GHID din 21 septembrie 2016

Notă …

Aprobat de Ordinul nr. 1.825 din 21 septembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 18 octombrie 2016. + 
Cuprins1. CONTEXT1.1. INTRODUCERE1.2. CONTEXT LEGISLATIV1.3. PRINCIPII GENERALE2. DESCRIEREA PROIECTULUI2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ȘI CERINȚE DE AMENAJARE ȘI UTILIZARE A TERENURILOR2.2. EXISTENȚA PROIECTULUI – PRINCIPALELE PROCESE2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ȘI SELECTAREA ALTERNATIVEI3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT3.1. CONTEXT3.2. CARACTERUL INFORMAȚIILOR CE TREBUIE FURNIZATE3.3. IMPORTANȚĂ3.4. SENSIBILITATE3.5. SUFICIENȚA DATELOR3.6. LEGISLAȚIE APLICABILĂ4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MASURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE4.1. SOLURI ȘI GEOLOGIE4.2. APĂ DE SUPRAFAȚĂ ȘI APĂ SUBTERANĂ4.3. CALITATEA AERULUI4.4. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII4.5. CLIMĂ4.6. FAUNA4.7. FLORA4.8. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 20004.9. FIINȚE UMANE4.10. PEISAJ4.11. PATRIMONIU CULTURAL4.12. BUNURI MATERIALE (DIFERITE DE PATRIMONIUL CULTURAL)4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE CELE SUSMENȚIONATE5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU5.1. SCOPUL ȘI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)5.2. CONȚINUTUL ȘI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)6. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC6.1. PRINCIPIU6.2. STRUCTURĂ ȘI CONȚINUT6.3. SCOP ȘI LIMBAJ + 
AbrevieriEIM Evaluarea impactului asupra mediuluiHG Hotărârea GuvernuluiPMM Plan de management de mediuRaport IM Raport privind impactul asupra mediuluiRFCT Rezumat fără caracter tehnicSEA Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategică de mediu)1.CONTEXT1.1.INTRODUCEREObiectivul general al acestui ghid este de a îmbunătăți conținutul rapoartelor de mediu elaborate pentru proiectele din sectorul transporturi (cu deosebire proiecte de construcții de căi ferate) întocmite în vederea finanțării UE și în acest sens de a face posibil ca toți cei responsabili de efectuarea evaluărilor și întocmirea Raportului IM să fie pe deplin conștienți de principalele probleme ale acestui sector și să le poată rezolva în mod corespunzător.Ghidul a fost elaborat pe baza schimbului de experiență între specialiști din sectorul transporturi, autorități de mediu și consultanți. … 1.2.CONTEXT LEGISLATIVGhidul a fost elaborat pentru următoarele tipuri de proiecte, conform Anexei I și Anexei II a Directivei EIA.Construirea de linii pentru traficul feroviar de lungă distanță (Anexa I 7 (a)).Construcția căilor ferate, altele decât cele prevăzute în Anexa nr. 1, (Anexa II 10 (c)).Ghidul este aplicabil și în cazul proiectelor de modernizare/reabilitare de căi ferate care ar putea fi incluse în Anexa I pct. 22 sau Anexa II pct.13 a Directivei EIA.La luarea deciziei de încadrare a unui proiect de modernizare/reabilitare de căi ferate în categoria din Anexa I 22 sau în cea din Anexa II 13, se recomandă să se țină seama de hotărârile Curții Europene de Justiție în diferite cazuri, așa cum sunt prezentate în Ghidul CE privind interpretarea definițiilor anumitor categorii de proiecte din anexa I și II la Directiva EIA. De exemplu: "Curtea Europeană de Justiție a concluzionat că un proiect de dublare a liniei de cale ferată cu o lungime de 13.2 km, din care o secțiune de 7.64 km pe un traseu nou, și care făcea parte dintr-o linie de cale ferată de 251 km lungime, se încadrează în Anexa I, punctul 7. Astfel, proiectele de pe Anexa I punctul 7 includ și dublarea unei linii existente și nu vor fi privite ca o simplă modificare a unui proiect existent. Curtea a decis ca nerelevant faptul că proiectul de dublare a liniei era doar pentru o scurta secțiune din traseul lung. Deoarece un traseu nou va genera în mod evident noi neplăceri, nu mai este necesar să se dovedească existența efectelor negative concrete – probabilitatea acestora este suficientă pentru a considera ca proiectul aparține Anexei I.De altfel, proiectele din Anexa I pct. 7 se referă la traficul feroviar de lungă distanță și nu la lungimea liniei ferate.Definițiile unor termeni ca de exemplu: Sector românesc al coridoarelor transeuropene, Calea ferată principală și magistrală, Cale ferată secundară sau Cale ferată de interes local, se găsesc în OMTCT nr. 169/2005 normativ privind proiectarea liniilor și stațiilor de cale ferata pentru viteze până la 200 km/h NP109-04. … 1.3.PRINCIPII GENERALEPrincipiile de bază pentru elaborarea ghidului de față se regăsesc în obiectivele sale specifice:sprijinirea autorităților de mediu relevante în întocmirea îndrumarului privind informațiile pe care trebuie să le conțină Raportul IM, așa-numitul îndrumar de definire a domeniului evaluării;sprijinirea beneficiarilor/ titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referință pentru consultanți în vederea elaborării EIM ("evaluatori de mediu")┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Prezentul ghid conține recomandări concise standard dar adaptate sectorului││"căi ferate" privind conținutul rapoartelor de mediu și vine în completarea ││ghidurilor naționale și metodologiei EIM din România. ││ ││ Scopul general al acestor recomandări este de a face posibil ca cei care ││răspund de efectuarea propriu- zisă a evaluării și de întocmirea raportului ││IM să cunoască pe deplin problemele din sectorul căi ferate și să se asigure ││că aspectele specifice sunt rezolvate în mod adecvat. În plus, după ││completarea și prezentarea oficială a raportului IM, recomandările vor fi ││utile autorităților de mediu la analiza calității informațiilor, în ││particular pentru a se asigura că nu a fost omisă niciuna dintre problemele ││esențiale evidențiate în acest ghid. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Structura ghidului urmărește în mare parte cerințele expuse în Anexa IV a Directivei EIM în ceea ce privește informațiile menționate în art. 5(1), adică informațiile pe care titularul proiectului trebuie să le prezinte autorității sau autorităților competente pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului.Aceste recomandări nu epuizează toate posibilitățile. Astfel, unele aspecte comune tuturor tipurilor de proiecte nu au mai fost menționate sau tratate.Ghidul este elaborat ca un document unic pentru toate tipurile de proiecte menționate în secțiunea 1.2 în care sunt comentate și aspectele specifice fiecărui tip.Ordinea / locul anumitor sub – secțiuni aferente fiecăreia dintre secțiunile de mai jos pot fi modificate de elaboratorul raportului, care poate să și introducă alte sub – secțiuni, în funcție de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce privește obiectivele, caracteristicile tehnice, locul de amplasare, mediul natural și construit sau alte elemente. …  … 2.DESCRIEREA PROIECTULUI┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Scopul acestei secțiuni este de a evidenția principalele aspecte ce trebuie││tratate în fiecare dintre sub- secțiunile de mai jos atunci când este descris││proiectul de construcție sau modernizare de căi ferate: ││ ││ Sub-secțiunea 2.1: descrierea caracteristicilor fizice ale întregului ││ proiect și a cerințelor de amenajare și utilizare a terenurilor în timpul││ fazelor de construcție și exploatare. ││ Sub-secțiunea 2.2: descrierea principalelor caracteristici ale proceselor││ de construcție și activităților de exploatare, de exemplu natura și ││ cantitatea materialelor utilizate și estimarea, pe tipuri și cantități, a││ deșeurilor și emisiilor preconizate (poluarea apei, aerului și solului, ││ zgomot, vibrații, lumină, deșeuri etc.) care ar rezulta din aceste ││ procese și activități. ││ Sub-secțiunea 2.3: rezumatul principalelor alternative studiate de ││ titular și indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând ││ în considerare efectele asupra mediului. ││ ││Nota: Primele două sub-secțiuni se ocupă numai de alternativa selectată. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘2.1.CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ȘI CERINȚE DE AMENAJARE ȘI UTILIZARE A TERENURILOR2.1.1.Descrierea amenajărilor existenteProiectele de căi ferate din România privesc mai ales reabilitarea sau modernizarea unor secțiuni/ tronsoane de cale ferată existente, care pot include atât schimbări/ rectificări de traseu și construcția de noi structuri, cât și lucrări de construcții civile în stații (clădiri, peroane, tunel pietonal, etc.), lucrări de artă (poduri, podețe, tuneluri, viaducte, pasaje, etc.) și demolări. Tronsoanele/ secțiunile existente de cale ferată supuse reabilitării și modernizării vor fi descrise în detaliu după modelul prezentat în continuare. … 2.1.2.Descrierea generală a amplasamentuluiDescrierea generală a traseului proiectului cu referire la hărți/ planuri pe baza cărora se va identifica în mod clar zona de studiu.Se recomandă ca hărțile utilizate să fie la scara necesară astfel încât să se poată marca elementele de interes din zona studiată, atât cele ale mediului fizic cât și cele ale mediului construit și locuit inclusiv referitoare la alte bunuri materiale și de patrimoniu cultural (a se vedea Secțiunea 3.2 a acestui Ghid care menționează aceste elemente). Se vor marca, dacă este cazul, așezările umane (orașe, sate) traversate de secțiunea CF respectivă.Numărul de organizări de șantier propus de titularul proiectului; descrierea celor mai bune locații identificate pentru amplasarea organizării/ organizărilor de șantier; descrierea locațiilor unde amplasarea acestora nu este posibilă cu precizarea justificărilor respective. … 2.1.3.Descrierea proiectului, inclusiv mărime sau scarăDacă este cazul, fiecare tronson și fiecare secțiune vor fi prezentate în detaliu sub formă de tabel, indiferent dacă proiectul este pentru o linie de cale ferată nouă sau pentru modernizarea/reabilitarea unei linii existente.Descrierea caracteristicilor generale trebuie să cuprindă:o Principalele elemente componente ale căii ferate (noi, reconstruite, modernizate sau reparate, etc.)Linie de cale feratăJoncțiuniAparate de caleLinie de contactComponentele sistemului de comunicații și semnalizareTuneluri, poduri și podețe de subtraversare sau supra-traversarePoduri peste apePasaje superioare/ inferioareStații, substații și halte c.f. și facilități (peroane, rampe etc.)o Lucrări de demontare / demolare:Suprastructură (șine, traverse, material mărunt de cale, piatră spartă)Infrastructură (terasamente)Aparate de caleStații feroviare și alte clădiri, poduri și podețe de cale feratăAlteleo Lucrări pentru siguranța populației și pentru protecția mediului:Bariere de protecțieGarduri/plase de siguranță la poduri și viaducteEcrane de protecție și liziere de protecțieBio-coridoare/ ecoducte (pentru faună)Bariere fonice (panouri fonoabsorbante, ziduri, taluzuri etc.)o Devierea/modificarea lucrărilor de instalații feroviare și relocări de utilități (rețele de utilități publice)Cabluri de telecomunicații inclusiv cele pentru CFLinii electrice de transport energie (subterane și supraterane) inclusiv cablurile de energoalimentare ale CFConducte (gaz, apă)Lucrări de îmbunătățiri funciareAlteleo Relocare/refacere clădiri publice sau private,o Lucrări de terasamente, îndiguiri, drenaje, regularizări sau alte modificări ale corpurilor de apa de suprafața, intervenții asupra straturilor acvifere subteraneo Lucrări propuse pentru refacerea suprafețelor afectateo Amenajări adiacente amplasamentului șantierului (infrastructură de transport, energie și utilități) care sunt necesare – direct sau indirect-pentru execuția și exploatarea investițieiPentru fiecare din cele de mai sus: datele de identificare (denumiri de localități, râuri, văi, poduri, stații CF, etc.) și caracteristicile relevante, după caz:o număro lungimeo localizarea exactă (poziție km, de la km. la km),o caracteristici tehnice ale fiecărei facilități / obiect/ lucrare, după caz, de exemplu, pentru firul CF.: număr de linii, gabarit, viteza, etc.Pentru fiecare componentă structurală trebuie prezentate următoarele, după caz:o tehnici/metode de construcție adoptate și tipuri de utilaje ce se vor folosi;o suprafața de teren ocupată permanent și temporar în funcție de categoriile de folosință a terenului (pădure, teren agricol, industrial, comercial, rezidențial, de recreere, arii protejate)o alte resurse/cantități de materiale necesare (agregate și minerale, apă, energie, inclusiv electricitate și carburanți, material lemnos, altele) și sursa de aprovizionare, numărul de transporturi, metodele de manevrareo cantitățile de materiale excavateo metoda de eliminare a materialelor în exces; cantitățile de materiale care urmează să fie evacuate de pe amplasamentResursele totale necesare …  … 2.2.EXISTENȚA PROIECTULUI – PRINCIPALELE PROCESE2.2.1.Descrierea construcțieiInvestigații preliminare fazei de construcție (ex. studii topografice, studii geotehnice, etc.)Lucrările pregătitoare se vor referi la fiecare dintre cele de mai jos, după caz:o Curățarea terenului de vegetația existenta: suprafețele împădurite afectate, dacă este cazul, suprafețele împădurite incluse în situri Natura 2000 desemnate sau propuse vor fi menționate separat; se va menționa de asemenea pierderea anumitor specii indigene sau de diversitate biologică, dacă este cazulo Dezafectarea clădirilor existente pe teren sau a altor construcții (lucrări de demolare)o Demontarea sau dezafectarea activităților industriale pe perioade mai îndelungateo Excavații/detonări/ dragări/umpluturi: se va indica volumul estimato Închiderea sau devierea traseelor de transport (rutiere sau feroviare) sau lucrări de infrastructură existente; dacă închiderea sau devierea este provizorie, se va menționa perioada de timp estimatăo Captări sau transfer de apă din subteran sau din surse de suprafațăo Lucrări de îmbunătățiri funciare afectateNumăr de persoane/ muncitori implicați în construcțieModalități de transport/ cazare de persoane și/ sau echipamente/ utilaje, bunuri sau materiale necesareDepozitare temporară a bunurilor și materialelor necesare, în afara șantieruluiUtilizarea substanțelor sau materialelor periculoase sau toxice ce ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea populației sau mediului (floră, faună, alimentări cu apă): tipul, cantitatea, scopul, modul de manipulareOrganizările de șantier; descrierea trebuie să cuprindă următoarele, după caz:o Amplasamentul, dacă a fost deja ales, sau amplasamentele propuse considerate adecvate ținând cont de toate condițiile care trebuie respectate o Identificarea zonelor în care este interzisă amplasarea organizărilor de șantiero Suprafața (terenul ocupat temporar, pe categorii de folosință a terenului)o Construcții definitive sau provizorii ce vor trebui ridicate/asamblate pe amplasament: pentru cazarea muncitorilor pe perioade mai îndelungate, a bunurilor și materialelor, alte construcții temporare ca de exemplu cantine, birouri etc.o Descrierea modalităților de manipulare a materialelor pe amplasament (descărcare, încărcare, transport) cu indicarea cantităților și a frecvențeio Modalități de racordare la utilități – alimentare cu apă /canalizare(menajeră și tehnologică, dacă este cazul), energie electrică și termică, după caz;o Instalații pentru tratarea și/sau îndepărtarea efluenților lichizio Alte instalații pentru diminuarea emisiiloro Utilaje și echipamente prezente pe amplasamentul organizării de șantiero Managementul deșeurilorDacă este cazul, pot fi adăugate și alte detalii privind metodele de construcție adoptate pentru fiecare infrastructură și suprastructură a căii ferate. … 2.2.2.Descrierea principalelor deșeuri și emisii generate din activitățile de construcțieDeșeurile și emisiile (inclusiv volumul/cantitățile estimate ale acestora) ce urmează a fi generate în funcție de specificitatea proiectului respectiv din punct de vedere al: lucrărilor, acțiunilor, echipamentelor, materialelor, condițiilor meteorologice climatice/sezoniere, metodelor de construcție și măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare preconizate a fi adoptate sau aplicate. Elaboratorul raportului trebuie să nu se refere la deșeuri și emisii în termeni generali, respectiv la cele potențial generate în construcția căii ferate.