ │ │fiecare șold. Dacă radiografia este normală, se efectuează un │ ││ │ │ │examen clinic sistematic la 6 săptămâni, care poate necesita │ ││19M │ │ │efectuarea unei noi radiografii în cazul în care suspiciunea de │ ││ │ │ │osteocondrită persistă │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Indicat doar în │Dacă radiografiile sunt normale și se presupune existența unei │ 0 ││ │Scintigrafie│cazuri particulare│infecții, se pot avea în vedere RM-ul sau scintigrafia. │II/III││ │ │[B] │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Durere osoasă │Rg standard │Examen indicat │La momentul inițial radiografiile pot fi normale. │ I ││focalizată │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │Ecografie │Indicat doar în │Ecografia este utilă la sugari în caz de osteomielită. │ 0 ││ │ │cazuri particulare│ │ ││ │ │[B] │ │ ││ ├────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│ │IRM │Examen specializat│Dacă radiografiile sunt normale și se presupune existența unei │ 0 ││ │Scintigrafie│[B] │infecții, se pot avea în vedere RM-ul sau scintigrafia. │II/III││20M │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Luxații de șold │Ecografie │Examen indicat │Ecografia este indicată la vârsta de 1 lună în cazul existenței de │ 0 ││21M │ │[A] │factori de risc sau de asimetrie de abducție. Ea nu este utilă │ ││ │ │ │pentru screening. Începând de la vârsta de 4 luni, radiografia │ ││ │ │ │este mai performantă. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Boala Osgood- │Rg standard │Fără indicație │Diagnosticul este clinic. Anomaliile osoase radiologice │ I ││Schlatter │de genunchi │[C] │observate în boala Osgood-Schlatter pot corespunde unor │ ││22M │ │ │variante de normal. Complicațiile sunt rare. Tumefacția │ ││ │ │ │țesuturilor moi trebuie evaluată clinic. │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Regiune cardio-toracicăExamenele iradiante la copil trebuie reduse la minimum.*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Infecție │Rg toracică │Indicat doar în │Radiografiile toracice sunt indicate doar în cazul simptomelor │ I ││respiratorie │ │cazuri particulare│persistente sub tratament și a formelor grave din momentul │ ││acută joasă │ │[A] │debutului. Trebuie recomandată efectuarea unei radiografii │ ││23M │ │ │toracice în caz de febră de origine necunoscută, copiii putând │ ││ │ │ │dezvolta pneumonii fără semne toracice. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tuse cronică │Rg toracică │Examen indicat │Dacă este efectuată o primă radiografie toracică, repetarea │ I ││ │ │[C] │clișeelor nu este utilă decât în caz de atelectazie. În fața │ ││ │ │ │unei atelectazii rebele trebuie luată în discuție efectuarea │ ││24M │ │ │unei endoscopii bronșice. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Inhalare de corp│Rg toracică │Examen indicat │Clișeele toracice în incidență de față efectuate în inspir și │ I ││străin │ │[B] │expir sunt indicate pentru investigarea unei tulburări │ ││(suspiciune) │ │ │ventilatorie localizate, dar radiografia, chiar în expir, poate │ ││ │ │ │fi uneori normală. Orice incertitudine impune efectuarea │ ││25M │ │ │unei bronhoscopii. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Pleurezie │Ecografie │Examen indicat │Ecografia ajută la abordarea terapeutică și poate ghida o │ 0 ││26M │ │[C] │eventuală puncție. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Dispnee │Radiografie │Fără indicație │Dacă o radiografie efectuată în perioada intercritică se │ I ││exploratorie, │toracică │[B] │dovedește normală, repetarea acesteia nu este utilă, cu │ ││Astm │ │ │excepția cazului în care pacientul are febră sau dispnee │ ││27M │ │ │brutală neexplicată (cauza poate fi inhalarea unui corp străin). │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Stridor acut │Rg standard │Fără indicație │Radiografia nu este utilă decât în cazul unei suspiciuni de │ I ││28M │de gât │[B] │corp străin (a se vedea 25M). │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Suflu cardiac │Rg toracică │Fără indicație │Trebuie recomandată orientarea pacientului către un specialist. │ I ││ │ │[C] │Efectuarea unei ecocardiografii este frecvent necesară. │ ││29M │ │ │ │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Aparat digestivExamenele iradiante la copil trebuie reduse la minimum.


