Informatii Document
Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 586 bis din 18 august 2011
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
| Nu exista actiuni suferite de acest act | |
| Nu exista actiuni induse de acest act | |
| Acte referite de acest act: | |
| Acte care fac referire la acest act: | |
de practică medicală pentru specialitatea neonatologie – Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice şi de dezvoltare (Anexa nr. 13)*)
–––Notă …
*) Aprobat de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.232 din 2 august 2011 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 din 18 august 2011.Ministerul Sănătăţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie Comisia Consultativă de din România din România Pediatrie şi Neonatologie COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE Ghidul 13/Revizia 1 3.12.2010Publicat de Asociaţia de Neonatologie din RomâniaEditor: Maria Livia Ognean(c) Asociaţia de Neonatologie din România, 2011Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) ghidul sau fragmentul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, să informeze Asociaţia de Neonatologie din România şi (c) Asociaţia de Neonatologie din România să fie menţionată ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. …….. din …………… şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. ….. din …………………….. şi de Asociaţia de Neonatologie din România în data de ……….PrecizăriGhidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical să ia decizii privind îngrijirea nou-născuţilor. Acestea prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de către medicii neonatologi şi pediatri şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-născuţilor.Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientului sau, în cazul nou-născutului, a părinţilor, precum şi resursele, caracteristicile specifice şi limitările instituţiilor medicale. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmărire, sau în scopul efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al nou-născutului în funcţie de particularităţile acestuia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţiile conţinute în ghid să fie corecte, redate cu acurateţe şi susţinute de dovezi. Date fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, autorii nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusă şi abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, recomandările se bazează pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, acestea nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singură modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmărire a unui caz sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a nou-născutului. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare în funcţie de circumstanţele individuale şi opţiunea părinţilor nou-născutului, precum şi de resursele şi limitările specifice ale instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizării sau aplicării lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.Opiniile susţinute în această publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Fundaţiei Cred.Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa …………….Tipărit la ………..ISSN …………….Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilorComisia Consultativă de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sănătăţii PubliceProf. Dumitru OrăşeanuComisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din RomâniaProf. Dr. Vlad I. TicaAsociaţia de Neonatologie din RomâniaProf. Univ. Dr. Silvia Maria StoicescuPreşedinte – Prof. Univ. Dr. Silvia Maria StoicescuCo-preşedinte – Prof. Univ. Dr. Maria StamatinSecretar – Conf. Univ. Dr. Manuela CucereaMembrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghiduluiCoordonatori:Prof. Univ. Dr. Gabriela ZaharieDr. Adrian Ioan TomaScriitor:Dr. Eugen MâţuMembri:Dr. Ileana VătavuDr. Constanţa NăscutziDr. Maria Livia OgneanDr. Ioana RoşcaDr. Beata AcsMulţumiriMulţumiri experţilor care au evaluat ghidul:Prof. Univ. Dr. Maria StamatinProf. Univ. Dr. Constantin IlieConf. Univ. Dr. Manuela CucereaConf. Univ. Dr. Valeria FilipMulţumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea şi integrarea activităţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie.Mulţumim Fundaţiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfăşurare a activităţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie şi organizarea întâlnirilor de consens.AbrevieriTINN – terapie intensivă neonatalăVLBW – very low birth weight (prematuri cu greutate foarte mică la naştere)VG – vârstă de gestaţieVcr – vârstă cronologicăVPM – vârstă postmenstrualăVC – vârstă corectatăSGA – small for gestational age (nou-născut mic pentru vârsta de gestaţie)AGA – appropiate for gestational age (nou-născut cu greutate corespunzătoare vârstei)LGA – large for gestational age (nou-născut mare pentru vârsta de gestaţie)EHIP – encefalopatie hipoxic-ischemică perinatalăLPV – leucomalacie periventricularăBPC – boală pulmonară cronicăEUN – enterocolită ulcero-necroticăROP – retinopatia prematuruluiDQ – coeficient de dezvoltareIQ (QI) – coeficient de inteligenţăSDR – sindrom de detresă respiratorieCPAP – continuous positive airway pressure (presiune pozitivă continuă în căile aeriene)MDI – Mental Developmental Index (coeficient de dezvoltare mentală)AOAE – otoemisii acustice automateAABR – potenţiale evocate auditive automateGMFCS – Gross Motor Function Classification System (sistemul de clasificare a funcţionalităţii motorii grosiere)BINS – Bayley Infant Developmental Screener (testul screening de evaluare a dezvoltării copilului Bayley)1. IntroducereO parte din nou-născuţii pacienţi ai secţiilor de terapie intensivă neonatală (TINN) prezintă, datorită imaturităţii sau anumitor boli, riscul apariţiei unor sechele neurologice. Pentru această categorie de copii este necesară urmărirea periodică în cadrul unui program special care permite depistarea precoce a tulburărilor neurologice şi de dezvoltare [1].Pentru a obţine maxim posibil de recuperare în cazul acestor pacienţi, diagnosticul de afectare neurologică trebuie pus cât mai precoce prin utilizarea unor teste screening sau a unui examen eficient din punct de vedere al costului, cu specificitate şi valoare predictivă cunoscute, care să identifice dintr-o populaţie indivizii cu risc de a dezvolta o anumită afecţiune [2].Numărul nou-născuţilor cu risc externaţi din secţia de TINN înregistrează o continuă creştere datorită îmbunătăţirii tehnicilor de terapie intensivă şi acumulării de experienţă în domeniu [3]. În aceste condiţii se fac eforturi, pe plan naţional şi internaţional, pentru elaborarea unui standard de urmărire (followup) a nou-născuţilor cu risc externaţi din secţia de neonatologie [4].Un program de follow-up oferă posibilitatea de a standardiza practica în domeniu, furnizează date cu privire la consecinţele morbidităţilor şi tratamentelor şi permite compararea diferitelor unităţi sau intervenţii.Urmărirea pe termen lung a pacienţilor externaţi din secţia de TINN este necesară în cadrul studiilor multicentrice [4]. De asemenea, poate atrage atenţia asupra morbidităţilor pe termen lung asociate cu patologia perinatală. Ca urmare a aplicării acestor programe s-a constatat că intervenţiile efectuate în cadrul îngrijirii acestui tip de nou-născuţi pot avea consecinţe pe termen lung [4] şi că anumite intervenţii pentru care a fost observat un beneficiu pe termen scurt au consecinţe nefavorabile pe termen lung ca de exemplu: administrarea postnatală de steroizi [5,6] şi oxigenoterapia [7,8] la prematuri.Un program standardizat de urmărire a nou-născuţilor cu risc permite, de asemenea, compararea datelor diferitelor centre, evidenţierea posibilităţilor de îmbunătăţire a calităţii actului medical prin adoptarea practicilor sigure şi eficiente pe termen lung [9-13].Ghidul de urmărire a nou-născutului cu risc este conceput la nivel naţional. Acesta precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz clinic concret care trebuie respectate de practicieni indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor şi grade de recomandare. În schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate.2. ScopScopul ghidului de faţă este de a standardiza la nivel naţional metodologia de urmărire a nou-născutului cu risc externat din secţia de TINN.Ghidul se adresează medicilor neonatologi şi pediatri implicaţi în urmărirea nou-născutului cu risc, de asemenea medicilor neurologi pediatri, medicilor cu specialitatea recuperare medicală şi medicilor de familie. Informaţiile prezentate în acest ghid se doresc utile, de asemenea, pentru specialităţile conexe implicate în urmărirea acestei categorii de pacienţi: specialişti în psihiatrie pediatrică, psihologi, kinetoterapeuţi, logopezi, medici specialişti în oftalmologie şi audiologie. Informaţiile prezentate în ghid se adresează, de asemenea, personalului aflat în procesul de instruire în specialităţile de mai sus.Prezentul ghid este elaborat pentru îndeplinirea următoarelor deziderate:– creşterea calităţii asistenţei medicale (acte şi proceduri medicale profilactice)– aducerea în actualitate a unei probleme cu impact asupra sănătăţii nou-născuţilor, sugarilor şi copiilor mici– aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice legate de această temă– integrarea unor servicii prevenţie şi monitorizare– reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)– ghidul constituie un instrument de consens între clinicienii de diferite specialităţi implicaţi– ghidul protejează clinicianul din punctul de vedere a malpraxisului– ghidul asigură continuitate între serviciile oferite de medici şi asistente– ghidul permite structurarea documentaţiei medicale– ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii– permite armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţionaleSe prevede că acest ghid să fie adoptat pe plan local şi regional.3. Metodologia de elaborare3.1. Etapele procesului de elaborareCa urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociaţia de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la Bucureşti o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie.A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte a ghidurilor clinice pentru neonatologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE).În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinţei Naţionale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând scriitorul/scriitorii şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi privind metodologia redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.Pe parcursul citirii ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate neonatologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.După verificarea din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea a 2-a a ghidului, versiune care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat, după caz, comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea a 3-a a ghidului. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate, punct cu punct, în cadrul unor Întâlniri de Consens care au avut loc la Bran în perioada 23-25 iulie 2010 şi la Bucureşti în data de 3-5 decembrie 2010, cu sprijinul Fundaţiei Cred. Participanţii la Întâlnirile de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.Evaluarea finala a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Pediatrie şi Neonatologie (?) a Colegiul Medicilor din România şi Asociaţia de Neonatologie din România.Ghidul a fost aprobat de către Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. ………….3.2. PrincipiiGhidul clinic pentru "Urmărirea nou-născutului cu risc de sechele neurologice şi de dezvoltare" a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor clinice pentru Neonatologie şi de Asociaţia de Neonatologie din România.Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a căutat şi selecţionat, în scopul elaborării recomandărilor şi argumentărilor aferente, cele mai importante şi mai actuale dovezi ştiinţifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortă, studii retrospective şi analitice, cărţi, monografii). În acest scop au fost folosite pentru căutarea informaţiilor următoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului.Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.3.3. Data revizieiAcest ghid clinic va fi revizuit în 2013 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute.4. StructurăAcest ghid de neonatologie este structurat în subcapitole:– definiţii şi evaluare– conduită– monitorizare– aspecte administrative– bibliografie– anexe.5. Definiţii şi evaluare5.1 Definiţii.5.1.1. Categorii de nou-născuţi
|
|
Standard |
Nou-născutul cu risc de sechele neurologice şi de dezvoltare este nou-născutul care prezintă, datorită imaturităţii sau a anumitor afecţiuni manifestate în perioada neonatală, riscul apariţiei unor sechele neurologice şi de dezvoltare (anexa 3). |
E |
|
|
Standard |
Nou-născutul cu risc crescut este nou-născutul care prezintă în perioada neonatală o patologie severă, ameninţătoare de viaţă şi frecvent cu apariţia ulterioară a unor sechele neurologice şi de dezvoltare severe la supravieţuitori (anexa 4). |
E |
|
|
Standard |
Vârsta gestaţională (VG) se defineşte ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului ciclu menstrual normal până la data naşterii[14,15]. |
C |
|
|
Standard |
Vârsta cronologică (VCr) a unui nou-născut este reprezentată de vârsta în zile scursă de la naştere[14]. |
C |
|
|
Standard |
Vârsta postmenstruală (VPM) a unui nou-născut (copil) este definită ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului ciclu menstrual şi naştere (vârsta de gestaţie) plus perioada de timp scursă de la naştere (vârsta cronolologică)[14]. |
C |
|
|
Standard |
Vârsta corectată (VC) reprezintă vârsta copilului calculată de la data probabilă a naşterii[14]. |
C |
|
|
Standard |
Vârsta postconcepţională reprezintă intervalul de timp scurs între data concepţiei şi data naşterii. |
E |
|
|
Standard |
Nou-născutul prematur este nou-născutul cu VG mai mică de 37 de săptămâni (259 sau mai puţine zile de sarcină)[14-17]. |
C |
|
|
Standard |
Nou-născutul la termen (sau matur) este nou-născutul cu VG cuprinsă între 37 şi 41 de săptămâni şi 6 zile (260 până la 294 de zile de sarcină)[14-17]. |
C |
|
|
Standard |
Nou-născutul post-termen (postmatur) este nou-născutul cu VG mai mare de 42 de săptămâni (mai mare de 294 de zile de sarcină)[14-17]. |
C |
|
|
Standard |
Nou-născutul cu greutate la naştere (GN) mică pentru VG (small for gestational age – SGA) este nou-născutul a cărui GN se află sub percentila 10 pentru VG[16,17]. |
C |
|
|
Standard |
Nou-născutul cu greutatea la naştere adecvată (sau corespunzătoare) pentru VG (appropriate for gestational age – AGA) este nou-născutul a cărui GN este cuprinsă între percentilele 10 şi 90 pentru VG[16,17]. |
C |
|
|
Standard |
Nou-născutul cu greutatea mare la naştere pentru VG (large for gestational age – LGA) este nou-născutul a cărui GN se află peste percentila 90 pentru VG[16,17]. |
C |
5.1.2. Patologie neonatală sau cu origine în perioada neonatală
|
|
|
|
|
|
|
Standard |
Encefalopatia neonatală hipoxic-ischemică (EHIP) este un sindrom clinic constând în alterarea funcţiilor neurologice la un copil la termen sau aproape de termen în decursul primei săptămâni de viaţă, manifestată prin dificultăţi în iniţierea şi menţinerea respiraţiei, deprimare a tonusului şi reflexelor, alterarea stării de conştienţă şi deseori convulsii, la care se poate afirma o etiologie hipoxic-ischemică perinatală[18,19]. |
C |
|
|
Standard |
Hemoragia intraventriculară este hemoragia cu punct de plecare la nivelul matricei germinative cu sau fără extindere la nivelul sistemului ventricular, cea mai frecventă varietate de hemoragie cerebrală neonatală, caracteristică prematurului[20,21]. (clasificarea – anexa 5) |
C |
|
|
Standard |
Leucomalacia periventriculară (LPV) este o leziune de tip ischemic a substanţei albe periventriculare caracterizată de prezenţa unor leziuni necrotice evidente adesea sub formă de chisturi mici la examinarea histopatologică sau imagistică[22]. (clasificarea LPV – anexa 6). |
C |
|
|
Standard |
Accidentul ischemic perinatal reprezintă întreruperea focală a fluxului sangvin cerebral secundar unei ischemii, tromboze sau embolii arteriale sau venoase cerebrale apărut în perioada cuprinsă între săptămâna 20-a vieţii fetale şi a 28-a zi de viaţă postnatal, confirmată imagistic sau anatomopatologic[23]. |
C |
|
|
Standard |
Hematomul subdural reprezintă extravazarea de sânge în spaţiul subdural[24]. |
C |
|
|
Standard |
Hemoragia subarahnoidiană reprezintă extravazarea de sânge în spaţiul subarahnoidian[24]. |
C |
|
|
Standard |
Meningita este o boală infecţioasă caracterizată prin inflamaţia meningelui[25]. |
C |
|
|
Standard |
Hidrocefalia reprezintă acumularea în exces a lichidul cefalorahidian la nivelul spaţiilor lichidiene cerebrale[26]. |
C |
|
|
Standard |
Convulsiile reprezintă descărcări electrice paroxistice excesive şi sincrone neuronale datorate depolarizării neuronilor sistemului nervos central[27,28]. |
C |
|
|
Standard |
Boala pulmonară cronică (BPC) (descrisă anterior ca şi displazie bronhopulmonară) reprezintă nevoia suplimentară de oxigen peste 28 de zile la un copil fost prematur cu VG sub 32 de săptămâni care este evaluat la 36 de săptămâni postmenstrual sau la 28 de zile postnatal dar înainte de 56 de zile de viaţă[29]. |
C |
|
|
Standard |
Enterocolită ulcero-necrotică (EUN) este o severă afecţiune gastrointestinală perinatală caracterizată de ischemie intestinală parţială sau totală localizată mai ales la nivelul ileonului terminal, afectând mai ales prematurii[30]. |
C |
|
|
Standard |
Retinopatia prematurului (ROP) este o afecţiune severă vasculară proliferativă retiniană[31]. |
C |
5.1.3. Patologie neurologică
|
|
|
|
|
|
|
Standard |
Paralizia cerebrală este o tulburare neurologică neprogresivă al cărei diagnostic se pune cel mai devreme la vârsta de 2 ani, caracterizată prin anomalii ale tonusului muscular, oboseală musculară, mişcări involuntare, ataxie sau o combinaţie a celor de mai sus, apărută ca urmare a acţiunii factorilor patogeni asupra unui creier în curs de dezvoltare[32,33]. |
C |
|
|
Standard |
Retardul mental reprezintă o dizabilitate caracterizată prin limitări semnificative atât ale funcţiei intelectuale cât şi ale comportamentului adaptativ[34]. |
C |
|
|
Standard |
Spectrul de boli autist reprezintă un continuu de boli asociate de tip cognitiv şi neurocomportamental care prezintă următoarele aspecte definitorii de bază: deficit de socializare, de comunicare verbală şi non-verbală şi modele repetitive şi restrictive de comportament[35]. |
C |
|
|
Standard |
Epilepsia este definită prin apariţia a două sau mai multe convulsii neprovocate (în absenţa altei boli, a febrei, traumatismelor sau intoxicaţiilor)[36]. |
C |
|
|
Standard |
Coeficientul de dezvoltare reprezintă expresia numerică a vârstei de dezvoltare a unui copil şi se obţine prin împărţirea vârstei de dezvoltare obţinută după aplicarea testului de dezvoltare la vârsta cronologică a copilului şi înmulţirea rezultatului cu 100 (prescurtare QD sau DQ)[37]. |
C |
|
|
Standard |
Coeficientul de inteligenţă (QI sau IQ) reprezintă o măsură a inteligenţei şi se obţine prin împărţirea vârstei mentale la vârsta cronologică şi înmulţirea cu 100[37]. |
C |
5.2. Evaluare5.2.1 Categorii de nou-născuţi cu risc5.2.1.1. Nou-născuţi cu risc major
|
|
|
|
|
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să includă în programul de follow-up următoarele categorii de nou-născuţi: – nou-născuţi cu GN mai mică de 1000g şi/sau VG mai mică de 28 de săptămâni – nou-născuţi la termen sau aproape de termen cu EHIP, formă moderată sau severă – nou-născuţi cu bilirubină serică mai mare de 20 mg/dl sau care au necesitat exsangvinotransfuzie. |
B |
|
|
Argumentare |
Aceste categorii de nou-născuţi prezintă un risc crescut de apariţie a sechelelor neurologice, neuro-senzoriale şi de dezvoltare (anexa 7)[8,12,18,38-52]. |
|
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să includă în programul de follow-up nou-născuţii care au prezentat în perioada neonatală patologie neurologică: – meningită – hemoragii cerebrale – LPV – hidrocefalie – convulsii – infarct cerebral. |
B |
|
|
Argumentare |
Afectarea neurologică de etiologie ischemică[24,39,49-55], hemoragică[24,54-60], infecţioasă[25,61-64]sau de tipul descărcărilor paroxistice (convulsii)[65-74] se asociază frecvent cu apariţia ulterioară de tulburări motorii, cognitive, comportamentale şi senzoriale (anexa 7). |
III |
|
|
Standard |
În cazul nou-născutului cu convulsii neonatale medicul trebuie să aplice prevederile din ghidul de diagnostic şi management a convulsiilor neonatale. |
E |
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să includă în programul de follow-up nou-născuţii prematuri cu VG mai mare de 28 de săptămâni şi GN mai mare de 1000g dacă aceştia au prezentat în cursul internării următoarele patologii: – sindrom de detresă respiratorie (SDR) necesitând suport respirator – EUN – BPC – crize de apnee şi bradicardie. |
B |
|
|
Argumentare |
Prematurii ventilaţi mecanic prezintă forme severe de SDR comparativ cu nou-născuţii care nu au avut nevoie de ventilaţie, având risc crescut de sechele neurologice şi de dezvoltare[47,75,76](anexa 7). BPC şi EUN constituie factori de risc pentru probleme neurologice pe termen îndelungat[46]. |
III |
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să includă în programul de follow-up nou-născuţii cu sepsis. |
B |
|
|
Argumentare |
Sepsis-ul neonatal este asociat cu un risc crescut de morbidităţi neurologice severe[77-80] (anexa 7). |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să includă în programul de follow-up nou-născuţii la termen ventilaţi mecanic în perioada neonatală. |
B |
|
|
Argumentare |
Ventilaţia mecanică este necesară în formele grave ale unor afecţiuni neonatale, pulmonare sau de altă natură[38,80]. Ventilaţia asistată constituie ea însăşi un factor asociat cu riscul de sechele neurologice, neuro-comportamentale şi senzoriale (anexa 7)[47,52,81]. |
III |
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să îndrume nou-născuţii cu următoarele diagnostice spre clinicile de specialitate pentru precizare de diagnostic, tratament şi monitorizare (dispensarizare): – sindroame cromozomiale şi genetice diagnosticate sau suspectate – malformaţii cerebrale – boli neuro-musculare – malformaţii complexe cardiace, pulmonare, abdominale, genitale şi ale membrelor. |
E |
|
|
Argumentare |
Deşi aceste categorii de nou-născuţi au risc crescut de sechele neurologice şi de dezvoltare[82], îngrijirea lor nu este de competenţa centrelor de neonatologie. Riscul de sechele neurologice este clar asociat cu aceste patologii şi tratamentul şi recuperarea trebuie începute imediat. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să includă în programul de follow-up nou-născuţii cu GN sub 3 deviaţii standard faţă de VG, indiferent dacă sunt născuţi la termen sau prematuri. |