În timpul construcției pot fi generate următoarele tipuri de deșeuri: Materiale rezultate din excavații/ detonări/ dragări neutilizate ca materiale de umplutură, strat de humus, sol sau alte materiale contaminate, deșeuri menajere, deșeuri periculoase sau toxice, deșeuri rezultate din activități de construcție sau demolare, utilaje sau echipamente în exces sau care nu mai pot fi utilizate. … 2.2.3.Descrierea proiectului în fază de exploatareTrafic: structura traficului de marfă și de pasageri; viteza de circulație, gabaritManagement/întreținere: programele de întreținere de rutină inclusiv măsurile de intervenție în situații de urgentă (calamități, accidente, etc.) … 2.2.4.Descrierea principalelor deșeuri și emisii generate în perioada de exploatareDeșeuri generate mai ales în zona stațiilor CF principale, secundare și haltelor, datorită traficului regulat de pasageri și mărfuri și operațiunilor de încărcare/descărcareDeșeuri generate din lucrări de întreținere și eventuale intervenții de urgență. … 2.2.5.Descrierea modificărilor posibil a fi aduse proiectuluiDescrierea oricăror modificări anticipate față de proiectul inițial:o posibile faze ulterioare ale proiectului;o îmbătrânirea componentelor structurale care poate cauza deteriorări și degradarea compoziției fizice, cu orizontul de timp preconizat, în funcție de sistemul de întreținere … 2.2.6.Alte activități de dezvoltareUrmătoarele tipuri de investiții de dezvoltare efectuate de persoane diferite de cea a solicitantului pot apărea direct ca o consecință a condițiilor de transport generate de proiect substanțial îmbunătățite față de situația existentă: noi facilități de transport, energie, construcții de locuințe, spații comerciale sau sociale ca urmare a apariției unui nou angajator major într-o zonă anterior subdezvoltată; noi amenajări industriale, de depozite, spații comerciale sau de servicii în imediata vecinătate a noului nod de transport; noi amenajări industriale în apropierea unor surse majore de materii prime; noi facilități de aprovizionare sau servicii în apropierea unor întreprinderi manufacturiere majore.Dintre investițiile potențiale din această categorie, trebuie menționate cele prevăzute/probabil să apară, cu specificarea cât mai multor date cunoscute (din planuri de amenajarea teritoriului propuse sau aprobate) precum: poziția, parametrii, amprenta, anul începerii construcției, parametrii operaționali etc.Se va ține apoi seama de acestea în evaluarea impactului cumulat. …  … 2.3.PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ȘI SELECTAREA ALTERNATIVEIAnaliza și prezentarea diferitelor alternative investigate de titularul de proiect este o cerință importantă a procedurii EIM. În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM se cere în mod expres ca informațiile furnizate de titular potrivit art. 5(1) al Directivei (adică cel referitor la Raportul IM) trebuie să cuprindă "Rezumatul principalelor alternative studiate de titular și indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului".În cazul proiectelor de căi ferate, alegerea variantei finale trebuie justificată prin indicarea principalelor motive, inclusiv a criteriilor de mediu, care au stat la baza alegerii unui anumit traseu de cale, includerii și poziționării podurilor, tunelurilor sau altor structuri feroviare majore, alegerii proceselor constructive, etc.Prin urmare, pentru astfel de proiecte, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri:Coridoare, trasee alternative și poziționarea diferitelor elemente de infrastructură precum noduri de cale, linii de racord, poduri, podețe, tuneluri etc.Alternative de proiectareAlternative tehnologiceÎn cadrul procesului EIM asociat proiectelor de construcții de căi ferate, este imperativ ca în procesul de analiză a alternativelor conform Directivei EIA să se efectueze o evaluare conform art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE. Directiva Habitate a fost transpusă în România prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.2.3.1.Descrierea traseelor alternative și a conceptului general de proiectareCoridoarele sau traseele alternative sunt asociate proiectelor de construcție de căi ferate și reabilitare de căi ferate existente care presupun realinieri (inclusiv datorită necesității creșterii vitezei de deplasare pe linia CF și pentru asigurarea condițiilor de siguranță). Orice traseu alternativ este legat intrinsec de descrierea proiectului general, deoarece condițiile de traseu pot impune anumite constrângeri în proiectare. De exemplu, un traseu poate presupune construcția de tuneluri sau poduri de o anumită lungime sau configurație, iar alt traseu nu.Aceste alternative sunt de obicei examinate în fazele inițiale de planificare, recunoscându-se faptul că evitarea impactului prin alegerea celei mai potrivite alternative poate fi de fapt cea mai importantă și mai eficace strategie de reducere a acestuia.Există mai multe aspecte și constrângeri ce pot influența o anumită alternativă sau mai multe alternative de traseu și coridor și toate trebuie descrise cât mai clar. Acestea pot include, dar nu se limitează la:Obstacole și bariere naturale precum lacuri, râuri și munțiApropiere de municipii, orașe și sateApropiere de trasee pitorești sau zone cu priveliști naturale deosebiteSub-traversări, supra-traversări, treceri la nivel cu calea feratăPlanificare și dezvoltare (ex. zone destinate pentru o anumită folosință a terenurilor)Folosința actuală a terenurilor Servicii sau lipsa acestoraConstrângeri legate de forma de proprietate asupra terenurilorToate aceste constrângeri trebuie descrise cât mai clar.În plus, proiectele majore de construcții/ reabilitare/ modernizare de căi ferate se pot întinde pe distanțe mari și pot presupune astfel o zonă de influență semnificativă, mult mai mare decât în cazul altor proiecte de infrastructură. Din acest motiv, astfel de proiecte pot afecta arii protejate la nivel național, local sau arii incluse sau propuse ca situri din rețeaua Natura 2000.Ca atare, va trebui să se efectueze o evaluare a impactului potențial al unor astfel de proiecte asupra siturilor Natura 2000 conform cerințelor art. 6(3) și (4) al Directivei Habitate într-o fază cât mai timpurie a proiectării unor construcții de cale ferată, respectiv în faza de investigare și evaluare a traseelor alternative.Orice evaluare efectuată conform cerințelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor aparținând mediului fizic natural și construit menționate mai sus (bariere naturale, apropierea de orașe, topografia amplasamentului, etc.) și, împreună cu constrângerile tehnice, economice și sociale trebuie luate în considerare când se analizează și se decide asupra soluției finale de coridor și/ sau traseu.Faptul că evaluarea alternativelor cerută de Directiva EIA trebuie să integreze respectarea cerințelor art. 6(3) și (4) al Directivei Habitate este clar exprimată în Ghidul metodologic privind evaluarea planurilor și programelor care afectează semnificativ siturile Natura 2000 (a se vedea Caseta 1). Pentru cazul în care se ajunge la etapa 3 de evaluare a soluțiilor alternative, Ghidul arată că "acestea pot implica locații alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)…". Este astfel evident că ar fi contraproductiv să se aleagă un coridor sau traseu iar evaluarea efectelor acestuia asupra sitului(siturilor) Natura 2000 cu toate posibilele implicații să se facă abia ulterior.În descrierea coridoarelor și traseelor alternative, se recomandă să fie prezentate în mod integrat toate constrângerile și motivațiile discutate mai sus.Caseta 1. Respectarea cerințelor art. 6(3) și (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerințelor articolului 6 ││al Directivei Habitate și pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute de││acest articol, Comisia Europeană (Direcția Generală Mediu) a publicat Ghidul ││metodologic referitor la prevederile art. 6(3) și (4) al Directivei Habitate ││92/43/CEE (privind evaluarea planurilor și programelor care afectează ││semnificativ siturile Natura 2000). Acest document propune ca evaluarea să ││constea într-un proces cu patru etape: ││1. Etapa 1: Încadrare – se identifică potențialul impact negativ pe care un ││ proiect sau un plan, singur sau în combinație cu alte proiecte sau ││ planuri, îl are asupra unui sit Natura 2000 și se analizează și decide ││ dacă acest impact poate fi semnificativ; ││2. Etapa 2: Evaluare adecvată – analiza impactului proiectului sau planului, ││ singur sau în combinație cu alte proiecte sau planuri, asupra integrității││ sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii și funcțiunii ││ sitului și al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă există efecte││ negative, evaluarea posibilităților de prevenire și reducere a acestora; ││3. Etapa 3: Evaluarea soluțiilor alternative – procesul în care sunt ││ examinate modalitățile alternative de realizare a obiectivelor proiectului││ sau planului prin care se pot evita efectele negative asupra integrității ││ sitului Natura 2000; ││4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții ││ alternative și când impactul negativ persistă – evaluarea măsurilor ││ compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes ││ public major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să ││ continue (este de menționat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează ││ subiectul evaluării motivelor imperative de interes public major). ││ ││ În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă a ││procesului. Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că proiectul ││sau planul nu este susceptibil de a avea efecte negative semnificative asupra││sitului (siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul să continue. ││ ││Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării ││adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea ││de a efectua Evaluarea soluțiilor alternative (Etapa 3). În ce privește ││soluțiile alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica ││locații alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)..". În această ││etapă, soluțiile alternative sunt testate comparativ în raport cu ││implicațiile pentru situl Natura 2000 și, după cum se arată în Ghidul ││metodologic, "obiectivele de conservare și starea sitului Natura 2000 ││primează față de orice considerente de cost, întârzieri sau alte aspecte ││legate de soluția alternativă" respectiv "alte criterii de evaluare, precum ││cele economice, nu pot fi percepute ca primordiale față de criteriile ││ecologice". │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ … 2.3.2.Descrierea alternativelor de proiectareÎn contextul traseului ales se pot identifica și analiza alternative de proiectare a configurației (de exemplu aliniament orizontal și vertical). Multe aspecte se pot preta la mai multe soluții de proiectare prin schimbarea poziției, comasării, aliniamentului etc. Dacă proiectanții cunosc încă din fazele inițiale care sunt condițiile legate de factorii de mediu, acestea pot fi încorporate cu ușurință împreună cu ceilalți parametri de proiectare. … 2.3.3.Descrierea proceselor alternativePentru fiecare soluție de proiectare pot exista mai multe opțiuni diferite de efectuare a proceselor sau activităților de execuție. Printre acestea sunt incluse metodele constructive (de exemplu utilizarea unui tren de lucru) și materialele utilizate în construcție, care pot influența durata efectuării diferitelor acțiuni și astfel planul de realizare a proiectului, sursele de aprovizionare cu materiale și rutele de transport al materialelor, managementul emisiilor și deșeurilor, planificarea circulației pe perioada construcției etc. Considerarea factorilor de mediu poate influența selectarea acelor procese/ activități/ metode care permit prevenirea/reducerea impactului potențial. … 2.3.4.Selectarea alternativeiObiectivul studiului de evaluare a alternativelor este acela de a evalua și compara opțiunile de traseu ținând cont de considerente/ criterii tehnice/ de proiectare, economice, sociale