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Invaginație intestinală acută	Ecografie	Examen indicat [A]	În fața unor dureri acute paroxistice sincopale, ecografia este un examen foarte sensibil pentru diagnosticul pozitiv al invaginației.	0
Invaginație intestinală acută	Clismă	Examen specializat	O clismă cu agent de contrast (aer sau produs de contrast) este indicată pentru tentativa de reducție a invaginației.	II
30M	Clismă	Examen specializat		II
Ingestie de corp străin (a se vedea și 26K, 27K și 28K)	Rg abdominală pe gol	Fără indicație inițială [C]	Radiografia este utilă doar în cazul ingestiei de corp străin ascuțit sau potențial toxic. Dacă evacuarea corpului străin nu este sigură, trebuie efectuată eventual o radiografie abdominală pe gol la 6 zile.	II
Ingestie de corp străin (a se vedea și 26K, 27K și 28K)	Rg toracică	Indicată doar în cazuri particulare [C]	Radiografia toracică, incluzând regiunea cervicală, este utilă în cazul unei disfagii.	I
31M	Rg toracică	Indicată doar în cazuri particulare [C]		I
Traumatism abdominal minor (a se vedea	Rg abdominală pe gol	Fără indicație [C]	Radiografia abdominală pe gol nu este utilă, cu excepția cazului în care se caută un pneumoperitoneu (perforație de organe cavitare).	II
Traumatism major 33K și 34K) 32M	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia este suficientă în primă intenție pentru majoritatea traumatismelor abdominale minore și isolate.	0
Vărsături în jet în primele trei luni	Ecografie	Examen indicat [A]	Ecografia este indicată pentru diagnosticul stenozei hipertrofice de pilor.	0
33M	Ecografie	Examen indicat [A]
Vărsături cronice	Tranzit eso- gastro- duodenal	Fără indicație inițială [C]	Tranzitul eso-gastro-duodenal nu este indicat în caz de reflux gastro-esofagian (pH-metria este examenul de referință). Această investigație poate fi interesantă pentru căutarea unei hernia hiatale sau malrotații, mai ales în cazul în care este avut în vedere un tratament chirurgical. Dacă vărsăturile sunt bilioase, recurgerea la tranzitul eso-gastro- duodenal poate fi discutată.	II
34M	Scintigrafie	Examen specializat [C]	Tranzitul digestive scintigrafic se poate efectua pentru studierea dinamicii evacuării gastrice.	II
Icter neonatal colestatic persistent timp de 1 lună	Ecografie	Examen specializat [B]	O investigație precoce (înainte de 8 săptămâni) este esențială. Absența dilatației de căi biliare și prezența colecistului nu exclude diagnosticul de atrezie.	0
Icter neonatal colestatic persistent timp de 1 lună	Scintigrafie	Examen specializat [B]	Scintigrafia hepato-biliară obiectivează permeabilitatea căilor biliare și ar trebui folosită pe scală mai largă.	II
35M	Scintigrafie	Examen specializat [B]		II
Rectoragie și melenă	Rg abdominală	Indicată doar în cazuri particulare [C]	Radiografia abdominală este utilă doar la noul-născut pentru diagnosticul enterocolitei. La copilul mai mare, endoscopia este examenul de primă intenție ce poate aduce cea mai mare contribuție la diagnostic.	II
	Ecografie	Examen indicat [C]	Ecografia poate orienta diagnosticul spre o leziune localizată de intestine subțire sau colon (duplicație intestinală, polip, diverticul Meckel …).	0
	Tranzit de intestine subțire	Fără indicație [C]	În caz de suspiciune de diverticul Meckel, tranzitul intestinal nu este util deoarece este irandiant și puțin performant. Laparoscopia trebuie să fie preferată când semnele clinice sunt evocatoare.	III
36M	Scintigrafie	Examen specializat [C]	Scintigrafia cu pertecnetat poate localiza anumiți diverticuli Meckel cu mucoasă gastrică ectopică.	II
Constipație	Rg abdominală pe gol	Fără indicație [C]	Importanța constatărilor radiologice nu a fost demonstrată. Poate fi cerută părerea unui specialist.	II
37M	Clismă baritată	Examen specializat [B]	Dacă este suspectată boala Hirschprung, pot fi utile clisma baritată, rectomanometria și biopsia rectală.	II
Masă abdominală sau pelvină palpabilă 38M	Ecografie și Rg abdominală pe gol	Examen indicat [B]	În caz de confirmare a masei prin aceste tehnici de investigație, sunt indicate alte examene imagistice într-un centru specializat, ca de exemplu CT sau RM.	0+II
Durere abdominală cu examen clinic	Rg abdominală pe gol	Fără indicație [B]	Radiografia abdominală pe gol este utilă doar în prezența semnelor care orientează diagnosticul spre o patologie chirurgicală (semne de laparotimie, vărsături bilioase, normal balonizare progresivă, semne de iritație peritoneală …).