B |
|
|
Argumentare |
Nou-născuţii mici pentru VG au o prevalenţă mai mare a complicaţiilor neurologice cronice comparativ cu nou-născuţii cu greutate adecvată pentru VG de VG similare (anexa 7)[75,81-84]. |
III |
5.2.1.2. Alte categorii de nou-născuţi cu risc
|
|
Opţiune |
Medicul neonatolog poate să includă în programul de follow-up nou-născuţii mici pentru VG la termen şi prematuri. |
B |
|
|
Argumentare |
Nou-născuţii mici pentru VG au o prevalenţă mai mare a complicaţiilor neurologice cronice comparativ cu nou-născuţii cu greutate adecvată pentru VG de VG similare (anexa 7)[75,81-84]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul neonatolog să includă în programul de follow-up nou-născuţii din sarcini multiple cu mai mult de 2 feţi. |
B |
|
|
Argumentare |
Tripleţii prezintă scoruri Bayley MDI (Mental Developmental Index) semnificativ mai scăzute ca gemenii sau nou-născuţii unici la 6, 12 şi 24 de luni şi au o integrare socială mai scăzută la 24 de luni comparativ cu gemenii şi feţii unici[85]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să includă în programul de follow-up prematurii proveniţi din sarcini gemelare. |
B |
|
|
Argumentare |
Gemenii au risc de deficit ponderal[86,87], paralizie cerebrală[88,89], retard mental[88-90] şi întârziere a limbajului[91] faţă de nou-născuţii unici de aceeaşi VG (anexa 7). |
III |
|
|
Opţiune |
Medicul poate include în programul de follow-up nou-născuţii proveniţi din mame care prezintă abuz de droguri sau/şi de alcool. |
B |
|
|
Argumentar |
În cazul copiilor din mame consumatoare de heroină pot apare sechele pe termen mediu şi lung[92-97]. În cazul mamelor consumatoare de alcool se descrie apariţia sindromului de alcoolism fetal şi sechele neurologice şi comportamentale pe termen lung (anexa 7)[93,98,99]. |
III |
|
|
Opţiune |
Medicul poate include în programul de follow-up nou-născuţii la care examenul neurologic la externare este anormal. |
C |
|
|
Argumentare |
Examenul neurologic efectuat la externarea din maternitate poate identifica un grup de nou-născuţi fără patologie aparentă dar cu anomalii ale funcţiilor neurologice care pot evolua ulterior spre anomalii neurologice şi de dezvoltare[100]. |
IV |
|
|
Opţiune |
Medicul poate include în programul de follow-up nou-născuţii care fac parte din studii clinice sau observaţionale. |
C |
|
|
Argumentare |
Calitatea studiilor clinice sau observaţionale creşte cu cât pacientul este mai bine investigat şi dacă urmărirea cazului este efectuată pe termen mai lung. În general, studiile care au ca subiecţi nou-născuţii au o componentă de follow-up de cel puţin până la 2 ani[101]. |
IV |
5.2.2. Durata programului de urmărire a nou-născutului cu risc
|
|
Standard |
Medicul trebuie să urmărească pacientul inclus în programul de follow-up până la 2 ani VC. |
C |
|
|
Argumentare |
Semnele neurologice şi neuro-comportamentale evoluează pe parcursul primilor 2 ani de viaţă. Se consideră că nici unul din semnele neurologice majore prezente la această dată nu va dispare ulterior[102]. Se consideră că urmărirea nou-născutului cu risc până la 2 ani este apanajul neonatologului[103,104]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca la finele perioadei de urmărire a nou-născutului cu risc medicul să îndrume copilul spre centrele specializate care pot asigura terapia şi monitorizarea acestora în funcţie de tipul de risc sau patologie. |
C |
|
|
Argumentare |
Există deficienţe care nu se manifestă până la vârsta şcolară deoarece funcţiile superioare (memorie, atenţie, limbaj, funcţii cognitive) nu intră în acţiune până în anumite momente[1,102]. Acest program de urmărire este de cele mai multe ori apanajul specialiştilor în pediatria dezvoltării[105]. |
IV |
5.2.3. Calendarul vizitelor (anexa 8)
|
|
|
|
|
|
|
Standard |
Medicul trebuie să programeze prima vizită a pacientului în programul de folowup la externarea din maternitate în cazul nou-născutului la termen şi la 40 de săptămâni VC în cazul nou-născutului prematur. |
C |
|
|
Argumentare |
Evaluarea la externarea din maternitate decelează anomaliile prezente iniţial şi reprezintă o bază pentru examinările viitoare. Evaluarea prematurului la 40 de săptămâni VC permite aplicarea unui standard pentru toţi prematurii şi evaluarea întârzierilor, maturarea neurologică a prematurului fiind concordantă cu VC[5,102]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să trimită fiecare pacient din grupul nou-născuţilor cu risc la o evaluare la clinica/serviciul/medicul specialist de neurologie pediatrică în decursul primelor 3 luni de după externarea din maternitate. |
C |
|
|
Argumentare |
Există forme severe ale sechelelor neurologice la pacienţii externaţi din secţiile de TINN la care recuperarea trebuie iniţiată imediat. De asemenea, în cazul leziunilor unilaterale există forme fruste în care intervenţia extrem de precoce ar putea asigura o recuperare aproape completă[100,102,106,107]. Competenţa cu privire la decizia de includere în programul de intervenţie precoce sau continuarea programului de follow-up aparţine medicului neurolog pediatru. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să programeze a doua vizită a pacientului în programul de follow-up a nou-născuţilor cu risc la 2 luni vârstă postnatală la cei născuţi la termen şi VC la prematuri. |
C |
|
|
Argumentare |
În formele grave ale anomaliilor neurologice şi de dezvoltare primele semne apar la vârstă mică, fiind necesară intervenţia precoce[100,102,106]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să programeze a treia vizită a pacientului în programul de follow-up la 6 luni vârstă postnatală la cei născuţi la termen şi VC la prematuri. |
C |
|
|
Argumentare |
Depistarea precoce a unor anomalii neuro-comportamentale permite includerea pacientului într-un program de intervenţie timpurie[4,100,102]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să programeze a patra vizită a pacientului în programul de follow-up la 12 luni vârstă postnatală la cei născuţi la termen şi VC la prematuri. |
C |
|
|
Argumentare |
La vârsta de 12 luni poate fi evaluat neuro-comportamental şi pot fi evaluate procese cognitive şi forme primitive de limbaj. De asemenea, la această vârstă scade influenţa factorilor de mediu asupra performanţelor copilului[4,102]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să programeze o vizită intermediară a pacientului la vârsta de 18 luni postnatală la cei născuţi la termen şi VC la prematuri. |
C |
|
|
Argumentare |
Vizita intermediară poate detecta anumite anomalii în curs de constituire permiţând o intervenţie timpurie[4,102]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să programeze a cincea vizită a pacientului în programul de follow-up la 24 luni vârstă postnatală la cei născuţi maturi şi VC la prematuri. |
B |
|
|
Argumentare |
La vârsta de 18-24 de luni factorii de mediu încep să exercite o influenţă mai mare asupra rezultatelor testelor. Abilităţile motorii şi cele cognitive sunt clar separate, se dezvoltă capacităţile de limbaj şi gândire şi se poate efectua o predicţie adecvată a dezvoltării la vârsta şcolară[108-110]. Este momentul în care se pot evalua cu certitudine funcţiile motorie şi cognitivă, când sunt constituite principalele sindroame majore şi minore[4,102]. Anomaliile constatate la această vârstă nu mai pot fi considerate tranzitorii[102]. Pentru a compara testele standard este necesară examinarea la VC[111,112]. |
III |
5.2.4. Urmărire oftamologică (anexa 9)
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să solicite consult oftalmologic pentru toţi nou-născuţii prematuri cu VG mai mică sau egală cu 34 de săptămâni sau GN mai mică de 2000 de grame la 4 săptămâni de viaţă dar nu înainte de 31 de săptămâni vârstă corectată (anexa 8). |
B |
|
|
Argumentare |
Prematurii cu VG mai mică de 34 de săptămâni au risc de a prezenta ROP. ROP este cauză principală de cecitate la copil[108,109]. Incidenţa bolii este în creştere în ţările cu dezvoltare medie şi este invers proporţională cu VG şi GN la prematuri. Criteriile de screening ţin cont de recomandările internaţionale[31] dar se adaptează condiţiilor specifice fiecărei ţări[113-117]. |
III |
|
|
Standard |
Medicul neonatolog trebuie să solicite consult oftalmologic la prematurii cu VG mai mare de 34 de săptămâni sau GN mai mare de 2000g dacă aceştia prezintă factori de risc perinatali (anexa 10). |
B |
|
|
Argumentare |
Factorii menţionaţi în anexa 8 constituie factori de risc pentru ROP şi există riscul apariţiei de forme severe chiar şi la prematuri cu VG mai mari de 34 de săptămâni[113-117]. |
III |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să trimită la consult oftalmologic prematurii menţionaţi în cele 2 standarde precedente conform indicaţiilor medicului oftalmolog. |
C |
|
|
Argumentare |
Alte consecinţe ale prematurităţii (strabism, ambliopie, tulburări de refracţie) alături de consecinţele pe termen lung ale retinopatiei pot fi identificate prin examinare oftalmologică repetată[118-120]. |
IV |
5.2.5. Urmărire audiologică (anexa 11)
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul din centrul de grad III să realizeze testarea audiologică a tuturor nou-născuţilor la externarea din maternitate. |
B |
|
|
Argumentare |
Hipoacuzia congenitală este o problemă importantă de sănătate publică având o frecvenţă de 1-3/1000 nou-născuţi sănătoşi şi de 10-20/1000 nou-născuţi care prezintă factori de risc pentru hipoacuzie. Nedepistarea hipoacuziei în timp util duce la întârziere în dezvoltarea abilităţilor receptive şi expresive de comunicare[121,122]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să indice testarea auzului folosind otoemisiunile acustice automate (AOAE) ca prima metodă de testare în cazul nou-născuţilor care nu prezintă factori de risc pentru hipoacuzie. |
B |
|
|
Argumentare |
AOAE este o metodă simplă, sigură, rapidă, cu un rezultat uşor de interpretat care poate fi efectuată de o persoană instruită[121-125]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să indice folosirea potenţialele evocate auditive automate (AABR) pentru testarea audiologică a nou-născuţilor cu risc (anexa 12)[126-153]. |
B |
|
|
Argumentare |
Nou-născuţii din TINN prezintă factori de risc pentru hipoacuzie neurosenzorială şi neuropatie auditivă[122]. Neuropatia auditivă nu poate fi detectată cu ajutorul AOAE şi necesită testare prin metoda AABR[125]. |
III |
6. Monitorizare
|
|
Standard |
Pentru monitorizarea creşterii medicul trebuie să noteze la fiecare vizită următorii parametri: – greutatea – talia – perimetrul cranian. |
C |
|
|
Argumentare |
Perimetrul cranian este principalul indicator al creşterii cerebrale la nou-născut[100,102,106]. Interpretarea sa se face raportat la ceilalţi indicatori ai creşterii. Urmărirea curbei ponderale şi a taliei ajută la depistarea anomaliilor asociate[100,106]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să evalueze fiecare din parametrii mai sus menţionaţi pe curbele de creştere corespunzătoare. |
B |
|
|
Argumentare |
Interpretarea evoluţiei parametrilor antropometrici (greutate, talie, perimetru cranian) se face în funcţie de curbele specifice pentru diferite etape de vârstă şi ţinând cont de VC la foştii prematuri[100,106,154]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca pentru evaluarea creşterii medicul să utilizeze următoarele curbe: – la naştere: curbele Lubchenco (anexa 13) – după naştere, pentru prematuri: curbe de creştere specifice pentru prematuri (anexa 14) – după naştere, pentru nou-născuţi la termen: curbe de creştere specifice în funcţie de tipul de alimentaţie. |
B |
|
|
Argumentare |
Interpretarea evoluţiei parametrilor antropometrici (greutate, talie, perimetru cranian) se face în funcţie de curbele specifice pentru diferite etape de vârstă şi greutăţi la naştere[100,106,154]. Creşterea nou-născuţilor prematuri este diferită de a nou-născuţilor la termen în primii doi ani de viaţă[154]. Creşterea diferă şi în funcţie de tipul de alimentaţie (ghidul de alimentaţie a nou-născutului la termen sănătos). |
III |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să efectueze la fiecare vizită un examen clinic complet al nou-născutului. |
B |
|
|
Argumentare |
Examenul clinic al copilului poate decela prezenţa unei patologii asociate, neobservată de părinţi sau de medicul de familie[1]. |
|
|
|
Standard |
Medicul trebuie să efectueze la fiecare vizită de follow-up un examen neurologic complet al copilului. |
B |
|
|
Argumentare |
Examenul neurologic (efectuat la vârsta adecvată) poate identifica copiii cu anomalii uşoare, moderate sau severe. Este important ca examenele să fie seriate deoarece în cazul copiilor cu anomalii uşoare sau tranzitorii se constată în timp o ameliorare, spre deosebire de copiii cu anomalii cu debut precoce şi severe la care ameliorarea este puţin probabilă şi prognosticul neurologic este nefavorabil[4,155]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să folosească pentru examenul neurologic la prima vizită (externarea din maternitate sau 40 săptămâni VC) examenul neurologic al nou-născutului după Amiel Tison (anexa 15). |
C |
|
|
Argumentare |
Examenul neurologic al nou-născutului după Amiel Tison cuprinde proceduri standardizate de evaluare a maturităţii şi stării neurologice a nou-născutului, permite clasificarea nou-născuţilor în grupe cu risc şi ghidarea urmăririi şi intervenţiilor ulterioare[100,102,106]. |
|
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să folosească pentru examinarea neurologică a sugarilor şi copiilor mici (până la 2 ani) examenul neurologic Amiel-Tison pentru copilul cu vârsta 0-6 ani (anexa 16). |
C |
|
|
Argumentare |
Examenul neurologic al copilului inclus în programul de follow-up este o parte integrantă a evaluării dar nu este încă standardizat[4]. Examenul Amiel-Tison este conceput unitar putând fi administrat copiilor de la vârsta de nou-născut până la 6 ani. Permite clasificarea copiilor în funcţie de patologie şi de severitatea anomaliilor[102]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să evalueze copilul la fiecare vizită din programul de follow-up cu un test (sau baterie de teste) standardizat care să investigheze dezvoltarea motorie, cognitivă şi comportamentală. |
B |
|
|
Argumentare |
Apariţia unor disfuncţii cu prevalenţă mare şi severitate redusă (deficit al QI, deficite de învăţare, deficit de atenţie şi hiperreactivitate, deficite neuropsihologice şi probleme comportamentale) la pacienţii cu risc au subliniat necesitatea investigării detaliate a dezvoltării cognitive[4]. |
III |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să folosească testul Bayley Infant Neurodevelopmental Screener (BINS) pentru investigarea funcţiilor motorii, cognitive şi comportamentale la copiii sub 2 ani. |
C |
|
|
Argumentare |
Bayley Infant Neurodevelopmental Screener este un test care evaluează dezvoltarea copilului din punct de vedere al funcţiilor neurologice de bază, funcţiilor receptive şi expresive şi a proceselor cognitive. Acest test a fost validat, este uşor de efectuat şi nu necesită o calificare specială[155,156]. Optiune Medicul poate folosi pentru investigarea funcţiilor motorii, cognitive şi comportamentale la copiii sub 2 ani testul Screener Bayley III în cazul în care a fost instruit în acest sens şi dispune de materialul necesar. |
C |
|
|
Argumentare |
Testul Screener Bayley III este, ca şi BINS, un test de screening care evaluează riscul de anomalii neurocomportamentale. Nu necesită o pregătire sau competenţe speciale pentru efectuare[157]. Optiune Medicul poate folosi testul Bayley III pentru investigarea funcţiilor motorii, cognitive şi comportamentale la pacienţii din programul de follow-up până la vârsta de 2 ani în cazul în care a fost instruit în acest sens şi dispune de materialul necesar. |
C |
|
|
Argumentare |
Testul Bayley III este un test standardizat care se adresează copiilor între 4 şi 42 de luni şi cuprinde item-uri din 4 domenii ale dezvoltării: cognitiv, limbaj (receptiv şi expresiv), motor (fin şi grosier) şi afectiv[158]. Testul determină scoruri specifice pentru fiecare arie, scoruri care permit încadrarea în grupe de risc[159]. Validitatea a fost testată pe loturi mari[158]. |
IV |
|
|
Opţiune |
Medicul poate efectua evaluarea funcţiilor motorii, cognitive şi comportamentale a copilului inclus în programul de urmărire a nou-născutului cu risc cu orice alt test standardizat (de exemplu Vojta, Bobath, etc). |
B |
|
|
Argumentare |
Apariţia unor disfuncţii cu prevalenţă mare şi severitate redusă (deficit al QI, deficite de învăţare, deficit de atenţie şi hiperreactivitate, deficite neuropsihologice şi probleme comportamentale) la pacienţii cu risc au subliniat necesitatea investigării detaliate a dezvoltării cognitive[4]. Şi alte teste standardizate s-au dovedit utile pentru evaluarea capacităţilor motorii, cognitive şi comportamentale ale sugarului şi copilului mic în luarea deciziei de intervenţie precoce[159-166]. |
III |
|
|
Recomandare |
În cazul pacienţilor cu deficite vizuale sau auditive se recomandă ca medicul să efectueze teste specifice care să permită evaluarea capacităţilor cognitive în această situaţie specială. |
C |
|
|
Argumentare |
Copiii cu deficienţe vizuale sunt extrem de greu de examinat din punct de vedere cognitiv şi comportamental, deoarece majoritatea testelor uzuale sunt de tip senzorio-motor[4,158]. La copiii cu deficienţe auditive nu pot fi evaluate abilităţile ce ţin de limbaj şi nu pot fi calculate scoruri corecte[2,15]. La copiii cu deficienţe motorii nu pot fi evaluate capacităţile cognitive la care există o componentă motorie[4,158]. |
IV |
|
|
Recomandare |
În cazul pacienţilor cu deficite vizuale sau auditive la care nu s-au putut evalua capacităţile cognitive cu ajutorul testelor specifice din cauza deficitelor senzoriale se recomandă ca medicul să specifice concret acest lucru. |
C |
|
|
Argumentare |
Copiii cu deficienţe vizuale sunt extrem de greu de examinat din punct de vedere cognitiv şi comportamental, deoarece majoritatea testelor uzuale sunt de tip senzorio-motor[4,158]. La copiii cu deficienţe auditive nu pot fi evaluate abilităţile ce ţin de limbaj şi nu pot fi calculate scoruri corecte[2,158]. La copiii cu deficienţe motorii nu pot fi evaluate capacităţile cognitive la care există o componentă motorie[4,158]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul să efectueze sau să indice efectuarea unei ecografii transfontanelare la pacienţii din programul de urmărire pentru nou-născuţii cu risc la prima vizită din program (40 săptămâni vârstă corectată) la anumite categorii de nou-născuţi (prezentate în anexa 17). |
C |
|
|
Argumentare |
Aceste categorii de pacienţi prezintă riscul apariţiei unor leziuni sau risc de evoluţie a leziunilor deja existente[167-171]. Imaginile obţinute la ecografie ar putea modifica conduita terapeutică. Toate acestea pot influenţa evoluţia şi prognosticul pacienţilor. |
IV |
7. Conduită7.1. Metodologia de examinare şi conduita
|
|
Standard |
Medicul trebuie să cunoască tehnica de examinare neurologică Amiel Tison a nou-născutului şi a copilului între 0 şi 2 ani precum şi modul de notare şi interpretare a rezultatelor. |
C |
|
|
Argumentare |
Examenul neurologic cuprinde o serie de teste, are o anumită tehnică de execuţie, iar pe baza acestora se realizează un scor. Tehnica corectă de examinare permite acordarea de punctaje şi scoruri corecte. Pe baza scorurilor copiii sunt încadraţi în anumite grupe de risc[100,102,106]. Efectuarea incorectă a examenului duce la scoruri eronate şi la o încadrare neconformă cu realitatea. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să cunoască tehnica de administrare a testului neurocomportamental folosit (BINS, Bayley III Screener, Bayley III, etc.) precum şi modul de calculare şi interpretare a rezultatelor. |
C |
|
|
Argumentare |
Testele cuprind o serie de item-uri cu o anumită tehnică de execuţie, pe baza cărora se realizează un scor. Tehnica corectă de examinare permite acordarea de punctaje şi scoruri corecte. Pe baza scorurilor copiii sunt încadrati în anumite grupe de risc[156-158]. Efectuarea incorectă a examenului duce la scoruri eronate şi la o încadrare neconformă cu realitatea a pacienţilor. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să evalueze copilul cu item-urile testului corespunzătoare vârstei corectate a copilului. |
C |
|
|
Argumentare |
Fiecare etapă de vârstă are repere specifice de dezvoltare iar testul este conceput cu item-uri specifice pentru fiecare etapă[156-158]. |
IV |
|
|
Standard |
După efectuarea testului standardizat de evaluare neurologică medicul trebuie să calculeze scorul total obţinut şi să încadreze copilul în una din grupele cu risc: scăzut, mediu sau crescut, în funcţie de punctajul obţinut. |
C |
|
|
Argumentare |
Scorurile permit încadrarea pacienţilor în anumite grupe în funcţie de riscul de a dezvolta anomalii neurologice ulterioare[156-158]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să îndrume pacientul evaluat cu ajutorul testelor standardizate în cadrul programului de urmărire a nou-născului cu risc spre medicul neurolog în funcţie de scor conform îndrumărilor din anexa 18. |
C |
|
|
Argumentare |
Scorurile permit încadrarea pacienţilor în anumite grupe în funcţie de riscul de a dezvolta anomalii neurologice ulterioare şi permite intervenţia precoce[156-158]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să trimită către neurologie pediatrică nou-născuţii cu examen neurologic anormal. |
C |
|
|
Argumentare |
Este de competenţa medicului neurolog pediatru să decidă dacă este vorba despre modificări patologice sau doar devieri temporare de la normal[102]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să definească drept nou-născuţi cu examen neurologic anormal acei nou-născuţi care la examenul neurologic Amiel-Tison al nou-născutului se încadrează în grupul "prezenţa de semne neurologice în grad variabil". |
C |
|
|
Argumentare |
Examenul neurologic al nou-născutului Amiel-Tison cuprinde la final o fişă de sinteză. Aceasta se bazează pe scorurile realizate de nou-născut[100]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul trebuie să trimită către neurologie pediatrică pacienţii care prezintă anomalii ale examenului neurologic notate cu 1 sau 2 în grila de examen neurologic Amiel-Tison pentru copilul de la 0 la 6 ani. |
|
|
|
Argumentare |
Scorurile 1 sau 2 la diferite item-uri ale examenului au semnificaţia de anomalii moderate respectiv severe[102,106]. Este de competenţa medicului neurolog pediatru să decidă dacă este vorba despre modificări patologice sau doar devieri temporare de la normal. |
IV |
|
|
Recomandare |
În cazul nou-născutului cu risc se recomandă ca medicul să indice consult psihologic al familiei nou-născutului cu risc. |
E |
|
|
Argumentare |