și de mediu etc., fiecare criteriu fiind exprimat prin intermediul mai multor parametri relevanți (sau subcriterii) cu indicatorii asociați. Abordarea pe bază de punctaj/ scor este uzuală în asemenea analize și de multe ori se acordă o pondere pentru fiecare parametru sau criteriu în parte.Rapoartele IM prezintă de obicei rezultatele sintetizate ale acestei analize în format matricial pentru a ilustra modul în care a fost punctată fiecare alternativă pe baza criteriilor de selecție. Un exemplu în acest sens se prezintă în Figura 1. În prezent, o asemenea matrice este utilă mai ales pentru scopul procesului de consultare a publicului, fiind mai degrabă ilustrativă decât cuprinzătoare.Pentru Raportul IM matricea singură, nu este suficientă. Se recomandă prezentarea într-un subcapitol special a unui rezumat al analizei utilizate pentru compararea diferitelor soluții/alternative identificate tehnic în vederea alegerii celei mai bune. În plus, trebuie să se facă referire la documentul în care analiza de selecție este prezentată în detaliu; acesta poate fi anexat la Raportul IM pentru a fi pus la dispoziția celor interesați. Rezumatul trebuie să ofere celor care analizează Raportul IM principalele elemente necesare pentru a putea urmări procesul de selecție; de exemplu:Definirea obiectivelor declarate ale proiectuluiDefinirea principalelor criterii identificate pentru selectarea opțiunilor preferabile (tehnice/ de transport, economice, sociale, de mediu sau a criteriilor sociale și de mediu)Identificarea parametrilor ce exprimă cel mai bine criteriile enunțateDefinirea indicatorilor pentru fiecare parametru și a unității de măsură; Metodologia de apreciere a indicatorilor aleși; Ponderea indicatorilor, dacă este cazulPonderea criteriilorMetoda de acordare a punctajului pentru fiecare criteriu (pentru agregarea parametrilor) și pentru fiecare alternativă (pentru agregarea criteriilor)Analiza sensibilității, dacă este cazul Comentarii privind alternativa selectatăFigura 1. Exemplu de Matrice pentru ilustrarea sumară a selectării traseului …  …  … 3.DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ În această secțiune trebuie evidențiate principalele aspecte din punct de ││vedere al evaluării situației de bază (descrierea aspectelor mediului care ││pot fi semnificativ afectate prin proiectul propus, între care, îndeosebi, ││ființe umane, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile ││materiale și patrimoniul cultural, peisajul și relațiile reciproce dintre ││factorii de mai sus). Recomandările de mai jos sunt grupate pe baza ││criteriilor principale: context, caracterul informațiilor ce trebuie ││furnizate pentru fiecare aspect de mediu, însemnătate, sensibilitate, ││suficiență a datelor. ││ La sfârșitul acestei secțiuni se includ și câteva recomandări privind ││descrierea legislației aplicabile. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘3.1.CONTEXTMediul receptor pentru activitățile și schimbările datorate proiectului ca urmare a întinderii spațiale, momentului implementării, frecvenței și duratei acestor activități, va fi descris corespunzător "zonei de influență" a proiectului. Trebuie analizat atât mediul receptor natural cât și cel construit și locuit.Pentru fiecare activitate și modificările asociate acesteia, este important să se estimeze ,zona afectată' pe care poate apărea fiecare modificare. Ori de câte ori va fi posibil, este util să se reprezinte pe hartă locul de desfășurare a diferitelor activități și ,zonele afectate' de acestea; de exemplu: zonele în care se poate aștepta o intensificare a nivelului de zgomot, punctele de drenare a scurgerilor de suprafață și emisarii acestora, ariile și/sau receptori individuali sensibili probabil a fi afectați de modificările biofizice aduse de proiect. Din această reprezentare va fi posibil să se stabilească ,zona de influență' a proiectului, care să țină seama de toate formele de impact potențiale.Va trebui să se acorde atenție faptului că atât întinderea zonei de influență cât și condițiile de bază corespunzătoare pot fi diferite de la o fază a proiectului la următoarea. Acest fapt are o relevanță deosebită în cazul proiectelor feroviare majore deoarece poziția șantierului de construcție și, în consecință, zona de influență, se modifică continuu în cursul fazei de construcție, care poate dura mai mulți ani. Este deci important ca zonele de influență preconizate să fie pe cât posibil identificate anticipat și apoi reanalizate pe măsura înaintării construcției proiectului. … 3.2.CARACTERUL INFORMAȚIILOR CE TREBUIE FURNIZATEÎn descrierea componentelor mediului fizic este de mare importanță alegerea și prezentarea datelor relevante pentru fiecare componentă structurală a proiectului, nu numai a celor generale pentru traseul proiectului. Accentul va trebui să cadă asupra analizei semnificației și sensibilității mediului receptor de pe amplasament în raport cu evaluarea impactului și nu doar pe o simplă descriere. În acest sens sunt prezentate mai jos câteva recomandări:o Soluri și geologie: situația concretă de pe traseu se va descrie ținând seama atât de impactul potențial al proiectului asupra acestor componente cât și de influența lor asupra trăsăturilor proiectului (constrângeri); nu trebuie omisă valoarea resurselor minerale încă neexploatate.o Apă: date privind secțiunile în care se prevăd lucrări de artă (poduri, podețe), construcția cărora putând afecta direct apele de suprafață, secțiunile în care se prevăd punctele de evacuare a apelor colectate de pe terasamentul căii ferate sau din stațiile CF (peroane, copertine, platforme) câtă vreme aceste secțiuni pot face și obiectul monitorizării.o Calitatea aerului: datele trebuie să se refere mai ales la situația poluanților generați de trafic din zona stațiilor CF și la alți poluanți specifici oricărui obiectiv industrial existent în zona de influență.o Zgomot și vibrații: datele relevante pentru locurile în care se află receptori sensibili ca, de exemplu: populația din localitățile potențial afectate, persoanele care lucrează de obicei pe câmpurile din apropiere, turiștii sau vizitatorii ocazionali, construcții care ar putea fi afectate de vibrații; în acest sens se pot utiliza înregistrările existente sau rezultatele obținute din studii de zgomot și vibrații efectuate în mod special.o Clima: este important să fie prezentate condițiile de climă și microclimat (zile de îngheț și zăpadă/viscol, radiație solară, temperaturi foarte înalte, vânt, ceață, …) în raport cu constrângerile pe care le pot impune mai ales construcției proiectului și caracteristicilor de exploatare.o Fauna: importanța speciilor din diferite puncte de vedere cum ar fi cel taxonomic (număr semnificativ de specii și grupuri de organisme), ecologic (populații cu rol extrem de divers, capabile să asigure integritatea ecosistemelor), geografic (specii endemice), de protecție (elemente incluse în diferite categorii de conservare, în conformitate cu standardele naționale și internaționale), comportamente naturale sau ulterior dobândite, nocturne/ diurne (mobilitate/distanțe parcurse pentru vânat/ căutarea hranei, teama de om, atracția față de lumină ș.a.m.d.); zone importante pentru diferite stadii importante ale existenței biologice (reproducție, hrănire…);o Flora: se vor identifica sensibilitatea la praf, timpul necesar pentru refacerea completă a vegetației naturale distruse în perioada de construcție, copacii izolați ce urmează a fi afectați, etc.o Peisaj: trăsături valoroase, inclusiv caracteristicile acestora, ca de exemplu vizibilitatea la diferite ore sau perioade din an, traseele pitorești înregistrate pe hărți turistice sau menționate în ghiduri; acestea se prezintă numai dacă au relevanță pentru proiect, nu pur și simplu pentru că există date despre ele în literatura de specialitate. De exemplu: masive sau lanțuri muntoase aflate departe de traseul propriu-zis, dar care pot fi văzute de pe traseul noii căi ferate.Identificarea elementelor mediului construit și locuit trebuie să se refere la următoarele:o zone incluse în diferite categorii de folosință (pădure, terenuri agricole, industriale, comerciale, rezidențiale, recreative, protejate) o obiective publice și private izolate utilizate în scop rezidențial, comercial, industrial, recreativ sau social (proprietăți individuale de locuit, școli, terenuri de campare și alte terenuri de agrement inclusiv pentru elevi, spitale, parcuri zoologice, facilități pentru bătrâni)o orice alte obiective economice izolate, inclusiv depozite de deșeuri sau terenuri contaminateo alte bunuri materiale inclusiv de patrimoniu culturalPentru toate cele de mai sus: trebuie prezentate toate elementele necesare pentru a le facilita identificarea/ poziția în raport cu traseul căii ferate și poziția altor componente structurale: denumirea, distanța pe traseul căii ferate, coordonatele geografice etc.Ființe umane: datele se pot referi la teme precum locurile de muncă, concurența comercială, bunăstare, sănătate, ocupații, obiceiuri legate de agrement, dar numai dacă există o legătură directă/indirectă cu temele de transport; orice astfel de relație identificată trebuie descrisă. Trebuie să se evite tentația de a descrie alte aspecte din afara domeniului EIM, numai pentru că există date despre acestea.Identificare clară a ariilor naturale protejate, altele decât siturile Natura 2000.Siturile Natura 2000, deja desemnate sau propuse, dacă există, se vor prezenta separat, folosindu- se următoarele elemente principale: codul ROSPA…/ ROSCI…; denumirea; poziția indicată; suprafața ocupată; relația sitului (siturilor) cu poziția proiectului, respectiv dacă proiectul traversează, se învecinează sau se situează în afara sitului; în acest din urmă caz, distanța minimă dintre amprenta proiectului și limita sitului natural; speciile și habitatele de interes comunitar din perimetrul sitului. Se vor face mențiuni la Anexa ce conține Formularul Standard Natura 2000 al sitului. … 3.3.IMPORTANȚAImportanța componentelor mediului potențial afectate de proiect poate fi aceeași și deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al Raportului IM. Însă, dacă unele trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea pot fi descrise separat cu mai multe detalii. De exemplu: valoarea peisajului dintr-o anumită zonă a traseului de cale ferată, care este foarte importantă pentru economia locală/ regională au chiar națională. … 3.4.SENSIBILITATEEste important să se arate ce schimbări ar putea modifica semnificativ caracterul fiecărui factor de mediu, de exemplu:Păsările cuibăritoare ar putea părăsi zona datorită zgomotului?Construcțiile ar putea fi deteriorate de vibrații? … 3.5.SUFICIENȚA DATELOR"Suficiența" este considerată a fi existența unui volum suficient de informații în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului.Autoritatea competentă, titularul de proiect și, în final, elaboratorul raportului trebuie să se asigure că Raportul IM conține date suficiente. Criteriile de mai jos pot constitui un ghid util în acest sens:Sunt informațiile prezentate cele necesare pentru a identifica principalele efecte ce pot apărea?Sunt informațiile axate pe efectele probabile și semnificative?Certitudinea sau încrederea conferite de informații reprezintă o bună bază de evaluare a calității datelor. În practică, este mai probabil ca informațiile nesatisfăcătoare să se datoreze mai degrabă unor omisiuni decât unor inexactități.În cazul când totuși Raportul IM nu a putut furniza toate informațiile necesare cu privire la un anumit aspect, trebuie să se precizeze motivul și faptul că titularul de proiect este conștient că decizia va fi condiționată de furnizarea la o data ulterioară a informațiilor lipsă.Caseta 2. Exemplu de raport asupra florei și faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigațiilor într-o altă perioadă a anului┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Investigațiile in situ cu privire la floră și faună au fost efectuate în ││lunile noiembrie și decembrie, neputând fi identificate toate speciile ││prezente pe amplasament. Se va realiza o nouă investigație în perioada de ││primăvară-vară, pentru a identifica orice specie importantă. Detaliile de ││proiectare vor fi adaptate / modificate în funcție de rezultatul noilor ││investigații, astfel încât eventualele specii de floră și faună protejate să ││nu fie afectate de realizarea proiectului. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ … 3.6.LEGISLAȚIE APLICABILĂScopul acestei secțiuni este de a furniza o descriere a legislației naționale și europene, care conține cerințe relevante pentru evaluarea proiectului.Directivele EU, protocoalele și convențiile internaționale aplicabile sectorului transport rutier trebuie prezentate împreună cu legislația națională care le transpune/ ratifică și le implementează. Nu este suficientă o simplă listare a acestor acte legislative relevante.Trebuie furnizată o scurtă descriere a conținutului actului legislativ pentru a evidenția contextul și, de asemenea, comentariile/ notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerințelor legale.În plus, este imperativ necesar ca toate planurile și strategiile naționale, regionale și locale/ municipale relevante să fie clar identificate și să se precizeze relevanța și legătura dintre proiectul propus și acestea. Astfel, se evidențiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum și istoricul proiectului propus. …  … 4.EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Scopul acestui capitol este de a formula recomandări privind tratarea în ││Raportul IM a aspectelor legate de: ││ ││ descrierea potențialelor efecte semnificative asupra mediului cauzate de: ││ prezența proiectului, utilizarea resurselor naturale,emisiile poluante, ││ crearea de disconfort și eliminarea deșeurilor prezentarea metodelor de ││ prognoză utilizate pentru evaluarea efectelor asupra mediului ││ măsurile generale ce trebuie avute în vedere pentru prevenirea, reducerea,││ și, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra ││ mediului. ││ ││De remarcat că efectele potențiale și măsurile de prevenire/ reducere/ ││compensare sunt specifice sectorului, însă circumstanțele fiecărui proiect ││în parte vor determina volumul de detaliere pentru fiecare Raport IM. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘În continuare sunt prezentate câteva comentarii și recomandări cu caracter general.Domeniul de cuprindere al EIMEIM trebuie să se ocupe de toate activitățile implicate în realizarea proiectului. Nu este permisă amânarea efectuării EIM pentru niciuna dintre componentele proiectului (de exemplu: organizarea de șantier; zonele ce urmează a fi despădurite; carierele și/sau balastierele ce urmează a fi deschise pentru obținerea materiilor prime; construcția de drumuri tehnologice) din motiv că, fie nu se cunoaște locul exact pentru organizarea de șantier, fie că EIM se poate face separat pentru despăduriri sau cariere deoarece un astfel de proiect este inclus ca atare în ANEXA I sau II a Directivei EIM.Dacă într-adevăr nu a fost posibilă stabilirea locului de amplasare a organizării de șantier, amplasamentele disponibile trebuie totuși evaluate în EIM la fel ca și orice altă componentă a proiectului, iar în Raportul IM trebuie ca acestea să fie descrise, prezentându-se varianta optimă.Aceste amplasamente trebuie mai întâi identificate după niște principii de baza, având ca obiective cele menționate în continuare:o suficient de aproape de frontul de lucru pentru a se reduce pe cât posibil necesitatea transporturilor pe distanțe scurte (de muncitori, materiale, deșeuri, vehicule și echipamente de întreținere, etc.);o suprafață de teren suficientă pentru a permite efectuarea activităților planificate, dar strict limitată la necesar, pentru a reduce ocuparea (temporară a) terenului;o ușurința racordării la rețelele de utilități existente (electricitate, alimentare cu apă, canalizare);o reducerea interferențelor posibile cu mediul din vecinătate (viața localnicilor, activități agricole, arii naturale protejate, situri Natura 2000).Metode utilizate pentru prognozarea efectelor și standarde sau criterii în funcție de care se face evaluarea impactuluiPentru fiecare factor de mediu în cazul căruia nu există un standard de calitate în raport cu care să se facă evaluarea impactului, se recomandă menționarea criteriilor utilizate pentru evaluarea impactului. Pentru mai multă ușurință, acestea pot fi prezentate în format tabelar. Un exemplu în acest sens privește evaluarea impactului asupra bunurilor de patrimoniu cultural (sau caracteristicile de patrimoniu cultural) unde, în absența unor standarde de calitate prestabilite, au fost utilizate criteriile prezentate în Caseta 3.Caseta 3. Exemple de criterii de evaluare a impactului┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Nivelul de importanta ││ și natura impactului Criterii – doar în scop ilustrativ ││ potențial ││ ││ Impact negativ major Bunul cultural (caracteristicile) va fi complet ││ distrus sau afectat printr-o intervenție ││ ireversibilă asupra sa și/sau asupra peisajului ││ sau contextului înconjurător ││ ││ Impact negativ moderat Impactul include efecte indirecte asupra bunului ││ cultural (caracteristicile) și/sau asupra ││ peisajului sau contextului înconjurător al ││ acestuia, care nu aduc prejudicii mari ││ ││ Impact negativ minor Nu se poate preconiza niciun impact cunoscut sau ││ schimbare materială ││ ││ Impact pozitiv major Semnificația/starea de conservare culturală a ││ caracteristicilor și peisajului înconjurător se ││ vor îmbunătăți considerabil ││ ││ Impact pozitiv moderat Semnificația/starea de conservare culturală a ││ caracteristicilor și peisajului înconjurător se ││ vor îmbunătăți ușor ││ ││ Impact pozitiv minor Semnificația/starea de conservare culturală a ││ caracteristicilor și peisajului înconjurător se ││ vor modifica ușor astfel încât să fie mai bine ││ puse în valoare ││ │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Efecte semnificative asupra mediului ale proiectuluiÎn general, efectele potențiale și sursele/cauzele acestora (lucrări, acțiuni, materiale…) ca și impactul asociat lor sunt bine cunoscute; fiecare subcapitol numerotat de la 4.1 la 4.12 se ocupă de un factor de mediu pe care un proiect de cale ferată îl poate afecta potențial semnificativ și prezintă pe scurt care ar putea fi efectele respective.Se recomandă elaboratorilor raportului să nu descrie ce efecte pot apare în general datorită proiectelor de căi ferate, ci să prezinte în Raportul IM acele efecte care au fost într-adevăr identificate și evaluate pentru proiectul respectiv și cauzele care le pot genera datorită anumitor condiții specifice de pe amplasament și datorită caracteristicilor receptorilor identificați anterior, a programării activităților, aprovizionării cu materiale de construcție și așa mai departe.Dacă în faza de pregătire a proiectului au fost identificate efecte semnificative legate de un anumit factor de mediu datorită unor condiții specifice, iar proiectul a prevăzut măsuri de prevenire/ reducere/ compensare astfel încât să nu mai fie probabilă apariția acestor efecte, se recomandă insistent prezentarea efectelor și a condițiilor specifice respective precum și a măsurilor adoptate.Descrierea formelor de impactDescrierea formelor de impact face de obicei obiectul unei mai mari atenții decât oricare altă parte a Raportului IM. Claritatea metodei, limbajului și sensului exprimării au un rol vital în a explica precis și corect întreaga gamă de efecte. Descrierea trebuie să identifice în mod clar și consecvent aspectele cheie ale oricărei forme de impact (v. mai multe detalii în Caseta 4).Caseta 4. Forme de impact: aspecte esențiale┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Caracterul și durata impactului ││ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; Identificarea ││ receptorilor ce vor fi afectați, cu indicarea sensibilității și ││ însemnătății acestora; o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau ││ negativ al impactului; Evidențierea formelor de impact semnificativ ││ (pozitiv și negativ); o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; ││ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; ││ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung;││ Evidențierea formelor permanente de impact; o Indicare dacă impactul ││ este reversibil sau ireversibil ││ ││ Întinderea, amploarea și complexitatea ││ o Cuantificarea cantității sau intensității cu care se va schimba ││ caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului (de ex. În ce privește││ poluarea); o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi ││ afectate câteva, mare parte sau toate ariile) o Indicarea caracterului ││ transfrontieră al efectelor, dacă este cazul; ││ o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, ușoară, ││ observabilă sau semnificativă); ││ o Evidențierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale ││ caracterului factorului de mediu ││ ││ Consecințe ││ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; ││ Evidențierea formelor de impact reversibil; ││ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de ││ compensare; ││ o Evidențiere a cazurilor în care consecințele nu pot fi determinate │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Măsuri de prevenire/ reducere/ compensareMăsurile generale de prevenire/ reducere/ compensare corespunzătoare fiecărui tip de efect sunt descrise în subcapitolele 4.1 la 4.12. Dintre acestea, autorul raportului trebuie să le aleagă pe cele efectiv preconizate în cazul proiectului propus.Descrierea se face în cel mai concret mod posibil, corespunzător tipului de măsură. De exemplu:o Bariere fonice: tipul (perdea de vegetație, panouri fonoabsorbante, etc.), caracteristici (material, grosime, lungime, înălțime), poziționarea exactă pe traseu, ce obiectiv va fi protejat (inclusiv cele izolate)o Coridoare biologice: (numărul, poziția exactă, dimensiunile); Plase de protecție pentru tronsoanele de cale ferata ce traversează zone sensibile și componentele structurale (poziționare, specii de protejat, dimensiunile deschiderii, înălțimea, lungimea în km); Coridoare de dirijare a liliecilor și alte perdele de protecție pentru animale (poziționare, înălțime, lungime, specii de plante/ arbori utilizate)o Plantele utilizate în designul peisagistic și refacerea vegetației zonelor de la marginea căii, pantelor și taluzurilor: poziția exactă a plantărilor de astfel de specii, suprafețele/ lungimea segmentelor plantate, speciile utilizate și motivele alegerii lor (compatibilitate cu cerințele ecologice pentru anumite specii și condițiile climatice, geografice și edafice)o Reabilitarea sistemelor de irigații și/sau rețele noi și reabilitate de alimentare cu apă: trebuie să fie indicată localitatea plus caracteristicile tehnice și sociale/economice (suprafața irigată, populația aprovizionată, volumul anual asigurat etc.)În special în cazul proiectelor de construcții de noi căi ferate, este posibil ca proiectul să nu fi avansat prea mult în faza întocmirii raportului IM și ca atare să nu poată fi specificate măsurile de prevenire/ reducere/ compensare. În această situație, Raportul IM trebuie să conțină angajamentul titularului de proiect pentru stabilirea ulterioară a măsurilor corespunzătoare, variantele în acest sens fiind: întocmirea documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construcție (pentru măsurile ce urmează a fi luate în faza de proiectare în scopul reducerii efectelor ce pot apare în fazele de construcție și de exploatare), întocmirea și implementarea Planului de management de mediu pentru măsurile aplicabile în fazele de construcție și de exploatare, sau numai întocmirea și implementarea Planului de management al construcției.Măsurile de prevenire/ reducere/ compensare specificate trebuie să fie identificabile în devizul de materiale al proiectului și prezentate ulterior în Cererea de finanțare a proiectului inclusiv ca procent din valoarea proiectului al costului acestor masuri.┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Notă: În această secțiune nu sunt tratate efectele asupra mediului și ││măsurile de prevenire/ reducere/ compensare a impactului pentru construcția/ ││reabilitarea și exploatarea gărilor și a altor eventuale clădiri aferente ││proiectelor de cale ferată, care implică alimentarea cu apă menajeră, ││evacuarea apelor uzate și managementul deșeurilor ca în cazul oricărei alte ││construcții civile. Este însă obligatoriu ca ele să fie incluse în procesul ││EIM atât pentru fiecare structură în parte, cât și din perspectiva efectelor ││cumulate. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘4.1.SOLURI ȘI GEOLOGIE4.1.1.Efecte posibile ConstrucțieSchimbarea temporară a folosinței terenurilor (loturile ocupate de șantier, punctele de lucru și drumurile temporare de acces și de transport, gropile de împrumut, stocarea pământului vegetal și a rocilor din excavații pentru utilizare ulterioară în lucrări de peisagistică sau umpluturi etc.) și efectele sale cum ar fi deteriorarea profilului de solRedistribuirea încărcării geologice, modificarea stării de tensiune a masivelor, activarea alunecărilor de teren și eroziunii pantelorDegradarea solului în zona săpăturiloro Decopertarea și îndepărtarea solului vegetalo Compactarea soluriloro Eroziunea solului și alunecări de terenPoluarea solului și modificarea în continuare a calității solului sub acțiunea poluanților datorită:o Împrăștierii pe sol sau infiltrării de substanțe poluante ca urmare a evacuărilor necontrolate sau accidentale de hidrocarburi (uleiuri, lubrifianți, combustibili, vopsele, solvenți) pe amplasament și pe drumurile publice în urma utilizării și întreținerii mașinilor și echipamentelor;o Depunerii pe sol a pulberilor potențial contaminate cu alți poluanți atmosferici rezultați din săpături, traficul de transport, încărcarea și descărcarea materiilor prime etc.o Depunerii pe sol a substanțelor poluante [SO(2), NO(x) și metale grele]o Infiltrării în sol a levigatului din depozitele necontrolate de deșeuri și materiale de construcțieExploatareSchimbări permanente ale folosinței terenurilorDegradarea solului pe traseul caii, datorită scurgerii apelor meteorice pe taluzurile căii ferate și a lucrărilor de întreținerePoluări accidentale, incidentale și sezoniere a solului în urma împrăștierii și infiltrării de substanțe poluante ca urmare a accidentelor sau defecțiunilor (mai ales din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanțe utilizate la întreținerea căii. … 4.1.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareLimitarea suprafețelor de teren ocupate temporar sau permanentPrevederea în proiectul de cale ferată a facilităților de colectare și epurare mecanică a șiroirilor de pe taluzurile căii ferateMăsuri destinate prevenirii și controlului poluării: buna întreținere a echipamentelor de transport și construcție; manevrarea și transportul materiilor prime și materialelor din excavații; depozitarea temporară a stratului de sol vegetal decopertat și a rocilor din excavații numai în locurile special destinate și în condiții adecvate; managementul celorlalte deșeuri; respectarea traseelor prevăzute pentru transport în perioada de construcție. …  … 4.2.APA DE SUPRAFAȚA ȘI APA SUBTERANA4.2.1.Efecte posibileConstrucțieRedirecționarea temporară a cursurilor de apă, perturbarea temporară a altor elemente morfologice și/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) în special în zona unor structuri de apă precum poduri, podețe, viaducte de traversare și așa mai departe; de aici eventuale influente temporare asupra pânzei freatice; depinde de caracteristicile de proiectare ale structurii și/sau de metoda de construcție adoptată.Poluarea apelor de suprafața și contaminarea apei subterane cu modificarea calităților fizice, chimice și biologice datorita acelorași cauze descrise mai sus pentru soluri și a celor similare care afectează direct caracteristicile apei și implicit ale mediului acvatic.ExploatareDeviere permanentă a albiei cursului de apă, modificare permanentă a altor elemente morfologice și/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) și de aici influente asupra pânzei freatice (v. mai sus)Poluări accidentale, incidentale și sezoniere a apelor de suprafață și subterane cu substanțe poluante ca urmare a accidentelor sau defecțiunilor (mai ales din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanțe utilizate în timpul acțiunilor de întreținere/ intervenție asupra căii. Se vor face referiri inclusiv la soluția propusă pentru epurarea apelor în stațiile CF … 4.2.