39M	Ecografie	Examen specializat [C]	În celelalte cazuri, ecografia trebuie efectuată cu prioritate în cadrul unui bilanț etiologic specializat.	0
39M	Scintigrafie	Examen indicat [B]	Scintigrafie cu pertechnetat Tc99m ce evidențiază prezenta diverticulului Meckel (când acesta conține mucoasă gastrică ectopică).	II

Uro-nefrologieExamenele iradiante la copil trebuie reduse la minimum.


Probleme clinice	Examen	Recomandare [grad]	Comentarii	Doză
Dilatație pielică neonatală	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia este indicată în timpul primei săptămâni de viață. În funcție de rezultat pot fi necesare un control ecografic în primele 3 luni sau o explorare adițională cistografică.	0
	Scintigrafie	Examen specializat [B]	În primele luni după naștere poate fi efectuată o scintigrafie renală cu 99mTc-MAG3 sau 99mTc-DTPA, dar trebuie discutată într-un cadru specializat.	II
40M
Enurezis	Investigații imagistice	Fără indicație [B]	În fața unui enuresis izolat imagistica nu este utilă în primă intenție.
41M
Pierderi urinare permanente diurne și nocturne	Ecografie	Examen indicat [B]	La o fată cu control al micțiunii, prezența pierderilor urinare permanente trebuie să determine căutarea unei uropatii, mai ales un sistem dublu cu abușare subsfincteriană a unui ureter.	0
	Radiografie a coloanei lombo- sacrate	Indicată doar în cazuri particulare [B]	La copiii cu examen neuromuscular anormal, mai ales în cazul existenței de semne de vezică neurologică.	II
	UIV	Indicată doar în cazuri particulare [B]	Doar pentru confirmarea abușării ectopice subsfincteriene a unui ureter la o fată care prezintă semne de duplicație ureterală ecografic sau scintigrafic. În acest context examenul uroRM reprezintă o alternativă interesantă.	II
	IRM	Examen specializat [B]	UroRM-ul poate fi util pentru localizarea unui rinichi hipodisplazic sau a unui pielon superior nesecretant în cazul unei duplicații, dacă explorările precedente nu au permis efectuarea diagnosticului.	0
42M
Infecție urinară dovedită	RRVS	Fără indicație [C]	Radiografia abdominală nu se efectuează sistematic la copii (calculi sunt rari)	II
	Ecografie	Examen indicat [A]	Ecografia este metoda imagistică cea mai utilă în primă intenție la această vârstă.	0
				II
	Cistografie	Examen indicat [A]	În caz de infecție urinară dobândită la copil (bacteriurie și leucociturie semnificative), este indicată cistografia retrogradă sau suprapubiană, mai ales pentru studiul uretrei.
			După vârsta de 7 ani, la fete, indicația investigației este discutată deoarece explorările urodinamice aduc mai multe informații.
	UIV	Fără indicație [C]	UIV-ul nu este utilă în primă intenție în acest context.	II
43M	Scintigrafie	Examen specializat [A]	Scintigrafia cu 99mTc-DMSA poate fi utilă la 6 luni după o pielonefrită acută severă pentru căutarea de leziuni sechelare.	I/II
Dilatație de căi urinare (depistare întâmplătoare)	Ecografie	Examen indicat [A]	Ecografia permite diagnosticul pozitiv și măsurarea dilatației căilor urinare; ea permite localizarea obstacolului și aprecierea taliei și morfologiei renale.	0
	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Scintigrafia renală dinamica cu 99mTc-MAG3 sau 99mTc-DTPA poate fi realizată în primă intenție. Ea precizează funcția renală relativă și permite o analiză morfofuncțională a arborelui urinar.	II
44M
Reflux vezico- ureteral (RVU)	Cistografie	Examen indicat [A]	Cistografia retrogradă sau suprapubiană este examenul de referință pentru stabilirea diagnosticului pozitiv de reflux vezico-ureteral. Ea permite în egală măsură un studiu anatomic precis al uretrei. Cistografia izotopică este o alternativă mai puțin iradiantă decât cistografia radiologică pentru urmărirea RVU.	II
	Scintigrafie renală dinamică.	Examen indicat [A]	Scintigrafia cu 99mTc-DMSA este examenul de referință pentru căutarea cicatricilor parenchimatoase renale. O scintigrafie renală normală are o valoare prognostică favorabilă puternică a evoluției RVU. Cistografia radionuclidică cuplată cu scintigrafia renală evaluează răsunetului umplerea și golirea vezicii urinare, precum și funcția renală.	I/II
45M	Cistografie radio- nuclidică
Evaluarea funcției renale	Scintigrafie	Examen indicat [A]	Pentru măsurarea funcției renale relative, examenul de referință este scintigrafia renală.	I/II
			Pentru măsurarea clearance-ului, trasorul de referință pentru măsurarea debitului filtrării glomerulare este 51Cr-EDTA.