Nou-născutul cu risc, mai ales cel cu risc crescut, pentru apariţia de anomalii neurologice şi de dezvoltare pune deseori în dificultate relaţionarea la nivel familial, intervenţia psihologului fiind deseori necesară pentru sprijinirea părinţilor şi buna funcţionalitate a familiei. |
E |
8. Aspecte administrative
|
|
Standard |
Fiecare unitate neonatală regională trebuie să organizeze în structura sa un cabinet de urmărire a nou-născutului cu risc după externarea din maternitate. |
E |
|
|
Argumentare |
Aceasta este o responsabilitate prevăzută în lege. De asemenea, la acest nivel ar trebui să primească, conform legii, îngrijiri, nou-născuţii din grupele cu risc menţionate mai sus[172,173]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca unităţile neonatale de nivel III să organizeze în structura lor un cabinet de urmărire a nou-născutului cu risc după externarea din maternitate. |
E |
|
|
Standard |
Medicul de la centrele de nivel II care îngrijeşte pacienţi care îndeplinesc criteriile de includere în programul de urmărire pentru nou-născuţi cu risc ( a se vedea anexele 3 şi 4) trebuie să trimită aceşti pacienţi pentru dispensarizare în continuare. |
C |
|
|
Argumentare |
Unele categorii de pacienţi care trebuie urmărite în programul de follow-up pot fi îngrijite şi în centre de nivel II[172]. Urmărirea în cadrul programelor pentru nou-născuţi cu risc nu se face însă la centre de nivel II, ea fiind un atribut al centrelor de nivel III sau a centrelor de neurologie pediatrică[103-105]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul de la centrul de nivel II să trimită pacientul care îndeplineşte criteriile de urmărire într-un program pentru nou-născuţi cu risc către serviciul de neurologie pediatrică. |
C |
|
|
Argumentare |
Medicul de neurologie pediatrică are competenţe complete în a evalua nou-născutul cu risc şi în a decide conduita ulterioară[103-105]. |
IV |
|
|
Opţiune |
Medicul de la centrul de nivel II poate trimite pacientul care îndeplineşte criteriile de urmărire într-un program pentru nou-născuţi cu risc către un centru de nivel III care are un serviciu organizat de urmărire a nou-născutului cu risc. |
C |
|
|
Argumentare |
Centrele de nivel III au atribuţia de a organiza programe de urmărire a nou-născuţilor cu risc[172]. Urmărirea pacientului cu risc până la 2 ani este apanajul neonatologului[103,104]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul şef al secţiei de nou-născuţi de la nivelul centrului care organizează serviciul de follow-up trebuie să numească un medic coordonator al programului de urmărire a nou-născuţilor cu risc. |
E |
|
|
Standard |
Medicul curant trebuie să evalueze înainte de externare fiecare nou-născut pentru a detecta prezenţa criteriilor de încadrare în grupul de nou-născuţi cu risc. |
E |
|
|
Standard |
Medicul curant al copilului trebuie să informeze familia nou-născutului cu risc înainte de externare cu privire la existenţa unui program de urmărire a nou-născuţilor cu risc şi al rolului acestuia. |
E |
|
|
Argumentare |
Aceasta asigură o bună aderenţă la program. De asemenea, este în concordanţă cu legislaţia în domeniu care prevede informarea completă a pacientului şi explicaţii cu privire la opţiunile diagnostice şi terapeutice[173,174]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul curant trebuie să menţioneze în biletul de externare al pacientului, ca şi în scrisoarea către medicul de familie, includerea pacientului în programul de urmărire a nou-născuţilor cu risc, consimţământul părintelui/părinţilor, data primei vizite şi un număr de telefon de contact (pentru situaţiile în care părinţii doresc amânarea primului consult) . |
C |
|
|
Argumentare |
Menţionarea acestor date asigură o bună aderenţă la program. De asemenea, standardul este în concordanţă cu legislaţia în domeniu[173,174]. |
IV |
|
|
Standard |
În cazul refuzului familiei de a se integra în programul de follow-up, refuzul va fi consemnat în scris de către părinţi în foaia de observaţie a nou-născutului. |
E |
|
|
Standard |
În cazul în care pacientul nu se prezintă la vizită şi nu solicită telefonic modificarea datei programării medicul trebuie să considere pacientul ieşit din programul de follow-up. |
E |
|
|
Argumentare |
Este puţin probabil ca un pacient să se prezinte la programul de follow-up după absenţa de la vizită şi în lipsa contactului telefonic[4]. |
IV |
|
|
Standard |
Medicul coordonator al programului de urmărire a nou-născuţilor cu risc trebuie să asigure prin protocoale scrise colaborarea programului cu următoarele servicii: – clinică/serviciu/cabinet de neurologie pediatrică – clinică/cabinet de psihiatrie pediatrică – clinică/cabinet de oftalmologie specializat în oftalmologie pediatrică – clinică/cabinet de audiologie cu competenţă pentru pacienţi pediatrici – cabinet de psihologie pediatrică – clinică de recuperare. |
E |
|
|
Argumentare |
Aceste specialităţi sunt acelea care investighează şi tratează patologia posibilă la pacienţii externaţi din secţia de TINN. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca la externare, medicul curant să completeze fişa de înscriere a pacientului în programul de follow-up. |
E |
|
|
Standard |
Fiecare centru care organizează serviciul de urmărire a nou-născutului cu risc trebuie să conceapă o fişă special destinată acestui program. |
E |
|
|
Standard |
La fiecare vizită, medicul trebuie să completeze fişa de vizită respectivă. |
E |
|
|
Standard |
La fiecare vizită, medicul trebuie să înmâneze pacientului o fişă/bilet, care să cuprindă următoarele: – examinările efectuate – rezultatele examinărilor – interpretarea acestora – indicaţia altor consulturi – data următoarei vizite. |
C |
|
|
Argumentare |
Acest standard este în concordanţă cu legea 95/2006 care prevede ca pacientul are dreptul la informare completă cu privire la diagnostic şi tratament[173], ca şi cu codul deontologic al Colegiului Medicilor[174]. |
IV |
|
|
Standard |
În cazul în care sunt necesare consulturi suplimentare sau trimiterea către specialist medicul trebuie să informeze pacientul/părinţii despre acest fapt şi să explice necesitatea acestora. |
C |
|
|
Argumentare |
Acest standard este în concordanţă cu legea 95/2006 care prevede ca pacientul are dreptul la informare completă cu privire la diagnostic şi tratament[173], ca şi cu codul deontologic al Colegiului Medicilor[174]. |
IV |
|
|
Recomandare |
Se recomandă ca medicul coordonator al programului de urmărire a nou-născuţilor cu risc să realizeze periodic informări ale colegilor cu privire la evoluţia pacienţilor şi la apariţia eventualelor sechele. |
B |
|
|
Argumentare |
Una din funcţiile programului de follow-up este aceea de evaluare a rezultatelor secţiei de TINN şi de ghidare a atitudinii terapeutice şi a deciziilor bazat pe dovezi. Datele furnizate de program constituie un feed-back pentru unitate[1,86,108,159] care pot determina renunţarea la anumite practici sau adoptarea de practici corecte (a se vedea introducerea). |
III |
|
|
Opţiune |
Medicii şefi de secţie sau medicii coordonatori ai programelor de follow-up pot compara între ele datele diferitelor secţii ca atare sau în cadrul unui registru naţional. |
B |
|
|
Argumentare |
Funcţia de evaluare a rezultatelor se referă atât la compararea activităţii secţiei în perioade de timp diferite cât şi la compararea activităţii secţiilor diferite[1,4,102,106]. |
III |
9. Bibliografie1. Bennet FC: Developmental outcome. În: Avery GB, Fletcher MA, MacDonalld MG: Neonatology – Patophisiology and management of the newborn, Lippincott Williams amp; Wilkins Philadelphia 1999, 1479-15002. Enăchescu D, Marcu M Gr: Sănătate publică şi management sanitar. Ed All Bucureşti 1995;3. Toma AI: Sechele neurologice şi neuro-comportamentale observate la urmărirea prematurilor cu greutate foarte mică la naştere. Revista Română de Pediatrie 2003; 52(1): 118-1294. Naţional Institute of Child Health and Human Development, Naţional Institute of Neurologic Disorders and Stroke, and the Centers for Disease Control and Prevention: Follow-up Care of High-Risk Infants. Pediatrics 2004; 114: 1377-13975. Barrington KJ: The adverse neuro-developmental effects of postnatal steroids în the preterm infant: a systematic review of RCTs. BMC Pediatr 2001; 1 :16. Thebaud B, Lacaze-Masmonteil T, Watterberg K: Postnatal glucocorticoids în very preterm infants: "the good, the bad, and the ugly"? Pediatrics 2001; 107: 413-4157. Kinsey VE, Arnold HJ, Kalina RE et al: PaO2 levels and retrolental fibroplasia: a report of the cooperative study. Pediatrics 1977; 60: 655-6688. Msall ME, Phelps DL, DiGaudio KM et al: Severity of neonatal retinopathy of prematurity is predictive of neurodevelopmental functional outcome at age 5.5 years. Pediatrics 2000; 106: 998-10059. Avery ME, Tooley WH, Keller JB et al: Is chronic lung disease în low birth weight infants preventable? A survey of eight centers. Pediatrics 1987; 79: 26-3010. Horbar JD, Rogowski J, Plsek PE et al: Collaborative quality improvement for neonatal intensive care. Pediatrics 2001; 107: 14-2211. Richardson DK, Shah BL, Frantz ID 3rd, Bednarek F, Rubin LP, McCormick MC: Perinatal risk and severity of illness în newborns at 6 neonatal intensive care units. Am J Public Health 1999; 89: 511-51612. Vohr BR, Wright LL, Dusick AM et al: Center differences and outcomes of extremely low birth weight infants. Pediatrics 2004; 113: 781-78913. Bivoleanu A, Muscalu M, Stamatin M: Neurodevelopmental outcome în VLBW neonates, Medimond SRL, K911C0679, Istambul, 2008; http://www.monduzzi.com/proceedings/moreinfo/20080911.htm; accesat mai 201014. American Academy of Pediatrics and The American College of Obstetricians and Gynecologists: Guidelines for Perinatal Care. 5th Ed Elk Grove Village and Washington DC, AAP and ACOG 2002; 199-201, 378-37915. American Academy of Pediatrics, Committee on Fetus and Newborn: Age Terminology During the Perinatal Period. Policy Statement. Organizaţional Principles to Guide and Define the Child Health Care System and/or Improve the Health of All Children. Pediatrics 2004; 114(5): 1362-136416. Lubchenco LO, Hansman C, Boye E: Intrauterine growth în length and head circumference as estimated from live births at gestational ages from 26 to 42 weeks. Pediatrics 1966: 37: 403-40817. Fletcher MA: Physical assessment and classification. În: MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK Avery's Neonatology: Patophysiology and Management of the Newborn. Lippincott Williams and Wilkins Philadelphia 2005; 327-35018. MacLennan A, The International Cerebral Palsy Task Force: A template for defining a causal relation between acute intrapartum events and cerebral palsy: international consensus statement. BMJ 1993; 319, 1054-105919. Low JA: Intrapartum fetal asphyxia: definition, diagnosis and classification. Am J Obstet Gynecol 1997; 176: 957-95920. Volpe JJ: Intracranial Hemorrhage: Germinal Matrix-Intraventricular Hemorrhage în the Premature Infant. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 517-58821. Papile LA, Burnstein J, Burnstein R et al: Incidence and evolution of subependymal and intraventricular hemorrhage: a study of infants with birth weights less than 1,500 gm. J Pediatr 1978; 92: 529-53422. De Vries LS et al: The spectrum of leukomalacia using cranial ultrasound. Behav Brain Res 1992; 49: 1-623. Raju TNK, Nelson KB, Ferriero D, Lynch JK: Ischemic Perinatal Stroke: Summary of a Workshop Sponsored by the Naţional Institute of Child Health and Human Development and the Naţional Institute of Neurological Disorders and Stroke. Pediatrics 2007; 120: 609-61624. Volpe JJ: Intracranial Hemorrhage: Subdural, Primary Subarachnoid, Cerebellar, Intraventricular (Term Infant) and Miscelaneous. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 483-51625. Volpe JJ: Bacterial and Fungal Intracranial Infections. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 916-95626. McCullough DC, Balzer Martin LA: Current prognosis în overt neonatal hydrocephalus. J Neurosurg 1982; 57: 378-38327. Evans DJ, Levene M, Tsakmakis M: Anticonvulsivants for preventing mortality and morbidity în full term newborns with perinatal asphyxia. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 3. Art.No.: CD001240.DOI: 10.1002/14651858.CD001240.pub2.28. Levy ML, Masri LS, McComb JG: Outcome for preterm infants with germinal matrix hemorrhage and progressive hydrocephalus. Neurosurgery 1997; 41: 1111-111729. American Academy of Pediatrics: Red Book Online: Respiratory Syncytial Virus. Section 3. Summaries of Infectious Diseases 2006; 1: 56030. Hartamn GE, Boyajian MJ, Choi SS, Eichelberger MR, Newman KD, Powell DM: Surgical care of condiţions presenting în the newborn. În MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK: Avery's Neonatology Pathophysiology and Management of the Newborn. 6th Ed Lippincott Williams amp; Wilkins 2005; 112131. American Academy of Pediatrics, American Association for Pediatric Ophthalmology and Strabismus, American Academy of Ophthalmology: Screening examination of premature infants for retinopathy of prematurity. Pediatrics 2006; 117(2): 572-57632. SCPE: Definition of CP. Dev Med and Child Neurol 2000; 42: 816-82433. Swaiman KF, Wu Y: Cerebral Palsy. În: Swaiman KF, Ashwal S, Ferreiro DM: Pediatric Neurology. Principles and Practice, Mosby Philadelphia 2006; 491-50434. Luckasson R, Borthwick-Duffy S, Buntinx WHE, Coulter DL, Craig EM, Reeve A et al AAMR: Mental retardation: Definition, classification and systems of support. Washington DC. American Association of Mental retardation, 2002; http://www.aamr.org; accesat mai 201035. American Psychiatric Association: Diagnostic and statistical manual of mental disorders. 4th Ed Washington DC American Psychiatric Association, 2004; http://www.minddisorders.com/Del-Fi/Diagnostic-and-Statistical-Manual-of-Mental-Disorders.html; accesat mai 201036. Camfield P, Camfield C: Pediatric Epilepsy: An overview. În: Swaiman KF, Ashwal S, Ferreiro DM – Pediatric Neurology. Principles and Practice. Mosby Philadelphia 2006; 981-98837. Merriam-Webster's Medical Dictionary, Merriam-Webster Inc 2007; http://www.merriamwebster.com/info/copyright.htm; accesat mai 201038. Lee KG: Identifying the High-risk Newborn and Evaluating Gestational Age, Prematurity, Postmaturity, Largefor-Gestational-Age, and Small-for-Gestational-Age Infants. În Cloherty JP, Eichenwald EC, Stark AR: Manual of Neonatal Care. 5th Ed Lippincott Williams amp; Wilkins 2008; 483-52839. Perlman JM: Neurobehavioral deficits în premature graduates of intensive care – potenţial medical and neonatal environmental risk factors. Pediatrics 2001; 108: 1339-134840. Perlman JM: White matter injury în the preterm infant: an important determination of abnormal neurodevelopment outcome. Early Hum Dev 1998; 53: 99-12041. Hack M, Fanaroff AA: Outcomes of children of extremely low birthweight and gestational age în the 1990's. Early Hum Dev 1999; 53: 193-21842. Botting N, Powls A, Cooke RW, Marlow N: Attention deficit hyperactivity disorders and other psychiatric outcomes în very low birthweight children at 12 years. J Child Psychol Psychiatry 1997; 38: 931-94143. Stjernqvist K, Svenningsen NW: Ten-year follow-up of children born before 29 gestational weeks: health, cognitive development, behaviour and school achievement. Acta Paediatr 1999; 88: 557-56244. Cooke RW, Abernethy LJ: Cranial magnetic resonance imaging and school performance în very low birth weight infants în adolescence. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1999; 81: F116-F12145. Stewart AL, Rifkin L, Amess PN et al: Brain structure and neurocognitive and behavioural function în adolescents who were born very preterm. Lancet 1999; 353: 1653-165746. Stevenson DK, Wright LL, Lemons JA et al: Very low birth weight outcomes of the Naţional Institute of Child Health and Human Development Neonatal Research Network, January 1993 through December 1994. Am J Obstet Gynecol 1998; 179: 1632-163947. Vohr BR, Wright LL, Dusick AM et al: Neurodevelopmental and functional outcomes of extremely low birth weight infants în the Naţional Institute of Child Health and Human Development Neonatal Research Network, 1993-1994. Pediatrics 2000; 105: 1216-122648. Ip S, Chung M, Kulig J, O'Brien R, Sege R, Glicken SM et al, The Subcommittee on Hyperbilirubinemia: Hyperbilirubinemia An Evidence-Based Review of Important Issues Concerning Neonatal Hyperbilirubinemia. Pediatrics 2004; 114: e130-e15349. Volpe JJ: Bilirubin and brain injury. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 619-65150. Ozmert E, Erdem G, Topcu M et al: Long-term follow-up of indirect hyperbilirubinemia în full-term Turkish infants. Acta Paediatr 1996; 85: 1440-144451. Vannuci RC, Perlman JM: Interventions for perinatal hypoxic-ischemic encephalopathy. Pediatrics 1997; 100: 1004-101452. Finer NN, Robertson CM, Richards RT et al: Hypoxic-ischemic encephalopathy în term neonates: perinatal factors and outcome. J Pediatr 1981; 98: 112-11753. Cooke RW, Abernethy LJ: Cranial magnetic resonance imaging and school performance în very low birth weight infants în adolescence. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1999; 81: F116.F12154. Volpe JJ: Hypoxic-Ischemic Encephalopathy: Clinical Aspects. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 400-48055. Ment LR, Vohr B, Allan W et al: The etiology and outcome of cerebral ventriculomegaly at term în very low birth weight preterm infants. Pediatrics 1999; 104: 243-24856. Huang CC, Shen EY: Tentorial subdural hemorrhage în term newborns. Ultrasonographic diagnosis and clinical correlates. Pediatr Neurol 1991; 7: 171-17757. Hayashi T, Hashimoto T, Fukuda S, Ohshima Y et al: Neonatal subdural hematoma secondary to birth injury. Clinical analysis of 48 survivors. Child Nerv Syst 1987; 3: 23-2958. Tanaka Y, Sakamoto K , Kobayashi S, Kobayashi N et al: Biphasic ventricular dilation following posterior fossa subdural hematoma în the full term neonate. J Neurosurg 1988; 68: 211-21659. Hanigan WC, Powell FC, Miller TC: Symptomatic intracranial hemorrhage în full term infants. Childs Nerv Syst 1995; 11: 698-70760. Perrin Rj, Rutka JT, Drake JM, Meltzer et al: Management and outcomes of posterior fossa subdural hematomas în the neonates,. Neurosurgery 1997; 40: 1190-119961. Holt DE, Halket S, de Louvois J, Harvey D: Neonatal Meningitis în England and Wales. 10 years on. Arch Dis Child Fetal and Neonatal Ed 2001; 84: F85-F8962. Stevens JP, Eames M, Kent A, Halket S et al: Long term outcome of neonatal meningitis. Arch Dis Child 2003; 88: 179-18463. Klinger G, Chin Cn, Beyenne J, Perlman M: Predicting the outcome of neonatal bacterial meningitis, Pediatrics 2000; 106: 477-48264. De Louvois J, Halket S, Harvey D: Neonatal meningitis în England and Wales. Sequelae at 5 years of age. Eur J Pediatr 2005; 164: 730-73465. Bergman I, Painter MJ, Hirsch RP, Crumrine PK et al: Outcome în neonates with convulsions treated în an intensive care unit. Ann Neurol 1983; 14: 642-64766. Legido CA, Clancy RR, Berman PH: Neurologic outcome after electroencephalographically proven neonatal seziures. Pediatrics 1991; 88: 593-59667. Watanabe K , Hara K, Miyazaki S, Hakamada S et al: Apneic seizures în the newborn. Am J Dis Child 1982; 136: 980-98468. Andre M, Matisse N, Vert P, Debruille C: Neonatal seizures. Recent aspects. Neuropediatrics 1988; 19: 201-20769. Watkins A, Szymonowicz W, Jin X, Yu VV: Significance of seizures în low birthweight infants. Dem Med Child Neurol 1988; 30: 162-16970. Tekgul H, Gauvreau K, Soul J, Murphy L et al: The current etiologic profile and neurodevelopmental outcome of seizures în the newborn infants. Pediatrics 2006; 117: 1270-128071. Volpe JJ: Neonatal seizures. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 203-24472. Garcias da Silva LF, Nunes ML, Da Costa JC: Risk factors for developing epilepsy after neonatal seizures. Pediatr Neurol 2004; 30: 271-27773. Sarnat HB, Sarnat MS: Neonatal encephalopathy following fetal distress: a clinical and electroencephalograpic study. Arch Neurol 1976; 33: 696-70574. Ronnen GM, Buckley D, Penney S, Streiner Dl: Long term prognosis în children with neonatal seizures. A population-based study. Neurology 2007; 69: 1816-182275. Alec MC: Development outcome and follow up of the SGA infant. Semin Perinat 1994; 8: 12376. Toma AI: Sechele neurologice şi neuro-comportamentale observate la urmărirea prematurilor cu greutate foarte mică la naştere. Revista Română de Pediatrie 2002; 52(1): 118-12977. Schulzke SM, Deshpande GC, Patole SK: Neurodevelopmental Outcomes of Very Low-Birth-Weight Infants With Necrotizing Enterocolitis. A Systematic Review of Observational Studies. Arch Pediatr Adolesc Med 2007; 161: 583-59078. Klinger G, Levy I, Sirota L, Boyko V, Lerner-Geva L, Reichman B: Outcome of Early-Onset Sepsis în a Naţional Cohort of Very Low Birth Weight Infants. Pediatrics 2010; 125:e736-e74079. Alfven G, Bergqvist G, Bolme P et al: Long term follow up of neonatal septicemia. Acta Paediatr Scand 1978; 67: 765-77080. Glass P: The Vulnerable Neonatale and the Neonatal Intensive Care Environment. În Avery GB, Fletcher MA, MacDonald MG: Neonatology – Patophisiology and management of the newborn. Lippincott Williams amp; Wilkins, Philadelphia 1999; 91-10881. Commery JO, Fitzhardinge PM: Handicap în the preterm small-for-gestational-age infant. J Pediatr 1979; 94: 779-79682. Allen MC: Developmental outcome and follow up of the small for gestational age infant. Semin Perinatol1984; 8: 123-15683. Hangbergh B: Epidemiological and preventive aspects of cerebral palsy and severe mental retardation inSweden. Eur J Pediatr 1979; 138: 71-7884. Westwood M, Kramer MS, Munz D et al: Growth and development of full-term nonasphyxiated small-forgestational-age newborns: follow up through adolescence. Pediatrics 1983; 71: 376-38285. Feldman R, Eidelman AI: Does a Triplet Birth Pose a Special Risk for Infant Development? Assessing Cognitive Development în Relation to Intrauterine Growth and Mother-Infant Interaction Across the First 2 Years; Pediatrics 2005; 115(2): 443-45286. Silva PA, Grosado B: The growth and development of twins compared to singletons at ages 9 and 11. Austr Pediatr J 1985; 21: 265-26787. Morley R, Cole TJ, Powell R et al: Growth and development în premature twins. Arch Dis Child 1989; 64: 1042-104588. Durkin MV, Kaveggia EG, Pendleton E et al: Analysis of etiologic factors în cerebral palsy with severe mental retardation. I. Analysis of gestational, parturitional and neonatal data. Eur J Pediatr 1976; 123: 67-81.89. Peterson B, Nelson KB, Watson I et al: Twins, triplets and cerebral palsy în births în Western Australia în the 1980s. BMJ 1993; 307: 1239-124390. Kragt H, Husjes HJ, Touwen BC: Neurobiological morbidity în newborn twins. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1985; 19: 75-7991. Record BC, McKeown T, Edwards JH: An invetigation of the difference în measured inteligence between twins and single births. Am Hum Genet 1970; 34: 11-2092. Wilson GS, Desmond MM, Verinaud WM: Early development of infants of heroin-addicted mothers. Am J Dis Child 1973; 126: 457-46293. Volpe JJ: Teratogenic Effects of Drugs and Passive Addiction. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 1009-105494. Wilson GS, McCreary R, Krean J, Baxter JC: The development of preschool children of heroin-addicted mothers. A controlled study. Pediatrics 1979; 63: 135-14195. Kaltenbach KA, Finnegan LP: Prenatal narcotic exposure. Perinatal and developmental effects. Neurotoxicology 1989; 10: 597-60496. Van Baar A, de Graaf BMT: Cognitive development of preschool-age of infants of drug-dependent mothers. Dev Med Child Neurol 1995; 36: 1063-107597. Ornory A, Segal J, Bar-Hamburger R, Greenbaum C: Developmental outcome of school-age children born to mothers with heroin dependency. Importance of enviromental factors. Dev Med Child Neurol 2001; 43: 668-67598. Jones KL, Smith DW, Streissguth AP, Myrianthopoulos NC: Outocome în offspring of chronic alcoholic women. Lancet 1974; 1: 1076-107899. Clarren SK, Alword EC Jr, Sumi SM, Streissguth AP: Brain malformations related to prenatal exposure to ethanol. J Pediatr 1978; 92: 64-67100. Amiel Tison Cl: Neurologie perinatale. Ed Masson Paris 2002;101. Machin D, Campbell MJ: Design of studies for medical research, Ed John Wiley amp; Sons Ltd Chichester England 2005;102. Gosselin J, Amiel-Tison Cl: Evaluation neurologique de la naissance a 6 ans, Ed Masson Paris 2007;103. Dorling JS, Field DJ: Follow up of infants following discharge from the neonatal unit. Structure and process. Early Hum Dev 2006; 82: 151-156104. Msall ME: Neurodevelopmental surveillance în the first 2 years after extremely preterm birth: Evidence, challanges and guideliness. Early Hum Dev 2006; 82: 157-166105. Salt A, Redshaw M: Neurodevelopmental follow up after preterm birth: follow up after 2 years. Early Hum Dev 2006; 82: 185-197106. Amiel Tison Cl: L'infirmite motrice d'origine cerebrale. Deuxieme edition Ed Masson Paris 2004;107. Rosenbaum PL, Walter SD, Hanna SE, Palisano RJ, Russell DJ, Raina P et al: Prognosis for gross motor function în cerebral palsy. JAMA 2002; 288: 1357-1363108. Weisglas-Kuperus N, Baerts W, Smrkovsky M, Sauer PJ: Effects of biological and social factors on the cognitive development of very low birth weight children. Pediatrics 1993; 92: 658-665109. Dezoete JA, MacArthur BA, Tuck B: Prediction of Bayley and Stanford-Binet scores with a group of very low birthweight children. Child Care Health Dev 2003; 29: 367-372110. Lee H, Barratt MS: Cognitive development of preterm low birth weight children at 5 to 8 years old. J Dev Behav Pediatr 1993; 14: 242-249111. Blasco PA: Preterm birth: to corect or not to corect. Dev Med Child Neurol 1989; 31: 816-821112. Lems W, Hopkins B, Samson JF: Mental and motor development în preterm infants: the issue of corrected age. Early Hum Dev 1993; 34: 113-123113. Basmak H, Niyaz l, Sahin A, Erol N, Gursoy HH: Retinopathy of prematurity: Screening guidelines need to be reevaluated for developing countries. Eur J Ophthalmol 2010; 20(4): 752-755114. Azad R, Chandra P, Patwardhan SD, Gupta A: Importance of the "Third Criterion" for retinopathy of prematurity screening în developing countries. J Pediatr Ophthalmol and Strabismus 2009; 46(6): 332-334115. Jalali S, Matalia J, Hussain A, Anand R: Modification of screening criteria for retinopathy of prematurity în India and other middle – income countries. Am J Ophthalmol 2006; 141(5): 966-968116. An International Committee for the Classification of Retinopathy of Prematurity: The International classification of Retinopathy of Prematurity revisited. Arch. Ophthalmol 2005; 123: 991-999117. Vatavu I, Nascutzy C, Ciomartan T, Brezan F, Anca I, Stoicescu S: Retinopatia de prematuritate – rezultatele screeningului pe un lot de 1783 prematuri în perioada septembrie 2002 – 31 decembrie 2007, Oftalmologia 2010; LIV: 110-118118. Kocur I, Resnikoff S: Visual impairment and blindness în Europe and their prevention. Br J Ophthalmol 2002; 86: 716-722119. Gilbert C et al: Retinopathy of prematurity în Middle Income Countries. Lancet 1997; 350: 12120. Taylor D, Hoyt CS: Pediatric Ophthalmology and strabismus, 3rd Ed Elsevier Limited 2005;121. Task Force on Newborn and Infant Hearing: Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. Pediatrics 2007; 103(2): 527-530122. Joint Committee on Infant Hearing Year 2007: Position Statement. Pediatrics 2007: 120(4): 898-921123. White KR, Maxon AR: Universal screening for infant hearing impairment: Simple, beneficial, and presently justified. International J of Pediatric Otorhinolaryngology 1995; 32: 201-211124. American Academy of Pediatrics, Committee on Practice and Ambulatory Medicine: Recommendations for preventive pediatric health care. Pediatrics 2000; 105: 645-646125. Joint Committee on Infant Hearing; American Academy of Audiology, American Academy of Pediatrics, American Speech-Language-Hearing Association, Directors of Speech and Hearing Programs în State Health and Welfare Agencies: Year 2000 position statement: principles and guidelines for early hearing detection and intervention programs. Pediatrics 2000; 106: 798-817126. Eiserman WS, Shisler L, Foust T: Hearing screening în early childcare settings. The ASHA Leader Online 2008; http://www.britannica.com/bps/additionalcontent/18/35142453/Hearing-Screening-în-Early-Childcare-Settings; accesat mai 2010127. Hyde ML, Davidson MJ, Alberti PW: Auditory test strategy. În: Jacobson JT, Northern JL: Diagnostic Audiology.TX: Pro-Ed Austin 1991; 295-322128. Grandori F, Sergi P, Pastorino G, Uloziene I, Calori G, Ravazzani P et al: A multicentric trial for the comparison of two methods of TEOAE recording în newborn hearing screening. International J of Audiology 2002; 41: 267-270129. Glattke TJ: Otoacoustic emissions în 2002: some perspectives, Seminars în Hearing 2002; 32: 123-129130. Yoshinaga-Itano C: Levels of evidence: universal newborn hearing screening (UNHS) and early hearing detection and intervention systems (EHDI). J Commun Disord 2004; 37: 451-465131. Norton SJ, Gorga MP, Widen JE et al: Identification of neonatal hearing impairment: evaluation of transient evoked otoacoustic emission, distortion product otoacoustic emission, and auditory brain stem response test performance. Ear Hear 2000; 21: 508-552132. D'Agostino JA, Austin L: Auditory neuropathy: a potentially under-recognized neonatal intensive care unit sequela. Adv Neonatal Care 2004; 4: 344-353133. Sutton G, Gravel J, Hood L et al: Assessment and Management of Auditory Neuropathy/Auditory Dyssynchrony., UK Newborn Hearing Screening 2005; 1-3134. Task Force on Newborn and Infant Hearing; Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. Pediatrics 2007; 103(2): 527-530135. Morzaria S, Westerberg BD, Kozak FK: Evidence-based algorithm for the evaluation of a child with bilateral sensorineural hearing loss. J Otolaryngol 2005; 34: 297-303136. Roizen NJ: Etiology of hearing loss în children: nongenetic causes. Pediatr Clin North Am 1999; 46: 49-64137. Cone-Wesson B, Vohr BR, Sininger YS et al: Identification of neonatal hearing impairment: infants with hearing loss. Ear Hear 2000; 21: 488-507138. Morton CC, Nance WE: Newborn hearing screening: a silent revolution. N Engl J Med 2006; 354: 2151-2164139. Fligor BJ, Neault MW, Mullen CH, Feldman HA, Jones DT: Factors associated with sensorineural hearing loss among survivors of extracorporeal membrane oxygenation therapy. Pediatrics 2005; 115: 1519-1528140. Roizen NJ: Nongenetic causes of hearing loss. Ment Retard Dev Disabil Res Rev 2003; 9: 120-127141. Stevenson DK, Wong RJ, Vreman HJ et al, NICHD Conference on Kernicterus: Research on Prevention of Bilirubin-Induced Brain Injury and Kernicterus: Bench-to-Bedside-Diagnostic Methods and Prevention and Treatment Strategies. Journal of Perinatology 2004; 24(8): 521-525142. Sabatino G, Verrotti A, Ramenghi LA et al: Newborns with hyperbilirubinemia: usefulness of brain stem auditory response evaluation. Neurophysiologie Clinique 1996; 26: 363-368143. Konrad-Martin D, Helt WJ et al: Otoxoxicity: Early Detection and Monitoring. The ASHA Leader 2005; (1): 11-14144. Rybak LP, Whitworth CA: Ototoxicity: therapeutic opportunities. Drug Discovery Today 2005; 10: 1313-1321145. Rivera LB, Boppana SB, Fowler KB, Britt WJ, Stagno S, Pass RF: Predictors of hearing loss în children with symptomatic congenital cytomegalovirus infection. Pediatrics 2002; 110: 762-767146. Ross K, Fowler G, Ashrith S, Stagno P et al: Hearing loss în children with congenital cytomegalovirus infection. The Journal of Pediatrics 2006; 148(3): 332-336147. Reddy MVV, Bindu HL, Reddy PP, Ran UP: Role of intrauterine Rubella infection în the causation of congenital deafness. Indian J of Human Genetics 2006; 12(3): 140-143148. Madden C, Wiley S, Schleiss M et al: Audiometric, clinical and educational outcomes în a pediatric symptomatic congenital cytomegalovirus (CMV) population with sensorineural hearing loss. Int J Pediatr Otorhinolaryngol 2005; 69: 1191-1198149. Arnold SR, Ford-Jones EL: Congenital syphilis: A guide to diagnosis and management. Paediatrics and Child Health 2000; 5(8): 463-469150. Oysu C, Baserer N, Tinaz M: Audiometric manifestations of Waardenburg's syndrome. Ear Nose Throat Journal 2000; 79(9): 704-709151. Kanowitz SJ, Shapiro WH, Golfinos JG et al: Auditory brainstem implantation în patients with neurofibromatosis type 2. Laryngoscope 2004; 114(12): 2135-2146152. Gorlin RJ: Hereditary Hearing Loss and its Syndromes, New York Oxford University Press 1995;153. Heath PT, Nik Yusoff NK, Baker CJ: Neonatal meningitis. Arch of Dis în Child Fetal and Neonatal Ed 2003; 88(3): 173-178154. Fenton TM: A new growth chart for preterm babies. Babson and Benda's growth charts updated with recent data and a new format. BMC Pediatrics 2003; 3: 13155. Palisano RJ: Validity of goal attainment scaling în infants with motor delays. Phys Ther 1993; 73: 651-658; discussion 658-660156. Aylward GP: Bayley Infant Neurodevelopental Screener. Psychological Corporation Harcourt Brace Co San Antonio 1995;157. Bayley N: Bayley Scales of Infant and Toddler Development, Screening Test, Manual. Hartcourt Assessment Inc San Antonio Texas SUA 2006;158. Bayley N: Bayley Scales of Infant and Toddler Development. 3rd Ed Technical Manual. Hartcourt Assessment Inc San Antonio Texas SUA 2006;159. Zafeiriou DI, Tsikoulas IG, Kremenopoulos GM, Kontopoulos EE: Using postural reactions as a screening test to identify high-risk infants for cerebral palsy: a prospective study. Brain and Development 1998; 20(5): 307-311160. Han TR, Bang MS, Lim JY, Yoon BH, Kim IW: Risk Factors of Cerebral Palsy în Preterm Infants. Am J of Physical Med amp; Rehab 2002; 81(4): 297-303161. Velikovic Perat M: Treatment of children withcerebral palsy. Asia-Pacific Childhood Disability Update 2005; 49-51162. Vojta V: The movement disorders în infant – early diagnosis and early therapy. Hippokrates Verlag GmbH Stuttgart 2000163. Bobath K: A neurophysical basis for the treatment of cerebral palsy. Mac Keith Press London 1991; 30-98164. Zafeiriou DI: Primitive reflexes and postural reactions în the neurodevelopmental examination. Pediatr Neurol 2004; 31: 1-8165. Deljewska-Starykow A, Sliwinski Z, Rozylo W: Evaluating the Motor Development of Infants using Vojta's Method, with Particular Attention to Risk Factors, în Clinical Material from a Rehabilitation Center for Children with Cerebral Palsy. Phizjoterapia Polska 2002; 2(3): 216-228166. Hospers CH: Early intervention în infants at high risk for developmental motor disorders. CH Blauw-Hospers 2010 http://dissertations.ub.rug.nl/FILES/faculties/medicine/2010/c.h.blauw.hospers/thesis.pdf; accesat noiembrie 2010167. Van Wezel-Meijler G: Neonatal Cranial Ultrasonography. Springer Berlin 2007;168. Rennie JM, Hagmann CF, Robertson NJ: Neonatal cerebral investigation. Cambridge University Press 2009;169. De Vries L et al: The spectrum of leukomalacia using cranial ultrasound. Behav Brain Res 1992; 49: 1-6.170. Van Wezel-Meijler G et al: Magnetic resonance imaging of the brain în premature infants during the neonatal period. Normal phenomena and reflection of mild ultrasound abnormalities. Neuropediatrics 1998; 29: 89-96171. Hochberg Z, Bereket A, Davenport M et al: Consensus Development for the supplimentation of Vitamin D în Childhood and Adolescence, În Hochberg Z (ed): Vitamin D and Rickets. Endocr Dev Basel Karger 2003; 6: 259-281172. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 910 privind criteriile de ierarhizare a secţiilor de spital de specialitate obstetrică, ginecologie şi neonatologie, Monitorul Oficial, 18.11.2002173. Legea 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Monitorul Oficial 372/28 aprilie 2006;174. Colegiul Medicilor – Codul Deontologic. 30.08.2008; http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf175. Van Wezel-Meijler G et al: Magnetic resonance imaging of the brain în premature infants during the neonatal period. Normal phenomena and reflection of mild ultrasound abnormalities, Neuropediatrics 1998; 29: 89-96176. Majnemer A, Riley P, Shevell M, Birnbaum R, Greenstone H, Coates AL: Severe bronchopulmonary dysplasia increases risk for later neurological and motor sequelae în preterm survivors. Dev Med Child Neurol 2000; 42: 53-60177. Miller SP, Latal B, Clark H et al: Clinical signs predict 30 month outcome after neonatal encephalopathy. Am J Obstet Gynecol 2004; 190: 93-99178. American Academy of Pediatrics: Nutritional needs of low-birth-weight infants. Pediatrics 1985; 75: 976-986179. American Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition (AAP-CON): Pediatric Nutrition Handbook. 5th Ed Elk Grove Village American Academy of Pediatrics 2004;180. Bondurant Utz JA: Practical guide to assessing infants and preschoolers with special needs. Merril Prentice Hall Upper Saddle River NJ SUA 2002;181. Borys P: Model of the newborn's physical development. Acta Physica Polonica B 2010; 41(5): 1105-1110182. Bremer HJ, Brooke OG, Orzalesi M, Putet G, Raiha NCR, Senterre J et al, The European Society of Pediatric Gastroenterology and Nutrition: Committtee oon Nutrition of the Preterm Infant (ESPGAN -CON) – Nutrition and feeding of preterm infants. Blackwell 1987; Acta Paediatr Scand 1987; suppl 336183. Canadian Pediatric Society: Nutrient needs and feeding of premature infants. Can Med Assoc J 1995; 152: 1765-1785184. Cooke R, Hollis B, Conner C, Watson D, Werkman S, Chesney R: Vitamin D and mineral metabolism în the very low birth weight infant receiving 400 IU of vitamin D. J Pediatr 1990; 116: 423-428185. Copeland ME, Kimmel JR: Evaluation and management of infants and young children with developmental disabilities. Ed Paul H Brokes Baltimore SUA 1989;186. Dewey DG, Crawford SG, Creighton DE, Sauve RS: Long-term neuropsychologicaloutcomes în very low birth weight children free of sensorineural impairments. J Clin Exp Neuropsychol 1999; 21: 851-865187. Drillien C: Abnormal neurologic signs în the first year of life în low-birth weight infants: possible prognostic significance. Dev Med Child Neurol 1997; 14: 575-584188. European Society of Paediatric Gastroenterology and Nutrition: Nutrition and feeding of preterm infants. Acta Paediatr Scand Suppl 1987; 336: 1-14189. Hatzopoulos S, Prosser S, Mazzoli M et al: Clinical Applicability of Transient Evoked Otoacoustic Emissions: Identification and Classification of Hearing Loss. Audiology amp; Neuro-Otology 2004; 3: 402-418190. International Classification of diseases and health related problems: 10th Revision. World Health Organizaţion Geneva 1992; 115191. Koo WW, Krug-Wispe S, Neylan M, Succop P, Oestreich AE, Tsang RC: Effect of three levels of vitamin D intake în preterm infants receiving high mineral-containing milk. J Pediatr Gastroenterol 1995; ; 21(2): 182-189192. Palisano E, Rosenbaum P, Walter S, Russel D, Wood E, Galuppi P: Delvelopment and reliability of a system to classify gross motor function în children with cerebral palsy. Dev Med Child Neurol 1997; 39: 214-223193. Ross G: Use of the Bayley scales to characterize abilities în premature infants, Child Develop 1985; 56: 835-842194. Sattler I: Assessent of children: Cognitive applications. 4th Ed San Diego SUA 2001;195. Short EJ, Klein NK, Lewis BA, Fulton S, Eisengart S, Kercsmar C et al: Cognitive and Academic Consequences of Bronchopulmonary Dysplasia and Very Low Birth Weight: 8-Year-Old Outcomes. Pediatrics 2003; 112: e359-e366196. Toma AI, Cârstoveanu C, Stefănescu F: Screening-ul audiologic al nou-născutului cu ajutorul ALGO 1E Newborn Hearing Screener. Revista Română de Pediatrie 2003; 52(1): 130-133197. Tsang RC, Uauy R, Koletzko B et al: Nutritional needs of the premature infants. Scientific basis and practical guidelines, 3rd Ed Baltimore Lippincott Williams and Wilkins 2005;198. Wood E, Rosenbaum P: The gross motor function classification system for cerebral palsy: a study of reliability and stability over time. Dev Med Child Neurol 2000; 42: 292-296199. Shackelford J: State and jurisdictional eligibility definitions for infants and toddlers with disabilities under IDEA (NECTAC Notes No. 14). Chapel Hill, NC The University of North Carolina, FPG Child Development Institute, Naţional Early Childhood Technical Assistance Center. 2004200. Ministerul Sănătăţii. Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti: Curriculum de Pregătire în Specialitatea: Neonatologie, Pediatrie, Neurologie Pediatrică, Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, Bucureşti, 2009.10. AnexeAnexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirile de ConsensAnexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilorAnexa 3. Categorii de nou-născuţi cu riscAnexa 4. Categorii de nou-născuţi cu risc majorAnexa 5. Clasificarea ecografică hemoragiei intra-periventriculare la nou-născutul prematurAnexa 6. Clasificarea ecografică a leucomalaciei periventriculareAnexa 7. Prognosticul neurologic în funcţie de patologieAnexa 8. Calendarul programului de urmărire a nou-născutului cu riscAnexa 9. Clasificarea retinopatiei prematuruluiAnexa 10. Categorii de nou-născuţi cu risc la care se recomandă screening-ul oftalmologicAnexa 11. Metodologia de screening audiologicAnexa 12. Factori de risc asociaţi cu hipoacuzie congenitală sau precoce instalatăAnexa 13. Curbe de creştere intrauterinăAnexa 14. Curbe de creştere pentru prematuriAnexa 15. Examenul neurologic al nou-născutului Amiel TisonAnexa 16. Examenul neurologic al copilului 0-2 ani – Amiel Tison şi GosselinAnexa 17. Indicaţii de ecografie transfontanelară la 40 de săptămâni vârstă corectatăAnexa 18. Metodologie de interpretare a testelor neuro-comportamentaleAnexa 19. Item-uri ale testului Bayley la care răspunsul anormal ghidează spre o anumită patologieAnexa 20. Criteriile de acreditare ale centrului de urmărire pentru nou-născuţii cu risc10.1. Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirile de ConsensLista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Bran, 23-25 iulie 2010Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu – IOMC Polizu, BucureştiProf. Dr. Maria Stamatin – Maternitatea Cuza Vodă IaşiProf. Dr. Gabriela Zaharie – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj NapocaProf. Dr. Constantin Ilie – Maternitatea Bega, TimişoaraConf. Dr. Manuela Cucerea – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. MureşConf. Dr. Valeria Filip – Spitalul Clinic Judeţean OradeaŞef Lucr. Dr. Ligia Blaga – Clinica de Obstetrică Ginecologie II, Cluj NapocaDr. Gabriela Olariu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", TimişoaraDr. Doina Broscăuncianu – IOMC Polizu, BucureştiDr. Bianca Chirea – Spitalul Clinic Judeţean OradeaDr. Adrian Toma – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", BucureştiDr. Adrian Crăciun – Maternitatea Cantacuzino, BucureştiDr. Mihaela Ţunescu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", TimişoaraDr. Eugen Mâţu – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", BucureştiDr. Maria Livia Ognean – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă SibiuDr. Marta Simon – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. MureşDr. Andreea Avasiloaiei – Maternitatea Cuza Vodă IaşiDr. Laura Suciu – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. MureşLista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Bucureşti, 3-5 decembrie 2010Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu – IOMC Polizu, BucureştiProf. Dr. Maria Stamatin – Maternitatea Cuza Vodă IaşiProf. Dr. Gabriela Zaharie – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj NapocaProf. Dr. Constantin Ilie – Maternitatea Bega, TimişoaraConf. Dr. Manuela Cucerea – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. MureşConf. Dr. Valeria Filip – Spitalul Clinic Judeţean OradeaŞef Lucr. Dr. Ligia Blaga – Clinica de Obstetrică Ginecologie II, Cluj NapocaDr. Gabriela Olariu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", TimişoaraDr. Adrian Toma – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", BucureştiDr. Adrian Crăciun – Maternitatea Cantacuzino, BucureştiDr. Mihaela Ţunescu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", TimişoaraDr. Anca Bivoleanu – Maternitatea Cuza Vodă IaşiDr. Eugen Mâţu – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", BucureştiDr. Maria Livia Ognean – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă SibiuDr. Andreea Avasiloaiei – Maternitatea Cuza Vodă IaşiDr. Ecaterina Olariu – Spital Clinic Judeţean de Urgenţă SibiuDr. Leonard Năstase – IOMC Polizu, BucureştiDr. Emanuel Ciochină – IOMC Polizu, BucureştiDr. Oana Boantă – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu10.2. Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilorTabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea ││ │cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Recomandare │Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar ││ │atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi ││ │documentat. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că ││ │mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii ││ │diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită justificare. │└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Grad A │Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de ││ │calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib). │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Grad B │Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate ││ │pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Grad C │Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din ││ │experienţa clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de ││ │dovezi IV). Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei ││ │recomandări. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Grad E │Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a grupului tehnic de ││ │elaborare a acestui ghid. │└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine conceput│├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de ││ │la mai multe centre sau echipe de cercetare. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţă clinică a unor experţi ││ │recunoscuţi ca autoritate în domeniu. │└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.3. Anexa 3. Categorii de nou-născuţi cu risc┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nou-născuţi cu GN mai mică de 1000 g şi/sau VG mai mică de 28 de săptămâni ││Nou-născuţi cu VG mai mare de 28 de săptămâni şi GN mai mare de 1000 g dacă aceştia au ││prezentat în cursul internării următoarele patologii: ││ – sindrom de detresă respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanică sau CPAP ││ – enterocolită ulceronecrotică (EUN) ││ – boală cronică pulmonară (BPC) ││Nou-născuţi cu crize de apnee şi bradicardie ││Nou-născuţi cu EHIP formă moderată sau severă ││Nou-născuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl ││Nou-născuţi la care a fost necesară exangvinotransfuzia ││Nou-născuţi cu patologie a sistemului nervos ││ – meningită ││ – hemoragii cerebrale ││ – hematom subdural ││ – hemoragie intra-periventriculară a nou-născutului prematur ││ – hemoragie subarahnoidiană ││ – leucomalacie periventriculară (LPV) ││ – hidrocefalie ││ – convulsii ││ – infarct cerebral ││Nou-născuţi cu sepsis neonatal ││Nou-născuţi ventilaţi mecanic indiferent de VG ││Nou-născuţi mici pentru VG, născuţi la termen şi prematuri ││Nou-născuţi din sarcini multiple cu mai mult de doi feţi, născuţi la termen şi prematuri ││Nou-născuţi prematuri din sarcini gemelare ││Nou-născuţi din mame consumatoare de droguri ││Nou-născuţi din mame consumatoare de alcool ││Nou-născuţi la care examenul neurologic la externare este anormal │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.4. Anexa 4. Categorii de nou-născuţi cu risc major┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nou-născuţi cu GN de 1000 g şi/sau VG mai mică de 28 de săptămâni ││Nou-născuţi cu VG mai mare de 28 de săptămâni şi GN mai mare de 1000 g dacă aceştia au ││prezentat în cursul internării următoarele patologii: ││ – sindrom de detresă respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanică sau CPAP ││ – enterocolită ulceronecrotică (EUN) ││ – boală cronică pulmonară (BPC) ││Nou-născuţi cu crize de apnee şi bradicardie ││Nou-născuţi cu encefalopatie ischemică perinatală formă moderată sau severă ││Nou-născuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl ││Nou-născuţi la care a fost necesară exangvinotransfuzia ││Nou-născuţi cu patologie a sistemului nervos ││ – meningită ││ – hemoragii cerebrale ││ – hematom subdural ││ – hemoragie intra-periventriculară a nou-născutului prematur ││ – hemoragie subarahnoidiană ││ – leucomalacie periventriculară (LPV) ││ – hidrocefalie ││ – convulsii ││ – infarct cerebral ││Nou-născuţi cu sepsis neonatal ││Nou-născuţi prematuri ventilaţi mecanic ││Nou-născuţi mici pentru VG, născuţi la termen şi prematuri, cu GN sub 3 deviaţii standard ││faţă de GN corespunzătoare VG │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.5. Anexa 5. Clasificarea ecografică hemoragiei intra-periventriculare la nou-născutul prematurClasificarea Papile [21]┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Grad 1. Hemoragie la nivelul matricii germinale ││Grad 2. Extensie în ventriculul lateral, fără dilatare ││Grad 3. Extensia în ventriculul lateral cu distensia sau dilatarea ventriculilor laterali ││Grad 4. Interesare parenchimatoasă │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Clasificarea Volpe [20]┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Grad 1: Hemoragie la nivelul matricei germinale fără hemoragie intraventriculară sau cu ││ hemoragie ventriculară minimă (mai puţin de 10% din aria ventriculară pe secţiune ││ parasagitală ││Grad 2: Hemoragie intraventriculară: 10-50% din aria ventriculară pe secţiune parasagitală││Grad 3: Hemoragie intraventriculară: mai mult de 50% din aria ventriculară pe secţiune ││ parasagitală; de obicei apare dilataţie a ventriculului lateral ││ Se codifică separat: ecodensitate periventriculară concomitentă (localizare şi ││ extindere) numită ecodensitate intra-parenchimatoasă, infarct hemoragic ││ periventricular parenchimatos sau infarct venos. ││Se codifică separat: dilataţia ventriculară post-hemoragică │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.6. Anexa 6. Clasificarea ecografică a leucomalaciei periventriculare [22,175]Clasificarea fomelor chistice de LPV┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Gradul 1: Ecodensităţi periventriculare tranzitorii care persistă pentru mai mult de ││ 7 zile ││Gradul 2: Ecodensităţi tranzitorii periventriculare care evoluează spre chisturi mici, ││ localizate în zona frontoparietală ││Gradul 3: Ecodensităţi periventriculare care evoluează spre chisturi extensive ││ periventriculare ││Gradul 4: Densităţi care se extind în substanţa albă profundă şi care evoluează spre ││ leziuni chistice extinse. │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Clasificarea ecografică a hiperecogenităţilor din substanţa albă┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Grad 0: Ecogenitate normală a substaţei albe periventriculare (ecogenitatea substanţei ││ albe periventriculare este mai mică decât a plexului coroid) ││Grad 1: Ecogenitate moderat crescută la nivelul substanţei albe periventriculare, regiunea││ afectată având ecogenitate aproape egală sau egală cu a plexului coroid ││Grad 2: Ecogenitate mult crescută, regiunea sau ariile afectate fiind evident mai ││ hiperecogene decât plexul coroid ││Se codifică separat: omogen versus neomogen │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.7. Anexa 7. Prognosticul neurologic în funcţie de patologie┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Categorie │ Pronostic neurologic/neurocomportamental/neurosenzorial │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│GN <1000 g şi sau vg │paralizie cerebrală, probleme cognitive comportamentale [39-47]││<28 săptămâni │afectarea funcţiei vizuale, auditive [8,39,49] ││ │Rezultate şcolare slabe [8,39,49] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│EHIP formă moderată │25% prezintă deficite ale funcţiilor motorii şi cognitive [51,52] ││sau severă │Deficite motorii: paralizie cerebrală de tip spastic sau ││ │diskinetic [18] ││ │Deficite cognitive: retard mintal, probleme de învăţare, de limbaj││ │şi de integrare socială [38] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Bilirubina ≥ 20 mg/dl /│Mortalitate 30%, morbiditate 70% [48] ││exanguinotransfuzie / │Tetrada simptomatică: semne extrapiramidale (atetoză), anomalii ││icter nuclear │vizuale, anomalii auditive (surditate neurosenzorială), displazie ││ │dentară [49] │├───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Patologie interesând sistemul nervos central │├───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Meningită │40% din supravieţuitori au sechele moderate (retard mental minim ││ │sau mediu, surditate neurosenzorială unilaterală, hidrocefalie ││ │oprită în evoluţie, monopareză spastică) ││ │10% au sechele severe (convulsii greu de controlat, cecitate ││ │corticală, tetrapareză spastică, retard mental sever, microcefalie││ │severă, hidrocefalie) [25,61-64] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Hemoragie subdurală │- lacerări ale tentoriului sau ale coasei creierului: ││ │deces 100% [24] ││ │- hematoame moderate de fosă posterioară: 80-88% din cazuri au ││ │prognostic bun sau doar sechele minore; 7-13 % au risc de sechele ││ │majore [54-60] ││ │- hematoame subdurale ale convexităţii cerebrale: în general, au ││ │pronostic bun [59,60] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Hemoragie │ ││subarahnoidiană │- pronostic bun; foarte rar poate apare hidrocefalia [24] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Hemoragie intra- │- 40% din cazuri prezintă deficite neurologice majore ││periventriculară │- 50% din cazuri dezvoltă hidrocefalie ││apărută la nou- │- pacienţi normali la follow-up: 55% din cazuri [24] ││născutul la termen │ │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Hemoragie intra- │- leziunile severe au drept consecinţe deficite neuro- ││periventriculară la │developmentale pe termen lung [53,54] ││prematur │- incidenţa sechelelor neurologice (paralizie cerebrală, retard ││ │mental sau ambele) în funcţie de gradul hemoragiei este ││ │următoarea: gradul I – 15%, gradul II – 25%, gradul III – 50%, ││ │gradul III iar după infarct hemoragic periventricular – 75% [20] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Leucomalacia │- LPV chistică: deficite motorii şi cognitive (diplegie spastică ││periventriculară │asociată în formele severe cu retard mental) [54] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Hidrocefalie congeni- │- 46% sunt normali la follow-up, 16% au QI între 65 şi 80 şi 24% ││tală │au QI sub 65 [26] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Hidrocefalie │- hemoragie intra-periventriculară grad III Papile: deficitul ││posthemoragică │motor apare în 54% din cazuri iar coeficientul de dezvoltare este ││ │anormal în 8% din cazuri ││ │- hemoragie grad IV Papile: deficitul motor apare în 100% din ││ │cazuri iar coeficientul de dezvoltare este anormal la 78% din ││ │pacienţi [28] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Convulsii │- incidenţa sechelelor neurologice (retard mental, deficit motor ││ │şi convulsii): 25-35% ││ │- convulsiile recurente: incidenţă de 10-20% [65-73] ││ │- riscul de sechele depinde şi de etiologia convulsiilor: 100% în ││ │cazul pacienţilor cu malformaţii congenitale, 90% în cazul celor ││ │cu hemoragie intra-periventriculară, 50% în EHIP, meningită, ││ │hipoglicemie, hipocalcemie şi 10% în cazul pacienţilor cu ││ │hemoragie subarahnoidiană [65-73] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nou-născuţi la termen │ ││şi prematuri ventilaţi │- risc crescut de sechele neurologice şi neurocomportamentale ││mecanic │[47,75,76] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│BPC │- incidenţă crescută a anomaliilor neurologice de tipul paraliziei││ │cerebrale, microcefaliei, semnelor neurologice anormale şi anoma- ││ │liilor comportamentale (71% faţă de 19% în cazul pacienţilor cu ││ │aceeaşi greutate şi VG dar fără BPC) [176] ││ │- 20% au un QI mai mic de 70 [177] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│EUN │- paralizie cerebrală, afectare cognitivă, deficit vizual ││ │- supravieţuitorii EUN stadiu II sau mai mult au risc de afectare ││ │neurologică în special dacă au necesitat intervenţie chirurgicală ││ │(OR 1,82; CI 95% 1,47-1,97) [77] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Crizele de apnee │- LPV difuză, paralizie cerebrală [58,59] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Sepsis │- risc de sechele neurologice 22% [63] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nou-născuţi mici pentru│- risc de paralizie cerebrală de 15% pentru prematurii SGA [48] ││VG (la termen sau │comparativ cu prematurii AGA de aceeaşi VG ││prematuri) │- risc de paralizie cerebrală de 15 ori mai mare la nou-născuţii ││ │la termen SGA comparativ cu cei AGA [83] ││ │- QI sub media populaţiei [84], rezultate şcolare mai slabe şi ││ │realizări profesionale mai slabe comparativ cu copiii AGA de ││ │aceeaşi VG [75] ││ │- dificultăţi de memorie şi învăţare mai frecvente cu până la 20% ││ │comparativ cu copiii născuţi cu greutate normală pentru VG [75] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Sarcini multiple – 3 │- tripleţii realizează scoruri Bayley MDI semnificativ mai scăzute││sau mai mulţi feţi │decât gemenii sau feţii unici la 6, 12 şi 24 de luni ││ │- prezintă o integrare socială mai scăzută (deficitară) la 24 de ││ │luni comparativ cu gemenii şi feţii unici [85] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Sarcini gemelare – │- risc de: deficit ponderal [86,87], paralizie cerebrală [88,89], ││prematuri │retard mental [88,90], întârziere a limbajului [9] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nou-născuţi din mame │- sindromul subacut de sevraj [92,93] care apare la 80% din nou- ││consumatoare de heroină│născuţii cu sindrom de sevraj în perioada de nou-născut, cu semne ││ │similare cu cele ale sindromului acut de sevraj, care dispar ││ │între 3 şi 6 luni ││ │- sechele pe termen lung: în cursul primilor 2 ani de viaţă şi în ││ │perioada şcolară dezvoltarea neurologică şi cognitivă sunt în ││ │limite normale, deşi scorurile realizate de această categorie de ││ │copii sunt mai mici decât a celor din loturile de control [94-97] │├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nou-născuţi din mame │- sindromul de alcoolism fetal caracterizat de deficit de creş- ││consumatoare de alcool │tere, anomalii faciale caracteristice şi anomalii neurologice [93]││ │- pe termen lung: microcefalie, dezvoltare neurologică întârziată ││ │la 90% din pacienţi, QI mediu între 65 şi 85 şi QI 55 în formele ││ │severe [93,98,99] │└───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.8. Anexa 8. Calendarul programului de urmărire a nou-născutului cu risc┌────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────┐│Vârsta │Examen clinic /neurologic │Test neuro- │ ││ │ │comportamental │Alte teste │├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤│40 săptămâni │Examen neurologic Amiel- │ │Evaluare ││vârstă corectată│Tison pentru nou-născut │ │oftalmologică │├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤│2 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │ │ │├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤│6 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │Evaluare ││ │ │Bayley III screening test │oftalmologică ││ │ │Test Bayley III │ ││ │ │alt test standardizat │ │├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤│12 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ ││ │ │Bayley III screening test │ ││ │ │Test Bayley III │ ││ │ │alt test standardizat │ │├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤│18 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ ││ │ │Bayley III screening test │ ││ │ │Test Bayley III │ ││ │ │Alt test standardizat │ │├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤│24 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ ││ │ │Bayley III screening test │ ││ │ │Test Bayley III │ ││ │ │alt test standardizat │ │└────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────┘Notă: La fiecare examinare se vor măsura: greutatea, talia şi perimetrul cranian Indicii antropometrici de mai sus se vor aprecia în funcţie de curbele de creştere din anexa 13Notă …
*) Se recomandă folosirea testului BINS ca test de screening. În clinicile unde există expertiză în acest sens, se recomandă folosirea testului Bayley III sau a screener-ului Bayley III sau a altui test standardizat Pot fi necesare examene suplimentare în funcţie de patologie sau de rezultatele la testele de screening neuro-comportamental (re-examinări la o lună de la testul la vârsta standard, în cazul în care testul este echivoc – a se vedea în ghid şi anexe)10.9. Anexa 9. Clasificarea retinopatiei prematurului [116]┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Retinopatia prematurului se defineşte prin 3 parametri: localizare, extindere şi stadiu ││evolutiv │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Localizare: au fost descrise 3 zone concentrice centrate pe discul optic. ││- zona I: un cerc al cărui rază se întinde de la centrul discului optic la dublul ││distanţei de la centrul discului optic – la centrul maculei ││- zona II: aria retiniană care se întinde centrifug de la limita zonei I la ora serrata ││nazal (la ora 3 în ochiul drept, ora 9 în ochiul stâng), cercul ajungând temporal aproape ││de ecuatorul anatomic ││- zona III: aria retiniană semilunară anterioară zonei II ││Convenţional, zona II şi III se exclud reciproc. ROP trebuie localizată în zona II până ││când vascularizaţia retiniană nazală atinge ora serrata. │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Extinderea ROP: este specificată în corelaţie cu orele de pe cadranul ceasului │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Stadiul evolutiv al ROP ││Stadiul 0: este cea mai uşoară formă a retinopatiei şi e reprezentată de vascularizaţia ││ retiniană imatură; nu există o linie de demarcaţie clară între retina ││ vascularizată şi cea nevascularizată ││Stadiul 1: există o linie de demarcaţie fină, subţire, între regiunile vasculară şi ││ nevasculară; linia nu are înălţime şi grosime vizibile ││Stadiul 2: apare o creastă groasă care separă retina vasculară de cea avasculară ││Stadiul 3: apare proliferarea fibrovasculară extraretiniană (neovascularizaţia) care poate││ avea mai multe localizări: ││ a) continuă cu marginea posterioară a crestei, determinând un aspect neregulat ││ al crestei ││ b) în vitros, perpendicular pe planul retinian ││ c) imediat posterior de creastă, nefiind totdeauna legată de ea ││Stadiul 4: dezlipire parţială de retină; se subîmparte în: ││ – stadiul 4 A – dezlipire de retină parţială extrafoveală ││ – stadiul 4 B – dezlipire de retină parţială cu interesarea maculei ││Stadiul 5: sezlipire totală de retină, în formă de pâlnie ││ – stadiul 5 A – pâlnie deschisă ││ – stadiul 5 B – pâlnie închisă ││Notă: Boala plus (+) se defineşte ca o creştere a dilatării venoase şi a tortuozităţii ││arteriale a vaselor retiniene din polul posterior, la care se pot adăuga: dilatarea ││vasculară iriană, dilatare pupilară redusă (rigiditate pupilară) şi înceţoşare vitreană ││atunci când severitatea bolii se amplifică. Semnul + este adăugat la stadiul bolii când se││constată apariţia unuia sau mai multor semne de agresivitate. │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.10. Anexa 10. Categorii de nou-născuţi cu risc la care se recomandă screening-ul oftalmologic [31,113-118]┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nou-născuţi cu VG <34 săptămâni sau gn < 2000 g ││Nou-născuţi cu VG > 34 de săptămâni sau GN > 2000 g dacă acesta prezintă factori de risc ││perinatali: ││ – hipoxie la naştere ││ – SDR neonatal pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO(2) > 40% ││ – ventilaţie mecanică ││ – hemoragie intraventriculară ││ – hiperbilirubinemie sau icter prelungit ││ – sepsis neonatal ││ – anemie ││ – enterocolită necrozantă ││ – şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopamină │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.11. Anexa 11. Metodologia de screening audiologicMetodologia de screening audiologic
10.12. Anexa 12. Factori de risc asociaţi cu hipoacuzie congenitală sau precoce instalată (după JCIH 2007 [121])┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ 1. Gradul de preocupare al părintelui/îngrijitorului în legătură cu întârzierea în ││ dezvoltarea vorbirii sau a limbajului [122] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 2. Istoric familial de hipoacuzie congenitală [122,123] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 3. Îngrijire în terapie intensivă neonatală mai mult de 5 zile sau oricare din următoa- ││ rele, indiferent de durata internării: oxigenare extracorporeală transmembranară ││ (ECMO), ventilaţie mecanică, administrare de medicamente ototoxice (gentamicină, ││ tobramicină sau diuretice de ansă – furosemid) sau hiperbilirubinemie necesitând ││ exsanguinotransfuzie [122-126,178] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 4. Infecţii intrauterine, în special toxoplasmoză, rubeolă, citomegaloviroză, infecţie ││ cu virusul herpetic (sindromul TORCH) şi lues [122-126,178] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 5. Anomalii craniofaciale, ale urechii şi ale osului temporal [141] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 6. Semne fizice (de exemplu anomalii de pigmentare ale părului) asociate unor sindroame ││ care includ şi hipoacuzie neurosensorială sau de conducere (sindrom Waardenburg, boală││ Hirschprung) [141] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 7. Sindroame genetice asociate cu hipoacuzie congenitală sau precoce instalată, de ││ exemplu neurofibromatoza, sindroamele Usher, Waardenburg, Alport, Pendred, Jervell, ││ Lange-Nielson [121-124] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 8. Boli neurodegenerative (sindromul Hunter), neuropatiile senzoriale şi motorii (ataxie ││ Friedreich sau sindromul Charcot-Marie-Tooth) [141] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 9. Infecţii postnatale asociate hipoacuziei neurosenzoriale – meningite bacteriene sau ││ virale (herpes, varicelă), confirmate prin culturi pozitive [122,123] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│10. Traumatism cranian, în special fracturile bazei craniului sau ale osului temporal ││ [122,123] │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│11. Chimioterapie [122] │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.13. Anexa 13. Curbe de creştere intrauterină [16]Greutatea la naştere în funcţie de vârsta de gestaţie
Lungimea, perimetrul cranian, greutatea la naştere şi indicele ponderal în funcţie de vârsta de gestaţie
10.14. Anexa 14. Curbe de creştere pentru prematuri [154]