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareBunele metode de proiectare și construcție cu scopul de a limita/ restricționa activitățile ce conduc la modificarea / perturbarea cursurilor de apăMăsurile destinate prevenirii și controlului poluării atât în faza de construcție cât și în cea de exploatare sunt similare celor descrise la capitolul Sol și geologie. …  … 4.3.CALITATEA AERULUI4.3.1.Efecte posibileConstrucțiePoluare atmosferică datorită:Pulberilor potențial contaminate cu poluanți rezultați din săpături, încărcarea și descărcarea materiilor prime etc.Emisiilor de poluanți atmosferici proveniți din traficul mijloacelor de transport a materialelor și de la utilaje de construcție motorizate; acestea constau din emisiile de pulberi de la motoare diesel, NO(x), compuși organici volatili, monoxid de carbon și diferiți alți poluanți atmosferici periculoși, inclusiv benzen.ExploatareCurenții de aer generați de circulația trenurilor contribuie la antrenarea prafului, mai ales când viteza este mare. Însă acest efect depinde de caracteristicile infrastructurii feroviare și de caracteristicile solului din imediata vecinătate a terasamentului, este intermitent și nesemnificativ. … 4.3.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareReducerea emisiilor de gaze și de pulberi în perioada de construcție prin:o Inspecții tehnice auto la vehiculele de mărfuri și utilajele de construcțiio Aspersarea periodică cu apă în timpul transportului rutier a materialului excavat și spălarea cu apă a roților vehiculelor pentru diminuarea emisiilor de pulberio Controlul transportului materialelor de construcție vrac cu mijloace de transport auto și/ sau vagoane (în timpul construcției) la și de la locurile de depozitare a materialelor din săpăturio Controlul curățeniei pe carosabilul drumurilor utilizate în perioada de construcție … 4.3.3.Surse de impact rezultat din efectele unor măsuri de reducereDacă nu sunt atent controlate, stropirea cu apă și spălarea roților vehiculelor nu ar face decât să modifice modul de transport al pulberilor. Norii de praf (pana de poluare cu pulberi) vor fi înlocuiți de noroi în apa care se scurge pe taluzuri și care apoi poate bălti în zonele mai joase. …  … 4.4.ZGOMOT ȘI VIBRAȚII4.4.1.Efecte posibileEfectele negative legate de zgomot sunt practic cel mai important impact generat de proiectele feroviare.ConstrucțieCirculația vehiculelor motorizate și traficul și activitatea utilajelor de construcție vor genera zgomot ce poate afecta muncitorii, populația și animalele care staționează sau se deplasează în vecinătatea punctelor de lucru.Vibrațiile generate în faza de construcție din activități precum detonări, excavații, extracție de roci, fundarea diferitelor structuri, plantarea pilonilor, trafic greu, mai ales pe suprafețe denivelate, pot:o cauza într-o măsură diferită deteriorarea fațadelor și/sau structurii clădiriloro afecta mașinile sau echipamentele sensibile la vibrațiio cauza perturbarea activităților din vecinătatea sursei de vibrații, disconfort sau afectarea sănătății populațieiExploatareZgomotul generat de mișcarea trenurilor poate crea disconfort pentru populația din localitățile limitrofe, mai ales în cazul vitezelor mari de exploatare; zgomotul poate afecta și animalele din apropiere.Se consideră în general că vibrațiile din exploatare (vibrația terasamentului produsă de traficul feroviar) nu pot cauza vibrații structurale perceptibile la proprietățile amplasate în apropierea traseului de cale ferată. … 4.4.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareIncluderea criteriilor acustice în proiectarea căii:o Tipuri de căptușire a tuneluriloro Relația reciprocă dintre geometria liniei și terenul înconjurătoro Tipul și localizarea barierelor fonice ținând seama de elementele de micrometeorologie precum diferențele de intensitate a vântului, termoclinele și alte elementeo Geometria structurilor din zona înconjurătoareBarierele de protecție sonoră vor trebui apoi descrise în Raportul IM pe tipuri (perdea de vegetație, parapete etc.), caracteristici (material, grosime, lungime, înălțime), poziționarea exactă pe traseu, ce obiectiv va fi protejat (inclusiv cele izolate). Acestea vor fi detaliate atât pentru perioade de construcție cât și pentru perioada de exploatare. În anumite cazuri se pot propune măsuri de intervenție asupra receptorului (izolarea fonică a clădirilor).Includerea măsurilor adecvate în Planul de management al construcției:o Stabilirea programului de lucru (ore pe zi) în care se vor desfășura activitățile de construcțieo Organizarea traficului feroviar și/sau rutier de șantier în vederea: respectării limitelor de viteză pentru trenurile și mijloacele auto care circulă în apropierea zonelor rezidențiale, limitării frecvenței de traversare a zonelor rezidențialeo Prevederea și utilizarea unor bariere antifonice temporare acolo unde este cazulLimitarea impactului zgomotului provenit din trafic asupra zonelor rezidențiale din vecinătatea traseului căii ferate prin:o Stabilirea și controlul respectării limitelor de viteză pentru trenurile care circulă în apropierea zonelor rezidențialeo Efectuarea de măsurători de control al nivelului de zgomot feroviar în vederea adoptării măsurilor de corecție a poluării fonice excesiveo Instalarea de pereți antifonici noi pe traseul căii acolo unde este necesar (de remarcat că geometria structurilor din zona înconjurătoare se modifică în timp) …  … 4.5.CLIMĂ4.5.1.Efecte posibileEmisiile provenite de la vehiculele motorizate reprezintă o contribuție importantă la concentrațiile de CO(2) atmosferic și deci la încălzirea globală. De aceea, creșterea transportului feroviar este considerată o contribuție la reducerea emisiilor de CO(2) la nivel național. Nu este însă necesar ca acest aspect să fie tratat în EIM, câtă vreme efectul a fost analizat în studiul de fezabilitate.Condițiile climatice/meteorologice pot influența activitățile de construcție ca și pe cele de exploatare și întreținere; în acest capitol trebuie discutate asemenea influențe. De exemplu: diferențele de intensitate a vântului și termoclinele pot influența nivelul de zgomot prin refractarea undelor sonore; temperaturile foarte ridicate pot necesita limitări temporare ale vitezei pentru a preveni accidentele datorate dilatării șinelor; viscolele puternice pot cauza depuneri de zăpadă pe șine și tulburarea traficului feroviar. Consecințele temperaturilor prea mari sau prea scăzute, viscolelor și înghețului trebuie tratate prin măsuri adecvate de prevenire și reducere a impactului … 4.5.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareAsigurarea proiectării unui tip adecvat de cale ferata și poziționarea barierelor antifonice ținând seama de elementele de micrometeorologie precum diferențele de intensitate a vântului și termoclineleProgramarea activităților de construcție corelat cu caracteristicile elementelor climaticeInstalare de parazăpezi permanente sau temporareIncluderea de sisteme de monitorizare și avertizareÎntocmirea unor planuri adecvate pentru situații de urgență …  … 4.6.FAUNA4.6.1.Efecte posibileDispariția ireversibilă a faunei sedentare sau care se deplasează lent din perimetrul noului proiect și din toate zonele de acces, zona șantierului, zonele de operare a echipamentelor grele utilizate în construcție și săpături, depozitelor temporare de materiale generate din excavații, etc.Perturbări datorită activității generale, iluminatului pe timp de noapte, zgomotului și vibrațiilor din zonele de săpături/construcție ce pot tulbura mamiferele, păsările și reptilele aflate în vecinătatea acestor zoneFragmentarea habitatelor cu efectele sale ulterioare: împiedicarea recolonizării zonelor de către speciile care au dispărut pe plan local; restricționarea accesului la resurse disponibile sezonier sau răspândite pe suprafețe mari; divizarea unor populații continue mari în grupuri populaționale mai mici și mai izolate care la rândul lor devin vulnerabile la scădere endogamică (deprecierea vigorii și capacității de reproducere a urmașilor prin cosangvinizare); creșterea riscului de declin populațional și de disparițieModificarea habitatelor acvatice și/sau terestre datorită efectelor poluării sau schimbărilor morfologiceModificări de comportament: Multe specii nu vor mai traversa spațiile deschise din apropierea liniei ferate datorită amenințării răpitorilorCreșterea mortalității animalelor prin coliziune în traficStres cauzat de creșterea nivelului de zgomot și vibrații în rândul păsărilor, liliecilor și mamiferelor mici care pot chiar să părăsească zonele apropiate căii ferate … 4.6.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareMăsuri destinate atenuării efectelor directe asupra apelor de suprafață și subterane, solului, vegetației, calității aerului și măsuri de reducere a zgomotului (conform celor de mai sus)Asigurarea de coridoare biologice/ pasaje pentru deplasarea nestingherită a fauneiProiectarea de podețe de scurgere care să permită și utilizarea lor drept coridoare biologice pentru reptile și mamifere miciProiectarea de garduri laterale pe porțiunile în care se construiesc poduri noiLucrările de construcție să se desfășoare în afara sezonului de reproducere a animalelor protejate identificate în apropierea amplasamentului lucrărilor …  … 4.7.FLORA4.7.1.Efecte posibileEfecte directe constând din:o Dispariția ireversibilă a vegetației din perimetrul noului proiect și din toate zonele drumurilor de acces, organizările de șantier etc. (vezi capitolul Fauna de mai sus); tăierea sau scoaterea copacilor/arbuștilor izolați și distrugerea altor plantațiio Distrugerea potențială totală sau parțială a vegetației de pe amplasamentul noii căi ferate prin decopertarea solului, tăierea și defrișarea vegetației; distrugerea parțială a vegetației în cazul proiectelor de reabilitare de cale feratăEfecte indirecte provocate de: depunerea pulberilor pe sol și pe plante, expunerea la impurificare cu NO(X), modificarea calității solului și/sau apei subterane, modificări ale nivelului și/sau calității apei din pânza freatică, scurgere de poluanți, scurgeri de carburant și deversări din fluxurile de evacuare, accidente care pot cauza distrugerea vegetației de pe terasament. … 4.7.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareMăsurile de mai sus destinate prevenirii și reducerii efectelor asupra solului, apelor de suprafață și subterane și calității aerului și cele pentru prevenirea și reducerea numărului de accidente și incidente în timpul construcției și în traficul de serviciuMăsurile specifice de protecție a vegetației în etapele de construcție și exploatare, precum:o conservare maximă a vegetației arboricole (salvarea cât mai multor arbori și arbuști de la tăiere în zonele de lucru),o îmbrăcarea arborilor și arbuștilor cu plase protectoare și stropirea lor cu apă pentru spălarea prafului depusRefacerea în cât mai mare măsură a vegetației în zonele afectateStârpirea promptă și eficientă a oricărei răspândiri ulterioare a speciilor invazive. …  … 4.8.ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 20004.8.1.Efecte posibile; Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareDacă în "zona de influență" a proiectului există arii naturale protejate altele decât cele desemnate sau propuse a fi desemnate ca situri Natura 2000, se vor prezenta efectele asupra habitatelor naturale și altor specii protejate de floră și faună din fiecare astfel de arie naturală protejată. Pentru identificarea efectelor potențiale și a măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare, a se vedea secțiunile 4.6 și 4.7 de mai sus.În cazul când, potrivit art. 9(1) al OM 135/2010, proiectul a fost evaluat inițial că intră sub incidența prevederilor art. 28 al OUG nr. 57/2007 (respectiv prevederile referitoare la impactul asupra siturilor Natura 2000), pe lângă efectele potențiale și masurile de prevenire/ reducere (pentru identificarea acestora, a se vedea din nou secțiunile 4.6 și 4.7 de mai sus), Raportul IM trebuie să prezinte și o descriere a etapelor procedurii de evaluare adecvată (EA) parcurse și a rezultatelor acestora.Se menționează că recomandările metodologice pentru evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000 sunt cuprinse în Ghidul metodologic privind prevederile art. 6(3) și (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE, a cărui variantă adaptată a fost aprobată prin Ordinul MMP nr. 19 /13 ianuarie 2010, astfel încât prezentul ghid nu își propune să repete aspectele descrise în Ghidul metodologic respectiv. Se reamintește doar faptul că, dacă se ajunge la etapa 4, în loc de „măsuri de compensare” se folosește termenul de „măsuri compensatorii” care au un regim special.În ce privește etapele procedurale, acestea se regăsesc atât în Ordinul MMP nr. 19/2010 cât și în Ordinul MMP nr. 135/2010. Agențiile pentru protecția mediului sunt responsabile pentru parcurgerea etapelor procedurii de evaluare adecvată conform competențelor stabilite prin Ordinul MMP nr. 135/2010.