Criptorhidie	Ecografie	Examen indicat [B]	Ecografia poate ajuta la confirmarea prezenței unui testicul în canalul inghinal. Ea trebuie să exploreze sistematic și aparatul urinar înalt.	0
	IRM	Examen specializat [C]	RM-ul poate ajuta la depistarea unui testicul intra-abdominal, dar în momentul de față investigația de referință este laparoscopia.	0
47M
Scrot tumefiat dureros	Ecografie	Indicată doar în	Diagnosticul de torsiune de cordon spermatic este clinic.	0
		cazuri particulare [C]	Examenele imagistice nu trebuie să întârzie explorarea chirurgicală, care este prioritară. Ecografia doppler poate fi utilizată în cazul în care semnele clinice sunt neconcludente (testicul postpubertar)
48M

N. Radiologie intervenționalăNB. Pentru numeroase examinări, doza depinde de gradul de complexitate al examenului, de timpul de scopie și de controalele radiografice efectuate. Prin urmare, doza poate diferi mult de cea indicată în coloana din dreapta.Radiologie intervențională intravasculară*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Stenoză │Angioplastie│Indicată doar în │Literatura științifică disponibilă este săracă, prezintă interes │III/IV││carotidiană │carotidiană │cazuri particulare│pentru studii de cercetare clinică. │ ││asimptomatică │[C] │ │ │ ││01N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Stenoză │Angioplastie│Act specializat │Tratamentul recomandat pentru stenozele carotidiene rămâne pentru │III/IV││carotidiană │carotidiană │[B] │majoritatea cazurilor endarterectomia. Indicațiile potențiale ale │ ││simptomatică │ │ │tratamentului endovascular interesează pacienții cu risc chirurgical │ ││02N │ │ │important, după cum au fost definite de studiul Sapphire: vârstă peste │ ││ │ │ │80 ani, insuficiență cardiacă de clasă III/IV și o fracție de ejecție │ ││ │ │ │ventriculară stângă sub 30%, intervenție chirurgicală pe cord deschis cu│ ││ │ │ │mai puțin de 6 săptămâni înainte, infarct miocardic recent (la peste 24 │ ││ │ │ │ore și mai puțin de 4 săptămâni), angor instabil (clasa CCS III/IV), │ ││ │ │ │boală pulmonară severă, ocluzie carotidiană controlaterală, paralizie de│ ││ │ │ │nerv laringeu, intervenție chirurgicală sau iradiere a gâtului, │ ││ │ │ │antecedente de endarterectomie carotidiană sau acces chirurgical dificil│ ││ │ │ │și pacienții care intră în studiile randomizate (chirurgie versus │ ││ │ │ │angioplastie). │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Anevrism │Ocluzie │Act specializat │Tratamentul endovascular este o alternativă la tratamentul chirurgical. │III/IV││intracranian │endo- │[B] │Alegerea tratamentului se bazează pe un bilanț morfologic precis │ ││rupt │vasculară │ │(angiografie 3D), pe vârsta pacientului, pe starea clinică │ ││03N │ │ │preoperatorie. Decizia terapeutică implică o echipă mixtă – │ ││ │ │ │neuroradiolog intervenționist, neurochirurg și neuroanestezist. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Embolie │Inserția │Act specializat │În caz de tromboză venoasă a membrelor inferioare sau venelor pelvine, │ II ││pulmonară │unui filtru │[B] │inserarea unui filtru în VCI este indicat doar în câteva cazuri │ ││ │în veba cavă│ │particulare: recidivă de embolie pulmonară în ciuda unui tratament │ ││ │inferioară │ │anticoagulant eficace, extensie a emboliei pulmonare sub tratament │ ││04N │ │ │anticoagulant sau embolie pulmonar la pacient cu contraindicație de │ ││ │ │ │tratament anticoagulant. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Malformație │Angiografie │Act specializat │Tratamentul prin embolizare este propus sistematic ca primă intenție. │III/IV││arterio- │pulmonară cu│[B] │ │ ││venoasă │embolizare │ │ │ ││pulmonară │ │ │ │ ││05N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Anevrism de │Protezare │Act specializat │Tratamentul endovascular al anevrismelor aortei abdominale este o │III/IV││aortă │endo- │[C] │procedură rezervată în prezent bolnavilor cu risc chirurgical ridicat și│ ││abdominală │vasculară │ │urmează un protocol de realizare și evaluare bine stabilit. │ ││06N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tratamentul │Endoprote- │Act specializat │Tratamentul endovascular al anevrismelor toracice este o procedură înalt│III/IV││endovascular │zare │[C] │specializată. Ținând cont de riscurile chirurgicale, inclusiv cel al │ ││al anevrismelor │ │ │circulației extracorporale, rezultatele preliminarii arată un interes │ ││toracice │ │ │pentru acest procedeu ca tratament inițial. │ ││07N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ischemie de │Angioplastie│Examen indicat │Decizia de endoprotezare după angioplastie depinde de mai mulți factori,│ II ││membru inf. │+/- │[B] │mai ales de o stenoză reziduală și/sau un gradient de presiune rezidual │ ││(stenoză │endo- │ │la nivelul zonei tranzitate cât și de localizarea, lungimea și │ ││iliacă) 08N │protezare │ │caracteristicile leziunii. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ischemie de │Endoprote – │Examen indicat │Atitudinea de endoprotezare de la început a leziunilor ocluzive iliace │ II ││membru inf. │zare │[B] │este în general admisă. Procedura urmează recomandările naționale și │ ││(ocluzie │ │ │internaționale. │ ││iliacă) 09N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ischemie de │Angioplastie│Examen indicat │Tratamentul medical este de primă intenție. Indicațiile de │ II ││membru │femurală │[B] │revascularizare sunt în funcție de stadiul clinic (claudicație sau │ ││inferior │superfi- │ │ischemie critică, stadiu 3 și 4) și de caracteristicile leziunii. │ ││(ocluzie │cială/ │ │Angioplastia percutană femurală superficială și/sau poplitee este │ ││femurală) │poplitee │ │eficace pentru restabilirea permeabilității pe termen scurt, dar pentru │ ││10N │ │ │evitarea recurgerii la by-pass chirurgical, sunt necesare frecvent │ ││ │ │ │angioplastii iterative. Procentele de permeabilitate primară sunt mai │ ││ │ │ │bune după angioplastie decât după bypass. Poziționarea unei endoproteze │ ││ │ │ │poate fi indicată în caz de ocluzie, de ischemie critică și în eșecurile│ ││ │ │ │angioplastiei. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ischemie de │Angioplastie│Act specializat │Dacă există o leziune steno-ocluzivă localizată la nivelul trunchiului │ II ││membru inferior │tibio- │[B] │tibio-peronier, angioplastia poate fi recomandată ca tratament de primă │ ││(ocluzia │peronieră │ │linie la pacienții cu ischemie critică. Procedura nu este indicată │ ││arterelor │ │ │inițial în caz de claudicație simplă. │ ││gambei) │ │ │ │ ││11N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tratamentul sdr.│Fenestrare, │Act specializat │Ischemiile secundare unei disecții trebuie tratate de preferință pe cale│III/IV││de malperfuzie │endopro- │[B] │endovasculară. │ ││în disecțiile │tezare │ │ │ ││aortice │ │ │ │ ││12N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ischemie acută │Fibrinoliză/│Examen indicat │Fibrinoliza medicamentoasă este indicată în anumite cazuri ca de ex │ II ││și subacută a │trombo- │[B] │by-pass sau tromboze precoce. Trombaspirația poate fi indicată în cazul │ ││membrelor │aspirație │ │emboliilor recente (de ex. poplitee). Cele două tehnici pot fi asociate.│ ││inferioare de │ │ │Sunt în evaluare în prezent materiale referitoare la trombectomie. │ ││cauză embolică │ │ │ │ ││13N │ │ │ │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Radiologie intervențională digestivă*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hemoragie │Angiografie │Act specializat │Stabilizarea stării hemodinamice a pacientului e esențială. Trebuie │III/IV││digestivă înaltă│cu sau fără │[C] │făcut un bilanț endoscopic prealabil. Extravazarea de produs de contrast│ ││gravă, fără │embolizare │ │e vizibilă doar în cazul unui debit hemoragic suficient de mare. │ ││cauză evidentă │ │ │Embolizarea este decisă când poate fi realizată fără un risc major. │ ││14N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hemoragie │TIPS │Indicat doar în │Tratamentul medicamentos și cel endoscopic trebuie încercate în primă │III/IV││digestivă gravă │ │cazuri particulare│intenție. Șuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS) este │ ││din varice │ │[A] │indicat doar în caz de eșec al primelor două metode. │ ││esofagiene │ │ │ │ ││15N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ascită prin │TIPS │Indicat doar în │Eficacitatea este slabă, mai ales la pacienții în stadiu Child C sau cu │III/IV││hipertensiune │ │cazuri particulare│insuficiență renală asociată, datorită riscului ridicat de complicații. │ ││portală │ │[B] │ │ ││16N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hemoragie │Angiografie │Examen indicat │Embolizarea este decisă în funcție de localizarea sângerării și de cauza│III/IV││digestivă │cu sau fără │[B] │probabilă. │ ││inferioară gravă│embolizare │ │ │ ││17N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hemoragie │Angiografie │Act specializat │Este doar discutată în anumite cazuri particulare după un bilanț │III/IV││digestivă înaltă│cu sau fără │[C] │imagistic complet. │ ││cronică │embolizare │ │ │ ││18N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Ischemie │Dilatare/ │Examen indicat │La pacienți selecționați, această intervenție este sigură și aduce │III/IV││cronică │proteză │[B] │rezultate clinice interesante. │ ││mezenterică │endo- │ │ │ ││19N │vasculară │ │ │ ││ │a AMS │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Abces subfrenic │Drenaj │Examen indicat │Este metoda de elecție, prin hidaj ecografic sau uneori CT. │ 0/II ││20N │percutanat │[C] │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Abces pelvin │Drenaj │Examen indicat │Pot fi utilizate mai multe căi de abord: percutan, transperineal, │ III ││21N │ghidat │[B] │transrectal, transvaginal, fesier, în funcție de localizarea anatomică, │ ││ │ │ │determinată de un CT prealabil. Ghidajul, ecografic sau tomografic, │ ││ │ │ │trebuie adaptat. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Obstrucție │Colangio- │Indicată doar în │Metoda de abord depinde de cauza obstrucției, de localizarea sa exactă │III/IV││biliară înaltă │grafie │cazuri particulare│și de competență. Bilanțul morfologic al afectării biliare poate fi │ ││ │percutană cu│[B] │efectuat prin CPRM, care permite discutarea prealabilă a necesității │ ││ │sau fără │ │unui drenaj. │ ││22N │drenaj │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Obstrucție │Colangio- │Indicată doar în │În general, abordul endoscopic este preferat pentru obstrucțiile joase. │III/IV││biliară joasă │grafie │cazuri particulare│Totuși abordul percutan este o alternativă, în funcție de competențele │ ││ │percutană cu│[B] │locale, uneori cu funcție complementară abordului endoscopic. │ ││ │sau fără │ │ │ ││23N │drenaj │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Colecistită │Colecisto- │Indicată doar în │Este utilă în diagnosticul anumitor colecistite alitiazice. Drenajul │III/IV││acută │stomie │cazuri particulare│este indicat la pacienții fragili. Colecistectomia este discutată în al │ ││24N │percutană │[B] │doilea plan. │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Radiologie intervențională urogenitală*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hipertensiune │Angioplastie│Act specializat │Alegerea între angioplastie și reparație chirurgicală depinde de │III/IV││arterială │renală │[B] │complexitatea și localizarea leziunii. │ ││consecutiv unei │percutană │ │ │ ││fibrodisplazii │ │ │ │ ││de arteră renală│ │ │ │ ││25N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hipertensiune │Angioplastie│Fără indicație │Hipertensiunea asociată cu o stenoză ateromatoasă a arterei renale │III/IV││arterială │renală │inițială │trebuie să fie tratată clinic. Angioplastia percutană/proteza │ ││asociată cu o │percutană/ │[A] │endovasculară pot fi utile la pacienți selecționați, cu hipertensiune │ ││stenoză │proteză │ │necontrolată medicamentos. │ ││ateromatoasă │endo- │ │ │ ││26N │vasculară │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Insuficiență │Angioplastie│Fără indicație │Indicațiile pentru angioplastia percutană/proteza endovasculară nu sunt │III/IV││renală │renală │inițială │stabilite. În așteptarea rezultatelor studiilor randomizate, aceste │ ││consecutiv unei │percutană/ │[B] │proceduri trebuie rezervate pentru pacienți atent selecționați. │ ││stenoze │proteză │ │ │ ││ateromatoase │endo- │ │ │ ││27N │vasculară │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Obstrucție │Nefrostomie │Examen indicat │În caz de eșec al derivației pe cale retrogradă. │III/IV││urinară înaltă │percutană │[C] │ │ ││ac. sau cronică │ │ │ │ ││28N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Varicocel │Embolizare │Examen indicat │Embolizarea este un tratament eficace în cazul hipofertilității sau de │III/IV││29N │ │[A] │manifestări clinice ale varicocelului, cu complicații mai puține decât │ ││ │ │ │tratamentul chirurgical. │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Radiologie intervențională toracică și abdominală*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Traumatism │Embolizare │Act │Embolizarea trebuie să vizeze teritoriul hemoragic, reperat angiografic │III/IV││abdominal cu │ │specializat │sub forma unui extravazări de substanță de contrast. │ ││hemoragie │ │[C] │ │ ││severă 30N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Hemoragie │Embolizare │Examen │Este tratamentul de elecție la pacienții cu stare hemodinamică instabilă│III/IV││gravă asociată │ │indicat │și hemoragie pelvină demonstrată. │ ││cu fractură de │ │[A] │ │ ││bazin 31N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Diagnostic de │Biopsie │Act │Biopsia pulmonară ghidată CT, efectuată în cazuri bine selecționate, are│ III ││nodul sau masă │ghidată CT │specializat │o rată mică de complicații și un randament diagnostic înalt pentru │ ││pulmonară │ │[B] │leziunile pulmonare maligne inaccesibile la fibroscopie. Ecografia poate│ ││32N │ │ │fi utilizată pentru ghidarea biopsiei nodulilor subpleurali. A se vedea │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Biopsie de masă │Biopsie │Act │Este puțin practicată. Utilitatea sa este redusă în raport cu biopsia │ III ││mediastinală │ghidată CT │specializat │chirurgicală. │ ││33N │ │[B] │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Obstrucție de │Endopro- │Act │Pacienții cu obstrucție malignă de VCS au o speranță de viață scurtă. │III/IV││VCS │tezare │specializat │Simptomele lor sunt severe și incomplet rezolutive sub radioterapie. │ ││ │de VCS │[B] │Endoprotezarea este o procedură paleiativă simplă, efectuată sub │ ││ │ │ │anestezie locală. După poziționarea endoprotezei, majoritatea │ ││ │ │ │pacienților rămân asimptomatici. O recidivă simptomatică survine la │ ││ │ │ │aprox. 10% din pacienți și poate fi tratată printr-o nouă procedură. │ ││ │ │ │Poziționarea unei endoproteze trebuie să fie tratamentul primar al unei │ ││ │ │ │obstrucții de cavă superioară de origine tumorală, mai ales dacă există │ ││ │ │ │riscul ca tumora să nu răspundă rapid la chimiradioterapie. │ ││ │ │ │Alternativele la endoprotezare (angioplastie și intervenție │ ││ │ │ │chirurgicală) sunt indicate la pacienții cu stenoze benigne și la cei cu│ ││34N │ │ │o speranță de viață mai mare. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Nutriție │Gastrostomie│Act │Folosirea acestei metode depinde de competențele locale și poate asocia │III/IV││enterală │percutană │specializat │un ghidaj percutan și endoscopic. │ ││35N │ │[B] │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tumoră hepatică │Biopsie │Examen indicat │Metoda de ghidaj (ecografie, CT) este variabilă în funcție de centrul în│0/III ││ce necesită │hepatică │[A] │care se efectuează, de topografia leziunii și de indicații. Necesită │ ││biopsie 36N │ghidată │ │verificarea în prealabil a hemostazei. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tumoră hepatică │Radio- │Act │Criteriile de reușită țin de numărul și de dimensiunea leziunilor. │III/V ││nerezecabilă │frecvență │specializat │Indicație trebuie discutată la pacienții la care nu se poate practica │ ││37N │percutană │[B] │rezecția chirurgicală a tumorii. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Carcinom │Chimio- │Act │Chimio-embolizarea are un efect antitumoral demonstrat, dar poate de │III/IV││hepato-celular │embolizare │specializat │asemenea decompensa o insuficiență hepato-celulară. Este luată în │ ││38N │ │[B] │discuție la pacienții care nu pot beneficia de tratament chirurgical sau│ ││ │ │ │cu radiofrecvență. Este de asemenea utilizată la unii pacienți cu tumori│ ││ │ │ │neuroendocrine multiple. În caz de tromboză de portă, fiind │ ││ │ │ │contraindicată chimio-embolizarea, există posibilitatea de tratament cu │ ││ │ │ │lipiodol marcat cu iod-131 (Lipiocis). │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘Radiologia intervențională a aparatului locomotor*Font 7*┌────────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐│Probleme clinice│ Examen │Recomandare [grad]│ Comentarii │ Doză │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tasare │Vertebro- │Act specializat │Această metodă terapeutică se aplică pacienților cu durere rebelă la │ III ││vertebrală │plastie │[B] │tratamentul obișnuit. Decizia de vertebroplastie trebuie luată în echipă│ ││osteoporotică │percutană │ │mixtă, după bilanțul morfologic complet (RM, CT, scintigrafie osoasă) │ ││dureroasă │ │ │efectuat pentru a demonstra caracterul mecanic al tasării. Există o │ ││39N │ │ │alternativă la această procedura (cifoplastia cu balonaș gonflabil). │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tasare │Vertebro- │Act specializat │Această metodă paleiativă se aplică pacienților cu durere rebelă la │ III ││vertebrală │plastie │[B] │tratamentul obișnuite. Decizia de vertebroplastie va fi luată în echipă │ ││malignă │percutană │ │mixtă, după bilanțul morfologic complet (RM, CT, scintigrafie osoasă) │ ││dureroasă │ │ │efectuat pentru evaluarea fezabilității acestei tehnici. │ ││40N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Leziune osoasă │Biopsie │Act specializat │Această procedură nu se efectuează înaintea unui bilanț biologic și │II/III││focală de natură│osoasă │[B] │morfologic (radiografii simple, CT, RM, scintigrafie). Utilitatea și │ ││nedeterminată │percutană │ │modalitățile de efectuare (biopsie versus abord direct, zona de │ ││41N │ │ │biopsiat, calea de abord, modalitatea de ghidaj, prelucrarea │ ││ │ │ │materialului bioptic) trebuie discutate cu echipa care se ocupă de │ ││ │ │ │tratamentul ulterior. Aceste investigații e bine să se realizeze │ ││ │ │ │într-un centru specializat. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Leziune de părți│Biopsie │Act specializat │Această procedură nu se efectuează înaintea unui bilanț biologic și │II/III││noi de natură │percutană │[B] │morfologic (radiografii simple, CT, RM, scintigrafie). Utilitatea și │ ││nedeterminată │ │ │modalitățile de efectuare (biopsie versus abord direct, zona de │ ││42N │ │ │biopsiat, calea de abord – ținând cont de riscul de diseminare tumorală,│ ││ │ │ │modalitatea de ghidaj, prelucrarea materialului bioptic) trebuie │ ││ │ │ │discutate cu echipa care se ocupă de tratamentul ulterior. Aceste │ ││ │ │ │investigații e bine să se realizeze într-un centru specializat. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Suspiciune de │Biopsie │Act specializat │Biopsia disco-vertebrală trebuie realizată în fața oricărei suspiciuni │II/III││spondilodiscită │disco- │[C] │de spondilodiscită (cu excepția situației în care hemoculturile sunt │ ││infecțioasă │vertebrală │ │pozitive) după bilanțul imagistic (RM, CT) și înaintea oricărui │ ││43N │ │ │tratament antibiotic. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Afecțiune │Biopsie │Act specializat │O biopsie sinovială poate fi indicată în caz de incertitudine │ ││sinovială de │sinovială │[C] │persistentă după bilanțul biologic și imagistic (mai ales RM). Alegerea │ ││natură │percutană │ │între biopsia percutană și cea artroscopică va fi efectuată după │ ││nedeterminată │ │ │discuția cu clinicienii. │ ││44N │ │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Rahialgie │Infiltrație │Act specializat │Infiltrațiile rahidiene radioghidate sau sub tomograf, cu derivați │ II ││Radiculalgie │cu derivați │[B] │corticoizi, reprezintă o alternativă terapeutică în cazul insuficienței │ ││45N │corticoizi │ │tratamentului medical sau se efectuează pentru a ajuta reperele clinice.│ ││ │ │ │Locul de injectare și tipul de corticoid vor fi aleși în funcție de │ ││ │ │ │clinică și de bilanțul imagistic. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Dureri │Infiltrații │Act specializat │Infiltrațiile cortizonice în artropatii sau bursopatii, ghidate │ II ││articulare sau │intraarti- │[C] │imagistic (radiografie, CT sau ecografie) reprezintă o alternativă │ ││periarticulare │culare │ │terapeutică ce trebuie discutată cu clinicienii, la fel ca și │ ││46N │ghidate │ │infiltrațiile test cu anestezic local sau injecțiile intraarticulare cu │ ││ │imagistic │ │derivați de acid hialuronic. │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Tendinopatii │Puncție- │Act specializat │Puncția-infiltrație ghidată imagistic (radiografie sau ecografie) a │ II/0 ││calcifiante │infiltrație │[B] │calcificărilor tendinoase ale musculaturii rotatorii humerale reprezintă│ ││simptomatice │ghidată prin│ │o alternativă terapeutică în caz de eșec al tratamentului medical sau │ ││a musculaturii │reperarea │ │fizioterapic. Indicația sa versus ablația artroscopică sau chirurgicală │ ││rotatorii │imagistică │ │trebuie discutată cu clinicienii. Această tehnică poate fi aplicată în │ ││humerale │a calcifi- │ │egală măsură și în cazul altor localizări. │ ││47N │cărilor │ │ │ ││ │tendinoase │ │ │ │├────────────────┼────────────┼──────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Leziuni │Tratament │Act specializat │Interesul și modalitățiile de efectuare a acestor proceduri (injectare │ 0 ││tumorale sau │percutan │[C] │de substanțe sclerozante, de ciment acrilic, embolizare) trebuie │ ││pseudotumorale │ │ │discutate cu echipa terapeutică. Aceste proceduri e bine să se realizeze│ ││de părți moi │ │ │într-un centru specializat. │ ││48N │ │ │ │ │└────────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 28/11/2024