Notă: După vârsta corectată de 50 de săptămâni, greutatea, talia şi perimetrul prematurilor vor fi estimate, în funcţie de vârsta corectată, pe graficele de creştere ale copiilor născuţi la termen, în funcţie de tipul de alimentaţie (ghidul de alimentaţie a nou-născutului la termen sănătos)10.15. Anexa 15. Examenul neurologic al nou-născutului Amiel Tison [100] *)┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│NUME ŞI PRENUME____________________________________ DATA NAŞTERII __/__/_____ ││NUMELE MAMEI ______________________________________ VG___________ săptămâni ││NUMĂR FO __________________________________________ SEX M / F │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│EXAMENE SUCCESIVE │├───────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┤│NUMERE ATRIBUITE │ 1 │ 2 │├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│DATA EXAMINĂRII │ │ │├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│ZIUA DE VIAŢĂ │ │ │├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│GREUTATE (g) │ │ │├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│TALIE (cm) │ │ │├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤│PERIMETRU CRANIAN (cm) │ │ │├───────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┤│PARAMETRII DE CREŞTERE LA NAŞTERE (PERCENTILE/DEVIAŢII STANDARD) │├───────────────────────────┬──────────────────────┬─────┬─────────────────────┤│GREUTATE │ │ G │ │├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤│TALIE │ │ cm │ │├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤│PC │ │ cm │ │├───────────────────────────┴──────────────────────┴─────┴─────────────────────┤│CONSECINŢELE MECANICE ALE NAŞTERII │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤│BOSA SERSANGUINĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│CEFALHEMATOM │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│DEFORMĂRI MARCATE ALE CRANIULUI │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│ECHIMOZĂ FACIALĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│MARCA A FORCEPSULUI ALTA DECĂT CEA OBIŞNUITĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│PARALIZIE FACIALĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│PARALIZIE A PLEXULUI BRAHIAL │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│HEMATOM AL SCM │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│FRACTURĂ DE CLAVICULĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│ALTELE │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤│DEFORMĂRI LEGATE DE POSTURĂ (FETALE SAU POSTNATALE) │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤│CRANIU │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│GÂT │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│AXA CORPORALĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│MEMBRE SUPERIOARE │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│MEMBRE INFERIOARE │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤│DESCRIERE DETALIATĂ │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤│PARAMETRII DE CREŞTERE AI PĂRINŢILOR │├───────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────┤│ │ MAMA │ TATA │ │├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ ││PC │ │ │ │├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ ││TALIE │ │ │ │└───────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│EXAMEN CRANIAN │├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────┬─────────────┤│ │ │ 1 │ 2 │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│PC │ ±2DS │ 0 │ 0 │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │ >2DS │ X │ X │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │ <2ds │ x │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│FA │NORMALĂ │ 0 │ 0 │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │ÎN TENSIUNE │ X │ X │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │DEHISCENTE │ X │ X │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │DEHISCENTE │ X │ X │├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤│ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │└──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘Funcţie neurosenzorială şi activitate motorie spontană în cursul examinării┌──────────────────────────────────┬──────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────────────┐│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││FIXARE ŞI URMĂRIRE VIZUALĂ ├──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤│ │ │ 1 │ │ │ │ 2 │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Uşor de obţinut, de 4 ori │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Dificil de obţinut, discontinuu │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Absenta │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│SEMNE OCULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Prezente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│RĂSPUNS LA VOCE │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Uşor de obţinut │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Absente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│INTERACŢIUNE SOCIALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Uşoară, spontană │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Săracă, dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Absentă │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│PLÂNS │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Tonalitate normală, uşor de calmat│ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┴───┼───┬───┴───┼───┼────────────┤│Tonalitate anormală, monoton │ 1 │ – │ 1 │ │ │ – │├──────────────────────────────────┼──────┼───┬───┼───┴───┬───┼───┼────────────┤│Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│EXCITABILITATE │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Uşor de calmat, somn normal │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Plâns excesiv, somn insuficient │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Tremurături, clonii │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┴───┴───┴───────┴───┴───┴────────────┤│CONVULSII │ │├──────────────────────────────────┼──────┬───┬───┬───────┬───┬───┬────────────┤│Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Prezente (una sau două) │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Repetate mai mult de 30 min │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│Altele (detaliere) │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤│ACTIVITATE MOTORIE SPONTANĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Variată, armonică │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Săracă, stereotipă │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Absentă mult diminuată │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│Asimetrică(partea afectată) │ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤│ABDUCŢIA SPONTANĂ A POLICELUI │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤│Police activ │ O │ │ │ O │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Police inactiv │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤│Police fixat în adducţie │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤│Police asimetric (partea afectată)│ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │└──────────────────────────────────┴──────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐│TONUS MUSCULAR PASIV │ 1 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤│ │ │ D │ S │ │ D │ S │├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│MEMBRE SUPERIOARE │Retracţie în flexie ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Absent │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│ │Semnul fularului ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Cotul nu atinge linia mediană │ │ │ │ │ │ ││ │Cotul depaşeşte uşor linia │ │ │ │ │ │ ││ │Nici o rezistenţă │ │ │ │ │ │ │├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│MEMBRE INFERIOARE │Retracţie în flexie ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Absent │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│ │Unghiul popliteu (a nu se codifica în prezentaţie ││ │pelviană) ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │70-90° │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │100-120° │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │130° sau mai mult │ │ │ │ │ │ │├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│COMPARAŢIE DREAPTA- │Asimetrie ││STÂNGA ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Absentă sau neclasificabilă │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Partea dreaptă mai relaxată │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Partea stângă mai relaxată │ │ │ │ │ │ │├────────────────────┴────────────────────────────────┼───┴───┴───┼───┴───┴───┤│ │ 1 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤│ │ │ D │ S │ │ D │ S │├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│AXA CORPORALĂ │Încurbare ventrală (flexie) ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Moderată, uşor de obţinut │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Absentă sau minimă │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Nelimitată │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│ │Încurbare dorsală (extensie) ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Absentă/moderată │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Opistotonus (excesivă) │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤│ │Comparaţie încurbări ││ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤│ │Flexia mai mare sau egală cu │ │ │ │ │ │ ││ │extensia │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Flexia mai mică decât extensia │ │ │ │ │ │ ││ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤│ │Flexia şi extensia nelimitate │ │ │ │ │ │ │└────────────────────┴────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘Activitate motorie axială (tonus activ)┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┬───┐│ │ 1 │ 2 │ │├────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───┤│REDRESARE GLOBALĂ (MEMBRE INFERIOARE ŞI TRUNCHI) │├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤│Prezentă, completă sau nu │ O │ │ O │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤│Excesivă (spre posterior) │ 1 │ │ 1 │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤│Absentă │ 2 │ │ 2 │ │├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤│TIRE ASSIS/REFLEX DE TRACŢIUNE FAZA 1-ATÂRNARE A CAPULUI ││ (MUŞCHII FLEXORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE ÎNAINTE) │├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤│Uşor, în axă │ O │ │ O │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤│Contracţie musculară fără trecere │ 1 │ │ 1 │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤│Fără răspuns │ 2 │ │ 2 │ │├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤│RETOUR (MUŞCHII EXTENSORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE SPATE) │├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤│Facil, în axă │ 0 │ │ 0 │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤│Răspuns brusc. excesiv │ 1 │ │ 1 │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤│Fără răspuns │ 2 │ │ 2 │ │└────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┘Reflexe primare, arhaice┌──────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐│ │ │ 1 │ 2 │├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤│REFLEXUL DE SUPT │Mişcări ritmice, eficiente │ 0 │ │ 0 │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Mişcări reduse, ineficiente │ 1 │ │ 1 │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Fără mişcări de sucţiune │ 2 │ │ 2 │ │├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤│REFLEX DE │Flexia puternică a degetelor │ 0 │ │ │ 0 │ │ ││"GRASPING" AL ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤│DEGETELOR │Flexie uşoară, de scurtă durată│ 1 │ │ │ 1 │ │ ││ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤│ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ ││ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤│ │Asimetric (specifică partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤│MERSUL AUTOMAT │Câţiva paşi, uşor de obţinut │ 0 │ │ 0 │ ││ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Dificil de obţinut sau absent │ │ │ │ ││ │(fără semnificaţie, izolat) │ X │ │ X │ │├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤│REFLEX MORO │Brusc, cu deschiderea mâinilor │ 0 │ │ │ 0 │ │ ││ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤│ │Incomplet │ 1 │ │ │ 1 │ │ ││ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤│ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ ││ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤│ │Asimetric (specifică partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤│REFLEX TONIC │Absent │ X │ │ X │ ││ASIMETRIC AL CEFEI├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Prezent │ X │ │ X │ │└──────────────────┴───────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐│ PALAT ŞI LIMBĂ │ 1 │ 2 │├───────────────────────────────┬──────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤│BOLTA PALATINĂ OGIVALĂ │Absentă │ 0 │ │ 0 │ ││ ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Prezentă │ 2 │ │ 2 │ │├───────────────────────────────┼──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│FASCICULAŢII ALE LIMBII │Absentă │ 0 │ │ 0 │ ││(periferice, în repaus) ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Prezentă │ 2 │ │ 2 │ │└───────────────────────────────┴──────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘Toleranţa la manipularea în timpul examinării┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐│ │ 1 │ 2 │├──────────────┬───────────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤│STABILITATE │Excelentă │ 0 │ │ 0 │ ││ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Instabilitate moderată tranzitorie │ 1 │ │ 1 │ ││ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Instabilitate severă │ 2 │ │ 2 │ │└──────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘Autonomie alimentară┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐│ │ 1 │ 2 │├───────────────────────┬──────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤│NOU NĂSCUT LA TERMEN │Imediată, uşoară │ 0 │ │ 0 │ ││ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Incompletă │ 1 │ │ 1 │ ││ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤│ │Absentă până în ziua a 7-a│ 2 │ │ 2 │ │└───────────────────────┴──────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘Interferenţe de ordin medical în ziua examinării┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┬───┐│NOU-NĂSCUT LA TERMEN ÎN │VENTILAŢIE MECANICĂ │ ││CURSUL PRIMEI SĂPTĂMÂNI ├───────────────────────────────────────────────┼───┤│ │ANTICONVULSIVANTE │ ││ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤│ │FOTOTERAPIE │ ││ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤│ │ALTELE │ │└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┴───┘Circumstanţe nefavorabile în cursul examinării┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────┐│ │POSTALĂPTARE │ ││ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤│CIRCUMSTANŢE │ÎNFOMETAT │ ││ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ZGOMOT EXCESIV SAU │ ││ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤│ │AGITAŢIE │ ││ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ALTELE (CONCIS) │ │└──────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────┘Date ale investigaţiilor suplimentare┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐│Data efectuării │Rezultat │├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ │├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│CT/RMN │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ │├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│LCR │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ │├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│EXAMEN RETINIAN │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ │├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│EEG │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ │├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│ALTELE │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────────┤│ │ │└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘Sinteza clinică stabilită pe unul sau mai multe examene efectuate în cursul primei săptămâni de viaţă┌─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ABSENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│PREZENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE IN GRAD VARIABIL │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│GRAD MINOR FĂRĂ DEPRESIE A SNC │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Hiperexcitabilitate │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Anomalii variate ale tonusului pasiv: │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤│ normalizate în ziua 3 │ │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤│ normalizate în ziua 7 │ │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┴────────────┤│GRAD MODERAT CU DEPRESIA SNC │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Letargie, fixare-urmărire vizuală mediocre │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Hipoactivitate │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Hipotonie pasivă a membrelor │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Insuficientă de flectare a gâtului │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Reflexe primare mediocre sau absente │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Convulsii (una/două) │ │├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤│ normalizate în ziua 7 │ │ │├─────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴────────────┤│GRAD SEVER CU DEPRESIA PROFUNDĂ A SNC ŞI CONVULSII REPETATE DURÂND MAI ││MULT DE 30 MIN │├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┤│Durata stării de rău convulsiv zile │ zile │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Durata tulburării severe de conştienţă │ zile │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Durata ventilaţiei mecanice │ zile │├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Durata absenţei autonomiei alimentare │ zile │├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤│SEMNE EVOCATOARE ALE UNEI PATOLOGIE PRENATALE (PREZENTE LA NAŞTERE) │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤│Police inactiv (fixat sau nu) │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Palat ogival │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Suturi încălecate (cu sau fără microcefalie) │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┤│REZULTATE CARE NU PERMIT CONCLUZIA │├────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤│Motivate de circumstanţe nefavorabile în timpul │ ││examinării │ │├────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤│CONCLUZII PROVIZORII ASUPRA CAUZEI PROBABILE A PATOLOGIEI NEUROLOGICE │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤│Malformaţii cerebrale │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Patologie genetică │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Encefalopatie hipoxic-ischemică │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│ – prenatal │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│ – intrapartum │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│ – postnatal │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Leziuni ale substanţei albe │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│lnfarctul unui teritoriu arterial │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Patologie infecţioasă │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│Altele │ │├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤│ │ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘NB: Cum se realizează sinteza datelor: Pentru nou-născutul la termen: în absenţa oricărei anomalii la primul examen (ziua 1 sau ziua 2) sinteza se bazează pe acest singur examen; în prezenţa anomaliilor la primul examen sinteza se bazează pe examinări repetate în cursul primei săptămâni de viaţă;Se codifică: 0 indică un rezultat tipic în limitele normalului1 indică un rezultat moderat anormal2 indică un rezultat clar patologicX permite culegerea de date atunci când caracterul normal sau anormal al unei observaţii nu poate fi definit cu certitudine10.16. Anexa 16. Examenul neurologic al copilului 0-2 ani – Amiel Tison şi Gosselin [102]EVALUARE NEUROLOGICĂ DE LA 0 LA 2 ANI – DUPĂ AMIEL-TISON ŞI GOSSELINNume şi prenume_________________________ Data naşterii________________Numele mamei____________________________ Vârsta de gestaţie-__________Numărul fişei__________________Sex______┌──────────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┐│ Examen │Data examenului │ Vârsta │Vârsta │ ││ │ │ │corectată │ Comentarii │├──────────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤│1-9 luni │├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤│ I │ 1-3 luni │ │ │ │ │├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤│ II │ 4-6 luni │ │ │ │ │├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤│ III │ 7-9 luni │ │ │ │ │├─────┴────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤│10-24 luni │├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤│ IV │ 10-12 luni │ │ │ │ │├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤│ V │ 13-18 luni │ │ │ │ │├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤│ VI │ 20-24 luni │ │ │ │ │├─────┴────────────┴─────────────┬──┴─────────┴──────────┴─┬───────────────────┤│Antecedente │ Mama │ Tatăl │├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤│Data naşterii │ │ │├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤│Perimetrul cranian │ │ │├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤│Studii │ │ │├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤│Ocupaţie │ │ │├───────────────────┬───────────┬┴───────┬────────┬────────┼───────────────────┤│Creştere │dimensiune │ ± 2 DS │ > 2 DS │ <2 ds │discordanţa ││ │ │ │ │ │PC/lungime │├───────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴───────────────────┤│1-9 luni │├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤│ I │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ ││ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ II │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ ││ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ III │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ ││ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤│10-24 luni │├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤│ IV │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ ││ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ V │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ ││ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ VI │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ ││ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X ││ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤│Creşterea perimetrului cranian de la 0 la 2 ani (examenele I – VI) │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┤│Regulată │ 0 │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Deficitară fără recuperare │ X │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Deficitară cu recuperare │ X │├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤│Excesivă │ X │└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘┌──────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│Probleme de sănătate │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Deficit sever de refracţie şi/sau │ │ │ │ │ │ ││retinopatie │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Deficit auditiv de transmisie │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Boală pulmonară cronică │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Boli digestive cronice │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Deficit de creştere │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Malformaţii │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Altele. Precizaţi: │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────────┴─────┼────┬┴───┬─┴──┬──┴─┬───┴┬────┤│Examen cranian │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤│Şunt ventriculo-peritoneal │├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Prezent │ x │ x │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤│Fontanela anterioară │├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┘│Deschisă │ 0 │ 0 │ X │ X │ X │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Închisă │ 2 │ 2 │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┐│Încălecare a suturilor (burelet) │├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤│Temporo-parietală (scuamoasă) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Metopică │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Coronală │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Sagitală │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Occipitală │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤│Forma craniului │├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤│Normală │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Anormală (precizaţi) │ x │ x │ x │ x │ x │ X │├─────────────────────────────────────────────┬──┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┘│Examen neurosenzorial │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Funcţie auditivă │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Normală │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Deficit moderat │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Deficit sever │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Funcţie vizuală şi semne oculare │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Fixare, urmărire vizuală │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Urmăreşte cu uşurinţă │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Urmărire discontinuă şi dificilă │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Fixare absentă │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Nistagmus │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Mişcări ale globilor oculari │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Coordonate │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Eratice │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Strabism │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Semnul apusului de soare │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Teste diagnostice ││Auditive ││Vizuale │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Observaţii şi date de anamneză │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Convulsii │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Convulsii focale şi/sau bine controlate │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Crize prelungite şi repetate │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Convulsii febrile │ x │ x │ x │ x │ x │ x │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Nivel de activitate şi atenţie │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Normal pentru vârstă │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Deficit moderat │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤│Deficit sever │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤│Hiperexcitabilitate │├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤│Absenţa semnelor │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┐│Compatibile cu o viaţă normală │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤│incontrolabilă │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │└─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┘┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Calendar motor (se scrie în clar vârsta de achiziţie) │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Controlul capului Luni │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Apărut înainte de 4 luni │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut în cursul celei de-a cincea sau şasea luni │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut după 6 luni sau absent după 6 luni │ 2 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤│Statul în şezut Luni │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Apărut înainte de 9 luni │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut în cursul celei de-a noua sau zecea luni │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut după 12 luni sau absent după 12 luni │ 2 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤│Mers independent Luni │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Apărut înainte de 18 luni │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut între 18-24 luni │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut după 24 luni sau absent după 24 luni │ 2 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤│Lăsarea unui cub într-un recipient (prin imitare) Luni │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Apărut înainte de 10 luni │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut între 11 şi 14 luni │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărut după 14 luni sau absent după 14 luni │ 2 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤│Prinderea unei granule (pensă police-index subterminală ││sau terminală) Luni │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Apărută înainte de 12 luni │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărută între 13 şi 15 luni │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărută după 15 luni sau absentă după 15 luni │ 2 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤│Turn din 3 cuburi (imitare) Luni │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Apărută înainte de 21 luni │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărută între 22 şi 24 luni │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Apărută după 2 ani sau absentă după 2 ani │ 2 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤│Inele secante (prin imitare începând de la 5 ani) Ani │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤│Reuşită imediată │ 0 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Răspuns ezitant │ 1 │├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Eşec │ 2 │├────────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────┴─────────┤│Tonus muscular │Examen 1 (1-3 luni)│ Examen 2 (4-6 luni)│Examen 3 (7-9 luni) ││ ├──────┬──────┬─────┼──────┬─────────┬───┼──────┬─────────┬───┤│ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │unghi/│ │ ││ │pozi- │norma │ cod │pozi- │ norma │cod│pozi- │ norma │cod││ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │├────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤│Membre superioare │├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤│Eşarfa │D │ │ 1 │ 0 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 2 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ 3 │ 2 │ │ 3 │ 0 │ │ 3 │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 ││ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │S │ │ 1 │ 0 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 2 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ 3 │ 2 │ │ 3 │ 0 │ │ 3 │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤│Membre inferioare │├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤│Aductori │S+D │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 100° │ 0 ││ │ │ │ ≥40° │ 0 │ │ ≥ 70° │ 0 │ │ 80°-90° │ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ ≤30° │ 1 │ │ ≤ 60° │ 1 │ │ ≤ 80 ° │ 2 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ AR* │ 2 │├───────────┼────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│Popliteu │D │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 110° │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ ≥ 80°│ 0 │ │ ≥ 80° │ 0 │ │ 80°-100°│ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ ≤ 70°│ 1 │ │ ≤ 90° │ 1 │ │ ≤ 80° │ 2 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 ││ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │S │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 110° │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ ≥ 80°│ 0 │ │ ≥ 80° │ 0 │ │ 80°-100°│ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ ≤ 70°│ 1 │ │ ≤ 90° │ 1 │ │ ≤ 80° │ 2 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │├────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤│Dorsiflexia piciorului │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Lent │├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤│ │D │ │████████████│ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │ 90°-100°│ 1 │ │ 90°-100°│ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 ││ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │S │ │████████████│ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │ 90°-100°│ 1 │ │ 90°-100°│ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤│Rapid │├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤│ │D │ │████████████│ │identică │ 0 │ │identică │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │Str.fazic│ 1 │ │Str.fazic│ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │Str.tonic│ 2 │ │Str.tonic│ 2 ││ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │S │ │████████████│ │identică │ 0 │ │identică │ 0 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │Str.fazic│ 1 │ │Str.fazic│ 1 ││ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│ │ │ │████████████│ │Str.tonic│ 2 │ │Str.tonic│ 2 │├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤│Comparare a hemicorpului drept sau stâng, chiar în limitele zonei normale │├────────────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤│Comparabilă │ │ │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ 0 │├────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│Dreapta mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││tonică │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │├────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤│Stănga mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││tonică │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │└────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┘NR – nu opune rezistenţă┌───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┐│Tonus muscular pasiv │ I (1-3 luni) │ II (4-6 luni) │ III (7-9 luni) ││(continuare) │ │ │ │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Axa corporală │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Extensie dorsală │ │ │ │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absentă sau minimă │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Moderată │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Majoră (opistotonus) │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Flexie ventrală │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Moderată │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absentă sau minimă │ 1 │ 1 │ 1 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Nelimitată (păpuşă de cârpă) 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Comparare a curburilor │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Flexia ├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Flexia > extensia │ 1 │ 1 │ 1 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Flexie şi extensie excesive│ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Activităţi motorii │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Faţă │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Expresie facială │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Variată, simetrică │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Insuficientă │ 1 │ 1 │ 1 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Gângurit │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Absent │ X │ X │ X │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Prezent │ X │ X │ X │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Paralizie facială │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Absentă │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Prezentă parte │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Mişcări anormale ale gurii/limbii │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Prezente de precizat │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Membre │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Motricitate voluntară (cantitativ şi calitativ) │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Armonioasa şi variată │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Insuficientă, dizarmonică │ │ │ ││stereotipă │ 1 │ 1 │ 1 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Cvasiabsentă şi/sau foarte │ │ │ ││dizarmonică │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Mişcări ale degetelor │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│ │ D S │ D S │ D S │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Mişcări ale degetelor │ │ │ ││prezente │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Pumn închis în mod constant│ 1 1 │ 2 2 │ 2 2 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Police inactiv │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Reflexe şi reacţii posturale │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Reflexe primare │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Supt │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Prezent │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Insuficient │ 1 │ 1 │ 1 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absent sau totalmente │ │ │ ││ineficient │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Moro │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Prezent │ 0 │ X │ 2 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absent │ 2* │ X │ 0 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Agăţare │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Prezent │ 0 │ X │ 2 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absent │ 2* │ X │ 0 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Mers automat │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Prezent │ 0 │ X │ 2 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absent │ 2* │ X │ 0 │├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤│Reflex tonic asimetric al cefei │├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤│Prezent │ X │ X │ 2 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Absent │ X │ X │ 0 │├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤│Asimetrie D-S – se indică │ │ │ ││partea deficitară │ │ │ │└───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┘*) Aceste item-uri sunt codificate cu 2 în cazul prezenţei şi a altor semne de depresie a SNC┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Reacţii de protecţie │├──────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤│Împingere laterală din şezut │ D │ S │ D │ S │ D │ S │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Prezentă │███████████████████████████████│ 0 │ 0 │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Incompletă-absentă │███████████████████████████████│ X │ X │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Paraşută anterioară │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Prezentă │███████████████████████████████│ 0 │ 0 │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Absentă │███████████████████████████████│ X │ X │├──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤│Reflexe osteotendinoase │├──────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤│Reflex rotulian │ D │ S │ D │ S │ D │ S │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Normal │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Extrem de viu, clonii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Difuz │ X │ X │ X │ X │ X │ X │├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│absent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │└──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘┌──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐│Anomalii neuromotorii calitative │ I │ II │ III ││şi deformări secundare │ (1-3 luni) │ (4-6 luni) │ (7-9 luni) │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Candelabru (D + S) │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezent şi fixat │ X │ X │ X │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Menţinerea capului spre posterior de axul corpului │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Menton spre anterior, capul spre │ │ │ ││posterior │ X │ X │ 2 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Control al capului – prezenţa oboselii │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezenţa oboselii │ X │ X │ 2 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Stat în şezut │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │█████████████████████████│ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Eşec (cade) spre anterior (hipotonie │█████████████████████████│ ││globală) │█████████████████████████│ X │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Eşec (cade) spre posterior (hipertonie│█████████████████████████│ ││a extensorilor) │█████████████████████████│ 1 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Staţiune bipedă (în picioare) │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Prezentă │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Absentă │ 2 │ 2 │ 2 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Deformare de membre inferioare │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa deformării │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Poziţie în foarfece │ 2 │ 2 │ 2 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Mişcări involuntare │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Rezistenţă la manipulare lentă │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Mobilizare uşoară │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Impresie de ţeavă de plumb │ 2 │ 2 │ 2 │├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Distonie │├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absentă │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezentă │ 2 │ 2 │ 2 │└──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘┌─────────────┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┐│Tonus │Examen IV(10-12 luni)│Examen V(13-18 luni)│Examen VI(18-24 luni)││muscular ├──────┬────────┬─────┼──────┬─────────┬───┼──────┬────────┬─────┤│ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │unghi/│ │ ││ │pozi- │ norma │ cod │pozi- │ norma │cod│pozi- │ norma │ cod ││ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │├─────────────┴──────┴────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴────────┴─────┤│Membre superioare │├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤│Eşarfa │D │ │ 2 sau 3 │ 0 │ │2 sau 3 │ 0 │ │ 2 sau 3 │2 sau││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 ││ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 ││ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ NR* │ X │ │ NR* │ X │ │ NR* │ 2 ││ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │S │ │ 2 sau 3 │ 0 │ │2 sau 3 │ 0 │ │ 2 sau 3 │2 sau││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 ││ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 ││ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ NR* │ X │ │ NR* │ X │ │ NR* │ 2 │├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤│Membre inferioare │├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤│Aductori │S +│ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 ││ │D ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 80°-100°│ 1 │ │80°-100° │ 1 │ │ 80°-100°│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ ≤ 70° │ 2 │ │ ≤ 70° │ 2 │ │ ≤ 70° │ 2 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │├─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│Popliţeu │D │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-110° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x ││ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │S │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 90°-110°│ 1 │ │90°-110° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤│Dorsiflexia piciorului │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Lent │├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤│ │D │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-100° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 ││ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │S │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-100° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤│Rapid │├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤│ │D │ │identică │ 0 │ │identică │ 0 │ │identică │ 0 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 ││ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │S │ │identică │ 0 │ │identică │ 0 │ │identică │ 0 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 ││ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│ │ │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤│Comparare a hemicorpului drept sau stâng, chiar în limitele zonei normale │├─────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤│Comparabilă │ │ │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ 0 │├─────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│Dreapta mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││tonică │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │├─────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤│Stănga mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││tonică │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │└─────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┘NR – nu opune rezistenţă┌─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐│Tonus muscular pasiv │ Examen IV │ Examen V │ Examen VI ││(continuare) │ (10-12 luni) │ (13-18 luni) │ (18-24 luni) │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Axa corporală │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Extensie dorsală │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Absentă sau minimă │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Moderată │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Majoră (opistotonus) │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Flexie ventrală │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Moderată │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Absentă sau minimă │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Nelimitată (păpuşă de cârpă) │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Comparare a curburilor │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Flexia > extensia │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Flexia ├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Flexie şi extensie excesive │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Activităţi motorii │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Faţă │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Expresie facială │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Variată, simetrică │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Insuficientă │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Gângurit │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Absent │ X │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Prezent │ X │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Paralizie facială │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Absentă │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Prezentă (pe ce parte) │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Mişcări anormale ale gurii/limbii │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Membre │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Motricitate voluntară (cantitativ şi calitativ) │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Armonioasa şi variată │ 0 │ 0 │ 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Insuficientă, dizarmonică │ │ │ ││stereotipă │ 1 │ 1 │ 1 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Cvasiabsentă şi/sau foarte │ │ │ ││dizarmonică │ 2 │ 2 │ 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Mişcări ale degetelor D D D S D S │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Mişcări ale degetelor prezente │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Pumn închis în mod constant │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Police inactiv │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤│Reflexe şi reacţii posturale │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Reflexe primare │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Reflex tonic asimetric al cefei D S D S D S │├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤│Absent │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Prezent │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤│Asimetrie D-S (se indică partea │ │ │ ││deficitară) │ │ │ │└─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘*) Aceste item-uri sunt codificate cu 2 în cazul prezenţei şi a altor semne de depresie a SNC┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Reacţii de protecţie │├────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤│Împingere laterală din şezut │ D │ S │ D │ S │ D │ S │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Prezentă │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Incompletă │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Absentă │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Paraşută anterioară │ │ │ │ │ │ │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Prezentă │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Incompletă │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Absentă │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │├────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤│Reflexe osteotendinoase │├────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤│Reflex rotulian │ D │ S │ D │ S │ D │ S │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Normal │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Extrem de viu, clonii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Difuz │ X │ X │ X │ X │ X │ X │├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Absent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │└────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘┌───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐│Anomalii neuromotorii calitative şi │ Examen IV │ Examen V │ Examen VI ││deformări secundare │(10-12 luni)│(13-18 luni)│(18-24 luni)│├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Candelabru (D + S) │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezent şi fixat │ X │ X │ X │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Menţinerea capului spre posterior de axul corpului │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Menton spre anterior, capul spre │ │ │ ││posterior │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Control al capului – prezenţa oboselii │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezenţa oboselii │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Stat în şezut imposibil │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Eşec (cade) spre anterior (hipotonie │ │ │ ││globală) │ 1 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Eşec (cade) spre posterior (hipertonie │ │ │ ││a extensorilor) │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Stat în şezut – prezenţa oboselii │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezenţa oboselii │ X │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Staţiune bipedă (în picioare) │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Prezentă │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Absentă │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Deformare de membre inferioare │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absenţa deformării │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Poziţie în foarfece │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Mişcări involuntare │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Rezistenţă la manipulare lentă │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Mobilizare uşoară │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Impresie de ţeavă de plumb │ 2 │ 2 │ 2 │├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤│Distonie │├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤│Absentă │ 0 │ 0 │ 0 │├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤│Prezentă │ 2 │ 2 │ 2 │└───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘ Fişă de sinteză┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Categorie neuromotorie │├────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───┬───┬───┬───┤│Spectru de semne neuromotorii/ cranine │ │ │ │ │ ││la 2 ani │Evoluţie funcţională │ │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤│PC incapacitantă │An │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 ││ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤│PC minoră │Achiziţie a mersului │ │ │ │ ││ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤│Triadă simptomatică │Scor GMFCS │ │ │ │ ││ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤│Semne izolate │Scor MACS │███████│ │ ││Nici un semn │ │███████│ │ │├────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴───┴───┴───┴───┤│PC incapacitantă (fără mers independent la 2 ani) după varietate: │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Topografică │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Simptomatică │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Alte funcţii cerebrale – categorizare bazată pe evaluările complementare ││(definită după standardele de teste utilizate) │├─────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┤│ │ Limite │ ││ │ normale │ Deficienţă │├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┬────────┬────────┤│ │ │ Uşoară │Moderată│ Severă │├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤│Funcţie intelectuală │ │ │ │ │├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤│Funcţie vizuală de origine centrală │ │ │ │ │├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤│Funcţie auditivă │ │ │ │ │├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤│Comunicare │ │ │ │ │├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤│Comportament/atenţie │ │ │ │ │├─────────────────────────────────────────┼─────────┴────────┼────────┴────────┤│Prezenţa epilepsiei │Controlată │Severă │├─────────────────────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┤│Altă patologie decât cea neurologică (descriere) │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Creştere somatică │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Funcţie respiratorie │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Funcţie digestivă │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Retină │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Altele │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Condiţii socio-familiale │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Favorabile │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nefavorabile │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Total nefavorabile │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.17. Anexa 17. Indicaţii de ecografie transfontanelară la 40 de săptămâni vârstă corectată┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐│ Categorie │ Risc │├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│- nou-născuţi prematuri cu VG mai mică de 32 │- semne tardive ale unor leziuni cerebrale││de săptămâni şi/sau GN mai mică de 1500 g │(dilataţie ventriculară ex vacuo şi/sau ││ │dilataţie a fisurii interemisferice) ││ │- posibilitatea de evoluţie a leziunilor ││ │de hemoragie cerebrală şi leucomalacie ││ │[167-171] │├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│- ecodensităţi periventriculare prezente la │- posibil LPV [167,169] ││externare │ ││- ecodensităţi anormale periventriculare │ ││neomogene prezente la una din examinările │ ││anterioare │ │├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│- alte leziuni ale parenchimului cerebral (de │- pot evolua în perioada neonatală spre ││exemplu infarct hemoragic parenchimatos │leziuni de infarct extinse, leziuni ││periventricular, infarct arterial, leziuni la │porencefalice, leziuni care influenţează ││nivelul ganglionilor bazali, abcese cerebrale, │decizia terapeutică [168,170] ││leziune hipoxic-ischemică cerebrală extinsă) │ │├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│- hemoragie intra-periventriculară stadiu III │- pot evolua către hidrocefalie şi/sau ││Volpe sau/şi infarct hemoragic periventricular │distrugeri ale substaţei cerebrale ││şi/sau dilataţie ventriculară post-hemoragică │[167,168,171] ││care necesită tratament │ │└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘10.18. Anexa 18. Metodologie de interpretare a testelor neuro-comportamentale [156-158]Testul BINS
Test Screener Bayley IIISe calculează scoruri pentru fiecare din ariile comportamentale: cognitivă, limbaj – expresiv, receptiv -, motorie – fină, grosieră -.
*) Medicul trebuie să definească întârzierea în dezvoltare cu ajutorul testului Bayley astfel:– 25% întârziere în dezvoltare într-o anumită arie a comportamentului faţă de media populaţiei de aceeaşi vârstă sau– o abatere (deviere) de 1,5 deviaţii standard faţă de populaţie în două sau mai multe arii testate sau o abatere (deviere) de 2 deviaţii standard într-o singură arie testată.Ariile testate sunt reprezentate de: comportament, limbaj receptiv şi expresiv, motilitate fină şi motilitate grosieră.10.19. Anexa 19. Item-uri ale testului Bayley la care răspunsul anormal ghidează spre o anumită patologie [158]┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Comportamente sociale atipice – se trimite către neuropsihiatrie infantilă – ││risc de boli din spectrul autismului │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Interacţiune socială şi comunicare: │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Contact vizual neadecvat sau absenţa contactului vizual, nu menţine atenţia: ││- scala cognitivă – item 6 – recunoaşte părintele ││- scala de comunicare receptivă – item 1 – priveşte persoana pe moment ││Pare dezinteresat de materiale sau obiecte: în particular de orice item care ││necesită atenţie către anumite obiecte sau cartea de stimuli: ││- scala comunicare receptivă – item 8 – se joacă în mod susţinut cu obiectele ││Nu se implică în rutina socială: ││- scala comunicare receptivă item 13, participă la joacă cu alţii ││Nu execută item-uri care implică reacţii la anumite persoane, diferenţierea ││obiectelor de persoane, reprezentarea sinelui: ││- scala cognitivă – item 65 – jocul reprezentaţional ││- scala comunicare receptivă – item 15 – identifică obiectele – unul corect ││- scala comunicare expresivă – item 39 – răspunde la întrebări legate de CE ││şi UNDE ││Nu are comportament de captare a atenţiei: ││- scala comunicare expresivă – item 7 – solicită/captează atenţia ││Nu execută item-uri sau serii care presupun comuncare gestuală sau verbală: ││- comunicare expresivă – item 2 – zâmbet social ││- comunicare expresivă – item 21 – combină cuvinte cu gesturi ││Duce adultul mai degrabă de mână pentru a exprima dorinţe decât să folosească ││gesturi sau cuvinte: ││- comunicare expresivă – item 9 – foloseşte gesturi ││Prozodie urmată , cadenţată, respiraţie anormală în timpul frazelor: ││- comunicare expresivă – item 29 – foloseşte propoziţii din mai multe cuvinte.│├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Comportamente repetitive: │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Perseverează în întoarcerea paginilor unei cărţi, pare să se uite la poze: ││- scala motorie fină – item 27 – întoarce paginile cărţii ││Perseverează în aceeaşi activitate: ││- scala cognitivă, item 18 – îşi inspectează mâna ││- scala motorie fină – item 47 – foşneşte hârtia ││- scala motorie grosieră – item 53 – merge într-o parte fără susţinere ││Acţiuni motorii repetitive: ││- pot fi observate în orice situaţie care implică acţiuni motorii ││- scala cognitivă – item 23 – se joacă cu sfoara ││- scala cognitivă – item 24 – loveşte în joacă obiecte ││- scala cognitivă – item 39 – împinge maşina ││- scala motorie fină – item 43 – seria de imitare a liniei – circular ││- scala motorie fină – item 62 – loveşte cu degetul ││- scala motorie grosieră – item 59 – sare cca. 10 cm ││Interacţionează cu jucăriile dar nu urmează instrucţiunile: ││- scala cognitivă – imită o acţiune cu 2 componente ││- scala comunicare receptivă – item 14 – răspunde la solicitare la rutinele ││sociale ││- scala motorie fină – turn de cuburi – turn de 2 cuburi ││Stereotipii ale atenţiei, perseverenţă oculomotorie: ││- scala cognitivă – item 10 – mută atenţia ││- scala cognitivă – item 41 – suspendă inelul ││- scala motorie fină – item 7 – ochii urmăresc inelul (circular) ││- scala motorie fină – item 9 – ochii urmăresc mingea ││- scala motorie grosieră – item 65 – imită posturi ││Merge pe vârfuri la vârsta pre-şcolară: ││- scala motorie grosieră – item 29 – realizează mişcări de mers ││- scala motorie grosieră – item 42 – merge singur ││- scala motorie grosieră – item 63 – merge cu spatele ││- scala motorie grosieră – item 67 – coboară scările cu câte un picior ││alternativ pe scară ││Mersul pe vârfuri spontan trebuie diferenţiat de mersul pe vârfuri solicitat ││(item 62, scala motorie grosieră) ││Reacţie la stimuli senzoriali ││Se arcuieşte, evitând contactul fizic când este ridicat: ││- scala cognitivă – item 1 – se calmează când este ridicat ││Reacţie scăzută sau hipereacţie la stimuli sonori: ││- comunicare receptivă – item 4 – reacţionează la sunetele din mediu. │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Deficit motor – trimitere la neurologie pediatrică │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Tonus muscular │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Măinile nu sunt strânse la vârsta de nou-născut ceea ce indică un tonus ││muscular scăzut: ││- scala motorie fină – item 1 – mâinile sunt strânse în pumn ││Mâinile sunt în continuare strânse mai târziu de 3-5 luni de viaţă ceea ce ││indică un tonus muscular crescut: ││- scala motorie fină – item 1 – mâinile sunt strânse în pumn ││- scala motorie fină – item 10 – ţine mâinile deschise ││Mişcări excesive sau minime: ││- scala motorie grosieră – item 1 – îndoaie picioarele în joacă ││- scala motorie grosieră – item 2 – îndoaie braţele în joacă ││Extensie excesivă a gâtului sau absenţa flexiei gâtului. Pare rigid: ││- scala motorie grosieră – item 3 – seria: controlează capul când este ridicat││în picioare, ridică capul ││Extensie completă sau absenţa flexiei minime: ││- scala motorie grosieră – item 4 – seria: controlează capul când este ridicat││în picioare: 3 secunde ││Nu face grasp sau graspul este executat cu forţă excesivă: ││- scala motorie fină – item 9 – reţine inelul ││Mişcări sacadate, copilul pare rigid: ││- scala cognitivă – item 20 – trage de sfoară în mod conştient ││- scala motorie fină, item 63 – pune 20 de biluţe în cutie ││- scala motorie grosieră – item 43 – merge singur cu coordonare │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Mişcări ale mâinii │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Nu foloseşte degetul mare sau degetul mare rămâne în palmă în flexie (în ││special copii mai mari) ││- scala motorie fină – item 23 – ridică cana de toartă ││- scala motorie fină – item 28 – serie grasp: grasp palmar ││Plasează întotdeauna palmele în jos în cazul mişcărilor active ale mâinii: ││- scala motorie fină – item 9 – rotează pumnul ││Extensie a celorlalte degete în mod eronat: ││- scala motorie fină – item 29 – extinde izolat degetul arătător │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Postură şi poziţionare │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Capul nu este pe linia mediană, capul e deplasat într-o parte: ││- scala motorie grosieră – item 11 – ţine capul sus când este deplasat ││O jumătate de corp este mobilizată mai mult ca cealaltă: ││- scala motorie fină – item 16 – se întoarce pe o parte din şezut ││- scala motorie grosieră – item 30 – se târăşte pe burtă ││Îşi atinge mâinile între ele dar nu pe linia mediană: ││- scala motorie fină – item 23 – aduce lingura sau cuburile pe linia mediană ││Poziţii anormale ale membrelor şi corpului; pot fi observate la orice reacţie ││posturală: ││- scala motorie grosieră – item 20 – se întoarce de pe spate pe părţi ││- scala motorie grosieră – item 41 – seria stat în picioare: stă singur în ││picioare ││Foloseşte o bază foarte largă de susţinere, manipulează obiectele folosind ││masa ca suport: ││- scala motorie fină – item 21 – transferă cubul ││- scala motorie grosieră – item 27 – stă în şezut cu susţinere şi manipulează ││obiectul ││Dominanţă extremă a unei mâini înainte de 36 de luni: ││- scala motorie fină – item 13 – seria cuburi – atinge cubul ││- scala motorie fină – item 46 – imită mişcările mâinii │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Mişcări voluntare şi coordonare │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Foloseşte forţa excesivă la mişcări, strânge obiectele când le apucă: ││- scala cognitivă – item 24 – loveşte în joacă ││- scala motorie fină – item 19 – transferă inelul ││Eliberare din mână sau aliniere deficitara a obiectelor: ││- scala motorie fină – item 31 – seria turn de cuburi: turn de 2 cuburi ││- scala motorie fină – item 38 – seria turn de cuburi: turn de 6 cuburi ││Copilul sare mai degrabă decât se rostogoleşte: ││- scala motorie grosieră – item 14 – se roteşte de pe o parte pe spate ││- scala motorie grosieră – item 20 – se roteşte de pe spate pe o parte ││Se mişcă în faţă aruncându-şi întâi mâinile şi apoi picioarele şi nu prin ││alternarea mâinilor şi picioarelor (ca în mod normal): ││- scala motorie grosieră – item 34 – seria – mers în patru labe ││Nu realizează în timp optim item-urile pentru care există o limită de timp: ││- scala cognitivă – item 56 – puzzle roz – complet ││- scala congitivă – item 82 – asamblează obiectul – câine ││- scala motorie fină – item 10 – plasează 10 biluţe în sticlă (60 secunde) ││Arată puţine mişcări sau este refractar în a se mişca; mişcarea pare să fie ││un efort; este mereu obosit: ││- scala motorie grosieră – item 5 – întoarce capul pe o parte ││- scala motorie grosieră – tem 29 – mişcări de păşire ││- scala motorie grosieră – item 34 – mers în patru labe ││Bază largă de susţinere la mers; stabilitate posturală slabă: ││- scala motorie grosieră – item 43 – seria mers – merge cu coordonare ││Control motor anormal, dificultăţi de a menţine o anumită postură: ││- scala motorie grosieră – item 60 – seria balans pe un picior: 2 secunde ││- scala motorie grosieră – item 71 – merge pe toată talpa │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Dificultăţi vizuale – trimitere către oftalmologie şi neurologie pediatrică │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Copilul arată puţin interes sau este complet dezinteresat în legătură cu ││stimulii vizuali: ││- scală cognitivă – item 6 – recunoaşte părintele ││- scala comunicare receptivă – item 8 – se joacă cu obiectele în mod susţinut ││Copilul nu urmăreşte obiectele: ││- scala cognitivă – item 39 – împinge maşinuţa ││- scala motorie fină – item 9 – ochii urmăresc mingea care se rostogoleşte │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Dificultăţi de auz – trimitere către audiolog │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Copilul reacţionează slab sau supra-reacţionază la sunete: ││- comunicare receptivă – item 4 – reacţionează la sunetele din mediu ││Copilul nu vocalizează sau nu scoate sunete: ││- communicare expresivă – item 1 – sunete din gât, nediferenţiate ││Copilul nu prezintă inflexiuni în voce: ││- comunicare expresivă – item 12 – gângureşte expresiv │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Dificultăţi de atenţie – trimitere către psihiatrie pediatrică │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Copilul cu vârstă mai mare de 18 luni acţionează înainte ca examinatorul să ││termine enunţul sau să anunţe ce are de făcut: ││- scala motorie grosieră – item 70 – se balansează singur pe piciorul stâng ││timp de 8 secunde ││- scala motorie fină – item 45 – 3 cuburi pe sfoară ││- scala motorie grosieră – item 46 – imită mişcările mâinii ││Copilul nu poate susţine atenţia mai mult de câteva secunde la item-uri care ││necesită implicare pe timp lung: ││- scala cognitivă – item 54 – seria cuburi – turn de 9 cuburi ││- scala motorie fină – item 43 – pune 3 cuburi pe sfoară ││- scala motorie fină – item 59 – trasează un desen ││Copilul este incapabil să inhibe răspunsuri sau comportamente: ││- scala cognitivă – item 48 – seria joc relaţional – el însuşi ││- scala motorie fină – item 33 – plasează 10 biluţe în sticlă în 60 de secunde│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘10.20. Anexa 20. Criteriile de acreditare ale centrului de urmărire pentru nou-născuţii cu risc┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐│A. Centru │regional sau centru de nivel III │├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤│B. Spaţiu │spaţiu special dedicat (cabinet de urmărire) │├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤│C. Dotare │- standard pentru un cabinet de pediatrie ││ │- kit pentru testul comportamental utilizat ││ │- computer, linie telefonică │├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤│D/ Personal │- medic coordonator al programului (poate fi unul din ││ │medicii secţiei) ││ │- 2 persoane care să fie antrenate în utilizarea examenu- ││ │lui neurologic şi testelor comportamentale folosite ││ │- asistentă ││ │- opţional (dar de dorit): psiholog, kinetoterapeut │├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤│E/ Relaţii cu alte │- medici colaboratori pentru secţia de terapie intensivă ││specialităţi │neonatală şi/sau screening ││ │- medic oftalmolog ││ │- personal antrenat pentru screening-ul audiologic ││ │- protocoale de colaborare cu alte clinici: ││ │- clinică/serviciu/cabinet de neurologie pediatrică ││ │- clinică/cabinet de psihiatrie pediatrică ││ │- clinică/cabinet de oftalmologie specializat în ││ │oftalmologie pediatrică ││ │- clinică/cabinet de audiologie cu competenţă pentru ││ │pediatrie ││ │- cabinet de psihologie pediatrică ││ │- clinică de recuperare medicală │└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘––––