În cadrul acestui ghid se reamintesc o serie de elemente în legătură cu rezultatele fiecărei etape procedurale parcurse deoarece acestea trebuie să se regăsească în Raportul IM.Procesul efectuat în etapa de încadrare, prin care se identifică impactul potențial al proiectului asupra fiecărui sit Natura 2000 și se analizează dacă impactul negativ poate fi semnificativ, presupune completarea unei liste de control care înglobează practic concluziile autorității competente pentru protecția mediului. În urma parcurgerii etapei de încadrare pot apărea două situații complet diferite:Prima situație: autoritatea competentă pentru protecția mediului (AC) consideră că impactul potențial al proiectului asupra sitului (siturilor) Natura 2000 nu este semnificativ și nu este necesară evaluarea adecvată (EA).Decizia de încadrare emisă de AC trebuie să fie justificată pe baza concluziilor detaliate din control.Pentru proiectele ce necesită finanțare UE, aceste justificări urmează să fie utilizate la întocmirea Declarația NATURA 2000.Se recomandă ca în Raportul IM să se utilizeze justificările respective prezentându-se următoarele:În ce fel a fost aplicat principiul precauției, respectiv:o dacă decizia autorității competente că proiectul nu este susceptibil a avea efecte semnificative asupra sitului (siturilor) Natura 2000 a fost luată pe baza concluziilor detaliate din lista de control. sauo dacă a fost necesară o evaluarea inclusiv prin solicitarea de informații suplimentare bazate pe cele mai bune date științifice din teren și verificate prin vizite de amplasament;În cazul ii) trebuie prezentate următoarele:o Sursele utilizate pentru identificarea impactului;o Descrierea formelor de impact identificate;o Evaluarea semnificației efectelor: ce indicatori ai semnificației au fost utilizați și cum au fost aplicați la proiect și la sit(uri), inclusiv investigații ulterioare mai aprofundate efectuate; cum a fost analizată combinarea cu alte planuri sau proiecteNota: În multe țări, autoritatea competentă utilizează un așa-numit "raport de încadrare" pentru a lua decizia în cazul ii). Raportul de încadrare este elaborat de specialiști externi/evaluatori acreditați.Se recomandă anexarea unui exemplar al Deciziei de încadrare și al Listei de control.SITUAȚIA a doua: autoritatea competentă concluzionează că sunt probabile efecte semnificative, sau că nu există suficientă certitudine pentru a trage o altă concluzie și solicită continuarea cu etapa de Evaluare adecvată (EA).În această situație, studiul EA (care este efectuat de un evaluator acreditat conform cerințelor legislației naționale) trebuie să analizeze "impactul proiectului … (singur sau în combinație cu alte proiecte sau planuri) asupra integrității sitului Natura 2000…. din punct de vedere al obiectivelor de conservare ale sitului și al structurii funcțiunii sale".Raportul IM trebuie să prezinte sumarul / concluziile studiului de Evaluare adecvată care să reflecte analiza impactului proiectului inclusiv din punct de vedere al obiectivelor de conservare ale sitului și al structurii și funcțiunilor sale. Se recomandă ca acest sumar să conțină:o Efectele adverse ale proiectului asupra sitului (siturilor) Natura 2000, dacă este cazul.o Explicații privind modul în care aceste efecte vor fi evitate prin măsuri de prevenire/ reducere;o Calendarul stabilit și mecanismele identificate prin care vor fi asigurate, implementate și monitorizate măsurile de prevenire/ reducere; o Concluziile AC: dacă proiectul poate continua sau dacă trebuie să se parcurgă etapa a treia (Evaluarea soluțiilor alternative).Dacă procesul a continuat cu etapa a 3-a (Evaluarea soluțiilor alternative) și apoi cu etapa a 4-a (Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții alternative și când impactul negativ persistă), completările corespunzătoare la studiul de evaluare adecvată se includ în raportul studiului de evaluare adecvată (Raportul EA).În Raportul IM se prezintă:o sumarul completărilor aduse la studiul EAo decizia justificată luată de autoritatea competentă la încheierea fiecărei etape.De remarcat că în dosarul Raportului IM se include separat raportul studiului de evaluare adecvată (Raportul EA).Trebuie, de asemenea, subliniat că, pentru proiectele ce necesită finanțare UE, concluziile studiului de evaluare adecvată urmează să fie inserate în Declarația Natura 2000. …  … 4.9.FIINȚE UMANE4.9.1.Efecte posibilePerturbare, disconfort și risc crescut de boli respiratorii transmise pe calea aerului pentru populație și muncitori în fazele de construcție și exploatare, datorate zgomotului, vibrațiilor și poluării atmosferice Efectele sociale cu caracter pozitiv datorate îmbunătățirii condițiilor de transport (reducerea timpului de navetă, a congestionărilor de trafic și accidentelor de circulație) care pot influența și ele dezvoltarea economică a zonei. … 4.9.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareReducerea riscurilor pentru sănătate la locul de muncă și în zonele rezidențiale învecinateo Măsuri tehnice: utilizarea unor utilaje/ echipamente noi, foarte eficiente și fiabile în construcțiio Măsuri organizatorice: introducerea unei mai bune organizări a muncii – trasee strict delimitate pentru utilajele de construcții, program și calendar de lucrăriReducerea riscurilor pentru sănătatea publică din punct de vedere al poluării foniceo Măsurare efectivă a poluării fonice după punerea în exploatare a proiectuluio Introducerea de noi măsuri de reducere a zgomotului adaptate la rezultatele monitorizării …  … 4.10.PEISAJ4.10.1.Efecte posibileEfectele asupra structurii fizice și esteticii peisajului depind de schimbările de scară și dimensiuni introduse prin structurile proiectului comparativ cu caracteristicile peisajului existent (înălțime, dimensiuni în plan și omogenitate)Efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori: persoane care locuiesc în așezări locale – receptori mai sensibili datorită expunerii permanente la proiect după construcția lui; receptori mai puțin sensibili.Fiecare tip de impact și nivelul de însemnătate al acestuia poate fi diferit și trebuie evaluat pe diferite tronsoane ale proiectului în raport cu caracteristicile inițiale ale peisajului și probabilitatea prezenței receptorilor. … 4.10.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareIncluderea în proiectul de cale ferată a considerentelor de amenajare peisagistică, de exemplu legat de ecranarea zgomotului sau plantarea taluzurilor și pantelor; trebuie determinată poziția exactă a plantărilor, suprafețelor/lungimii segmentelor plantate, speciile utilizate pe baza compatibilității cu cerințele ecologice pentru anumite specii și cu condițiile climatice și edafice)Propunerea de măsuri pentru punerea în evidență a peisajelor cu valoare deosebită aflate în raza vizuală a utilizatorilor traseului căii ferate.Caseta 5. Exemplu de metodologie de evaluare a impactului vizual și asupra peisajului┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Ca efecte vizuale și asupra peisajului pentru traseul preferat se vor ││evalua efectele detaliate ale traseului asupra peisajului receptor. ││ ││ Se va defini și utiliza în evaluare o zonă de influență vizuală. Vor fi ││apoi evaluate diferitele elemente de peisaj din această zonă pentru a se ││defini efectele. Se va evalua impactul schemei propuse din punct de vedere ││al efectului asupra caracterului peisajului și al impactului vizual. ││ ││ Scopul evaluării traseelor preliminare a fost cel de a determina traseul ││coridorului care prezintă cel mai redus impact vizual și asupra peisajului. ││Un element esențial al acestei etape a evaluării a fost diferența dintre ││impactul asupra peisajului și cel vizual. Acestea sunt definite după cum ││urmează: ││ ││Impact asupra peisajului: ││ Efectele asupra peisajului sunt definite ca schimbări ale structurii, ││caracterului și calității peisajului și ca: ││ o Efecte directe asupra unor elemente specifice de peisaj ││ o Efecte mai subtile asupra formei generale a peisajului, caracterului ││ distinctiv în plan regional și local al acestuia ││ o Efecte asupra peisajelor desemnate, zonelor cu valoare estetică sau ││ de conservare. ││ ││Impact vizual: ││ Impactul direct al unui anumit proiect asupra priveliștilor ││ Reacțiile potențiale ale privitorilor, locul și numărul acestora ││ Impact asupra valorii vizuale ││ ││ În evaluarea inițială, impactul vizual și asupra peisajului se analizează ││împreună iar traseul selectat este cel care a rezultat ca optim din punct de ││vedere al peisajului pe cea mai mare parte a lungimii sale. Alegerea acestui ││traseu s-a bazat pe efectele generale asupra peisajului și nu pe efectele ││specifice. Evaluarea traseului selectat se va axa pe efectele specifice ││vizuale și asupra peisajului ale acestui traseu. Aceste efecte sunt măsurate ││după cum urmează: ││ 1. Efectele vizuale ale schemei construite, fără plantări peisagistice ││ sau împăduriri. Aici sunt incluse efecte vizuale speciale asupra ││ locuințelor, zonelor de valoare și zonelor cu peisaj important. ││ 2. Enumerarea și evaluarea tuturor zonelor de însemnătate peisagistică și ││ a receptorilor sensibili de pe traseu ││ 3. Aproximare a efectelor vizuale ale proiectului la cinci și la douăzeci ││ de ani după punerea în exploatare. Aceasta permite o estimare a ││ calității ameliorative a lucrărilor de amenajare propuse ││ 4. Interacțiunea peisajului cu alți parametri, în special de patrimoniu ││ cultural, floră și faună. În această secțiune se vor examina ariile cu ││ peisaj istoric și peisaje de importanță ecologică, din punct de vedere ││ al efectelor pe care le va avea traseul asupra naturii contextuale a ││ anumitor arii. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ …  … 4.11.PATRIMONIU CULTURAL4.11.1.Efecte posibileCa și în cazul altor proiecte majore care presupun săpături, există riscul descoperirii unor obiective de patrimoniu arheologic încă necunoscuteCreșterea agresivității chimice a aerului atmosferic ca și vibrațiile pot influența mediul construit, inclusiv monumentele arhitectonice și arheologice┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ În înțelesul dat de Convenția pentru protecția patrimoniului arhitectural ││european, Granada, 1985 (ratificată de România prin Legea nr. 157/1997), ││expresia "patrimoniu arhitectural" desemnează următoarele proprietăți ││permanente: ││ ││ 1. Monumente: lucrări de arhitectură, lucrări de sculptură și pictură ││ monumentală, elemente sau structuri de natură arheologică, inscripții, ││ peșteri locuite și combinații de trăsături care reprezintă o valoare ││ universală deosebită din punct de vedere al istoriei, artei sau științei││ ││ 2. Grupuri de clădiri: grupuri de construcții separate sau interconectate ││ care, datorită arhitecturii, omogenității sau locului ocupat în peisaj, ││ sunt de valoare universală deosebită din punct de vedere al istoriei, ││ artei sau științei. ││ ││ 3. Situri: lucrări umane sau combinate ale naturii și omului și zone, ││ inclusiv situri arheologice, de valoare universală deosebită din punct ││ de vedere al istoriei, artei sau științei │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ … 4.11.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareSunt incluse măsurile necesare pentru a asigura protecția unor astfel de obiective în condițiile legii.Caseta 6. Exemple de patrimoniu cultural┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Tipul arhitectonic Exemple – numai pentru ilustrare ││ ││ Vernacular rural și urban Clădiri de fermă, vile, case ││ Industrial Mori, fabrici de bere, distilerii ││ Transporturi Poduri rutiere, de cale ferată, canale, ecluze ││ Ecleziastic Biserici, capele, cimitire ││ Conace Conace, porți de intrare, cabane ││ Maritim Porturi, cheiuri ││ Monumente Troițe, plăci comemorative, statui, monumente ││ istorice │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ …  … 4.12.BUNURI MATERIALE (DIFERITE DE PATRIMONIUL CULTURAL)4.12.1.Efecte posibileEvaluarea trebuie să se refere la orice efecte potențiale altele decât exproprierea, între care:– Efecte directe datorate accidentelor în fazele de construcție și exploatare, care duc la distrugerea sau deteriorarea respectivelor bunuri … – Efecte indirecte, ca de exemplu: asupra surselor individuale de alimentare cu apă (ce pot fi afectate de modificările nivelului sau calității pânzei de apă freatice); asupra resurselor materiale pentru activități agricole (reducerea resurselor de apă, deteriorarea rețelelor de irigații) și/sau asupra culturilor; asupra serelor, dacă există, prin depunerile de pulberi; asupra construcțiilor (pagube provocate de vibrații, agresivitate chimica atmosferică generată în timpul perioadei de construcție, degradarea fațadelor datorită depunerilor de praf) … Trebuie menționat de asemenea impactul pozitiv, ca de exemplu creșterea turismului și a cantităților de mărfuri și alte bunuri transportate. … 4.12.2.Măsuri potențiale de prevenire/ reducere/ compensareMăsurile obișnuite de prevenire a accidentelorMăsuri destinate prevenirii și reducerii efectelor directe asupra calității apei și apei subterane și soluluiEventual, măsuri de compensare a efectelor indirecte, cum sunt cele de refacere a sistemelor de irigații și de realizare de rețele noi și reabilitate pentru alimentarea cu apă …  … 4.13.EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE CELE SUSMENȚIONATE4.13.1.Evaluarea efectelor cumulativeConceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonării dintre diferite proiecte. Este necesar un nivel de evaluare mai larg pentru a putea identifica pe deplin, înțelege și evalua efectele care apar din combinarea sau cumularea mai multor proiecte de dezvoltare.Evaluarea impactului cumulat poate fi tratată cel mai adecvat la nivel strategic și nu prin EIM la nivel de proiect. Însă impactul cumulat este foarte relevant în cazul EIM pentru proiecte feroviare și este specificat în Directiva EIM (Anexa IV(4)) ca aspect ce trebuie tratat.Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul EIM pentru un proiect feroviar este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spațial acolo unde este cazul, respectiv de a analiza cumularea de efecte generate de cauze similare prin toate proiectele/activitățile ce urmează să se desfășoare în același timp cu proiectul în cauză și în aceeași zonă de influență. Trebuie culese informații despre aceste alte proiecte/ activități, de exemplu din planurile de dezvoltare existente deja supuse sau nu procedurii SEA. Această abordare trebuie să fie clar identificată în EIM.De exemplu, zgomotul și praful generate de activitățile de excavații și transportul materialului excavat în proiecte adiacente s-ar putea cumula în cazul în care perioadele de lucru sau traseele de deplasare coincid. Nu sunt întotdeauna necesare studii detaliate în acest sens, putând fi suficientă judecata experților ținând seama de toate premisele și raționamentele necesare. Trebuie identificate aici și prezentate pe scurt orice alte proiecte și/sau activități planificate să fie construite/ date în exploatare în paralel cu proiectul evaluat, ale căror "zone de influență" se suprapun total sau parțial cu cea a proiectului evaluat. … 4.13.2.Interacțiunea celor susmenționateInteracțiunile țin de reacțiile dintre efectele unui proiect (reacția pe care efectele asupra unui factor de mediu o poate avea asupra unui alt factor de mediu, sau efecte secundare) și de relațiile dintre efectele identificate la o categorie de impact și cele identificate la o altă categorie.Luarea în considerare a interacțiunilor oferă ocazia analizării impactului general al unui proiect care poate nu este aparent, mai ales dacă EIM tratează separat (prin experți diferiți) fiecare factor de mediu în parte.Câteva exemple de reacții și relații în contextul unui proiect CF sunt prezentate în Caseta 7 de mai jos.Caseta 7. Exemple de interacțiuni potențiale┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Subiect Interacțiune cu Interacțiuni / relații │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Aer Ființe umane Calitatea aerului este importantă atât la ││ nivelul comunității locale cât și la scara ││ națională/ globală. În contextul proiectului ││ propus, principalele aspecte sunt legate de ││ pulberile (rezultate atât în faza de ││ construcție cât și în cea de operare) și ││ emisiile de poluanți gazoși și impactul ││ acestora asupra comunităților și rezidenților ││ din zona adiacentă. ││ ││ Flora și Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora și fauna. ││ ││ Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor││ de suprafață din zona de influență a ││ proiectului. ││ ││ Bunuri materiale Deprecierea calității aerului cauzată de ││ emisiile de pulberi poate afecta exploatațiile ││ agricole din vecinătatea proiectului mai ales ││ în etapa de construcție. │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Zgomot Ființe umane Receptorii sensibili localizați aproape de ││ proiect pot fi afectați de creșterea ││ intensității și duratei zgomotului. ││ ││ Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă. ││ ││ Bunuri materiale Bovinele (ca și alte animale) sunt cunoscute ca││ sensibile la episoadele bruște de zgomot ce pot││ apare în timpul construcției. │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin ││ construirea de berme peisagistice și acoperirea││ acestora cu vegetație; la rândul său vegetația ││ va contribui la reducerea impactului asupra ││ calității aerului prin absorbția de CO(2) și ││ eliberarea de oxigen. ││ ││ Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin ││ construirea de berme peisagistice și acoperirea││ acestora cu vegetație; la rândul lor, acestea ││ vor contribui la reducerea impactului generat ││ de zgomot. │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Un capitol separat pe această temă poate fi introdus spre sfârșitul Raportului IM. Se recomandă prezentarea sub formă de matrice. Pentru ușurința înțelegerii, modul de completare a matricei este ilustrat în Figura 2 numai cu privire la interacțiunile descrise în Caseta 7.Figura 2. Exemplu de matrice a interacțiunilor relațiilor dintre diferite forme de impact*Font 9*┌──────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬────────┬─────────┐│Matrice a relațiilor │Soluri și│ Apa și │Calitatea│ Zgomot │ │ │ │ │ │ Patri- │ ││reciproce │geologie │ apa │ aerului │ și │Climă │Faună │Floră │Peisaj │ Ființe│ moniu │ Bunuri ││ │ │subterană│ │vibrații│ │ │ │ │ umane │cultural│materiale│├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Soluri și geologie │░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Apa și apa subterană │ │░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Calitatea aerului │ │ │░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Zgomot și vibrații │ │ │ │░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Climă │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Faună │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Floră │ │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Peisaj │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░│ │ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Ființe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░│ │ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Patrimoniu cultural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░│ │├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤│Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│└──────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴────────┴─────────┘ … 4.13.3.Sinteza formelor de impact, măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare, impactului rezidualAceastă sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care să ofere o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului.În cazul unor proiecte precum cele de transport, în care formele de impact pot diferi pe diferite porțiuni ale traseului, se recomandă să fie prezentate și rezultatele privind impactul asupra zonelor înconjurătoare ale fiecărei componente structurale.Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include și caracteristicile impactului: amploarea și însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată și receptorii), natura (direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariție, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de prevenire/ reducere/ compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al măsurilor respective și al monitorizării, impactul rezidual. …  …  … 5.PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU5.1.SCOPUL ȘI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)5.1.1.Când este necesar PMM?Directiva EIA nu prevede în mod explicit elaborarea unui PMM. Cu toate acestea, elaborarea și includerea unui astfel de plan este recunoscută ca bună practică internațională și solicitată în mod special pentru proiectele cofinanțate din surse externe. … 5.1.2.Obiectivele generale ale PMMÎntre obiectivele unui PMM trebuie să figureze:Asigurarea conformării cu prevederile și ghidurile formulate de autoritățile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, național și/sau internațional.Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru ca scara activităților prevăzute de PMM să corespundă însemnătății efectelor proiectului.Verificarea performanțelor de mediu prin informații privind impactul pe măsura producerii acestuia. Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM.Răspuns la evenimente neprevăzute.Asigurare de feedback pentru o îmbunătățire continuă a performanței de mediu. … 5.1.3.Domeniul principal de cuprindere al unui PMMPentru a se realiza aceste obiective, domeniul general de cuprindere a PMM trebuie să conțină următoarele:Definirea obiectivelor de management al mediului, obiectivele de realizat pe durata de existență a proiectului (respectiv de pre-construcție, construcție, operare, dezafectare) pentru a evidenția beneficiile și minimiza efectele adverse asupra mediului.Descrierea acțiunilor de detaliu necesare pentru a realiza aceste obiective, inclusiv modul în care vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de acțiuni, termene de implementare, cu ce resurse, cu ce monitorizare/ verificare și la ce nivel de performanță sau țintă ce calitate. Trebuie de asemenea prevăzute mecanismele prin care se va răspunde modificărilor în implementarea proiectului, situațiilor de urgență, evenimentelor neprevăzute și procesele de aprobare corespunzătoare.Clarificarea structurilor instituționale, a rolurilor, comunicării și proceselor de raportare necesare ca parte a implementării PMM.Descrierea legăturii dintre PMM și cerințele legiferate aferente.Descrierea cerințelor de ținere a evidențelor, raportare, analiză, auditare și actualizare a PMM. …  … 5.2.CONȚINUTUL ȘI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)Formatul trebuie adaptat circumstanțelor elaborării PMM și cerințelor cărora acesta trebuie să le răspundă. Nivelul de detaliere al PMM poate diferi de la câteva pagini pentru un proiect cu riscuri reduse de mediu asociate proiectului la un document substanțial în cazul proiectelor complexe la scară mare cu riscuri potențiale însemnate pentru mediu și cu diferențe între diferitele etape de realizare a proiectului.În secțiunile următoare este prezentată o imagine de ansamblu asupra informațiilor pe care este recomandabil ca PMM să le conțină. De observat că la punctele 1, 2 și 5 se pot introduce, în schimb, referințe la secțiunile relevante din Raportul IM în care sunt incluse informațiile respective.1.Privire generală asupra activității propuse și a contextului localScurt rezumat al:proiectului propus și al activităților de construcție sau exploatare pe care le presupune;mediul biofizic, economic și social;managementul local al mediului, contextul juridic și de planificare relevant pentru PMM. … 2.Sumarul formelor de impact asociate cu activitatea propusăSe vor prezenta în rezumat formele negative și pozitive de impact asociate proiectului propus, în special cele care prezintă efecte de însemnătate medie și ridicată și pentru care au fost propuse măsuri de prevenire/ reducere/ compensare. … 3.Politicile și angajamentele de mediu asumate de propunătorul proiectului și/ sau impuse prin actul de reglementareSe vor prezenta în rezumat politicile, ghidurile și angajamentele existente asumate de propunătorul proiectului în ceea ce privește sănătatea, siguranța și mediul. … 4.Mecanisme instituționale: roluri și responsabilitățiSe vor defini clar responsabilitățile în acțiunile de management conținute în PMM și se vor clarifica mecanismele de coordonare între actorii cu diferite roluri implicați în implementare. … 5.Prevederi juridiceSe vor identifica legislația, standardele, ghidurile și autorizațiile necesare sau licențele aplicabile proiectului și legate de activitățile de management specificate în PMM. … 6.Programul de implementareSe vor prezenta obiectivele de realizat prin PMM și acțiunile de management ce trebuie implementate în vederea atenuării efectelor negative și accentuării beneficiilor proiectului. Se vor specifica clar responsabilitățile, monitorizarea, criteriile/ țintele și calendarul de implementare și raportare.Programul de implementare este nucleul PMM și trebuie să conțină o descriere a următoarelor:ObiectiveAcțiuni de managementResponsabilități aferente acțiunilor identificateMonitorizareRaportareSpecificații privind performanța (respectiv criterii și ținte)Termenele de implementare/ raportarePMM trebuie să arate obiectivele generale ce trebuie atinse prin managementul activităților proiectului și al surselor de risc. Aceste obiective se bazează pe gestionarea impactului asupra mediului, între altele prin procedura EIM, și specifică ce se dorește să se realizeze în mod specific prin minimizarea efectivă a impactului negativ și amplificarea celui pozitiv.Programul de implementare este adeseori prezentat în format tabelar, pentru fiecare sector de cale ferată, în funcție de caracteristicile amplasamentului și proiectului. Un exemplu este prezentat în Figura 3 (pag. 39).Acțiunile de management, sunt acțiuni fezabile, practice și eficiente economic și care trebuie implementate în vederea atingerii obiectivelor descrise anterior. Aceste acțiuni se bazează pe acțiunile de prevenire sau reducere identificate în EIM și pe informațiile suplimentare ce pot apărea după finalizarea EIM. În PMM trebuie specificat programul de implementare a acțiunilor de management, cu următoarele informații: cine, când, cum și ce resurse trebuie alocate. Adeseori se omite accentuarea impactului pozitiv al unui proiect și este important ca PMM să conțină acțiuni clare în acest sens, de exemplu pe baza recomandărilor din EIM.În cadrul implementări acțiunilor de management, se vor întocmi de către antreprenor și/ sau subcontractanți Declarațiile de metodă. Aceste declarații trebuie să specifice în ce mod vor gestiona aceștia formele potențiale de impact asupra mediului în sensul cerințelor exprimate în PMM și, dacă este cazul, cele mai bune practici de mediu, precum și modul în care vor asigura realizarea obiectivelor PMM.Caseta 8. Cerințe pentru a stabili dacă acțiunile de management sunt clar definite┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Acțiunile de management definite adecvat trebuie să satisfacă următoarele ││cerințe principale: ││ Să fie în scris: Acțiunile de management trebuie stipulate în scris, ││aceasta forțând semnatarii să gândească atent fiecare acțiune. ││ Să indice data: O acțiune de management trebuie să indice un termen ││specific până la care trebuie implementată acțiunea. ││ Să fie specifică riscului sau impactului: Fiecare acțiune de management ││trebuie să fie legată de un impact specific (pozitiv sau negativ) sau de un ││risc pentru mediu și să fie formulată în termeni specifici și nu în general. ││ Să fie specifică în timp și spațiu: Trebuie să se indice condițiile în ││care se aplică acțiunea de management (în mod continuu sau numai în caz de ││contingență). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) și locul ││aplicării acțiunii de management. ││ Să fie măsurabilă: Acțiunile de management trebuie definite cantitativ, ││dacă este posibil. Trebuie deci stabilit un standard față de care să poată ││fi determinată performanța. Obiectivele și țintele acțiunii de management ││trebuie formulate în mod clar. ││ Să fie realizabile: Acțiunile de management trebuie să fie realiste, ││fezabile și deci realizabile; ││ Să fie rezonabile: O acțiune de management trebuie să poată fi ușor de ││implementat în termenul și cu constrângerile bugetare ale proiectului. ││ Să aibă loc la timp: Trebuie puse în practică măsuri care să coincidă ││temporar cu activitățile specifice ale proiectului. ││ Să poată fi înțelese: Acțiunile de management trebuie descrise simplu, ││folosind un limbaj clar, netehnic, ori de câte ori este posibil. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Responsabilitățile trebuie identificate în mod clar pentru diferiții actori implicați în implementarea acțiunilor de management și monitorizare.Se vor prezenta programe de monitorizare pentru a se putea determina eficacitatea acțiunilor de management și înțelege impactul rezidual real al activităților de construcție/exploatare asupra mediului.Aceste programe de monitorizare (de ex. monitorizarea zgomotului sau monitorizarea accidentelor la animale) pot fi definitivate prin consultare între specialiști, propunătorul proiectului și factorii interesați relevanți, în funcție de complexitatea monitorizării necesare. Dacă sunt necesare programe de monitorizare, acestea trebuie concepute în mod pragmatic și implementabil. Pe cât posibil, se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca acțiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, în cazul depășirii valorilor de referința sau valorilor limită de performanță acceptate.Programul de monitorizare poate cuprinde trei aspecte principale:Măsurarea situației de bază: Aceasta trebuie să se facă înainte de începerea proiectului sau activității, pentru a se putea determina nivelul și starea parametrilor mediului înainte de apariția efectelor asociate proiectului sau activității.Monitorizarea impactului (sau performanței): Această monitorizare trebuie să fie continuă pe toată durata ciclului de existență a proiectului și trebuie implementată pentru a asigura menținerea impactului asupra mediului la nivelul prognozat și realizarea țintelor de performanță stabilite.Monitorizarea conformării: Această monitorizare trebuie implementată pentru a stabili dacă măsurile de prevenire/ reducere/ compensare prevăzute au efectul preconizat și urmărit. Această monitorizare se face periodic, termenele variind de la un proiect la altul. Ea trebuie utilizată pentru a verifica dacă nivelul parametrilor specifici de mediu respectă legile, reglementările, standardele sau ghidurile aplicabile, după caz. Programul trebuie să prevadă măsuri de remediere ce pot fi implementate efectiv în cazul neconformării – respectiv atunci când măsurile de prevenire/ reducere/ compensare nu sunt adecvate sau când impactul a fost subestimat în EIM.Acțiunile de management și monitorizarea vor trebui să ia în considerare următoarele trei scenarii:Operare normalăSituații anormale (de ex. planificarea închiderii parțiale sau totale a circulației pentru lucrări de întreținere)Situații de urgență (de ex. datorită producerii unor accidente/ incidente).Un exemplu de Program de monitorizare este prezentat în Figura 4 (pag. 40).Specificațiile privind performanța (ex. criterii sau ținte) trebuie stabilite pentru fiecare acțiune de management sau activitate de monitorizare, pentru a evalua dacă acțiunile au avut eficacitate. Specificațiile legate de performanță pot fi stabilite pe baza nivelului la care trebuie să rămână o anumită condiție de mediu (ex. habitat pe o porțiune a amplasamentului ce nu trebuie perturbat), sau pe nivelul la care trebuie readusă starea mediului (ex. refacerea habitatului), sau pe limitele stabilite prin lege sau de comun acord (ex. standarde privind nivelul de zgomot), sau nivelul beneficiilor socio-economice ce trebuie realizate pin proiect (ex. utilizarea forței de muncă și a întreprinderilor locale). Atunci când este posibil, specificațiile privind performanța trebuie să fie cantitative. Aceste specificații pot fi revizuite pe timpul implementării PMM, în spiritul promovării îmbunătățirilor continue.Se va elabora un calendar în care să se indice ordinea și termenele (inclusiv frecvența și durata) de realizare a acțiunilor de management și a activităților de monitorizare prevăzute în PMM. Dacă se elaborează rapoarte de monitorizare, se vor indica termenele de prezentare a acestor rapoarte. Calendarul se întocmește de către titularul proiectului, pentru a se asigura crearea legăturilor necesare între programul de implementare al PMM și termenele generale de realizare a proiectului. … 7.Devizele de cost și resurse financiareSe vor prezenta devizele de cost și cheltuieli recurente în implementarea PMM, cu prevederi privind: acțiunile de reducere și de întărire; cerințe privind instruirea și conștientizarea; monitorizarea, auditarea și acțiunile de corectare.Figura 3. Plan de management al mediului – Program de implementare (numai pentru ilustrare)*Font 8*┌─────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐│ Factor │ │ Termene/ │ Durata │ Responsa- │ Monito- ││ de mediu│ Măsuri de ameliorare │ (inițierea │ măsurii │ bilitate │ rizarea ││ │ │ măsurii) │ │ │ implemen-││ │ │ │ │ │ tării ││ │ │ │ │ │ măsurii │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Sol │Utilizarea de material granular, ușor │Etapa elaborării │Construcție,│Beneficiar │Da ││ │drenabil și prevederea unui sistem de │și construcției │Exploatare │Constructor │ ││ │drenaj la baza taluzurilor │proiectului │ │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Apă │Programarea activităților de │Etapa elaborării │Construcție │Beneficiar │Da ││ │construcție în vecinătatea apelor în │proiectului │ │Constructor │ ││ │perioade mai uscate ale anului, dacă │ │ │ │ ││ │este posibil │ │ │ │ ││ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│ │Asigurarea unor spălătoare adecvate │Construcție │Construcție │Beneficiar │Da ││ │pentru muncitorii constructori │ │ │Constructor │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Calitatea│Reducerea vitezei circulației pin │Etapa elaborării │Construcție │Beneficiar │Da ││aerului │construirea de denivelări: stropirea │proiectului │Exploatare │Constructor │ ││ │periodică cu apă a suprafeței drumului│Construcție │ │Autorități │ ││ │pentru a reduce emisiile de praf │ │ │Locale │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Zgomot │Protejarea zonelor înconjurătoare │Construcție │Construcție │Beneficiar │Da ││ │critice cu bariere antifonice │ │Exploatare │Constructor │ ││ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│ │Restricționarea activităților excesiv │Construcție │Construcție │Beneficiar │Da ││ │de zgomotoase în timpul zilei; │ │ │Constructor │ ││ │echipamentele care produc în mod │ │ │ │ ││ │normal niveluri mari de zgomot să fie │ │ │ │ ││ │izolate fonic sau înconjurate cu │ │ │ │ ││ │paravane dacă se lucrează la mai puțin│ │ │ │ ││ │de 200 m de o așezare │ │ │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Peisaj │Utilizarea tehnicilor de bioinginerie │Construcție │Construcție │Beneficiar │Da ││ │ │ │ │Constructor │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Flora │Minimizarea distrugerii arborilor și │Construcție │Construcție │Beneficiar │Da ││Fauna │vegetației │ │ │Constructor │ ││ │Interzicerea uciderii, vătămării sau │ │ │ │ ││ │braconajului de specii sălbatice de │ │ │ │ ││ │către personalul angajat în proiect │ │ │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Ocuparea │Înțelegeri de compensare și refacere │Etapa elaborării │Etapa │Beneficiar │- ││terenu- │stabilite împreună cu reprezentanții │proiectului │elaborării │Constructor │ ││rilor │comunității locale │ │proiectului │ │ ││ │ │ │Construcție │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Patri- │Informarea constructorului din timp cu│Planificare │Faza │Autorități │- ││moniu │privire la locul exact al siturilor │ │pregătitoare│locale │ ││cultural │importante │ │ │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Pierdere │Despăgubirea oricărei pierderi pe │Planificare │Construcție │Beneficiar │Da ││de teren │termen lung de teren agricol în baza │ │(nu mai │ │ ││agricol │dreptului român. │ │târziu de │ │ ││ │ │ │faza de │ │ ││ │ │ │exploatare) │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Accidente│Stabilirea măsurilor de siguranță pe │Planificare │Construcție │Constructor │Da ││faza de │șantier prin intermediul obligațiilor │ │ │ │ ││con- │contractuale │ │ │ │ ││strucție │ │ │ │ │ │├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│Crearea │Asigurarea angajării localnicilor prin│Planificare │Construcție │Beneficiar │Da ││de locuri│reguli clare de angajare, inclusiv de │ │ │Constructor │ ││de muncă │instruire a personalului necalificat │ │ │Autorități │ ││ │ │ │ │locale │ ││ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│ │Stabilirea relațiilor de muncă la │Planificare │Construcție │Constructor │- ││ │nivel local │ │ │ │ ││ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤│ │Interdicție de angajare a copiilor │Planificare │Construcție │Constructor │Da; ││ │ │ │ │ │Monitori- ││ │ │ │ │ │zarea ││ │ │ │ │ │respec- ││ │ │ │ │ │tării ││ │ │ │ │ │regulilor │└─────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘Figura 4. Program de monitorizare a mediului fizic (numai pentru ilustrare)*Font 7*┌─────────────┬───────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────┬─────────────────┐│Ce să se │ │ │ │ │ ││monitorizeze │ Indicatori potențiali │ Faza │ Responsabilitate │ Mod/Frecvență │ Raportare │├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│Eroziunea │ha/an de pierdere a │Construcție │Construcția/implementarea măsurilor │Vizual/continuu │Către ││terenurilor │terenului │ │de prevenire/ reducere/ compensare │ │beneficiar ││ │ │ │recomandate în PMM │ │ ││ │ ├──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│ │ │Faza de │Biroul (structura instituțională) │urmează a se │ ││ │ │exploatare │desemnat cu supravegherea │stabili │ – ││ │ │ │terasamentului / supravegherea │ │ ││ │ │ │eroziunii │ │ │├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│Calitatea │Potrivit legislației │Construcție, │Autoritățile de la ape, pe bază de │urmează a se │ – ││apei │române. │Exploatare │contract │stabili │ │├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│Cantitatea │Cantitatea de apă ce va fi │Construcție │Constructor │urmează a se │Către ││de apă │utilizată în timpul │ │ │stabili │beneficiar ││ │construcției mc. │ │ │ │ │├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│Bios │Hectare și tip de spații │Faza de │Monitorizare de către beneficiar a │urmează a se │Către ││ │verzi, hectare și tip de │exploatare │implementării măsurilor de │stabili │beneficiar ││ │zone speciale, nr. și tipul│ │prevenire/ reducere/ compensare. │ │ ││ │și densitatea speciilor │ │Ministerele care răspund de │ │ ││ │sălbatice, tone și tip de │ │agricultură, păduri, Apă și mediu și│ │ ││ │produse recoltate, nr. de │ │Autoritățile locale de protecție a │ │ ││ │accidente de trafic cu │ │mediului/ dacă trebuie implementate │ │ ││ │victime animale │ │noi măsuri de prevenire/ reducere/ │ │ ││ │ │ │compensare │ │ │├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│Poluare │Nivelul de zgomot: dB(A) │Construcție │Beneficiar/implementarea măsurilor │urmează a se │ – ││fonică │ │ │de prevenire/ reducere/ compensare │stabili │ ││ │ │ │recomandate în PMM │ │ ││ │ ├──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤│ │ │Faza de │Beneficiar/ stabilește eficacitatea │urmează a se │ – ││ │ │exploatare │măsurilor de prevenire/ reducere/ │stabili │ ││ │ │ │compensare aplicate și necesitatea │ │ ││ │ │ │de noi măsuri │ │ │└─────────────┴───────────────────────────┴──────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────────┘ …  …  … 6.REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC6.1.PRINCIPIUÎn Anexa IV a Directivei EIM în care se stabilesc cerințele privind informațiile ce trebuie furnizate autorității competente de către titularul proiectului, se menționează la punctul 6 "Un rezumat cu caracter netehnic al informațiilor prezentate la titlurile de mai sus" respectiv un rezumat al informațiilor conținute în Raportul IM.Acest rezumat este necesar deoarece unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului EIM este acela de a se asigura conștientizarea de către public a implicațiilor pentru mediu ale oricăror decizii legate de autorizarea proiectelor noi.Adesea este utilă elaborarea rezumatului cu caracter netehnic ca document separat de sine stătător, care să poată fi larg distribuit în rândul publicului ce ar putea fi afectat de proiectul propus. … 6.2.STRUCTURĂ ȘI CONȚINUTRezumatul este conceput într-un format similar cu cel al Raportului IM, dar condensat, respectiv cu descrierea proiectului, a mediului existent, a impactului (negativ și pozitiv) și măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare. El trebuie să conțină planul de situație și de amplasare în zonă (în care să se vadă contextul) ca și o reprezentare grafică ușor de interpretat a proiectului propus, de exemplu un desen în perspectivă.Se recomandă ca Rezumatul să mai conțină: o prezentare generala a procesului de evaluare, câteva explicații privind procesul de emitere a aprobării de dezvoltare pentru proiectul respectiv, rolul EIM în acest proces. De asemenea se recomandă includerea în Rezumat a câtorva informații privind etapele procedurii EIM deja parcurse (decizia etapei de încadrare, elaborarea și transmiterea îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, acțiunile întreprinse pentru consultarea publicului). … 6.3.SCOP ȘI LIMBAJDupă cum am menționat, scopul acestui rezumat este de a comunica publicului constatările Raportului EIM.Pentru a-l realiza, se va utiliza un limbaj ușor de înțeles, evitând jargonul științific și tehnic. În acest sens, simpla copiere și transferare a unor paragrafe întregi din textul Raportului IM în cel al rezumatului netehnic este o practică contraproductivă ce trebuie evitată. În schimb, textul trebuie reformulat.Nu trebuie să ne preocupe lungimea rezumatului netehnic. Există exemple de rezumate scurte și inteligent elaborate (23 de pagini inclusiv 6 de fotografii și diagrame pentru un Raport IM de 280 de pagini) în contrapondere cu un rezumat lung și greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a Formelor de impact, Măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare și Impactului rezidual în rezumatul cu caracter netehnic pus la dispoziția publicului. … 6.4.Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid. …  …  + 
AnexăLegislație europeanăPrivind EIM:Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediuluiPrivind protejarea naturii:Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbaticăLegislație națională privitoare la EIMHotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.Legislație națională privind Protecția naturiiOrdonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioareOrdinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește