GHID din 2 aprilie 2018

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 304/2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 380 din 03 mai 2018.

GHIDUL DE ELABORARE A PLANURILOR DE MANAGEMENT ALE ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Anexa nr. 1 la Ghidul de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate

FORMATUL TIP – PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE

   1. Descrierea sintetică a Planului de management

   2. Procesul de elaborare al Planului de management

   3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

      1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

      2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

      3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

      4. Zonarea internă a ariei naturale protejate

2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

   1. Geologie

   2. Hidrografie

   3. Pedologie

   4. Clima

   5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

   1. Ecosistemele

   2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

      3.2.1 Habitate Natura 2000

      3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

   3. Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

      3.3.1 Plante inferioare

      3.3.2. Plante superioare

      3.3.3 Nevertebrate

      1. Ihtiofaună

      2. Herpetofaună

      3. Avifaună

      4. Mamifere

   4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE

   1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

      1. Comunităţile locale

      2. Factorii interesaţi

   2. Utilizarea terenului

   3. Situaţia juridică a terenurilor

   4. Administratori, gestionari şi utilizatori

   5. Infrastructură şi construcţii

   6. Patrimoniu cultural

   7. Obiective turistice

5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

   1. Lista activităţilor cu potenţial impact

      1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

      2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

   2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact

      1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

      2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

   3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

      1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

      2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor

   4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

      1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

      2. Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate

6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE

   1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

      2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

      3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

      4. Evaluarea globală a speciei

         1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

            1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

            2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat

            3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

            4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

7. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

   2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR

   1. Planul de activităţi

   2. Estimarea resurselor necesare

9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

   1. Raportări periodice

   2. Urmărirea activităţilor planificate

   3. Indicarea activităţii realizate

10. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii

Anexa nr. 3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)

1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

2. Harta localizării ariilor naturale protejate

3. Harta limitelor ariei naturale protejate

4. Harta zonării interne

5. Harta geologică

6. Hartă hidrografică

7. Hartă solurilor

8. Harta temperaturilor – medii multianuale

9. Harta precipitaţiilor – medii multianuale

10. Harta ecosistemelor

11. Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate

12. Hărţile distribuţiei speciilor

13. Harta unităţilor administrativ teritoriale

14. Harta utilizării terenului

15. Harta juridică a terenului

16. Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate

17. Harta privind perimetrul construit al localităţilor

18. Harta construcţiilor

19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional

20. Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere

21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

22. Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate

23. Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor

24. Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor

1. Informaţii generale

2. Mediul abiotic al ariei/ariilor naturale protejate

3. Mediul biotic al ariei/ariilor naturale protejate

   1. Ecosistemele

      Se vor prezenta principalele tipuri de ecosisteme ce se găsesc pe teritoriul ariei/ ariilor naturale protejate. Vor fi enumerate speciile şi habitatele definitorii pentru aceste ecosisteme.

   2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

   3. Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

   4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

4. Informatii socio-economice şi culturale

   1. Situaţia juridică a terenurilor

   2. Administratori, gestionari şi utilizatori

   3. Infrastructură şi construcţii

   4. Patrimoniu cultural

   5. Obiective turistice

5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) asupra ariei naturale protejate şi speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

6. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate

   1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

      2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

      3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

      4. Evaluarea globală a speciei

   2. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes conservativ

      1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

      2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat

      3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

         6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

7. Scopul si obiectivele Planului de Management

   7.1 Scopul planului de management pentru aria naturală protejată

   1. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităJi

      1. Obiectiv general

8. Planul de activitati si estimarea resurselor

   1. Planul de activităţi

9. Planul de monitorizare a activitatilor

   1. Raportări periodice

10. Bibliografie şi referinţe

11. Anexe

    1. Regulamentul ariei naturale protejate

    2. Fotografii

    3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)

Vor fi anexate următoarele hărţi care vor fi realizate în conformitate cu Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS):

1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

2. Harta localizării ariilor naturale protejate

3. Harta limitelor ariei naturale protejate

4. Harta zonării interne

5. Harta geologică

6. Hartă hidrografică

7. Hartă solurilor

8. Harta temperaturilor – medii multianuale

9. Harta precipitaţiilor – medii multianuale

10. Harta ecosistemelor

11. Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate

12. Hărţile distribuţiei speciilor

13. Harta unităţilor administrativ teritoriale

14. Harta utilizării terenului

15. Harta juridică a terenului

16. Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate

17. Harta privind perimetrul construit al localităţilor

18. Harta construcţiilor

19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional

20. Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere

21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

22. Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate

23. Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor

24. Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor.

1. Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management

   1. Elemente de interes conservativ

   2. Tipuri de suprapuneri

   3. Unităţi de relief

   4. Tipuri de zonări interne

   5. Tipuri de acte legislative

   6. Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare

   7. Tipuri de arii naturale protejate

   8. Categorii de arii naturale protejate

   9. Ecosisteme

   10. Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare

   11. Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România

12.12. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare

1. Unităţi de măsură pentru populaţia speciei

2. Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii

3. Tendinţa actuală şi/sau viitoare

4. Statutul de conservare al speciei

12.17. Statut de prezenţă temporală a speciilor

12.18 Calitatea datelor

1. Unităţi de măsură a suprafeţei

2. Clasele conform „Corine Land Cover"

3. Teme

4. Obiectiv specific

5. Activităţi

1. Măsuri restrictive

2. Programe

3. Subprograme

Tabelele descriu structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocare datelor GIS operaţionale. Câmpurile din tabele subliniate şi îngroşate, de ex: TYPE, trebuie să fie completate cu valorile predefinite, enumerate la finalul secţiunii

1. HabitatsDistribution (distribuţia habitatelor) – poligon Câmpul „Quality"

2. SpeciesDistribution (distribuţia speciilor) – poligon Câmpul „Population"

   Câmpul „Unit" Câmpul „Quality" Câmpul „Density" Câmpul „Sensitive"

3. SpeciesDistributionPoint (distribuţia speciilor) – punct Câmpul „Population"

   Câmpul „Unit" Câmpul „Quality" Câmpul „Density" Câmpul „Sensitive"

4. ImpactsDistribution (distribuţia activităţilor cu potenţial impact) – poligon

Codul impactului actual (se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare)

Câmpul „Type" Câmpul „Intensity" Câmpul „Sensitive" Câmpul „Type" Câmpul „Intensity" Câmpul „Sensitive"

1. ImpactsDistributionSpecies (distribuţia impacturilor asupra speciilor) – poligon

   Câmpul „Type" Câmpul „Intensity" Câmpul „Sensitive"

2. Activities (activităţi şi măsuri restrictive) – poligon Câmpul „Type"

   1. INFORMAŢII GENERALE

      1. Descrierea sintetică a Planului de management

         • identificarea ariei / ariilor naturale protejate ce vor fi reglementate prin Planul de management propus;

         • localizarea şi suprafaţa ariilor naturale protejate;

         • elementele de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate vizate de Planul de management, ce sunt menţionate în actele legislative de constituire a ariilor naturale protejate;

         • scopul şi obiectivele de management şi

         • tipurile de măsuri de conservare vizate.

         Cadrul legislativ referitor la aria/ariile naturale protejate vizate de planul de management

         Nr.	Tip act	Număr act	An act	Denumire	Descriere act

         Totodată în cadrul acestei secţiunii va fi inclus următorul tabel centralizator, ce sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management, adresate elementelor de interes conservativ, funcţie de starea de conservare şi presiunile şi ameninţările identificate, ce au impact asupra acestora.

         Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii, habitate,..) funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea.

         Aria naturală	Starea de conservare (F/NI/NR)	Presiune (P) / Ameninţare (A) (cod)
         protejată/			Măsurile active de
         Elementele de interes			conservare propuse
         conservativ
         Aria naturală protejată nr. 1
         Specia 1
         Specia n
         Habitatul 1

         Habitatul n
         Aria naturală protejată nr. 2
         Specia 1
         Specia n
         Habitatul 1
         Habitatul n

         Starea de conservare poate fi: Favorabilă – F, Nefavorabilă Inadecvată – NI, Nefavorabilă Rea – NR

         Presiune – P şi Ameninţare – A

      2. Procesul de elaborare al Planului de management

         

      3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

         1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

            

            Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

            	Arie naturală protejată cu care se						Suprafaţă	Procentul
            	suprapune						totală	din aria
            Nr.						Tip	suprapusă cu	naturală
            crt.	Cod	Denumire	Tipa)	Categorieb)	Denumire responsabil	suprapunerec)	aria naturală protejată de	protejată de referinţă
            							referinţă [ha]	[%]

            Valorile a), b) şi c) vor fi alese pe baza nomenclatoarelor: a) Tipul ariei naturale protejate conform nomenclatorului Tipuri de arii naturale protejate, b) Categoria ariei naturale protejate conform nomenclatorului Categorii de arii naturale protejate, c) Tipul suprapunerii poate fi: T – totală sau P- parţială

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate (Anexa 3.1.)

         2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

            

            Se va completa tabelul următor ce sintetizează localizarea ariei/ariilor naturale protejate:

            Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

            Codul şi denumirea ariei naturale protejate	Suprafaţa (ha)	Regiunea biogeografică*	Judeţul	Localităţi (oraşe, comune, sate**)
            				Localitate	Suprafaţa (ha)

            *se completează numai pentru siturile de importanţă comunitară (SIC) şi pentru ariile de protecţie specială avifaunistică (APSA)

            **satele se completează în cazul ariilor naturale protejate ce includ şi intravilanul localităţilor

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta localizării ariilor naturale protejate.(Anexa 3.2.)

         3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

            

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta limitelor ariei naturale protejate (Anexa 3.3.)

         4. Zonarea internă a ariei naturale protejate

            

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta zonării interne (Anexa 3.4.)

   2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

      1. Geologie

         

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă geologică (Anexa 3.5.)

      2. Hidrografie

         

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă hidrografică (Anexa 3.6.)

      3. Pedologie

         

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă solurilor (Anexa 3.7.)

      4. Clima

         

         Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate: Harta temperaturilor – medii multianuale şi Harta precipitaJiilor – medii multianuale (Anexele 3.8. şi 3.9.)

      5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

         

         

   3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE

      1. Ecosistemele

         

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta ecosistemelor (Anexa 3.10)

      2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

         

         3.2.1 Habitate Natura 2000

         3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

         Tabelul A. Date generale ale tipului de habitat

         Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
         1.	Clasificarea tipului de habitat
         2.	Codul unic al tipului de habitat
         3.	Denumire habitat
         4.	Palaearctic Habitats (PalHab)
         5.	Habitatele din România (HdR)
         6.	Habitatele Natura 2000
         7.	Asociaţii vegetale (AV)
         8.	Tipuri de pădure (TP)
         9.	Descrierea generală a tipului de habitat
         10.	Specii caracteristice

         11.

         Fotografii

         Tabelul B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

         Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
         1.	Codul unic al tipului de habitat
         2.	Statutul de prezenţă [spaţial]
         3.	Statutul de prezenţă [management]
         4.	Suprafaţa tipului de habitat
         5.	Perioada de colectare a datelor din teren
         6.	Distribuţia tipului de habitat [descriere]
         7.	Distribuţia tipului de habitat [hartă]
         8.	Alte informaţii privind sursele de informaţii

         Harta distribuţiei tipurilor de habitate va fi furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru fiecare tip de habitat, distribuţia va fi întotdeauna reprezentată ca poligon. Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate Hărţile distribuJiei tipurilor de habitate (Anexa 3.11.)

         3.3. Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

         

         3.3.1 Plante inferioare

         3.3.2. Plante superioare

         3.3.3 Nevertebrate

         1. Ihtiofaună

         2. Herpetofaună

         3. Avifaună

         4. Mamifere

         Tabelul A. Date generale ale speciei

         Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS
         2	Denumirea ştiinţifică
         3	Denumirea populară
         5	Descrierea speciei
         6	Perioade critice
         7	Cerinţe de habitat
         8	Fotografii

         Tabelul B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

         Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
         1.	Specia
         2.	Informaţii specifice speciei
         3.	Statutul de prezenţă [temporal]
         4.	Statutul de prezenţă [spaţial]
         5.	Statutul de prezenţă [management]
         6.	Abundenţă
         7.	Perioada de colectare a datelor din teren
         8.	Distribuţia speciei [interpretare]
         9.	Distribuţia speciei [harta distribuţiei]
         10.	Alte informaţii privind sursele de informaţii

         Hărţile distribuţiei speciilor vor fi furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii.

         Pentru specii, distribuţia va putea fi prezentată ca poligoane sau ca puncte. Reprezentarea distribuţiei speciilor ca puncte se va face doar acolo unde nu este posibil sau nu este cazul ca distribuţia să fie reprezentată ca poligon. Hărţile distribuJiei speciilor sunt anexate planului de management (Anexa 3.12.)

         3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

         

         Se va completa următorul tabel:

         Alte specii de floră şi faună

         Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
         1.	Codul speciei
         2.	Denumirea ştiinţifică
         3.	Denumirea populară
         4.	Observaţii

   4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE

      1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

         1. Comunităţile locale

            

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta unităţilor administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafaţa ariei/ariilor naturale protejate (Anexa 3.13.).

            Se va completa tabelul următor ce cuprinde unităţile administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate:

            Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate

            Judeţ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP

            Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale

            

            Pentru sintetizarea informaţei se vor utiliza tabelele următoare:

            Date demografice privind comunitatea locală

            Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

            Nr	Judeţ	Localitate	Sexe	An de referinţă	An de analizat
            					Număr total	Prezenţă estimată în sit
            			Total
            			Masculin
            			Feminin
            			Total
            			Masculin
            			Feminin

            Populaţia localităţilor aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, şi care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului

            Nr	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat
            				Număr total	Prezenţă estimată în sit

            Natalitate: născuti vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

            Nr

            Judeţ

            Localitate

            An de

            An de analizat

            			referinţă

            Migraţie: Stabiliri de resedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

            Nr	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

            Notă: anul de referinJă trebuie să fie mai mic cu cel puJin 3 ani faJă de anul analizat pentru ca datele furnizate să poată fi comparate

            Utilităţi publice

            Utilităţi publice din anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

            Utilităţi	Judeţ	Localitate	Există [Da/Nu]
            Apă
            Canalizare
            Staţie epurare
            Încălzire cu lemne
            Încălzire cu gaze
            Colectare deşeuri
            Comunicaţii – telefonie fixă
            Comunicaţii – telefonie mobilă

            Efective de animale

            Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

            Principalele

            Judeţ

            Localitate

            Număr de animale

            Localitatea de

            categorii de animale			Permanente	Aduse din altă localitate	proven.
            Bovine
            Porcine
            Ovine
            Pasari

            Date privind activităţile economice

            Distribuţia tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a activităţilor economice (SRL, SA, asociaţii familiale, asociaţii producători) active la nivel local funcţie pe domenii de activitate, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

            Date privind activităţile economice

            Domeniu activitate (CAEN)	Formă de organizare	Judeţ	Localitate	Nr. societăţi comerciale

         2. Factorii interesaţi

            

            Se va completa următorul tabel:

            Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată.

            Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes

            Rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate se pot prezenta centralizat în următoarele tabele:

            Analiza factorilor interesaţi I

            Nr	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoştinţe		Atitudini		Practici
            			Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere

            Analiza factorilor interesaţi II

            Enumeraţi grupele şi subgrupele de părţi interesate; fiţi cât se poate de specifici. Instituţii, organizaţii, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului şi/sau a interesului în ariile natural protejate (Introduceţi rânduri suplimentare)	Natura relaţiei dintre părţile interesate şi aria protejată	Aspecte pozitive şi oportunităţi de cooperare şi colaborare	Aspecte care necesită atenţie; ameninţări şi probleme	Importanţă
            Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi
            Ministerul Mediului	Implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional.
            …

      2. Utilizarea terenului

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta utilizării terenului (Anexa 3.14.)

         

         Se va completa următorul tabel:

         Lista tipurilor de utilizări ale terenului

         Nr.	Clasă CLC*	Suprafaţă totală ocupată [ha]	Ponderea din suprafaţa sitului [%]
         1.
         2.

         * – Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.

         Caracterizarea utilizării terenurilor

         

      3. Situaţia juridică a terenurilor

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta juridică a terenului (Anexa 3.15.).

         

         Situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei / ariilor naturale protejate

         Domeniu		Procent din suprafaţa ANP [%]
         Domeniul Public	Domeniul public al statului (DS)
         	Domeniul privat al statului (DPS)
         	Domeniul public al unităţilor administrativ- teritoriale (DAT)
         	Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale (DPT)

         	Total domeniul public (DP)
         Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)
         	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)
         	Total proprietate privată (PP)
         Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaşte încadrarea în domeniul public sau privat (XX)

         Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor

         

      4. Administratori, gestionari şi utilizatori

         

         Se va completa următorul tabel:

         Informaţii privind administratorii/gestionarii

         Nr.	Administrator /Gestionar	Perioada Adm/Gest	Suprafaţă totală [ha]	Detalii
         1.
         2.

      5. Infrastructură şi construcţii

         Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate (Anexa 3.16.), Harta privind perimetrul construit al localităţilor (Anexa 3.17.) şi Harta construcţiilor (Anexa 3.18.).

         Descrierea infrastructurii şi construcţiilor

         

         Se vor utiliza următoarele tabele:

         Tipuri de construcţii

         Nr.	Judeţ	Localitate	Tip construcţie	Număr Total

         Unde câmpul „Tip construcţie" va fi completat cu numele tipului de construcţie ca de exemplu: clădire rezidenţială, clădire individuală, cabană, hotel, refugiu, statie telecabină, spital, sanatoriu, construcţie industrială, etc.

         Detalierea informaţiilor privind numărul total de locuinţe din aria naturală protejată se poate realiza în următoarele două tabele, după cum urmează:

         Locuinţe existente în anul , grupate pe localităţi

         Nr.	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

         Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcţii, judeţe şi localităţi şi cereri de avize/acorduri de mediu

         Categorii de construcţii	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

      6. Patrimoniu cultural

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naJional (Anexa 3.19.).

         Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural

         

      7. Obiective turistice

Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere (Anexa 3.20.).

Descrierea obiectivelor turistice

Se va utiliza următorul tabel:

Tipuri de obiective turistice

Nr	Judeţ	Localitate	Obiective turistice	Tip obiectiv turistic	Observaţii

Unde câmpurile au următoarea însemnătate:

1. Obiectiv turistic – se completează cu numele complet al obiectivului turistic

2. Tip obiectiv turistic – se completează cu tipul de obiectiv turistic de exemplu: mănăstire, monument al naturii, chei, cascadă, biserică de lemn, biserică fortificată, castel, castru, cetate, vestigii arheologice, pârtie de schi, peşteră, rezervaţie, etc.

   1. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT (PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ŞI SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

      1. Lista activităţilor cu potenţial impact

         1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

            

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

            Cod	Parametru	Descriere
            A.1	Presiune actuală
            A.2	Detalii

         2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

            

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1	Ameninţare viitoare
            B.2	Detalii

            1. Hărţile activităţilor cu potenţial impact

               1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora

                  Cod	Parametru	Descriere
                  A.1.	Presiune actuală

                  C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]
                  C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]
                  C.3.	Intensitatea presiunii actuale
                  C.4	Detalii

                  Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

                  (Anexa 3.21.).

               2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora

                  Cod	Parametru	Descriere
                  B.1	Ameninţare viitoare
                  D.1.	Localizarea ameninţării viitoare [geometrie]
                  D.2.	Localizarea ameninţării viitoare [descriere]
                  D.3.	Intensitatea ameninţării viitoare
                  D.4	Detalii

                  Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate (Anexa 3.22.).

            2. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

               1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

                  Cod	Parametru	Descriere
                  A.1.	Presiune actuală
                  E.1.	Specia
                  E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]
                  E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]
                  E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
                  E.5.	Confidenţialitate
                  E.6.	Detalii

               2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei

            Cod	Parametru	Descriere
            E.1.	Ameninţare viitoare
            F.1.	Specia
            F.2.	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [geometrie]
            F.3.	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [descriere]
            F.4.	Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei
            F.5.	Confidenţialitate
            F.6.	Detalii

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor (Anexa 3.23.).

            1. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

               1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

                  Cod	Parametru	Descriere
                  A.1.	Presiune actuală
                  G.1.	Clasificarea tipului de habitat
                  G.2.	Codul unic al tipului de habitat
                  G.3.	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]
                  G.4.	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]
                  G.5.	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat
                  G.6.	Confidenţialitate
                  G.7.	Detalii

               2. Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul H: Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate

            Cod	Parametru	Descriere
            B.1.	Ameninţare viitoare
            H.1.	Clasificarea tipului de habitat
            H.2.	Codul unic al tipului de habitat
            H.3.	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]
            H.4.	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]
            H.5.	Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat
            H.6.	Confidenţialitate

            H.7.

            Detalii

            Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor (Anexa 3.24.).

   2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE

      1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

         

         1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

            Nr	Parametru	Descriere
            A.1.	Specia
            A.2	Statut de prezenţă temporală a speciilor
            A.3	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată
            A.4	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată
            A.5	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale
            A.6	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei naţionale
            A.7	Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior
            A.8	Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
            A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă
            A.10	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale
            A.11	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei
            A.12	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei
            A.13	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
            A.14	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative
            A.15	Structura populaţiei speciei
            A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
            A.17	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
            A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei

            Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

            Favorabilă

            Nefavorabilă – Inadecvată

            Nefavorabilă – Rea

            Necunoscută

         2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

            Nr	Parametri	Descriere
            A.1.	Specia
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată
            B.3	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată
            B.4	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei
            B.5	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior
            B.6	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată
            B.7	Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
            B.8	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei
            B.9	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei
            B.10	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei
            B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată
            B.12	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei
            B.13	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei
            B.14	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei
            B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
            B.16	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei
            B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

            Tendinţa

            Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei

            Combinaţia dintre TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei [B.9.] şi TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei [B.12.]

            

            Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

            Favorabilă	Nefavorabilă – Inadecvată	Nefavorabilă – Rea	Necunoscută

         3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

            Nr	Parametru	Descriere
            A.1	Specia
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată
            C.3	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei
            C.4	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei
            C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei
            C.6	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei
            C.7	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor
            C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei
            C.9	Perspectivele speciei în viitor
            C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

            Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

            Valoarea actuală a parametrului

            Tendinţă viitoare a parametrului

            Raportul dintre valoarea VRSF şi valoarea viitoare a parametrului

            Perspective

            Figura

            Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

            Favorabile	Nefavorabile – inadecvate	Nefavorabile – rele	Necunoscută

            Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

            Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută

         4. Evaluarea globală a speciei

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

            Nr	Parametru	Descriere
            A.1.	Specia
            A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată
            D.3.	Starea globală de conservare a speciei
            D.4.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei
            D.5.	Starea globală de conservare necunoscută
            D.6.	Informaţii suplimentare

            Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

            Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută

            1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

               

               1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

                  

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

                  Nr	Parametru	Descriere
                  E.1	Clasificarea tipului de habitat
                  E.2	Codul unic al tipului de habitat
                  E.3	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată
                  E.4	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată
                  E.5	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional
                  E.6	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional
                  E.7	Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior
                  E.8	Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată
                  E.9	Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată
                  E.10	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată
                  E.11	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

                  E.12	Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat
                  E.13	Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat
                  E.14	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat
                  E.15	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat
                  E.16	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative
                  E.17	Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat
                  E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate
                  E.19	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate
                  E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

                  Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

                  Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută

               2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

                  Nr	Parametru	Descriere
                  E.1.	Clasificarea tipului de habitat
                  E.2.	Codul unic al tipului de habitat
                  F.3	Structura şi funcţiile tipului de habitat

                  F.4	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice
                  F.5	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice
                  F.6	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

                  Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

                  Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută

               3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

                  Se va completa următorul tabel:

                  Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

                  Nr	Parametru	Descriere
                  E.1.	Clasificarea tipului de habitat
                  E.2.	Codul unic al tipului de habitat
                  G.3	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat
                  G.4	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor
                  G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor
                  G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
                  G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

                  Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

                  Favorabilă

                  Nefavorabilă – inadecvată

                  Nefavorabilă – rea

                  Necunoscută

               4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

            Se va completa următorul tabel:

            Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

            Nr	Parametru	Descriere
            E.1.	Clasificarea tipului de habitat
            E.2.	Codul unic al tipului de habitat
            H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat
            H.4.	Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat
            H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute
            H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată

            Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

            Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută

   3. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

      1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată

         

      2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

         1. Obiectiv general

            

         2. Obiectiv specific

            

         3. Măsură specifică/măsură de management

            

   4. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR

      1. Planul de activităţi

         

         Se va completa următorul tabel:

         Planificarea în timp a activităţilor

         Nr

         Activitate

         Anul 1

         Anul 2

         Anul 3

         …..

         Anul N

         Priorita te

         Respon sabil

         Partene r

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         1

         Obiectiv general

         1.1

         Masură generală/Obiectiv specific

         1.1. 1

         Activitatea 1

         1.1. 2

         Activitatea 2

         …

         …

         1.1. n

         Activitatea N

      2. Estimarea resurselor necesare

         

         Se va completa următorul tabel:

         Estimarea resurselor necesare

         Nr	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui)			Resurse financiare estimate		Alocare subprogra m
         		Total (zile/om )	Denumir e	U M	Cantitat e	Total (monedă )	Sursa fondur i
         1	Obiectiv general
         1.1	Masură generală/Obiectiv specific
         1.1. 1	Activitate a 1.1.1
         1.1. 2	Activitate a 1.1.2
         …	…
         1.1. n	Activitate a 1.1.N
         Total măsură generală 1.1			n/a				n/a
         1.2	Măsură generală/Obiectiv specific
         1.2. 1	Activitate a 1.2.1
         1.2. 2	Activitate a 1.2.2
         …	…
         1.2. n	Activitate a 1.2.N
         Total măsură generală 1.2			n/a				n/a
         Total obiectiv general 1			n/a				n/a
         2	Obiectiv general
         2.1	Măsură generală/Obiectiv specific

         2.1. 1	Activitate a 2.1.1

   5. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

      1. Raportări periodice

         

         Se va completa următorul tabel:

         Raportări periodice

         Nr	Denumire	Moment raportare		Activităţi incluse în raportare
         		An	Trimestru
         1	Raportare anul 1	1		Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2
         2	Raportare intermediară din anul 2	1	2	toate(1)

      2. Urmărirea activităţilor planificate

         

         Se va completa următorul tabel:

         Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate

         Nr

         Activitate

         Resurse Umane

         Resurse Material

         Resurse financiare estimate

         Procent îndeplinire

         Rezul- tate

         Obs

         			e
         		Cheltuieli	Cheltuieli	Total (monedă)	Sursa fonduri
         1	Obiectiv general
         1.1	Măsură generală/Obiectiv specific
         1.1. 1	Activitatea 1.1.1
         1.1. 2	Activitatea 1.1.2
         …	…
         1.1. n	Activitatea 1.1.N
         Total măsură generala 1.1			n/a		n/a
         1.2	Măsură generală/Obiectiv specific
         1.2. 1	Activitatea 1.2.1
         1.2. 2	Activitatea 1.2.2
         …	…
         1.2. n	Activitatea 1.2.N
         Total măsură generala 1.2			n/a		n/a
         Total obiectiv general 1			n/a		n/a
         2	Obiectiv general
         2.1	Masură generală/Obiectiv specific
         2.1. 1	Activitatea 2.1.1
         TOTAL			n/a		n/a

      3. Indicarea activităţii realizate

         

         Se va completa următorul tabel:

         Activităţi planificate

         Activitate

         Anul 1

         Anul 2

         Anul 3

         ….

         Anul N

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         T 1

         T 2

         T 3

         T 4

         Activitatea 1.1.1

         Activitatea 1.1.2

         Activitatea 1.1.3

         …

         Activitatea 1.1.n

   6. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

      

   7. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate Anexa nr. 2. Fotografii

Anexa nr. 3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)

1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

2. Harta localizării ariilor naturale protejate

3. Harta limitelor ariei naturale protejate

4. Harta zonării interne

5. Harta geologică

6. Hartă hidrografică

7. Hartă solurilor

8. Harta temperaturilor – medii multianuale

9. Harta precipitaţiilor – medii multianuale

10. Harta ecosistemelor

11. Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate

12. Hărţile distribuţiei speciilor

13. Harta unităţilor administrativ teritoriale

14. Harta utilizării terenului

15. Harta juridică a terenului

16. Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate

17. Harta privind perimetrul construit al localităţilor

18. Harta construcţiilor

19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional

20. Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere

21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

22. Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate

23. Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor

24. Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor

ANEXA Nr. 2 a Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Note explicative referitor la completarea Formatului tip al Planului de management al ariei/ariilor naturale protejate

CUPRINS

1. Informaţii generale

   1. Descrierea sintetică a Planului de management

   2. Procesul de elaborare a Planului de management

   3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

2. Mediul abiotic al ariei/ariilor naturale protejate

   1. Geologie

   2. Hidrografie

   3. Pedologie

   4. Clima

   5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

3. Mediul biotic al ariei/ariilor naturale protejate

   1. Ecosistemele

   2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

   3. Specii de floră şi faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

   4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

4. Informatii socio-economice şi culturale

   1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

   2. Utilizarea terenului

   3. Situaţia juridică a terenurilor

   4. Administratori, gestionari şi utilizatori

   5. Infrastructură şi construcţii

   6. Patrimoniu cultural

   7. Obiective turistice

5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) asupra ariei naturale protejate şi speciilor şi habitatelor de interes conservativ

   1. Lista activităţilor cu potenţial impact

   2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact

   3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

   4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

6. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate

   1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

   2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ

7. Scopul si obiectivele Planului de Management

   1. Scopul planului de management pentru aria naturală protejată

   2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

8. Planul de activităţi şi estimarea resurselor

   1. Planul de activităţi

   2. Estimarea resurselor necesare

9. Planul de monitorizare a activitatilor

   1. Raportări periodice

   2. Urmărirea activităţilor planificate

   3. Indicarea activităţilor realizate

10. Bibliografie şi referinţe

11. Anexe la Planul de management

    1. Regulamentul ariei naturale protejate

    2. Fotografii

    3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)

12. Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management

    1. Elemente de interes conservativ

    2. Tipuri de suprapuneri

    3. Unităţi de relief

    4. Tipuri de zonări interne

    5. Tipuri de acte legislative

    6. Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare

    7. Tipuri de arii naturale protejate

    8. Categorii de arii naturale protejate

    9. Ecosisteme

    10. Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare

    11. Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România

    12. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare

    13. Unităţi de măsură pentru populaţia speciei

    14. Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii

    15. Tendinţa actuală şi/sau viitoare

    16. Statutul de conservare al speciei

    17. Statut de prezenţă temporală a speciilor

    18. Calitatea datelor

    19. Unităţi de măsură a suprafeţei

    20. Clasele conform „Corine Land Cover"

    21. Teme

    22. Obiectiv specific

    23. Activităţi

    24. Măsuri restrictive

    25. Programe

    26. Subprograme

13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS)

    1. HabitatsDistribution (distribuţia habitatelor) – poligon

    2. SpeciesDistribution (distribuţia speciilor) – poligon

    3. SpeciesDistributionPoint (distribuţia speciilor) – punct

    4. ImpactsDistribution (distribuţia activităţilor cu potenţial impact) – poligon

    5. ImpactsDistributionHabitats (distribuţia impacturilor asupra habitatelor) – poligon

    6. ImpactsDistributionSpecies (distribuţia impacturilor asupra speciilor) – poligon

    7. Activities (activităţi şi măsuri restrictive) – poligon

1. Informaţii generale

   1. Descrierea sintetică a Planului de management

      Această secţiune reprezintă rezumatul Planului de management în care sunt incluse elementele principale ale planului.

      Sectiunea cuprinde o parte narativă şi o parte tabelară în cadrul cărora se sintetizează conţinutul planului de management.

      În cadrul părţii narative se vor descrie pe scurt principalele elemente ale Planului de management, cuprinzând:

      • identificarea ariei / ariilor naturale protejate ce vor fi reglementate prin Planul de management propus;

      • localizarea şi suprafaţa ariilor naturale protejate;

      • elementele de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate vizate de Planul de management, ce sunt menţionate în actele legislative de constituire a ariilor naturale protejate;

      • scopul şi obiectivele de management şi

      • tipurile de măsuri de conservare vizate.

        De asemenea, în cadrul acestui rezumat, va fi evidenţiat caracterul de document oficial al Planului de management cu rol de reglementare pentru administratorii / custozii ariilor naturale protejate, a autorităţii competente pentru protecţia mediului, pentru evaluatorii de mediu şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, conform definiţiei date în OUG 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

        Vor fi enumerate actele legislative în baza cărora a fost instituită aria naturală protejată, precum şi cadrul legislativ care reglementează elaborarea planului de management, în special, şi domeniul ariilor naturale protejate, în general. Vor fi avute în vedere actele legislative la nivel naţional, Directivele, Regulamentele şi Deciziile UE, precum şi Convenţiile Internaţionale ce vizează aria naturală protejată. Se va utiliza un tabel de forma:

        Nr.	Tip act	Număr act	An act	Denumire	Descriere act

        Valorile din coloana „tip act" vor fi alese pe baza nomeclatorului referitor la Tipuri de acte legislative, ce se găseşte în cadrul secţiunii Nomenclatoare.

        Totodată în cadrul acestei secţiunii va fi inclus următorul tabel centralizator care are rolul de matrice logică a planului de management. Tabelul sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management, adresate elementelor de interes conservativ, funcţie de starea de conservare şi presiunile şi ameninţările identificate, ce au impact asupra acestora. Tabelul va fi completat după finalizarea elaborării planului de management.

        Matricea logică a planului de management – Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii, habitate,..) funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea.

        Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ	Starea de conservare (F/NI/NR)	Presiune (P) / Ameninţare (A) (cod)	Măsuri de conservare propuse
        Aria naturală protejată nr. 1
        Specia 1
        Specia n
        Habitatul 1
        Habitatul n
        Aria naturală protejată nr. 2
        Specia 1
        Specia n
        Habitatul 1
        Habitatul n

        Starea de conservare poate fi: Favorabilă – F, Nefavorabilă Inadecvată – NI, Nefavorabilă Rea – NR Presiune – P şi Ameninţare – A

        53

        Presiunile şi ameninţările vor fi selectate din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va completa codul activităţii.

   2. Procesul de elaborare al Planului de management

      Se va descrie procesul parcurs pentru elaborarea planului de management pentru aria naturală protejată, cuprinzând etapele de evaluare detaliată a biodiversităţii, evaluarea impactului antropic asupra obiectivelor de interes conservativ, stabilirea măsurilor de conservare, precum şi modalităţile de implicare a factoriilor interesaţi şi a comunităţilor locale şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare, menţionându-se datele la care au fost realizate etapele descrise.

      Va fi prezentat inclusiv procesul de consultare la nivel local al unitătilor administrativ teritoriale, referitor la diferitele versiuni ale Planului de management, şi a Regulamentului.

      Totodată se vor menţiona perioadele în care au fost realizate studiile de inventariere şi evaluare detaliată a biodiversităţii.

   3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

      1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management

         Se vor prezenta ariile naturale protejate ce sunt vizate de Planul de management.

         Se vor prezenta suprapunerile (totale sau parţiale) ariilor naturale protejate. Se vor descrie tipul de suprapunere, suprafaţa de suprapunere şi localizarea ei în interiorul ariei naturale protejate.

         	Arie naturală protejată cu care se						Suprafaţă	Procentul
         Nr.	suprapune					Tip	totală suprapusă cu	din aria naturală
         crt.	Cod	Denumire	Tipa)	Categorieb)	Denumire responsabil	suprapunerec)	aria naturală protejată de referinţă [ha]	protejată de referinţă [%]

         Valorile a), b) şi c) vor fi alese pe baza nomenclatoarelor: a) Tipul ariei naturale protejate conform nomenclatorului Tipuri de arii naturale protejate, b) Categoria ariei naturale protejate conform nomenclatorului Categorii de arii naturale protejate, c) Tipul suprapunerii poate fi: T – totală sau P- parţială

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate. Această hartă va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

         Se va descrie localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management, de la nivel naţional până la cele mai mici unităţi teritorial adminstrative, ce au raza teritorială cuprinsă pe suprafaţa ariei naturale protejate. Vor fi enumerate principalele elemente geografice (localităţi, forme de relief distinctive), caracteristice ariei naturale protejate, care să asigure o identificare uşoară în teren a acesteia. Vor fi menţionate principalele puncte şi rute de acces în aria naturală protejată.

         Se va completa tabelul următor ce sintetizează localizarea ariei/ariilor naturale protejate:

         Codul şi denumirea ariei naturale protejate	Suprafaţa (ha)	Regiunea biogeografică*	Judeţul	Localităţi (oraşe, comune, sate**)
         				Localitate	Suprafaţa (ha)

         *se completează numai pentru siturile de importanţă comunitară (SIC) şi pentru ariile de protecţie specială avifaunistică (APSA)

         **satele se completează în cazul ariilor naturale protejate ce includ şi intravilanul localităţilor

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate. Această hartă va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

         Se va menţiona actul normativ prin care au fost adoptate limitele.

         Se va prezenta suprafaţa totală reglementată de Planul de management.

         Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta limitelor ariei naturale protejate.

         Această hartă va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      4. Zonarea internă a ariei naturale protejate

      Această secţiune se va completa doar pentru categoriile de arii naturale protejate pentru care zonarea este aplicabilă (Parc naţional, Parc natural, Geoparc, Rezervaţie a biosferei). Pentru acestea se va prezenta zonarea internă a ariei naturale protejate, dupa cum prevede Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificări şi completări ulterioare, Art. 4, alin. 28, conform căreia sunt stabilite: Zona de protecţie strictă, Zona de protecţie integrală, Zona de conservare durabilă/Zonă de management durabil şi Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.

      Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta zonării interne.

      Harta va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

2. Mediul abiotic al ariei/ariilor naturale protejate

   Se va descrie influenţa componentelor mediului abiotic asupra elementelor de interes conservativ ale ariei/ ariilor naturale protejate.

   1. Geologie

      Se va realiza caracterizarea zonei din punct de vedere geologic şi al influenţei geologiei asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate.

      Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă geologică.

      Această hartă va fi realizată pe baza hărţii geologice la nivel naţional (scara 1:200.000) în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

   2. Hidrografie

      Se va realiza caracterizarea zonei din punct de vedere hidrografic şi al influenţei hidrografiei asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate.

      În cazurile în care este relevant se va realiza descrierea fenomenelor hidro-geologice din cadrul ariei naturale protejate, mentionând elementele cele mai relevante privind parcursurile de ape subterane cunoscute, drenajele existente si cele presupuse precum şi detalii legate de acestea cum ar fi lungimea, debitul/clasa de debit şi viteza de tranzit.

      Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă hidrografică.

      Această hartă va fi realizată pe baza hărţii hidrografice la nivel naţional (scara 1:100.000) în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      Harta va detalia reţeaua hidrografică şi va cuprinde următoarele seturi de date spaţiale: bazinele hidrografice până la ordinul 6, râuri, lacuri, canale.

   3. Pedologie

      Se va realiza caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic şi al influenţei tipurilor solurilor asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate.

      Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Hartă solurilor.

      Această hartă va fi realizată pe baza hărţii solurilor la nivel naţional (scara 1:200.000) în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

   4. Clima

      Se va realiza caracterizarea zonei din punctul de vedere al climei şi al influenţei datelor referitoare la climă (radiaţie solară, temperaturi, precipitaţii, umezelii relative, vânt, fenomene climatice extreme) asupra speciilor şi/sau habitatelor din cadrul ariei naturale protejate.

      Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate: Harta temperaturilor – medii multianuale şi Harta precipitaJiilor – medii multianuale.

      Harta temperaturilor – medii multianuale este realizată pe baza hărţii temperaturilor medii anuale la nivel naţional (scara 1:1.000.000), cuprinzând datele colectate în perioada 1961-2000. Harta precipitaJiilor – medii multianuale este realizată pe baza hărţii precipitaţiilor medii anuale la nivel naţional (scara 1:1.000.000), cuprinzând datele colectate în perioada 1961-2000.

   5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

      Se vor enumera elementele de tip abiotic pentru care a fost declarată aria naturală protejată sau care sunt elemente importante pentru acestă arie. Se vor descrie caracteristicile pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul ariei/ariilor naturale protejate vizate de planul de management.

3. Mediul biotic al ariei/ariilor naturale protejate

   1. Ecosistemele

      Se vor prezenta principalele tipuri de ecosisteme ce se găsesc pe teritoriul ariei/ ariilor naturale protejate. Vor fi enumerate speciile şi habitatele definitorii pentru aceste ecosisteme.

      Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta ecosistemelor, care va fi realizată în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      Tipurile de ecosisteme vor fi identificate din Nomenclatorul ecosistemelor (secţiunea 12. Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management).

   2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

      Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturala protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:

      1. Date Generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat

      2. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

         1. Date generale ale tipului de habitat

            Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
            1	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului de habitat Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
            2	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [1], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare”.
            3	Denumire habitat	Denumirea habitatului va fi completată în funcţie de clasificarea tipului de habitat [1], conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare”
            4	Palaearctic Habitats (PalHab)	Corespondenţa cu clasificarea „Palaearctic Habitats”, precizându-se codurile şi denumirile conform acestei clasificări.

            • EC – tip de habitat de importanţă comunitară;

            • RO – tip de habitat naţional.

            5	Habitatele din România (HdR)	Corespondenţa cu clasificarea românească a habitatelor, precizându-se codurile şi denumirile conform acestei clasificări dacă „Clasificarea tipului de habitat” nu este „RO”
            6	Habitatele Natura 2000	Corespondenţa cu clasificarea Natura 2000 a habitatelor, precizându-se codul şi denumirea conform acestei clasificări dacă „Clasificarea tipului de habitat” nu este „EC”
            7	Asociaţii vegetale (AV)	Corespondenţa cu asociaţiile vegetale
            8	Tipuri de pădure (TP)	Corespondenţa cu tipurile de pădure, precizându-se codurile şi denumirile conform acestei clasificări.
            9	Descrierea generală a tipului de habitat	Descrierea generală a tipului de habitat incluzând şi subtipurile dacă acestea există.
            10	Specii caracteristice	Enumerarea speciilor caracteristice pentru acest tip de habitat
            11	Fotografii	Fotografiile reprezentând tipul de habitat, o descriere a fiecărei fotografii şi informaţiile privind drepturile de autor.

         2. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

      Pentru fiecare tip de habitat de interes conservativ se vor completa datele conform tabelului de mai jos.

      Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
      1	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [1], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare”.
      2	Statutul de prezenţă [spaţial]	Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere spaţial. Se va alege una din următoarele valori:
      3	Statutul de prezenţă [management]	Se completeaza cu statutul de prezenţă din punctul de vedere al managementului. Se va alege una din următoarele valori:

      • marginal,

      • izolat,

      • larg răspândit

      • natural

      • seminatural

      4	Suprafaţa tipului de habitat	Se va preciza valorea minimă şi maximă a suprafeţei tipului de habitat, exprimate în hectare
      5	Perioada de colectare a datelor din teren	Perioada de timp in care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor, exprimată ca interval în formatul Lună/An
      6	Distribuţia tipului de habitat [descriere]	Interpretarea distribuţiei habitatului, realizată sub formă de text liber
      7	Distribuţia tipului de habitat [hartă]	Pentru fiecare tip de habitat în parte se va realiza harta distribuţiei habitatului în cadrul ariei naturale protejate conform descrierii din secţiunea Harta distribuJiei habitatelor.
      8	Alte informaţii privind sursele de informaţii	Text liber privind sursele de informaţii incluzând linkuri către resurse web, precum şi orice alte informaţii utile pentru a descrie datele furnizate pentru tipul de habitat .

      • degradat

      • renaturat/reconstituit

      Hărţile de distribuţie ale tipurilor de habitate

      Harta distribuţiei tipurilor de habitate va fi furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru fiecare tip de habitat, distribuţia va fi întodeauna reprezentată ca poligon.

      Cod	Parametru	Descriere
      A.1.	Localizarea tipului de habitat sau a grupului de tipuri de habitate [geometrie]	Se va furniza o geometrie de tip poligon reprezentând localizarea unui tip de habitat sau a unui grup de tipuri de habitate.
      A.2.	Clasificarea tipurilor de habitate	Clasificarea tipurilor de habitate se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie furnizarea unei hărţi a tipurilor de habitate de importanţă comunitară, harta tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 corespunzându-i mai multe tipuri de habitate naţionale.
      A.3.	Codul tipului de habitat 1	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipulurilor de habitate [C.2.], ca fiind

      • EC – tipuri de habitate de importanţă comunitară;

      • RO – tipuri de habitate naţionale.

      		codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare".
      A.4.	Procent tip de habitat 1	Procentul de acoperire al tipului de habitat 1.
      A.5.	Codul tipului de habitat 2
      A.6.	Procent tip de habitat 2
      …	…….
      A.12.	Codul tipului de habitat 10
      A.13.	Procent tip de habitat 10
      A. 14.	Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv	Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor”, respectiv:
      A. 15.	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru tipul de habitat se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
      A. 16.	Alte detalii	Se vor putea preciza alte detalii considerate relevante.

      • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

      • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

      • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

      • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

      • Informaţii confidenţiale;

      • Informaţii publice.

      Plecând de la harta de detaliu a utilizării terenului, întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate se va împărţi în poligoane cât mai mici, pe cât posibil aferente unui singur tip de habitat. Având în vedere că într-un poligon pot fi prezente mai multe tipuri de habitate care nu pot fi separate, pentru fiecare tip de habitat va fi indicat şi procentul de acoperire în cadrul poligonului.

      Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocare datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuţiei tipurilor de habitate este în

      conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      În formatul tipărit al planului de management, informaţia introdusă pentru acest capitol va fi organizată în urmatoarele secţiuni funcţie de „clasificarea tipului de habitat":

      1. Habitate Natura 2000

      2. Habitate dupa clasificarea naţională

   3. Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

      Speciile de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturala protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:

      1. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferente de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată

      2. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.

         1. Date generale ale speciei

            Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
            1	Cod Specie – EUNIS	Codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu)
            2	Denumirea ştiinţifică	Denumirea ştiiinţifică a speciei aşa cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS
            3	Denumirea populară	Denumirile populare ale speciei
            5	Descrierea speciei	Descrierea speciei, mediului său natural şi a biologiei speciei
            6	Perioade critice	Perioadele considerate critice pentru specie
            7	Cerinţe de habitat	Prezentarea cerinţelor de habitat ale speciei iar pentru speciile de faună inclusiv descrierea obiceiurile de hranire
            8	Fotografii	Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi informaţiile privind drepturile de autor.

         2. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

      Pentru fiecare specie de interes conservativ se vor completa datele conform tabelului de mai jos.

      Nr	Informaţie/Atribut	Descriere
      1	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe

      		care este listată specia respectivă.
      2	Informaţii specifice speciei	Alte informaţii relevante privind specia şi particularităţile sale în cadrul ariei naturale protejate
      3	Statutul de prezenţă [temporal]	Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere temporal. Se va alege una sau mai multe din următoarele valori: Excepţie: pentru plante se poate selecta doar valoarea "rezident".
      4	Statutul de prezenţă [spaţial]	Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere spaţial. Se va alege una din următoarele valori:
      5	Statutul de prezenţă [management]	Se completeaza cu statutul de prezenţă din punct de vedere management. Se va alege una din următoarele valori:
      6	Abundenţă	Pentru precizarea abundenţei se va preciza una din următoarele valori:
      7	Perioada de colectare a datelor din teren	Perioada de timp in care s-au colectat datele din teren, fără a lua în calcul perioada de prelucrare a datelor, exprimată ca interval în formatul Lună/An
      8	Distribuţia speciei [interpretare]	Interpretarea distribuţiei speciei la nivelul ariei naturale protejate, realizată sub formă de text liber
      9	Distribuţia speciei [harta distribuţiei]	Pentru fiecare specie în parte se va realiza harta distribuţiei speciei în cadrul ariei naturale protejate conform descrierii din secţiunea HărJile de distribuJie ale speciilor.
      10	Alte informaţii	Text liber privind sursele de informaţii incluzând linkuri către

      • rezident,

      • odihnă şi hranire / pasaj,

      • iernare,

      • reproducere

      • marginală,

      • izolată,

      • larg răspândită

      • nativă,

      • introdusă ,

      • reintrodusă,

      • introdusă/reintrodusă,

      • introdusă?

      • prezenţă certă (atunci când prezenţa speciei este certă dar fără a putea preciza alte detalii),

      • prezenţă incertă,

      • foarte rar,

      • comună,

      • rară

      privind sursele de informaţii

      resurse web, precum şi orice alte informaţii utile pentru a descrie datele furnizate pentru specie

      Hărţile de distribuţie ale speciilor

      Hărţile distribuţiei speciilor vor fi furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii.

      Pentru specii distribuţia va putea fi prezentată ca poligoane sau ca puncte. Reprezentarea distribuţiei speciilor ca puncte se va face doar acolo unde nu este posibil sau nu este cazul ca distribuţia să fie reprezentată ca poligon.

      HărJile de distribuJie ale speciilor ca poligon

      Cod	Parametru	Descriere
      A.1	Specia	Se va indica denumirea ştiinţifică a speciei sau de preferinţă codul EUNIS din lista speciilor de interes conservativ listate ca fiind prezente în aria naturală protejată
      A.2	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor”, respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o hartă pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. Pentru alte specii decât păsări se va realiza o hartă doar pentru populaţiile permanente.
      A.3	Localizarea speciei [geometrie]	Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart sau nu) reprezentând localizarea unui grup de indivizi ai unei specii.
      A.4	Localizarea speciei [descriere]	Descrierea localizării grupului de indivizi prin indicarea unor toponime.
      A.5	Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv	Dacă există suficiente date, mărimea populaJiei speciei în locul respectiv se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „UnităJi de măsură pentru populaJia speciei”. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: a) Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se

      • Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

      • Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

      • Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;

      • Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

      		consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei în locul respectiv; unei specii".
      A.6	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv	Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei în locul respectiv se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor”, respectiv:
      A.7	Clasa densităţii speciei	Dacă s-a putut evalua mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [A.4.], densitatea speciei se va determina ca raport dintre mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [A.4.] şi suprafaţa poligonului (multipart sau nu) furnizat ca geometrie a localizării speciei [A.2.] şi se va încadra într-una din următoarele clase de densitate ale speciei:
      A.8	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
      A.9	Alte detalii	Se vor putea preciza alte detalii considerate relevante.

      1. Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”, atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii populaţiei;

      2. Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii” atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei

      • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

      • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

      • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

      • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

      • Ridicată;

      • Medie;

      • Scăzută.

      • Informaţii confidenţiale;

      • Informaţii publice;

      Hărţile de distribuţie ale speciilor ca punct

      Cod	Parametru	Descriere
      B.1.	Specia	Se va indica denumirea ştiinţifică a speciei sau de preferinţă codul EUNIS din lista speciilor de interes conservativ listate ca fiind prezente în aria naturală protejată
      B.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor”, respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o hartă pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată. Pentru alte specii decât păsări se va realiza o hartă doar pentru populaţiile permanente.
      B.3.	Localizarea speciei [geometrie]	Se va furniza o geometrie de tip punct reprezentând localizarea unui grup de indivizi ai unei specii pentru care nu s-a putut furniza localizarea speciei ca poligon sau pentru care furnizarea localizării speciei ca poligon nu se justifică.
      B.4.	Suprafaţa habitatului grupului de indivizi	Suprafaţa habitatului grupului de indivizi aferentă localizării speciei [B.2.] ca punct se va preciza unitatea de măsură conform nomenclatorului „UnităJi de măsură a suprafeJei”.
      B.5.	Localizarea speciei [descriere]	Descrierea localizării grupului de indivizi prin indicarea unor toponime.
      B.6.	Mărimea populaţiei speciei în locul respectiv	Dacă există suficiente date, mărimea populaJiei speciei în locul respectiv se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „Unităţi de măsură pentru populaţia speciei". În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii:

      • Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

      • Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

      • Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;

      • Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

      1. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei în locul respectiv;

      2. Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei

      		perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”, atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii populaţiei; c) Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclator atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii".
      B.7.	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv	Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei în locul respectiv se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor”, respectiv:
      B.8.	Clasa densităţii speciei	Dacă s-a putut evalua mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [B.5.], densitatea speciei se va determina ca raport dintre mărimea populaJiei speciei în locul respectiv [B.5.] şi suprafaJa habitatului grupului de indivizi [B.3.] şi se va încadra într-una din următoarele clase de densitate ale speciei:
      B.9.	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
      B.10.	Alte detalii	Se vor putea preciza alte detalii considerate relevante.

      • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

      • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

      • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

      • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

      • Ridicată;

      • Medie;

      • Scăzută.

      • Informaţii confidenţiale;

      • Informaţii publice.

      Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei speciilor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

      În formatul tipărit al planului de management, informaţia introdusă în acest capitol va fi organizată în urmatoarele secţiuni în funcţie de specie:

      1. Plante inferioare

      2. Plante superioare

      3. Nevertebrate

      4. Ihtiofaună

      5. Herpetofaună

      6. Avifaună

      7. Mamifere

   4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

      Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturala protejată şi a caracteristicilor pe care acestea le au în general. Descrierea va fi realizată conform tabelului următor:

      Nr	Informaţie/Atribut	Observaţie
      1.	Codul speciei	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu).
      2.	Denumirea ştiinţifică	Reprezintă denumirea ştiiinţifică a speciei aşa cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS
      3.	Denumirea populară	Reprezintă denumirea populară (vernacular name) a speciei aşa cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS
      4.	Observaţii	Observaţii privind specia în cadrul ariei naturale protejate

4. Informatii socio-economice şi culturale

   1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

1. Comunităţile locale

   Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta unităţilor administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafaţa ariei/ariilor naturale protejate.

   Acestă hartă se va realiza pe baza hărţii unităţilor administrativ- teritoriale (scara 1: 10.000) la nivel national în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

   Lista unităţilor administrativ-teritoriale

   Lista unităţilor administrativ-teritoriale care sunt identificate pe suprafaţa ariei naturale protejate, provine din harta unităţilor administrativ-teritoriale de la nivelul ariei naturale protejate în urma analizei GIS realizată având la bază harta unităţilor teritorial administrative la nivel naţional.

   Se va completa tabelul următor ce cuprinde unităţile administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate:

   Judeţ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP

   • Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale

     Se vor prezenta aspectele demografice şi economice principale ale localităţilor vizate, incluzând informaţii ce provin de la Institutul Naţional de Statistică (populaţia, total pe sexe, etc.) şi informaţii furnizate de Registrul Comerţului (domeniile CAEN şi numărul de firme asociate acestora).

     Date demografice privind comunitatea locală

     Populaţia localităţilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

     Nr	Judeţ	Localitate	Sexe	An de referinţă	An de analizat
     					Număr total	Prezenţă estimată în sit
     			Total
     			Masculin
     			Feminin
     			Total
     			Masculin
     			Feminin

     Populaţia localităţilor aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, şi care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului

     Nr	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat
     				Număr total	Prezenţă estimată în sit

     Natalitate: născuti vii per localitate pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

     Nr	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

     Migraţie: Stabiliri de resedinţă în localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

     Nr	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

     Notă: anul de referinJă trebuie să fie mai mic cu cel puJin 3 ani faJă de anul analizat pentru ca datele furnizate să poată fi comparate

     Utilităţi publice

     Utilităţi publice din anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

     Utilităţi	Judeţ	Localitate	Există [Da/Nu]
     Apă
     Canalizare
     Staţie epurare
     Încălzire cu lemne
     Încălzire cu gaze
     Colectare deşeuri
     Comunicaţii – telefonie fixă
     Comunicaţii – telefonie mobilă

     Efective de animale

     Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judeţe şi localităţi, referitor la un anul , pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

     Principalele categorii de animale	Judeţ	Localitate	Număr de animale		Localitatea de proven.
     			Permanente	Aduse din altă localitate
     Bovine
     Porcine
     Ovine
     Pasari

     Date privind activităţile economice

     Distribuţia tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a activităţilor economice (SRL, SA, asociaţii familiale, asociaţii producători) active la nivel local funcţie pe domenii de activitate, pentru localităţile aflate în interiorul ariei naturale protejate

     Date privind activităţile economice

     Domeniu activitate (CAEN)	Formă de organizare	Judeţ	Localitate	Nr. societăţi comerciale

2. Factorii interesaţi

Se vor prezenta rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate.

Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată.

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes

Rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate se pot prezenta centralizat în următoarele tabele:

Analiza factorilor interesaţi I

Nr	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoştinţe		Atitudini		Practici
			Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere

Analiza factorilor interesaţi II

Enumeraţi grupele şi subgrupele de părţi interesate; fiţi cât se poate de specifici. Instituţii, organizaţii, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului şi/sau a interesului în ariile natural protejate (Introduceţi rânduri suplimentare)	Natura relaţiei dintre părţile interesate şi aria protejată	Aspecte pozitive şi oportunităţi de cooperare şi colaborare	Aspecte care necesită atenţie; ameninţări şi probleme	Importanţă
Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi
Ministerul Mediului	Implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional.
…

1. Utilizarea terenului

   Se vor prezenta aspectele relevante privind utilizarea terenurilor în cadrul ariei naturale protejate. Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta utilizării terenului.

   Acestă hartă se va realiza pe baza hărţii utilizării terenului (scara 1: 100.000), la nivel national în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

   Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor „Corine Land Cover", care sunt identificate în cadrul ariei naturale protejate, provin din harta utilizării terenului la nivelul ariei naturale protejate, preluată din harta naţională.

   Se va completa următorul tabel:

   Lista tipurilor de utilizări ale terenului

   Nr.	Clasă CLC*	Suprafaţă totală ocupată [ha]	Ponderea din suprafaţa sitului [%]
   1.
   2.

   * – Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.

2. Situaţia juridică a terenurilor

   Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta juridica a terenurilor

   Acestă hartă se va realiza în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS) prin împărţirea suprafeţei ariei naturale protejate în categoriile de proprietate din tabelul din paragraful următor (DS, DPS, DAT, DPT, DP, PF, PJ, PP, XX).

   • Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

     Se va prezenta situaţia juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul ariei naturale protejate prin centralizarea datelor referitoare la tipul de proprietate, apreciind procentul din suprafaţa ariei naturale protejate, după cum urmează:

     Domeniu		Procent din suprafaţa ANP [%]
     Domeniul Public	domeniul public al statului (DS)
     	domeniul privat al statului (DPS)
     	domeniul public al unităţilor administrativ- teritoriale (DAT)
     	domeniul privat al unităţilor administrativ- teritoriale (DPT)
     	Total domeniul public (DP)
     Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)
     	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)
     	Total proprietate privată (PP)

     Proprietate necunoscută

     Total procent pentru care nu se cunoaşte încadrarea în domeniul public sau privat (XX)

     Notă: dacă nu există informaţii detaliate se pot furniza doar totalurile reprezentând domeniul public, domeniul privat şi domeniul neprecizat.

   • Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor

     Se vor detalia datele referitoare la procentele şi suprafeţele aferente diferitelor tipuri de proprietate, drepturile legale asupra terenului, acordurile de management dacă acestea există şi orice aspect considerant relavant.

3. Administratori, gestionari şi utilizatori

   Se vor prezenta date referitoare la deţinătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor şi perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate.

   Pentru centralizarea informaţiilor privind administratorii/gestionarii se va prezenta lista acestora, perioada pentru care aceştia adminstrază/gestionează terenul respectiv, suprafaţa totală şi alte detalii considerate relevante se va putea prezenta după modelul următor:

   Nr.	Adminstrator /Gestionar	Perioada Adm/Gest	Suprafaţă totală [ha]	Detalii

4. Infrastructură şi construcţii

   Corespunzător acestei secţiuni vor fi anexate Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate, Harta privind perimetrul construit al localităţilor şi Harta construcţiilor.

   Hărţile se vor realiza pe baza hărţii infrastructurii rutiere, drumuri şi căi ferate (scara 1: 25.000), la nivel national, respectiv a hărţii privind perimetrul contruit al localităţilor (scara 1: 25.000), în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS.

   Harta construcţiilor trebuie să cuprindă construcţiile prezente în interiorul ariei naturale protejate, cu respectarea 13. Specificaţiilor pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS)

   • Descrierea infrastructurii şi construcţiilor

     Se vor prezenta aspectele privind situaţia actuală a infrastructurii şi construcţiilor aflate în interiorul ariei naturale protejate ca de exemplu drumuri de acces, clădiri, dotările pentru vizitatori, alte utilităţi.

     Lista tipurilor de construcţii din cadrul ariei naturale protejate, care au fost identificate în cadrul ariei naturale protejate se pot centraliza în tabelul următor:

     Nr.	Judeţ	Localitate	Tip construcţie	Numar Total

     Unde câmpul „Tip construcţie" va fi completat cu numele tipului de construcţie ca de exemplu: clădire rezidenţială, clădire individuală, cabană, hotel, refugiu, statie telecabină, spital, sanatoriu, construcţie industrială, etc.

     Detalierea informaţiilor privind numărul total de locuinţe din aria naturală protejată se poate realiza în următoarele două tabele, după cum urmează:

     Locuinţe existente în anul , grupate pe localităţi

     Nr.	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

     Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcţii, judeţe şi localităţi şi cereri de avize/acorduri de mediu

     Categorii de construcţii	Judeţ	Localitate	An de referinţă	An de analizat

5. Patrimoniu cultural

   Se va prezenta situaţia actuală a bunurilor culturale atât cele clasate în patrimoniul cultural naţional aflat în interiorul ariei naturale protejate cât şi bunurile culturale de interes judeţean şi local.

   Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional.

   Acestă hartă va cuprinde bunurile culturale clasate în patrimoniul cultural naţional prezente în interiorul ariei naturale protejate, cu respectarea 14. Specificaţiilor pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

6. Obiective turistice

Se vor prezenta şi descrie obiectivele turistice din cadrul ariei naturale protejate.

Centralizarea obiectivelor turistice din interiorul arie naturale protejate, se poate realiza utilizând următorul tabel:

Nr	Judeţ	Localitate	Obiective turistice	Tip obiectiv turistic	Observaţii

Unde câmpurile au următoarea însemnătate:

1. Obiectiv turistic – se completează cu numele complet al obiectivului turistic

2. Tip obiectiv turistic – se completează cu tipul de obiectiv turistic de exemplu: mănăstire, monument al naturii, chei, cascadă, biserică de lemn, biserică fortificată, castel, castru, cetate, vestigii arheologice, pârtie de schi, peşteră, rezervaţie, etc.

Corespunzător acestei secţiuni va fi anexată Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere.

Această hartă va cuprinde obiectivele turistice prezente în interiorul ariei naturale protejate, cu respectarea 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

1. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări) asupra ariei naturale protejate şi speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

   Identificarea activităţilor cu potenţial impact (presiune sau ameninţare) asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

   Măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate funcţie de intensitatea efectului activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate.

   Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost elaborată iniţial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea activităţilor cu potenţial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip de habitat dintr-o arie naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact, care a fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a activităţilor cu impact negativ, cât şi a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităţilor cu impact negativ. Activităţile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în considerare ca măsuri de management.

   Pentru siturile Natura 2000, informaţiile cuprinse în formularul standard Natura 2000 asigură o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea trebuie confirmate, îmbunătăţite şi actualizate. De asemenea în vederea stabilirii măsurilor specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informaţii suplimentare privind indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor şi tipurilor de habitate impactate, inclusiv a intensităţii impactului funcţie de localizare.

   În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informaţiile necesare pentru:

   • Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general

   • Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservative

   • Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.

     Din punct de vedere al încadrării în timp a activităţilor cu potenţial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor doua categorii sunt următoarele:

   • Presiune actuală (P) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se

     desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă

   • Ameninţare viitoare (A) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

1. Lista activităţilor cu potenţial impact

   Se vor descrie pe scurt activităţile cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, a speciilor şi a habitatelor de interes conservativ din acesta, precum şi concluzii.

   1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

      Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la activităţile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

      Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

      Cod	Parametru	Descriere
      A.1	Presiune actuală	Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare" şi se va înregistra codul activităţii.
      A.2	Detalii	Se pot preciza detalii considerate relevante pentru descrierea presiunii actuale şi a efectelor sale asupra ariei naturale protejate în general.

   2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare care ar putea avea un efect negativ asupra ariei naturale protejate.

Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Ameninţare viitoare	Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va înregistra codul activităţii.
B.2	Detalii	Se pot preciza detalii considerate relevante pentru descrierea ameninţării viitoare şi a posibilelor efecte asupra ariei naturale protejate în general.

1. Hărţile activităţilor cu potenţial impact

   1. Harta presiunilor actuale şi a intensităJii acestora la nivelul ariei naturale protejate Ulterior creării listei presiunilor actuale, se va realiza harta conţinând presiunile actuale din aria naturală protejată. În acestă hartă se vor prezenta presiunile actuale ca geometrie poligon (multipart), precizându-se intensitatea presiunii actuale, pentru fiecare grup de poligoane, funcţie de localizarea acestora. Harta presiunilor actuale poate include şi o zonă din vecinătatea acesteia, unde presiunea actuală îşi are sursa, în contextul în care presiunile actuale asupra ariei naturale protejate pot veni şi din exteriorul ariei naturale protejate.

      Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora

      Cod	Parametru	Descriere
      A.1.	Presiune actuală	Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va înregistra codul activităţii.
      C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărei presiuni actuale împărţită ulterior funcţie de intensitatea presiunii actuale [C.3.]. Poligoanele în care o anumită presiune actuală [A.1.] are o anumită intensitate a presiunii actuale [C.3.] vor fi grupate într- un poligon multipart. Pentru o anumită presiune actuală [A.1.], poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi a presiunii actuale [C.3.] nu trebuie să se suprapună.
      C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Pentru fiecare geometrie poate fi furnizată o descriere a localizării presiunilor actuale prin indicarea toponimelor asociate locurilor.
      C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Pentru fiecare localizare distinctă, se va preciza intensitatea presiunii actuale în locul respectiv din aria naturală protejată, prin alegerea uneia dintre valorile: aria naturală protejată

      • Ridicată (R) – pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

      • Medie (M) – pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată

      • Scazută (S) – pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din

      C.4

      Detalii

      Detalii considerate relevante pentru descrierea presiunilor actuale, în locul respectiv, din aria naturală protejată pot fi precizate printr-un text.

   2. Harta ameninJărilor viitoare şi a intensităJii acestora la nivelul ariei naturale protejate Ulterior identificării listei ameninţărilor viitoare, se va putea realiza o hartă conţinînd ameninţările viitoare din aria naturală protejată. În acestă hartă se vor prezenta ameninţările viitoare ca geometrie poligon (multipart), precizându-se intensitatea ameninţării viitoare, pentru fiecare grup de poligoane, funcţie de localizarea acestora. Harta ameninţărilor viitoare poate include şi o zonă din vecinătatea ariei, unde ameninţarea viitoare este posibil să îşi aibă sursa, în contextul în care ameninţările viitoare asupra ariei naturale protejate pot veni şi din exteriorul ariei naturale protejate.

      Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora

      Cod	Parametru	Descriere
      B.1	Ameninţare viitoare	Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va înregistra şi codul activităţii.
      D.1.	Localizarea ameninţării viitoare [geometrie]	Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărei ameninţări viitoare împărţită ulterior funcţie de intensitatea ameninJării viitoare [D.3.]. Poligoanele în care o anumită ameninJare viitoare [B.1.] are o anumită intensitate a ameninJării viitoare [D.3.] vor fi grupate într-un poligon multipart. Pentru o anumită ameninJare viitoare [B.1.], poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi a ameninJării viitoare [D.3.] nu trebuie să se suprapună.
      D.2.	Localizarea ameninţării viitoare [descriere]	Pentru fiecare geometrie poate fi furnizată o descriere a localizării ameninţărilor viitoare prin indicarea toponimelor asociate locurilor
      D.3.	Intensitatea ameninţării viitoare	Pentru fiecare localizare distinctă, se va preciza intensitatea ameninţării viitoare asupra locului respectiv din aria naturală protejată, prin alegerea uneia dintre valorile: din aria naturală protejată

      • Ridicată (R) – pentru ameninţările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată

      • Medie (M) – pentru ameninţările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv,

      		din aria naturală protejată
      D.4	Detalii	Detalii considerate relevante pentru descrierea ameninţărilor viitoare, în locul respectiv, din aria naturală protejată pot fi precizate printr-un text.

      • Scazută (S) – pentru ameninţările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv,

      Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei impacturilor este în conformitate cu

      13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

2. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

   1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

      Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

      Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

      Cod	Parametru	Descriere
      A.1	Presiune actuală	Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare" şi se va înregistra codul activităţii.
      E.1	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă.
      		Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând
      		localizarea fiecărui impact cauzat de presiunea actuală împărţită
      E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	ulterior funcţie de intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei [E.4.]. Poligoanele în care un anumit impact cauzat de presiunea actuală [A.1.] are o anumită intensitate localizată a impactului cauzat de presiunea actuală asupra speciei [E.4.] vor fi grupate într-un poligon multipart. Pentru un anumit impact cauzat de presiunea actuală [A.1.], poligoanele multipart aferente fiecărei
      		intensităJi localizate a impactului cauzat de presiunea actuală
      		asupra speciei [E.4.] nu trebuie să se suprapună. Această

      		localizare rezultă din intersectarea localizării speciei (adică harta distribuţiei speciei în aria naturală protejată) cu localizarea impactului cauzat de presiuniea actuală [C.1] în aria naturală protejată.
      E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunii actuale care afectează specia pentru care se face evaluarea.
      E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Se va preciza intensitatea impactului cauzat de presiunii actuale asupra speciei, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: locul respectiv, nu este semnificativ afectată
      E.5	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
      E.6	Detalii	Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale localizate şi a efectelor sale asupra speciei.

      • Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată

      • Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

      • Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în

      • Informaţii confidenţiale

      • Informaţii publice

   2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor

      Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare care pot avea efecte negative asupra speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

      Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei

      Cod	Parametru	Descriere
      E.1	Ameninţare viitoare	Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va înregistra codul activităţii.
      F.1	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va

      		înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă.
      F.2	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [geometrie]	Se va furniza o geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând localizarea fiecărui impact cauzat de ameninţările viitoare împărţită ulterior funcţie de intensitatea localizată a ameninJării viitoare asupra speciei [F.4.]. Poligoanele în care un anumit impact cauzat de ameninJările viitoare [B.1.] are o anumită intensitate localizată a ameninJării viitoare asupra speciei [F.4.] vor fi grupate într-un poligon multipart. Pentru un anumit impact cauzat de ameninJările viitoare [B.1.], poligoanele multipart aferente fiecărei intensităJi localizate a ameninJării viitoare asupra speciei [F.4.] nu trebuie să se suprapună. Această localizare rezultă din intersectarea localizării speciei (adică harta distribuţiei speciei în aria naturală protejată) cu localizarea ameninJării viitoare [D.1] în aria naturală protejată.
      F.3	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei [descriere]	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de ameninţările viitoare care afectează specia pentru care se face evaluarea.
      F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei	Se va preciza intensitatea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra speciei, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: locul respectiv, nu este semnificativ afectată
      F.5	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
      F.6	Detalii	Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea ameninţării viitoare localizat şi a efectelor sale

      • Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată

      • Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

      • Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în

      • Informaţii confidenţiale

      • Informaţii publice

      asupra speciei.

      Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei impacturilor asupra speciilor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

   1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la presiunile actuale care au efecte negative asupra tipurilor de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

      Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

      Cod	Parametru	Descriere
      A.1	Presiune actuală	Se va selecta presiunea actuală din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va înregistra codul activităţii.
      G.1	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
      G.2	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [G.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale

      • tip de habitat de importanţă comunitară;

      • tip de habitat naţional.

      		din sistemul românesc de clasificare".
      G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând fiecare impactului cauzat de presiunea actuală, care afectează negativ tipul de habitat, din interiorul ariei naturale protejate şi din vecinătatea acesteia dacă se doreşte indicarea sursei presiunilor actuale asupra speciei care îşi au originea în afara limitelor ariei naturale protejate. Această localizare rezulta din intersectarea localizării tipului de habitat (adică harta distribuţiei tipurilor de habitate în aria naturală protejată) cu localizarea presiunii actuale [C.1] în aria naturală protejată.
      G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de presiunile actuale care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea.
      G.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Se va preciza intensitatea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: semnificativ afectată
      G.6	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru tipul de habitat evaluat se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
      G.7	Detalii	Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea impactului cauzat de presiunile actuale localizate şi a efectelor sale asupra tipului de habitat.

      • Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată

      • Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată

      • Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este

      • Confidenţiale

      • Publice

   2. Evaluarea impactului cauzat de ameninJările viitoare asupra tipurilor de habitate Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate se va realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la ameninţările viitoare pot avea efecte negative asupra fiecăreia dintre tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată.

Tabelul H: Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Ameninţare viitoare	Se va selecta ameninţarea viitoare din nomenclatorul „ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare” şi se va înregistra codul activităţii.
H.1	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: tip de habitat de importanţă comunitară; tip de habitat naţional. Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
H.2	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [H.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare".
H.3	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Geometrie de tip poligon (multipart) reprezentând fiecare impact cauzat de ameninţările viitoare, care afectează negativ tipul de habitat, din interiorul ariei naturale protejate şi din vecinătatea acesteia dacă se doreşte indicarea sursei ameninţării viitoare asupra speciei care îşi au originea în afara limitelor ariei naturale protejate. Această localizare rezulta din

		intersectarea localizării tipul de habitat (adică harta distribuţiei tipurilor de habitate în aria naturală protejată) cu localizarea ameninJării viitoare [D.1] în aria naturală protejată.
H.4	Localizarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de ameninţările viitoare care afectează tipul de habitat pentru care se face evaluarea
H.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat	Se va preciza intensitatea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipului de habitat, pentru fiecare locaţie distinctă, prin alegerea uneia dintre valorile: Ridicată (R) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este semnificativ afectată Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată
H.6	Confidenţialitate	Precizarea sensibilităţii acestor date pentru tipul de habitat se realizează prin alegerea uneia din următoarele valori: Confidenţiale Publice
H.7	Detalii	Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru descrierea impactului cauzat de ameninţările viitoare localizate şi a efectelor sale asupra tipului de habitat.

Totodată structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocarea datelor GIS operaţionale pentru Harta distribuJiei impacturilor asupra habitatelor este în conformitate cu 13. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS).

1. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

   Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile de conservare trebuie să conducă la menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare astfel încăt să se asigure starea de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.

   Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă" (SCF) reprezintă obiectivul care trebuie realizat pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.

   Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:

   ”(e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenJelor ce acJionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuJie, structura şi funcJiile sale, precum şi supravieJuirea pe termen lung a speciilor sale specifice.

   Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:

   • arealul natural al habitatului şi aria suprafeJelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere şi

   • structura şi funcJiile specifice habitatului necesare pentru menJinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil şi

   • starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”

   ”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenJelor ce acJionează asupra unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuJia şi abundenJa populaJiei acesteia.

   Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:

   • datele de dinamică a populaJiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menJine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi

   • arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; şi

   • specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menJine populaJia pe termen lung;”

     Evaluarea stării de conservare

     Simplificat, starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei, inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţii) şi există perspectivele să prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt ameninţate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situaţie favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă şi/sau menţinută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmăreşte mai mult decât evitarea dispariţiei tipurilor de habitate sau speciilor.

     Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:

     • „nefavorabil-inadecvat" pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);

     • „nefavorabil-rău" pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani).

       Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută".

       Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea şi raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :

     • roşu pentru „nefavorabil-rău";

     • portocaliu pentru „nefavorabil-inadecvat";

     • verde pentru „favorabil";

     • gri pentru „necunoscut".

       Având în vedere că speciile şi tipurile de habitatele de importanţă comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii şi aprecieri prin care s-a constatat că sunt ameninţate, rare sau endemice, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile „nefavorabil-inadecvat" (portocoliu) sau „nefavorabil- rău"(roşu) în ceea ce priveşte starea lor de conservare. Deasemenea, ţinând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.

       Evaluarea stării de conservare în contextul planului de management pentru o arie naturală protejată

       Evaluarea stării de conservare este crucială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.

       Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării planului de management actual, activităţile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecţie către menţinerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/ speciei, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină şi să combată acele activităţi propuse, al căror impact potenţial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.

       Dacă starea de conservare a unei specii / unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă- inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie în sensul îmbunătăţirii acelor parametri care împiedică respectiva specie şi/ sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, cum ar fi spre exemplu măsuri de reconstrucţie ecologică, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei / tipului de habitat şi interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta şi mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.

       De asemenea, pentru orice plan, proiect sau activitate susceptibilă de a genera un efect negativ asupra unei specii sau unui tip de habitat de interes conservativ este necesară anticiparea evoluţiei stării de conservare a acestora în viitor, inclusiv cu luarea în considerare a impactului cumulat, conform principiului precauţiei.

       In situaţia în care starea de conservare este evaluată ca fiind "necunoscută" activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie către colectarea de date în vederea evaluării stării de conservare pentru acel tip de habitat, specie sau grup de specii, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic trebuie să se îndrepte în sensul micşorării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei şi limitării sau interzicerii oricărei activităţi viitoare, susceptibile de a afecta specia sau tipul de habitat, conform principiului precauţiei. Trebuie aşadar să se evite situaţia în care specia/tipul de habitat ajunge în stare de conservare nefavorabilă, din cauza inexistenţei sau insuficienţei informaţiilor necesare pentru a putea evalua starea lor de conservare.

       În sensul celor precizate anterior, măsurile, activităţile şi regulile din planul de management trebuie să fie preventive, efective, adecvate, eficiente, integrate, astfel încât să asigure cadrul necesar pentru ca speciile şi habitatele de interes conservativ să se menţină sau să ajungă în stare de conservare favorabilă.

       Adaptarea metodologiei utilizată la nivel naţional pentru evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate la nivelul unei singure arii naturale protejate

       Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu articolul 17 al Diectivei Habitate, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, (pentru siturile din cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional), aceiaşi metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări, constând de exemplu în eliminarea arealului natural al speciei/ tipului de habitat (engl. range), acest parametru nemai fiind relevant odată cu reducerea scării geografice şi dimensiunilor teritoriului. De asemenea, aceeaşi metodologie poate fi aplicată şi pentru alte specii decât cele de importanţă comunitară, precum şi pentru alte tipuri de habitate (de exemplu: clasificate la nivel naţional).

       Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:

     • suprafaţa ocupată de tipul de habitat;

     • structura şi funcţiile tipului de habitat;

     • perspectivele viitoare ale tipului de habitat.

       Astfel, starea de conservare a unei specii într-un sit presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:

     • mărimea populaţiei speciei;

     • habitatul speciei;

     • perspectivele viitoare ale speciei.

   Valorile de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate

   Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a tipurilor de habitate. De exemplu, metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă aceşti parametri sunt "favorabili" sau "nefavorabili", respectiv "nefavorabil- inadecvat" sau "nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate.

   Valorile de referinţă pentru starea favorabilă trebuie să fie estimate pe principii ştiinţifice, motiv pentru care pot să difere între două versiuni ale planului de management pentru aceeaşi arie naturală protejată, având în vedere faptul că este normal ca în perioada de timp scursă între momentul elaborării primului plan (cel vechi) şi a celui de-al doilea (planul actual), nivelul de înţelegere şi cunoaştere a habitatelor şi speciilor să crească. Determinarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă nu este simplă, chiar dacă aceste concepte nu sunt noi şi sunt tratate în mai multe lucrări ştiinţifice, de exemplu: Soule Orians (eds) (2001) Conservation Biology: Research Priorities for the Next Decade sau Primack (2008) A Primer of Conservation Biology, Fourth Edition.

   În cazul în care însă nivelul actual de cunoaştere ştiinţifică nu este suficient şi/sau datele de teren sunt insuficiente pentru a putea determina aceste valori, va fi utilizată "judecata experţilor" pentru estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă în raport cu valorile actuale.

   Totuşi, evaluarea stării de conservare este cu atât mai corectă cu cât creşte nivelul de cunoaştere, iar datele colectate sunt mai multe; prima astfel de evaluare a stării de conservare a unui tip de habitat/ a unei specii trebuie privită ca punctul de plecare în procesul gradual de îmbunătăţire a nivelului de înţelegere ştiinţifică şi de creştere a cantităţii de date disponibile (de exemplu ca rezultat al monitorizării conform prevederilor art. 11 al Directivei Habitate). În cele din urmă trebuie evitată pe cât posibil încadrarea stării de conservare a unui tip de habitat sau a unei specii în categoria „necunoscută".

   Valorile de referinţă pentru starea favorabilă reprezintă valorile MINIME necesare care garantează viabilitatea pe termen lung a unei specii/ a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, respectiv asigură premizele necesare ca în viitorul previzibil specia/tipul de habitat să rămână prezente în aria naturală protejată cu o populaţie/suprafaţă cel puţin egală cu populaţia/suprafaţa la momentul realizării primului plan de management.

   Fiind cunoscut faptul că în momentul de faţă gradul de cunoaştere şi datele colectate sunt în cele mai multe cazuri insuficiente pentru a putea estima valorile de referinţă pentru starea favorabilă a parametrilor, metodologia permite în acest caz, ca în locul indicării unei valori propriu-zise pentru un parametru, să se indice raportul dintre valoarea de referinţă pentru starea favorabilă şi valoarea actuală a parametrului, respectiv aproximativ egal, mai mic, mai mare, mult mai mare. Doar în condiţii excepţionale – cum ar fi spre exemplu creşterea neobişnuită a populaţiei unei specii, ca urmare a abundenţei crescute a hranei se poate întâmpla ca valoarea de referinţă pentru starea favorabilă să fie mai mică decât valoarea actuală a unui anumit parametru. În prezent, pentru o multitudine de specii şi de parametri ai acestora (mărimea populaţiei, etc) nu este posibilă estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă, dar pe baza "judecăţii experţilor" se poate estima/presupune cu un oarecare grad de corectitudine faptul că acele valori de referinţă pentru starea favorabilă sunt aproximativ egale, mai mari sau mult mai mari decât valorile actuale a parametrilor. Dacă valoarea de referinţă pentru starea favorabilă este mult mai mare decât valoarea actuală a unui parametru, atunci cel mai probabil starea de conservare poate fi evaluată drept "nefavorabilă-rea" pentru parametrul respectiv.

   Aşa cum s-a menţionat anterior, planurile de management pentru ariile naturale protejate trebuie să se constituie în instrumente de planificare/ luare a deciziilor, care să orienteze toate eforturile custozilor împreuna cu cele ale autorităţilor de mediu, ale instituţiilor cu atribuţii în gestiunea resurselor naturale şi ale a autorităţilor locale şi ale altor factori interesaţi, către obţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi a tipurilor de habitate, care se traduce în atingerea Valorilor de referinţă pentru starea favorabilă (VRSF) a parametrilor, care urmează a fi prezentaţi în secţiunile următoare. In figura de mai jos se arată faptul că evoluţia parametrilor caracteristici pentru starea de conservare a unei specii sau a unui tip de habitat depinde în principal de influenţa negativă a impacturilor antropice/ activităţilor socio-economice generatoare de impacturi antropice care se derulează în sit sau în vecinătatea acestuia, în prezent

   

   

   – denumite presiuni actuale şi de influenţa pozitivă a măsurilor de management (incluzând reguli, restricţii), luate pentru reducerea şi eliminarea respectivelor presiuni. In acelaşi timp, planul de management trebuie să fie un instrument de planificare dinamică/ pro-activă, în sensul că pe baza informaţiilor relevante şi demne de încredere actuale, trebuie să ia în considerare şi efectul negativ asupra evoluţiei respectivilor parametri a unor impacturi antropice posibil a apărea în viitor – denumite ameninţări. Faţă de aceste ameninţări, este necesară indentificarea unor măsuri corespunzătoare de management, pentru a garanta faptul că tendinţele de îmbunătăţire a parametrilor se vor menţine şi în viitor.

   Valoarea parametrului

   Trecut (Planului de manageemnt anterior, dacă există)

   Prezent – întocmirea Planului de manageemnt

   Valoare actuală

   Management actual (măsuri generale, activităţi şi reguli)

   Management viitor (măsuri generale, activităţi şi reguli)

   VRSF

   Prag nefavorabil

   Presiuni actuale

   inadecvat /

   n a pl

   ul r o t ă

   m

   viitoare

   Tendinţa actuală

   Tendinţa

   Planul de Management

   Impacturi:

   Valoare viitoare

   de Management aprobat

   rău

   Valoare în trecut

   Presiuni actuale ce vor continua să existe + ameninţări viitoare

   Ur

   -8 -7 -6

   -5 -4 -3

   -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7

   1. ani

   Timp

   Trecut îndepărtat

   Viitor – aplicarea planului de management întocmit în prezent

   Următorul plan de management

   1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a speciilor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în Anexele II, IV şi V.

      Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru:

      • speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată şi stabilă;

      • speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există informaţii suficiente;

      • speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă;

      • speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională ("populaţia relativă" în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca "D – Populaţie nesemnificativă");

        Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:

      • populaţiei speciei;

      • habitatului speciei;

      • perspectivelor speciei în viitor.

        1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Evaluarea stării de conservare a unei speciei din punctul de vedere al populaţiei acesteia se va realiza diferenţiat, în funcţie de apartenenţă sau nu la avifaună (păsări), după cum urmează:

           • Pentru speciile de păsări, starea de conservare în aria naturală protejată, din punct de vedere al populaţiei, se va evalua pentru fiecare dintre următoarele populaţii:

             • pentru populaţia permanentă (sedentară) în aria naturală protejată sau pentru populaţia cuibăritoare în cazul speciilor de avifaună care nu sunt rezidente;

             • pentru populaţia care doar iernează în aria naturală protejată;

             • pentru populaţia aflată în pasaj, pentru odihnă şi/sau hrănire în aria naturală protejată, excluzând populaţia care doar iernează.

           • Pentru celelalte specii care nu sunt păsări, starea de conservare a unei specii în aria naturală protejată din punct de vedere al populaţiei se va evalua doar pentru speciile rezidente (cu populaţii permanente în aria naturală protejată).

             În acest context, toate secţiunile următoare vor fi completate o singură dată pentru alte specii decât cele de păsări şi o dată, de două ori sau de trei ori pentru speciile de păsări funcţie de tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată (populaţie sedentară/cuibăritoare, care iernează, aflată în pasaj). Astfel pentru o anumită specie de păsări, poate fi necesară evaluarea

             atât a stării de conservare a populaţiei cuibăritoare, cât şi a stării de conservare a populaţiei care iernează, respectiv a stării de conservare a populaţiei aflate în pasaj.

             Tabelul A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei

             Nr	Parametru	Descriere
             A.1	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă.
             A.2	Statut de prezenţă temporală a speciilor	Statut de prezenJă temporală a speciilor se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenJă temporală a speciilor”, respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată.
             A.3	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă urmată de unitatea de măsură utilizată conform nomenclatorului „Unităţi de măsură pentru populaţia speciei”. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: populaţiei;

             • Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

             • Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

             • Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;

             • Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

             1. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale, atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a mărimii populaţiei;

             2. Dacă valoarea minimă şi maximă corespund exact unei perechi de valori ale unui interval de estimare a mărimii populaţiei conform nomenclatorului „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”, atunci se consideră că s-a furnizat o clasă de estimare a mărimii

             		c) Dacă valoarea minimă şi maximă diferă de una din perechile de valori din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”, atunci se consideră că a fost furnizat un interval cu valori determinate printr-o metodă mai precisă. Nu este acceptată furnizarea de valori în intervale cu grad mai scăzut de precizie decât cele din nomenclatorul „Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii”.
             A.4	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Calitatea datelor referitoare la populaJia speciei din aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv:
             A.5	Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	Raportul dintre mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaJiei naJionale se va estima ca interval între procentul minim şi maxim aferent valorilor minime şi maxime ale mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] raportate la mărimea populaţiei naţională a speciei. Aceste valori se vor exprima procentual, fiind acceptate şi valori de genul 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000 şi 2-15 % corespunzătoare clasei „B". Nu sunt acceptate intervale de genul 15-100%, corespunzătoare clasei „A" , deoarece nu asigură un grad suficient de precis de estimare. Totodată sunt acceptate orice intervale de valori, suficient de precise, în interiorul celor trei intervale corespunzătoare categoriilor menţionate anterior, de exemplu 2-5% sau 20-30%, însă nu sunt acceptate intervale care includ limitele dintre cele trei clase, cum ar fi spre exemplu 1-5% sau 10-20%.
             A.6	Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei	Se evaluaează dacă mărimea populaţiei speciei din aria naturala protejată este semnificativă în comparaţie cu mărimea populaţiei speciei la nivel naţional şi se alege una din valorile de mai jos astfel:

             • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

             • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

             • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

             • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

             	naţionale	Valoarea implicita va fi "semnificativa" dacă nu se precizeaza altfel.
             A.7	Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Dacă evaluarea mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu se face pentru prima dată, mărimea reevaluată a populaJiei estimate în planul de management anterior se va face prin precizarea valorilor minimă şi maximă. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite. Unitatea de măsură utilizată va fi considerată aceeaşi ca cea utilizată pentru mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.].
             A.8	Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Dacă există date, mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată se va estima printr-o valoare numerică, având aceeaşi unitate de măsură ca cea pentru mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.].
             A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Dacă a fost estimată mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] printr-o valoare numerică, metodologia de apreciere a mărimii populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă se descrie printr-un text.
             A.10	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Dacă nu există suficiente date pentru estimarea mărimii populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] printr-o valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre mărimea populaJiei de referinJă favorabilă şi mărimea populaJiei actuale, prin unul dintre următorii operatori:

             • semnificativă. Atunci când mărimea populaţiei este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel naţional

             • nesemnificativă. Atunci când mărimea populaţiei este mică şi se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel naţional

             • "<" – mai mic (în condiţii excepţionale),

             • "::" – aproximativ egal,

             • ">" – mai mare,

             • ">>" – mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% faţă de mărimea populaţiei de referinţă

             		pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] )
             A.11	Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	TendinJa actuală a mărimii populaJiei speciei faţă de mărimea reevaluată a populaJiei estimate în planul de management anterior [A.7.] sau faţă de mărimea populaţiei estimate în urmă cu 5-6 ani în cazul planurilor elaborate pentru prima oară pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:
             A.12	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Calitatea datelor privind tendinJa actuală a mărimii populaJiei speciei se va preciza prin selectarea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv:
             A.13	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Dacă există date suficiente şi dacă tendinJa actuală a mărimii populaJiei [A.11.] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei se va exprima ca interval procentual minim – maxim în raport cu mărimea reevaluată a populaJiei în planul de management anterior [A.7.] sau faţă de mărimea populaţiei estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată.
             A.14	Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Dacă nu există suficiente date pentru aprecierea magnitudinii tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei [A.13.] ca interval minim-maxim, se va aprecia pe baza presupunerilor experţilor magnitudinea tendinJei actuale a mărimii populaJiei speciei în ultimii 5-6 ani, prin următoarele valori prozcentuale de prag:

             • "x" – necunoscut.

             • "+" -crescătoare,

             • "-" – descrescătoare,

             • "0" – stabilă,

             • "x" – necunoscută

             • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

             • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

             • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

             • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

             		speciei.
             A.15	Structura populaţiei speciei	Structura populaJiei speciei se va preciza prin selectarea unei din următoarele variante:
             A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei se va evalua pe baza matricii 1 prin una din valorile:
             A.17	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.16.] a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă
             A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	Dacă starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.16.] a fost evaluată ca necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: sau nefavorabilă – rea);

             • >5% (1% pe an x 5 ani) (corespunde unui declin mare al populaţiei, dacă tendinţa este descrescătoare);

             • <5%;

             • nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei

             • structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal;

             • structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea deviază de la normal, însă nu mult;

             • structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea deviază mult de la normal;

             • nu există date privind structura populaţiei.

             • "FV" – favorabilă,

             • "U1" – nefavorabilă – inadecvată,

             • "U2" – nefavorabilă – rea,

             • "X" – necunoscută

             • rea, tendinJa stării de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei se va aprecia prin una din valorile:

               • "+" – se îmbunătăţeşte,

               • "-" – se înrăutăţeşte,

               • "0" – este stabilă,

               • "x" – este necunoscută

             • "XU" – starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă – inadecvată

             favorabilă.

             • "XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz

             Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al

             populaţiei speciei

             Favorabilă	Nefavorabilă – Inadecvată	Nefavorabilă – Rea	Necunoscută
             Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] ŞI Structura populaJiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] (dacă există date)	Orice altă combinaţie	Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populaţie în ultimii 5 ani [A.13.] sau [A.14.] (valoarea este orientativă şi corespunde unei pierderi de 1% pe an şi poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ŞI mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU Mărimea populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% faţă de mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste,	Nu se îndeplinesc condiJiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al populaJiei ca favorabilă sau nefavorabilă – rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

             mortalitatea şi natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

        2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

           Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

           Nr	Parametri	Descriere
           A.1.	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă.
           A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Notă: Pentru speciile de avifaună se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată.
           B.3	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	SuprafaJa habitatului speciei în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă exprimată în hectare. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: atunci se consideră că a fost furnizat un interval de valori.
           B.4	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Calitatea datelor pentru suprafaJa habitatului speciei în aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv:

           • Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

           • Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

           • Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;

           • Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

           1. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a suprafeţei;

           2. Dacă valoarea minimă este diferită de valoarea maximă

           • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

           • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau

           		modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
           B.5	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Dacă evaluarea suprafeJei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] nu se face pentru prima dată, suprafaJa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior se va face prin precizarea valorilor minimă şi maximă, exprimate în hectare. Necesitatea reevaluării pleacă de la premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite.
           B.6	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Dacă există date suficiente, suprafaJa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată se va estima printr-o singură valoare numerică, exprimată în hectare.
           B.7	Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Dacă a fost estimată suprafaJa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată [B.6.] printr-o valoare numerică, metodologia de apreciere a suprafeJei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată se descrie printr-un text.
           B.8	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	Dacă nu există suficiente date pentru estimarea suprafeJei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată [B.6.] ca valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre suprafaJa adecvată a habitatului speciei şi suprafaJa actuală a habitatului speciei, prin unul dintre următorii operatori:
           B.9	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei faţă de suprafaJa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior [B.5.] sau faţă de suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani în cazul planurilor elaborate pentru prima dată pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:

           • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

           • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

           • "<" – mai mic (în condiţii excepţionale),

           • " ::" – aproximativ egal,

           • ">" – mai mare,

           • ">>" – mult mai mare,

           • "x" – necunoscut

           B.10	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Calitatea datelor privind tendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv:
           B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată, care asigură supravieţuirea respectivei specii pe termen lung, incluzând variabilitatea genetică, se va face prin alegerea uneia din valorile:
           B.12	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei faţă de calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată din planul de management anterior sau faţă de calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima oară pentru aria naturală protejată în cauză, se va exprima prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:
           B.13	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii	Calitatea datelor privind tendinJa actuală a calităJii habitatului speciei se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor",

           • "+" – crescătoare,

           • "-" – descrescătoare,

           • "0" – stabilă,

           • "x" – necunoscută

           • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

           • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

           • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

           • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

           • bună (adecvată)

           • medie

           • rea

           • necunoscută

           • "+" – crescătoare,

           • "-" – descrescătoare,

           • "0" – stabilă,

           • "x" – necunoscută

           	habitatului speciei	respectiv:
           B.14	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	TendinJa actuală globală a habitatului speciei funcJie de tendinJa suprafeJei şi de tendinJa calităJii habitatului speciei se va aprecia în baza matricii 2 prin unul din operatorii din nomenclatorul „TendinJa actuală şi/sau viitoare”, respectiv:
           B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei se va evalua pe baza matricii 3 prin una din valorile:
           B.16	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea, tendinJa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei se va aprecia prin una din valorile:
           B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Dacă starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] a fost evaluată ca necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: habitatului speciei este necunoscută dar nu este în

           • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

           • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

           • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

           • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

           • "+" – crescătoare,

           • "-" – descrescătoare,

           • "0" – stabilă,

           • "x" – necunoscută

           • "FV" – favorabilă,

           • "U1" – nefavorabilă – inadecvată,

           • "U2" – nefavorabilă – rea,

           • "X" – necunoscută

           • "+" – se îmbunătăţeşte,

           • "-" – se înrăutăţeşte,

           • "0" – este stabilă,

           • "x" – este necunoscută

           • "XU" – starea de conservare din punct de vedere al

           nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea); favorabilă.

           • "XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz

           Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei

           Tendinţa	Combinaţia dintre TendinJa actuală a suprafeJei habitatului speciei [B.9.] şi TendinJa actuală a calităJii habitatului speciei [B.12.]
           0 (stabilă)	0/0
           + (crescătoare)	+/0 sau +/+ sau 0/+
           – (descrescătoare)	-/0 sau -/- sau 0/-
           x (necunoscută)	Oricare x sau +/- şi -/+ sau dacă nu există date suficiente

           Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

           Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
           SuprafaJa habitatului	Orice altă combinaţie	SuprafaJa habitatului	Nu sunt îndeplinite
           speciei în aria		speciei în aria	condiJiile pentru a
           naturală protejată		naturală protejată	evalua starea de
           [B.3.] este suficient		[B.3.] este în mod	conservare a speciei
           de mare şi tendinJa		clar insuficientă de	din punct de vedere
           actuală a suprafeJei		mare pentru a asigura	al habitatului speciei
           habitatului speciei		supravieţuirea pe	ca favorabilă sau
           [B.9] este stabilă sau		termen lung a speciei	nefavorabilă – rea
           în creştere ŞI		SAU Calitatea habitatului	sau nu există date suficiente sau datele
           Calitatea habitatului		speciei în aria	existente nu sunt

           speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supravieţuirea pe termen lung a speciei

           naturală protejată [B.11] este rea şi în mod cert nu asigură supravieţuirea pe termen lung a speciei

           demne de încredere.

        3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

           Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

           Nr	Parametru	Descriere
           A.1	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă.
           A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată.
           C.3	Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	TendinJa viitoare a mărimii populaJiei, anticipată a se manifesta în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a mărimii populaJiei speciei în aria naturală protejată [A.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:
           C.4	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei	Pentru aprecierea raportului dintre mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă şi mărimea populaJiei viitoare a speciei, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va

           • Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

           • Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

           • Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;

           • Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

           • "+" – crescătoare,

           • "-" – descrescătoare,

           • "0" – stabilă,

           • "x" – necunoscută;

           	viitoare a speciei	face prin unul din operatorii:
           C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaJiei se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a mărimii populaJiei [C.3.] şi mărimea populaJiei viitoare a speciei raportată la mărimea populaJiei de referinJă pentru starea favorabilă [C.4.], conform matricii 4, prin una din valorile:
           C.6	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	TendinJa viitoare a suprafeJei habitatului speciei anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafeJei habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:
           C.7	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	Pentru aprecierea raportului dintre suprafaJa adecvată a habitatului speciei şi suprafaJa habitatului speciei în viitor, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va face prin unul din operatorii:
           C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a suprafeJei

           • "<" – mai mic (în condiţii excepţionale),

           • "::" – aproximativ egal,

           • ">" – mai mare,

           • ">>" – mult mai mare,

           • "x" – necunoscut.

           • FV – perspective bune

           • U2 – perspective inadecvate

           • U1 – perspective rele

           • X – perspective necunoscute

           • "+" – crescătoare,

           • "-" – descrescătoare,

           • "0" – stabilă,

           • "x" – necunoscută

           • "<" – mai mic (în condiţii excepţionale),

           • "::" – aproximativ egal,

           • ">" – mai mare,

           • ">>" – mult mai mare,

           • "x" – necunoscut.

           	al habitatului speciei	habitatului speciei [C.6.] şi mărimea suprafeJei habitatului speciei în viitor raportată la mărimea suprafeJei adecvate a habitatului speciei [C.7.], conform matricii 4, prin una din valorile:
           C.9	Perspectivele speciei în viitor	Perspectivele speciei în viitor, anticipate fi obţinute în urma implementării planului de management actual, se vor aprecia pe baza perspectivelor speciei din punct de vedere al populaJiei [C.5.] şi pe baza perspectivelor speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.], în baza matricii 5, prin una din valorile:
           C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor, se va estima în contextul clasificării impacturilor în presiuni actuale (impacturi care au loc în prezent) şi ameninţări viitoare (impacturi care nu există în prezent dar pentru care există probabilitatea de a se materializa în viitor ca urmare a unor planuri, modificări de management, schimbarea legislaţiei, etc) prin selectarea uneia dintre următoarele variante: efectul impacturilor asupra speciei în viitor.

           • FV – favorabile,

           • U2 – nefavorabile – inadecvate,

           • U1 – nefavorabile – rele,

           • X – necunoscute.

           • "FV" – favorabile,

           • "U1" – nefavorabile – inadecvate,

           • "U2" – nefavorabile – rele,

           • "X" – necunoscute

           • Ridicat – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei;

           • Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

           • Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

           • Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte

           Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

           Valoarea actuală a parametrului	Tendinţă viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF şi valoarea viitoare a parametrului	Perspective			Figura
           La fel cu/ deasupra VRSF	+ (crescător)	> (deasupra VRSF)	Bune			4
           La fel cu/ deasupra VRSF	= (stabil)	=/> (la fel/deasupra VRSF)	Bune			4
           La fel cu VRSF	– (descrescător)	<(sub VRSF)	Inadecvate		Rele	1
           Deasupra VRSF	– (descrescător)	>>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF)	Bune	Inadecvate	Rele	2
           Sub VRSF	+ (crescător)	>/=/< (deasupra/la fel/ sub VRSF)	Bune	Inadecvate	Rele	3
           Sub VRSF	= (stabil)	<(sub VRSF)	Inadecvate		Rele	4
           Sub VRSF	– (descrescător)	<(sub VRSF)	Inadecvate		Rele	5
           Necunoscute	+ (crescător)/ – (descrescător)/ = (stabil)/ X (necunoscute)	X (necunoscute)	Necunoscute
           Sub VRSF la fel/deasupra VRSF	X (necunoscute)	X (necunoscute)	Necunoscute

           VRF = Valoarea de Referinţă Favorabilă

           În vederea înţelegerii şi punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoatoare:

           Valoarea parametrului

           Figura 1

           

           Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare

           Prezent – întocmirea Planului de manageemnt

           Planul de Management aprobat

           Următorul plan de Management aprobat

           VRSF

           Prag nefavorabil inadecvat /rău

           -1 0

           1 2 3 4 5

           Viitor – aplicarea planului de management

           6 ani

           Timp

           Figura 2

           

           Valoarea parametrului

           Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare

           Prezent – întocmirea Planului de manageemnt

           Planul de Management aprobat

           Următorul plan de Management aprobat

           VRSF

           Prag nefavorabil inadecvat /rău

           -1 0

           1 2 3 4 5

           Viitor – aplicarea planului de management

           6 ani

           Timp

           Figura 3

           

           Valoarea parametrului

           Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare

           Prezent – întocmirea Planului de manageemnt

           Planul de Management aprobat

           Următorul plan de Management aprobat

           VRSF

           Prag nefavorabil inadecvat /rău

           -1 0

           1 2 3 4 5

           Viitor – aplicarea planului de management

           6 ani

           Timp

           Figura 4

           

           Valoarea parametrului

           Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare

           Prezent – întocmirea Planului de manageemnt

           Planul de Management aprobat

           Următorul plan de Management aprobat

           VRSF

           Prag nefavorabil inadecvat /rău

           -1 0

           1 2 3 4 5

           6 ani

           Timp

           Viitor – aplicarea planului de management Următorul plan de

           management

           Valoarea parametrului

           Figura 5

           

           Valoare actuală Tendinţa în viitor a valorii actuale Valoare viitoare

           Prezent – întocmirea Planului de manageemnt

           Planul de Management aprobat

           Următorul plan de Management aprobat

           VRSF

           Prag nefavorabil inadecvat/rău

           -1 0

           1 2 3 4 5

           6 ani

           Timp

           Viitor – aplicarea planului de management Următorul plan de

           management

           Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

           Perspectivele speciei în viitor se obţin prin agregarea de doi parametri, respectiv:

           • perspectivele speciei din punct de vedere al populaJiei [C.5.]

           • perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]

           pe baza matricii:

           

           Favorabile

           Nefavorabile – inadecvate

           Nefavorabile – rele Necunoscută

           Ambii parametri în stare favorabilă

           Orice altă

           combinaţie

           Unul sau amandoi parametri în stare rea

           Ambii parametri

           evaluaţi ca

           necunscuţi

           

           Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

           Favorabilă

           Nefavorabilă – inadecvată

           Nefavorabilă – rea Necunoscută

           Principalele impacturi, respectiv

           Orice altă

           combinaţie

           Impacturile, respectiv presiunile

           Nu se îndeplinesc condiJiile pentru a

           presiunile actuale şi		actuale şi	evalua starea de
           ameninJările		ameninJările viitoare	conservare a speciei
           viitoare, nu vor avea		vor avea în viitor un	din punct de vedere
           în viitor un efect		efect foarte mare	al perspectivelor ca
           semnificativ asupra		asupra speciei	fiind favorabilă sau
           speciei [C.10]		[C.10]	nefavorabilă-rea,
           ŞI perspectivele speciei		SAU perspectivele speciei	sau nu există date, sau datele existente
           în viitor [C.9.] sunt		în viitor [C.9.] sunt	sunt insuficiente sau
           favorabile (dacă s-au		nefavorabile – rele	nu sunt demne de
           putut evalua) SAU		SAU	încredere
           viabilitatea pe		viabilitatea pe
           termen lung a		termen lung a
           speciei [C.13] este		speciei [C.13] nu
           asigurată		este asigurată

        4. Evaluarea globală a speciei

        Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

        Nr	Parametru	Descriere
        A.1.	Specia	Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS al Agenţiei Europene de Mediu). Pentru siturile Natura 2000, lista speciilor va fi limitată la lista speciilor din anexele Directivelor Habitate şi Păsări, cu indicarea anexei/anexelor pe care este listată specia respectivă.
        A.2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Tipul populaJiei speciei în aria naturală protejată se va preciza conform nomenclatorului „Statut de prezenţă temporală a speciilor", respectiv prin alegerea uneia din următoarele valori: Pentru păsări se va realiza câte o evaluare pentru fiecare dintre tipurile de populaţii prezente în aria naturală protejată.
        D.7.	Starea globală de conservare a speciei	Starea globală de conservare a speciei, se va evalua pe baza matricii 7 prin una din valorile:
        D.8.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei	Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea globală de conservare a speciei [D.3.] a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea, tendinJa stării globale de conservare a speciei se va aprecia prin una din valorile:
        D.9.	Starea globală de conservare	Dacă starea globală de conservare a speciei [D.3.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre

        • Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

        • Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere);

        • Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;

        • Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire.

        • "FV" – favorabilă,

        • "U1" – nefavorabilă – inadecvată,

        • "U2" – nefavorabilă – rea,

        • "X" – necunoscută

        • "+" – se îmbunătăţeşte,

        • "-" – se înrăutăţeşte,

        • "0" – este stabilă,

        • "x" – este necunoscută

        	necunoscută	următoarele variante: de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.
        D.10.	Informaţii suplimentare	Dacă se doreşte furnizarea de informaJii suplimentare referitoare la oricare din parametrii din tabelele A, B, C, D pe baza cărora a fost stabilită starea globală de conservare a speciei în aria naturală protejată, motivele detaliate pentru care au fost atribuite anumite respectivilor parametri, sau orice alte aspecte relevante, se vor introduce respectivele informaţii printr-un text.

        • "XU" – starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă -rea);

        • "XX" – nu există date pentru a putea stabili că starea globală

        Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

        Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

        • Starea de conservare din punct de vedere al populaJiei speciei [A.15.]

        • Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]

        • Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

        pe baza matricii:

        Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
        Toţi cei trei parametri sunt în stare favorabilă sau unul este necunoscut şi ceilalţi în stare favorabilă	Orice altă combinaţie	Unul sau mai mulţi parametri în stare rea	Doi sau mai mulţi parametri evaluaţi ca necunscuţi dar nici unul în stare rea

   2. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes conservativ

      În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte evaluarea stării de conservare a habitatelor, prevăzute de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Anexa I.

      Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate tipurile de habitate şi nu trebuie realizată pentru:

      • tipurile de habitate cu prezenţă incertă;

      • tipurile de habitate a căror suprafaţă în sit este nesemnificativă în raport cu suprafaţa respectivului tip de habitat la nivel naţional ("suprafaţa relativă" fiind evaluată ca "D");

        Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:

      • suprafeţei ocupate;

      • structurii şi funcţiilor sale specifice;

      • perspectivelor sale în viitor.

   1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

      Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

      Nr	Parametru	Descriere
      E.1	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
      E.2	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală

      • EC – tip de habitat de importanţă comunitară;

      • RO – tip de habitat naţional.

      		protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare"
      E.3	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se va estima ca valoare minimă şi maximă în hectare. În vederea completării valorilor minime şi maxime se vor utiliza următoarele convenţii: valori.
      E.4	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Calitatea datelor pentru suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se va preciza prin alegerea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv:
      E.5	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional	Raportul dintre suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaJa ocupată de acesta la nivel naJional se va estima ca interval între procentul minim şi maxim, aferent valorilor minime şi maxime ale suprafeţei ocupate de către tipul de habitat în aria naturală protejată raportate la suprafaţa tipului de habitat ocupată la nivel naţional. Aceste valori se vor exprima procentual, fiind acceptate şi valori de genul 0-2 %, corespunzătoare clasei „C" din formularul standard Natura 2000 şi 2-15 % corespunzătoare clasei „B". Nu sunt acceptate intervale de genul 15-100%, corespunzătoare clasei „A" , deoarece nu asigură un grad suficient de precis de estimare. Totodată sunt acceptate orice intervale de valori, suficient de precise, în interiorul celor trei intervale corespunzătoare categoriilor menţionate anterior, de exemplu 2-5% sau 20-30%, însă nu sunt acceptate intervale care includ limitele dintre cele trei clase, cum ar fi spre exemplu 1-5% sau 10-20%.

      1. Dacă valorile minimă şi maximă sunt egale atunci se consideră că s-a furnizat o valoare efectivă a suprafeţei;

      2. Dacă valoarea minimă este diferită de valoarea maximă atunci se consideră că a fost furnizat un interval de

      • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

      • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

      • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

      • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

      E.6	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional	Se evaluează dacă suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală este semnificativă în comparaţie cu suprafaţa totală ocupată de acesta la nivel naţional şi se alege una din valorile de mai jos astfel: Valoarea implicită va fi "semnificativă" dacă nu se precizeaza altfel.
      E.7	Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Dacă evaluarea suprafeJei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] nu se face pentru prima dată, suprafaJa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior se va exprima prin precizarea valorilor minimă şi maximă în hectare. Necesitatea reevaluării pleacă dela premiza că odată cu acumularea de date noi, informaţiile vechi pot fi reevaluate şi îmbunătăţite.
      E.8	Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	Dacă există date suficiente, suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată se va estima printr-o singură valoare exprimată în hectare.
      E.9	Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Dacă a fost estimată suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.], metodologia de apreciere a suprafeJei de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată se descrie printr-un text.
      E.10	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală	Dacă nu există suficiente date pentru estimarea suprafeJei de referinJă favorabile a tipului de habitat în aria naturală protejată [E.8.] printr-o valoare numerică, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată prin

      • semnificativă. Atunci când suprafaţa ocupată de tipul de habitat este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel naţional

      • nesemnificativă. Atunci când suprafaţa ocupată de tipul de habitat este mică şi se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel naţional

      	ocupată	unul din operatorii:
      E.11	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	TendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat faţă de Valoarea reevaluată a suprafeJei ocupate de tipul de habitat estimată în planul de management anterior [E.7] sau faţă de suprafaţa ocupată de tipul de habitat în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor elaborate pentru prima dată pentru aria naturală protejată în cauză, se va face prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:
      E.12	Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Dacă tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11.] este descrescătoare se va preciza dacă reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat de interes conservativ (de exemplu ca urmare a unor măsuri de management), prin alegerea uneia dintre valorile:
      E.13	Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat	Dacă reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat [E.12.] , vor fi furnizate informaţii suplimentare (de exemplu cu privire la măsurile de management întreprinse), printr-un text.
      E.14	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Calitatea datelor privind tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia din următoarele valori din nomenclatorul „Calitatea datelor", respectiv: modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;

      • "<" – mai mic (în condiţii excepţionale),

      • "::" – aproximativ egal,

      • ">" – mai mare,

      • ">>" – mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 10% faţă de suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitatului)

      • "x" – necunoscut.

      • "+" -crescătoare,

      • "-" – descrescătoare,

      • "0" – stabilă,

      • "x" – necunoscută

      • da

      • nu

      • nu există suficiente informaţii

      • bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

      • medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau

      E.15	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat	Dacă există date suficiente şi dacă tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11] este crescătoare sau descrescătoare, magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat se va exprima ca interval procentual minim – maxim în raport cu suprafaJa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior [E.7.] sau faţă de suprafaţa tipului de habitat estimată în urmă cu 5-6 ani, în cazul planurilor de management elaborate pentru prima dată.
      E.16	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative	Dacă nu există suficiente date pentru aprecierea magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat [E.15.] ca interval minim-maxim, se va apela la judecata experţilor, pentru a aprecia pe baza presupunerilor acestora, magnitudinea tendinJei actuale a suprafeJei tipului de habitat în ultimii 5-6 ani, prin următoarele calificative: habitat.
      E.17	Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat	Schimbările în tiparul de distribuJie a suprafeJelor tipului de habitat (pattern) se vor aprecia alegându-se una din următoarele valori: ariei naturale protejate.

      • slabă – date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare;

      • insuficientă – date insuficiente sau nesigure.

      • >5% (1% pe an x numărul de ani; corespunde unui declin mare al suprafeţei tipului de habitat dacă tendinţa este descrescătoare);

      • <5%;

      • nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de

      • există schimbări majore în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate;

      • nu există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;

      • există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative;

      • nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul

      E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate se determină pe baza matricii 8 ca având una din valorile:
      E.19	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate [E.18.] a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea, tendinJa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate se va aprecia prin una din valorile:
      E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate [E.18.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

      • "FV" – favorabilă,

      • "U1" – nefavorabilă – inadecvată,

      • "U2" – nefavorabilă – rea,

      • "X" – necunoscută

      • "+" – se îmbunătăţeşte,

      • "-" – se înrăutăţeşte,

      • "0" – este stabilă,

      • "x" – este necunoscută

      • "XU" – starea de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea);

      • "XX" – nu există date pentru a putea stabili că starea de

      Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

      Favorabilă		Nefavorabilă – inadecvată		Nefavorabilă – rea	Necunoscută
      TendinJa	actuală a	Orice	altă	Declin mare al suprafeţei	Nu	sunt
      suprafeJei tipului de habitat		combinaţie		habitatului, echivalent unei	îndeplinite
      [E.11.]	este stabilă sau			pierderi de 5% din suprafaţa	condiJiile
      crescătoare				habitatului în ultimii 5 ani	pentru

      SAU tendinJa actuală a suprafeJei tipului de habitat [E.11.] este descrescătoare şi reducerea suprafeJei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat [E.12.] ŞI SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât SuprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] sau Raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”=” sau ”>” ŞI nu există schimbări în tiparul de distribuJie al suprafeJelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17.]

      (corespunde unei pierderi de 1% pe an, iar valoarea este orientativă şi poate diferi de la habitat la habitat dacă se justifică) [E.15]/ [E.16.] SAU SuprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] este mai mică cu mai mult de 10% faţă de SuprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8.] sau Raportul dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaJa actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”>>” SAU există schimbări majore în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate [E.17.]

      evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeJei ocupate ca favorabilă, nefavorabilă – rea, deoarece nu există date suficiente sau datele existente nu sunt demne de încredere.

   2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat

      Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

      Nr	Parametru	Descriere
      E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
      E.2.	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare”, sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare"
      F.3	Structura şi funcţiile tipului de habitat	Structura şi funcţiile tipului de habitat vor fi apreciate printr- una din valorile:

      • EC – tip de habitat de importanţă comunitară;

      • RO – tip de habitat naţional.

      • structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

      • mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice);

      • structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale (incluzând şi speciile sale tipice);

      • nu există date suficiente privind structura si funcţiile tipului

      		de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
      F.4	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice se va evalua pe baza matricii 9 prin una din valorile:
      F.5	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea, tendinJa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice se va aprecia prin una din valorile:
      F.6	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcJiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca "X" necunoscută, se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele variante: conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

      • "FV" – favorabilă,

      • "U1" – nefavorabilă – inadecvată,

      • "U2" – nefavorabilă – rea,

      • "X" – necunoscută

      • "+" – se îmbunătăţeşte,

      • "-" – se înrăutăţeşte,

      • "0" – este stabilă,

      • "x" – este necunoscută

      • "XU" – starea de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea);

      • "XX" – nu există date pentru a putea stabili că starea de

      Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

      Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă -rea	Necunoscută
      Structura şi funcJiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se află în condiJii bune, fără deteriorări semnificative; [F.3.]	Orice altă combinaţie	Mai mult de 25% din suprafaJa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcJiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice); [F.3.]	Nu sunt îndeplinite condiJiile pentru a evalua starea de conservare a habitatului din punct de vedere al structurilor şi funcJiilor specifice habitatului ca fiind favorabilă sau nefavorabilă – rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

   3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

   Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

   Nr	Parametru	Descriere
   E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
   E.2.	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare"
   G.3	Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat	TendinJa viitoare a suprafeJei tipului de habitat anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a SuprafaJei ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] se va aprecia prin unul din operatorii din nomenclatorul „Tendinţa actuală şi/sau viitoare", respectiv:
   G.4	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor	Pentru aprecierea raportului dintre suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă şi suprafaJa tipului de habitat în viitor, anticipat a fi atins în urma implementării planului de management, se va apela la judecata experţilor. Pe baza presupunerilor acestora, aprecierea raportului se va face prin unul din operatorii:

   • EC – tip de habitat de importanţă comunitară;

   • RO – tip de habitat naţional.

   • "+" – crescătoare,

   • "-" – descrescătoare,

   • "0" – stabilă,

   • "x" – necunoscută

   • "<" – mai mic (în condiţii excepţionale),

   G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor	Perspectivele tipului de habitat în viitor se vor aprecia în funcţie de tendinJa viitoare a suprafeJei tipului de habitat [G.3.] şi de raportul dintre suprafaJa tipului de habitat în viitor şi suprafaJa de referinJă pentru starea favorabilă, conform matricii 4 şi figurilor aferente din secţiunea „Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor", prin una din valorile:
   G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor, se va preciza în contextul clasificării impacturilor în presiuni actuale (impacturi care au loc în prezent) şi ameninţări viitoare (impacturi care nu există în prezent dar pentru care există probabilitatea de a se materializa în viitor ca urmare a unor planuri, modificări de management, schimbarea legislaţiei, etc) prin selectarea uneia dintre următoarele variante: impacturilor asupra tipului de habitat în viitor.
   G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat se va aprecia funcţie de efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.], suprafaJa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] şi structura şi funcJiile tipului de habitat [F.3.]

   • "::" – aproximativ egal,

   • ">" – mai mare,

   • ">>" – mult mai mare,

   • "x" – necunoscut.

   • FV – perspective bune

   • U2 – perspective inadecvate

   • U1 – perspective rele

   • X – perspective necunoscute

   • Ridicat – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra tipului de habitat, afectând major viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

   • Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

   • Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

   • Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul

   printr-una din variantele: asigurare al viabilităţii pe termen lung a tipului de habitat

   • viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;

   • viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat nu este asigurată

   • viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată;

   • nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de

   Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

   Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată		Nefavorabilă – rea	Necunoscută
   Principalele impacturi,	Orice	altă	Impacturile, respectiv	Nu sunt îndeplinite
   respectiv presiunile	combinaţie		presiunile actuale şi	condiJiile pentru a
   actuale şi ameninJările			ameninJările viitoare,	evalua starea de
   viitoare, nu vor avea în			vor avea în viitor un	conservare a tipului
   viitor un efect			efect foarte mare	de habitat din punct
   semnificativ asupra			asupra tipului de	de vedere al
   tipului de habitat; [G.6.] ŞI			habitat [G.6]; SAU perspectivele tipului de	perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există
   perspectivele tipului de			habitat în viitor [G.5]	date, sau datele
   habitat în viitor [G.5.]			sunt rele	existente sunt
   sunt bune (dacă s-au			SAU	insuficiente sau nu
   putut evalua) SAU			viabilitatea pe termen	sunt demne de
   viabilitatea pe termen			lung a tipului de	încredere
   lung a tipului de habitat			habitat nu este
   este asigurată [G.7.]			asigurată [G.7.]

   1. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat

      Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

      Nr	Parametru	Descriere
      E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Clasificarea tipului de habitat se va preciza prin selectarea uneia dintre valorile următoare: Pentru siturile Natura 2000 este obligatorie indicarea tipurilor de habitate de importanţă comunitară, evaluarea stării de conservare a tipurilor de habitate naţionale fiind opţională, dar utilă dacă în cadrul situlului, tipului habitatului Natura 2000 îi corespund mai multe tipuri de habitate naţionale.
      E.2.	Codul unic al tipului de habitat	Codul unic al tipului de habitat va fi precizat în funcţie de clasificarea tipului de habitat [E.1.], ca fiind codul Natura 2000 în cazul habitatelor de importanţă comunitară conform nomenclatorului „Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare", sau codul unic naţional al tipului de habitat de interes conservativ în aria naturală protejată conform nomenclatorului „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare"
      H.7.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	Starea globală de conservare a tipului de habitat, se va evalua pe baza matricii 11 prin una din valorile:
      H.8.	Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat	Având în vedere de faptul că procesul de îmbunătăţire al stării de conservare este de lungă durată, dacă starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] a fost evaluată ca nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea, tendinJa stării globale de conservare a tipului de habitat se va aprecia prin una din valorile:
      H.9.	Detalii asupra stării globale de conservare a	Dacă starea globală de conservare a tipului de habitat [H.3.] a fost evaluată ca "x" – necunoscută se vor furniza detalii prin selectarea uneia dintre următoarele valori:

      • EC – tip de habitat de importanţă comunitară;

      • RO – tip de habitat naţional.

      • "FV" – favorabilă,

      • "U1" – nefavorabilă – inadecvată,

      • "U2" – nefavorabilă – rea,

      • "X" – necunoscută

      • "+" – se îmbunătăţeşte,

      • "-" – se înrăutăţeşte,

      • "0" – este stabilă,

      • "x" – este necunoscută

      	tipului de habitat necunoscute	de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.
      H.10.	Descrierea stării	Având în vedere necesitatea furnizării de informaţii suplimentare în
      	globale de	ceea ce priveşte starea globală de conservare a tipului de habitat în
      	conservare a	aria naturală protejată sau orice alte aspecte conexe, descrierea stării
      	tipului de habitat	globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată
      	în aria naturală	se va realiza printr-un text.
      	protejată

      • "XU" – starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea);

      • "XX" – nu există date pentru a putea stabili că starea globală

      Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

      • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate [E.17];

      • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice [F.4.]

      • Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.10];

   pe baza matricii:

   Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
   Toţi cei 3 parametrii de mai sus sunt în stare favorabilă sau unul dintre aceştia este necunoscut şi ceilalţi 2 în stare favorabilă	Orice altă combinaţie	Unul sau mai mulţi parametri sunt în stare rea	Doi sau mai mulţi parametri sunt evaluaţi ca necunoscuţi dar nici unul în stare rea

2. Scopul si obiectivele Planului de Management

   1. Scopul planului de management pentru aria naturală protejată

      Se va defini scopul planului de management pentru aria naturală protejată, în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări de conservare favorabilă existentă sau spre care se tinde pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării planului de management, prin realizarea măsurilor de management adecvate, prin setul de activităţi şi reguli menite să elimine, atenueze, prevină efectele negative ale activităţilor cu impact antropic asupra stării de conservare favorabilă.

      Planul de management trebuie să conducă în mod clar şi logic spre atingerea Scopului declarat. Scopul general trebuie:

      • să capteze esenţa a ceea ce aria naturală protejată ţinteşte să atingă;

      • să fie clar şi succint – ideal una sau două propoziţii sau un scurt paragraf;

      • să permită tuturor celor implicaţi (în proces) să împărtăşească o viziune comună, unitară asupra viitorului ariei naturale protejate

        1. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităJi

           1. Obiectiv general

              Se vor alege temele pentru definirea obiectivele generale, din nomenclatorul „Teme". Obiectivele generale reprezintă ţinte clare care trebuie să fie atinse şi contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management.

           2. Obiectiv specific

              Pentru fiecare obiectiv general definit anterior trebuie să se specifice unul sau mai multe obiective specifice alese din nomenclatorul „Obiectiv specific" sau pot fi definite de către elaborator.

           3. Măsură specifică/măsură de management

        Pentru fiecare obiectiv specific ales anterior trebuie să se definească cel puţin o măsură specifică care va contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică poate fi exprimată printr- una sau mai multe activităJişi/sau printr-una sau mai multe măsuri restrictive. Astfel o măsură specifică poate contine una sau mai multe „activităJi” şi/sau una sau mai multe „măsurirestrictive„.

        Măsurile specifice/măsurile de management pot fi adaptate funcţie de intensitatea efectului activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeaşi activitate, măsurile de management pot să difere în funcţie de intensitatea impactului (ridicată sau scazută).

        1. Activitatea produce un rezultat concret pentru îndeplinirea unei măsuri specifice respectiv obiectivului specific şi este realizată într-un anumit moment sau interval de timp. Activitatea se poate alege mulţimea activităţilor asociate măsurilor specifice sau poate fi definită de către custode. Toate activităţile vor avea un titlu şi o descriere a modului în care acestea susţin realizarea măsurii specifice. Activităţii i-se asociază, la momentul planificării temporale, una din priorităţile: Mare, Medie, Mică.

           Observaţie: este foarte important ca enunţul activităţii să fie cât mai clar şi să nu conţină exprimări care reprezintă restricţii (de genul: se interzice, este interzis, nu este permis, se restricţionează, să nu se recolteze, etc.), care în fapt fac obiectul măsurilor restrictive, vezi descrierea de mai jos.

        2. Măsură restrictivă introduce o obligaţie sau constrângere sau interdicţie în sprijinul îndeplinirii măsurii specifice. Măsura restrictivă se poate alege din mulţimea măsurilor restrictive asociate măsurii generale, sau poate fi definită de către custode. Toate măsurile restrictive vor avea un titlu şi o descriere a modului în care acestea susţin realizarea măsurii specifice. Toate măsurile restrictive definite pentru o măsura specifică, se vor aplica cu aceeasi prioritate indiferent de ordinea în care acestea au fost alese/definite.

           Măsurii specifice i se poate asocia şi o zonă:

           • de desfasurare – dacă acesta a fost exprimată printr-o activitate,

           • de reglementare – dacă acesta a fost exprimată printr-o măsură restrictivă.

             Aceste zone, de desfăşurare respectiv de reglementare, vor fi descrise în mod obligatoriu printr-un text şi opţional se poate încărca şi o hartă continând limitele acestora, care au geometrie de tip poligon sau multipart poligon, fără atribute.

             Activităţilor şi măsurilor restrictive li se pot asocia:

           • una sau mai multe specii care sunt vizate de activitate/măsura restrictivă

             sau

           • unul sau mai multe habitate care sunt vizate de activitate/măsura restrictivă

           • unul sau mai multe impacturi pentru diminuarea sau înlăturarea cărora acestă activitate/măsura restrictivă este definită.

        Astfel putem avem o măsură specifică la care s-au asociat una sau mai multe specii şi unul sau mai multe impacturi. Măsurii specifice nu i se pot asocia şi specii şi habitate în acelaşi timp.

3. Planul de activitati si estimarea resurselor

   1. Planul de activităţi

      În acest plan de activităţi se detaliază aspecte lagate de activităţile din capitolul 7, asociându-se pentru fiecare activitate următoarele informaţii:

      1. Responsabil – persoana responsabilă cu urmărirea/coordonarea activităţii.

      2. Prioritatea – prioritatea de efectuare a activităţii relativ la celelalte activităţi din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.

      3. Partener – se va furniza numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociaţie, etc), cu care custodele/administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activităţii respective.

      Planificarea în timp a activităţilor se va face după modelul din tabelul următor.

      Planificare temporală a activităţilor

      Nr

      Activitate

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      …..

      Anul N

      Priorita te

      Respon sabil

      Partener

      T 1

      T 2

      T 3

      T 4

      T 1

      T 2

      T 3

      T 4

      T 1

      T 2

      T 3

      T 4

      T 1

      T 2

      T 3

      T 4

      T 1

      T 2

      T 3

      T 4

      1

      Obiectiv general

      1.1

      Masură generală/Obiectiv specific

      1.1. 1

      Activitatea 1

      x

      x

      x

      x

      1.1. 2

      Activitatea 2

      x

      x

      x

      x

      …

      …

      1.1. n

      Activitatea N

   2. Estimarea resurselor

   Estimarea resurselor umane, resurse materiale. Toate aceste resurse atât resursele umane cât şi resursele materiale sunt necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoştinţele locale cât şi resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute/estimate (resursele financiare), infrastructură pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse se vor centraliza după modelul din tabelul următor.

   Estimarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate

   Nr	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui)			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
   		Total (zile/om)	Denumire	UM	Cantitate	Total (monedă)	Sursa fonduri
   1	Obiectiv general
   1.1	Măsură generală/Obiectiv specific
   1.1.1	Activitatea 1.1.1
   1.1.2	Activitatea 1.1.2
   …	…
   1.1.n	Activitatea 1.1.N
   Total măsură generală 1.1			n/a				n/a
   1.2	Măsură generală/Obiectiv specific
   1.2.1	Activitatea 1.2.1
   1.2.2	Activitatea 1.2.2
   …	…
   1.2.n	Activitatea 1.2.N
   Total măsură generală 1.2			n/a				n/a
   Total obiectiv general 1			n/a				n/a

   2	Obiectiv general
   2.1	Măsură generală/Obiectiv specific
   2.1.1	Activitatea 2.1.1

   Notă1:unei activităţi i se vor putea aloca mai multe resurse materiale după cum este necesar pentru îndeplinirea acesteia.

   Alocarea fiecărei activităţi pe un subprogram este obligatorie iar subprogramele sunt cele prevăzute în nomenclatorul „Subprograme".

   Notă2:acestea sunt doar estimăriale necesarului de resurse umane şi materiale de care adminstratorul/custodele ariei naturale protejate are nevoie pentru îndeplinirea tuturor activităţilor enunţate mai sus.

4. Planul de monitorizare a activitatilor

   Monitorizarea activităţilor planificate va fi realizată prin următoarele:

   1. Raportari periodice

   2. Urmărirea activităţilor planificate

   3. Indicarea activităţilor realizate

      9.1. Raportări periodice

      Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit, exprimat în formatul An şi Trimestru (de exemplu An 1, Trimestrul 3), relativ la momentul începerii derulării planului de management (după aprobarea acestuia).

      Raportări periodice

      Nr	Denumire	Moment raportare		Activităţi incluse în raportare
      		An	Trimestru
      1	Raportare anul 1	1		Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2
      2	Raportare intermediară din anul 2	1	2	toate(1)

      (1) – prin toate întelegem toate activităţile prevăzute în planificarea şi care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective

      Se va utiliza următoarea convenţie pentru completarea momentului raportării din tabelul de mai sus:

      • daca se completează doar coloana „An" se înţelege raportarea tuturor activităţilor aflate în derulare sau care au fost încheiate pînă la finalizarea anului respectiv

      • daca se completează coloana „An" şi colona „Trimestru" se înţelege raportarea tuturor activităţilor aflate în derulare sau care au fost încheiate pînă la finalizarea trimestrului menţionat din anul respectiv

        1. Urmărirea activităţilor planificate

           În acestă secţiune de urmărire a activităţilor planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire precum şi rezultatele obţinute în urma acestor activităţi. Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:

           Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate

           Nr	Activitate	Resurse Umane	Resurse Material e	Resurse financiare estimate		Procent îndeplinire	Rezultate	Obs
           		Cheltuiel i	Cheltuieli	Total (monedă)	Sursa fonduri
           1	Obiectiv general
           1.1	Măsură generală/Obiectiv specific
           1.1. 1	Activitatea 1.1.1
           1.1. 2	Activitatea 1.1.2
           …	…
           1.1. n	Activitatea 1.1.N
           Total măsură generală 1.1			n/a		n/a
           1.2	Măsură generală/Obiectiv specific
           1.2. 1	Activitatea 1.2.1
           1.2. 2	Activitatea 1.2.2
           …	…
           1.2.	Activitatea

           n	1.2.N
           Total măsură generală 1.2			n/a		n/a
           Total obiectiv general 1			n/a		n/a
           2	Obiectiv general
           2.1	Măsură generală/Obiectiv specific
           2.1. 1	Activitatea 2.1.1
           TOTAL			n/a		n/a

        2. Indicarea activităţilor realizate

        Se vor indica (marcare cu un simbol, de exemplu „x") trimestrele activităţilor începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Aceste indicare va da o informaţie despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate (de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea). Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:

        Indicare (marcare) activităţi planificate

        Activitate

        Anul 1

        Anul 2

        Anul 3

        ….

        Anul N

        T 1

        T 2

        T 3

        T 4

        T 1

        T 2

        T 3

        T 4

        T 1

        T 2

        T 3

        T 4

        T 1

        T 2

        T 3

        T 4

        T 1

        T 2

        T 3

        T 4

        Activitatea 1.1.1

        x

        x

        x

        x

        Activitatea 1.1.2

        x

        x

        x

        x

        Activitatea 1.1.3

        …

        Activitatea 1.1.n

5. Bibliografie şi referinţe

   În cadrul subcapitolului trebuie să se prezinte bibliografia şi referinţele către alte resurse utilizate pentru realizarea planului de management.

6. Anexe

1. Regulamentul ariei naturale protejate

   Această anexă trebuie să cuprindă informatii despre regulamentul ariei naturale protejate, precizându-se dacă regulamentul este aprobat, data aprobării şi numărul actului prin care acesta a fost aprobat. Acest regulament nu este obligatoriu de ataşat la planul de management dacă acest a fost realizat anterior şi aprobat printr-un act normativ.

2. Fotografii

   Această anexă trebuie să cuprindă toate fotografiile din planul de management care au fost asociate cu capitolele şi subcapitolele acestuia.

   1. Fotografii cu speciile de interes conservativ

   2. Fotografii cu habitatele din aria naturală protejată

   3. Fotografii cu impacturi din aria naturală protejată

   4. Alte fotografii relevante pentru aria naturală protejată

3. Hărţi/ seturi de date geospaţiale (GIS)

Vor fi anexate următoarele hărţi care vor fi realizate în conformitate cu Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS):

1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate

2. Harta localizării ariilor naturale protejate

3. Harta limitelor ariei naturale protejate

4. Harta zonării interne

5. Harta geologică

6. Hartă hidrografică

7. Hartă solurilor

8. Harta temperaturilor – medii multianuale

9. Harta precipitaţiilor – medii multianuale

10. Harta ecosistemelor

11. Hărţile distribuţiei tipurilor de habitate

12. Hărţile distribuţiei speciilor

13. Harta unităţilor administrativ teritoriale

14. Harta utilizării terenului

15. Harta juridică a terenului

16. Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate

17. Harta privind perimetrul construit al localităţilor

18. Harta construcţiilor

19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional

20. Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere

21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate

22. Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate

23. Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor

24. Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor.

1. Nomenclatoare utilizate în elaborarea planului de management

   1. Elemente de interes conservativ

      Elementele de interes conservativ ale ariilor naturale protejate ce sunt vizate de planul de management sunt de tipul celor prezentate în tabelul următor, în funcţie de categoria ariei naturale protejate:

      Elementele de interes conservativ
      Nr. crt.	Categoria ariei naturale protejate	Elemente naturale	Elemente socio- culturale	Elemente de mediu şi economice
      1	Rezervaţii ştiinţifice	pedologic sau de altă natură	Nu este cazul	Nu este cazul
      2	Parcuri naţionale	– elementele naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură	patrimoniului cultural imaterial.
      3	Monumente ale naturii		Nu este cazul.	– beneficii socio- economice: activităţi de recreere şi turism.
      4	Rezervaţii naturale		Nu este cazul.	– beneficii socio- economice: utilizare durabilă a resurselor naturale regenerabile; activităţi de recreere şi turism.

      • habitate naturale terestre şi/sau acvatice şi

      • elementele de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic,

      • elemente ale patrimoniului cultural material imobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural material mobil;

      • elemente ale

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice

      • plante sau animale sălbatice rare, endemice sau ameninţate cu dispariţia;

      • arbori seculari;

      • asociaţii floristice rare;

      • fenomene geologice;

      • alte elemente naturale rare sau unice.

      • specii de interes naţional endemice, rare sau ameinţate cu dispariţia;

      • asociaţii vegetale end emice sau de interes conservativ la nivel naţional;

      • ansambluri peisagistice

      Elementele de interes conservativ
      Nr. crt.	Categoria ariei naturale protejate	Elemente naturale	Elemente socio- culturale	Elemente de mediu şi economice
      5	Parcuri naturale	– ecosisteme/complexe de ecosisteme;	– activităţile tradiţionale de management al teritoriului ce contribuie la conservarea peisajului	reducerea efectelor schimbărilor climatice
      6	Geoparcuri		imaterial
      7	Rezervaţii ale biosferei		patrimoniului cultural imaterial
      8	Zone umede de importanţă internaţională		Nu este cazul	schimbărilor climatice
      9	Situri ale patrimoniului natural universal	– elementele naturale cu valoare universală1	Nu este cazul

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi

      • elementele de interes geologic/paleontologic;

      • categoriile de ecosisteme

      • elemente ale patrimoniului cultural material imobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural material mobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice

      • complexe de ecosisteme în regim natural şi semi- natural;

      • speciile protejate de interes internaţional şi naţional

      • elemente ale patrimoniului cultural material imobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural material mobil;

      • elemente ale

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice

      • ecosistemele de zone umede;

      • speciile specifice protejate la nivel internaţional.

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi reducerea efectelor

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio-

      

      Elementele de interes conservativ
      Nr. crt.	Categoria ariei naturale protejate	Elemente naturale	Elemente socio- culturale	Elemente de mediu şi economice
      	(UNESCO)			economice; – adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice
      10	Situri de importanţă comunitară / Arii speciale de conservare	3.2. în formularul standard Natura 2000	Facultativ: imaterial
      11	Arii de protecţie specială avifaunistică	– speciile menţionate la pct. 3.2. în formularul standard Natura 2000	Facultativ: patrimoniului cultural imaterial

      • habitatele naturale menţionate la pct. 3.1. în formularul standard Natura 2000

      • speciile menţionate la pct.

      • elemente ale patrimoniului cultural material imobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural material mobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice

      • elemente ale patrimoniului cultural material imobil;

      • elemente ale patrimoniului cultural material mobil;

      • elemente ale

      • serviciile ecosistemice;

      • beneficiile socio- economice;

      • adaptarea şi reducerea efectelor schimbărilor climatice

   2. Tipuri de suprapuneri

      Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de suprapuneri între ariile naturale protejate.

      Nr	Cod	Descriere
      1	P	Suprapunere parţială
      2	I	Includere

   3. Unităţi de relief

      Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de unităţi de relief.

      Nr	Cod	Descriere
      1	C	Câmpie/Luncă
      2	D	Deal/Podiş
      3	M	Munte

   4. Tipuri de zonări interne

      Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de zonări interne unei arii naturale protejate după cum sunt acestea enumerate în OUG 57/2007.

      Nr	Cod	Descriere
      1	PS	Zonă de protecţie strictă
      2	PI	Zonă de protecţie integrală
      3	CMD	Zonă de conservare durabilă / Zona de management durabil
      4	DD	Zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane

   5. Tipuri de acte legislative

      Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de acte legislative care:

      • stau la baza constituirii ariilor naturale protejate,

      • asigură cadrul legislativ în domeniul protecţiei mediului.

        Nr	Cod	Descriere
        1	L	Lege
        2	O	Ordonanţă
        3	OUG	Ordonanţă de urgenţă
        4	OM	Ordin
        5	D	Decret
        6	DL	Decret-Lege
        7	DEC	Decizie
        8	HG	Hotărâre
        9	HCL	Hotărâre consiliului local
        10	HCJ	Hotărâre consiliului judeţean
        11	HCM	Hotărâre consiliului de miniştri
        12	DEU	Directiva Consiliul Comunităţilor Europene
        13	REU	Regulamentului Consiliului (CE)
        15	DC	Decizia Consiliului (CE)
        16	A	Altele

   6. Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare

      Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv a presiunilor actuale şi a ameninţărilor viitoare:

      Cod	Denumire cod
      A	Agricultura
      A01	Cultivare
      A02	modificarea practicilor de cultivare
      A02.01	agricultura intensivă
      A02.02	schimbarea culturii
      A02.03	înlocuirea păşunii cu terenuri arabile
      A03	cosire/tăiere a păşunii
      A03.01	cosire intensivă sau intensificarea cosirii
      A03.02	cosire ne-intensivă
      A03.03	abandonarea/lipsa cosirii
      A04	păşunatul
      A04.01	păşunatul intensiv
      A04.01.01	păşunatul intensiv al vacilor
      A04.01.02	păşunatul intensiv al oilor
      A04.01.03	păşunatul intensiv al cailor
      A04.01.04	păşunatul intensiv al caprelor
      A04.01.05	păşunatul intensiv în amestec de animale
      A04.02	păşunatul neintensiv
      A04.02.01	păşunatul ne-intensiv al vacilor
      A04.02.02	păşunatul ne-intensiv al oilor
      A04.02.03	păşunatul ne-intensiv al cailor
      A04.02.04	păşunatul ne-intensiv al caprelor
      A04.02.05	păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
      A04.03	abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului
      A05	creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat)
      A05.01	creşterea animalelor
      A05.02	furajare
      A05.03	lipsa creşterii animalelor
      A06	culturi anuale şi perene nelemnoase
      A06.01	culturi anuale pentru producţia de alimente
      A06.01.01	culturi anuale intensive pentru producţia de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producţia de alimente
      A06.01.02	culturi anuale ne-intensive pentru producţia de alimente
      A06.02	culturi perene nelemnoase
      A06.02.01	culturi perene nelemnoase intensive/ intensificarea culturilor perene

      	nelemnoase
      A06.02.02	culturi perene nelemnoase neintensive
      A06.03	Producţie de biocombustibili
      A06.04	Abandonarea culturii pentru producţie
      A07	utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice
      A08	Fertilizarea (cu îngrăşământ)
      A09	Irigarea
      A10	Restructurarea deţinerii terenului agricol
      A10.01	îndepărtarea gardurilor vii şi a crângurilor sau tufişurilor
      A10.02	îndepărtarea zidurilor din piatră şi a digurilor
      A11	Alte activităţi agricole decât cele listate mai sus
      B	Silvicultura
      B01	plantarea de pădure pe teren deschis
      B01.01	plantare pădure, pe teren deschis (copaci nativi)
      B01.02	plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi)
      B02	Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
      B02.01	replantarea pădurii
      B02.01.01	replantarea pădurii (arbori nativi)
      B02.01.02	replantarea pădurii (arbori nenativi)
      B02.02	curatarea pădurii
      B02.03	îndepărtarea lăstărişului
      B02.04	îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
      B02.05	producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea lemnului mort / neatingerea de copacii vechi)
      B02.06	decojirea scoarţei copacului
      B03	exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
      B04	folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor (în pădure)
      B05	folosirea de îngrăşăminte (în pădure)
      B06	păşunatul în pădure/în zonă împădurită
      B07	Alte activităţi silvice decât cele listate mai sus
      C	Minerit, extracţia de materiale şi de producţie de energie
      C01	Industria extractivă
      C01.01	Extragere de nisip şi pietriş
      C01.01.01	cariere de nisip şi pietriş
      C01.01.02	scoaterea de material de pe plaje
      C01.02	Puţuri de argilă (lut) şi chirpici
      C01.03	Extracţia de turbă
      C01.03.01	extragerea manuală a turbei
      C01.03.02	extragerea mecanizată a turbei

      C01.04	Mine
      C01.04.01	minerit de suprafaţă
      C01.04.02	minerit subteran
      C01.05	Saline
      C01.05.01	saline abandonate
      C01.05.02	saline modificate
      C01.06	Prospecţiuni geotehnice
      C01.07	Minerit şi activităţi de extragere la care nu se referă mai sus
      C02	Exploatarea şi extracţia de petrol şi gaze
      C02.01	foraj de explorare
      C02.02	foraj de producţie
      C02.03	instalaţii de foraj
      C02.04	instalaţii semi-submersibile
      C02.05	Foraj cu ajutorul navelor speciale pentru foraj
      C03	Utilizarea energiei din surse regenerabile abiotice
      C03.01	utilizarea energiei geotermale
      C03.02	utilizarea energiei solare
      C03.03	utilizarea energiei eoliene
      C03.04	utilizarea energiei mareice
      D	Reţele de comunicaţii
      D01	Drumuri, poteci şi căi ferate
      D01.01	poteci, trasee, trasee pentru ciclism
      D01.02	drumuri, autostrăzi
      D01.03	parcuri auto şi parcări
      D01.04	căi ferate, căi ferate de mare viteză
      D01.05	poduri, viaducte
      D01.06	tunele
      D02	Linii de utilităţi şi servicii
      D02.01	linii electrice şi de telefonie
      D02.01.01	linii electrice şi de telefon suspendate
      D02.01.02	linii electrice şi de telefon subterane/scufundate
      D02.02	conducte
      D02.03	piloni şi antene de comunicare
      D02.09	alte forme de transport de energie
      D03	rute navale, porturi, construcţii marine
      D03.01	zona portuară
      D03.01.01	rampe
      D03.01.02	diguri/zone turistice şi de agrement
      D03.01.03	zone de pescuit

      D03.01.04	zona industrial portuară
      D03.02	Navigaţie
      D03.02.01	benzi de marfă
      D03.02.02	benzi de transport de pasageri (de mare viteză)
      D03.03	Construcţii marine
      D04	aeroporturi, rute de zbor
      D04.01	aeroport
      D04.02	aerodrom, helioport
      D04.03	rute de zbor
      D05	Îmbunătăţirea accesului în zonă
      D06	Alte forme de transport şi comunicaţie
      E	Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială
      E01	Zone urbanizate, habitare umana (locuinţe umane)
      E01.01	urbanizare continuă
      E01.02	urbanizare discontinuă
      E01.03	habitare dispersată (locuinţe risipite, disperse)
      E01.04	alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe
      E02	Zone industriale sau comerciale
      E02.01	fabrici
      E02.02	depozite industriale
      E02.03	alte zone industriale/comerciale
      E03	Descarcări
      E03.01	depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din baze de agrement
      E03.02	depozitarea deseurilor industriale
      E03.03	depozitarea materialelor inerte (nereactive)
      E03.04	Alte tipuri de depozitări
      E03.04.01	Depuneri costiere de nisip/creşterea plajelor
      E04	Infrastructuri, construcţii în peisaj
      E04.01	Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj
      E04.02	Baze şi construcţii militare în peisaj
      E05	Depozite de materiale
      E06	Alte activităţi de urbanizare şi industriale similare
      E06.01	demolarea de clădiri şi structuri umane
      E06.02	reconstrucţia, renovarea clădirilor
      F	Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura şi silvicultura
      F01	Acvacultura marină şi de apă dulce
      F01.01	piscicultura intensivă, intensificată
      F01.02	culturi suspendate
      F01.03	culturi bentonice

      F02	Piscuit şi recoltarea resurselor acvatice
      F02.01	Pescuit profesional pasiv
      F02.01.01	pescuit cu capcane, varse, vintire etc.
      F02.01.02	pescuit cu plasă
      F02.01.03	pescuit cu paragate, în zona litorală
      F02.01.04	cu paragate, în zona pelagică
      F02.02	Pescuit profesional activ
      F02.02.01	traule în zona bentonica sau litorală
      F02.02.02	traule în zona pelagică
      F02.02.03	pescuit de adâncime într-o locaţie fixă (pescuit cu setcă/ava, în zona litorală)
      F02.02.04	pescuit pelagic într-o locaţie fixă (pescuit cu setca/plasa-punga, în zona pelagică)
      F02.02.05	dragare bentonică
      F02.03	Pescuit de agrement
      F02.03.01	săpat după momeală/colectare
      F02.03.02	pescuit cu undiţă
      F02.03.03	pescuit cu ostia
      F03	Vânătoarea şi colectarea animalelor sălbatice (terestre)
      F03.01	Vânătoare
      F03.01.01	prejudicii cauzate prin vânătoare (densitatea populaţională în exces)
      F03.02	Luare / prelevare de faună (terestră)
      F03.02.01	colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni )
      F03.02.02	luare din cuib
      F03.02.03	capcane, otrăvire, braconaj
      F03.02.04	controlul prădătorilor
      F03.02.05	captura accidentală
      F03.02.09	alte forme de luare (extragere) faună
      F04	Luare/prelevare de plante terestre, în general
      F04.01	prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile floristice)
      F04.02	colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)
      F04.02.01	adunare manuală
      F04.02.02	colectare manuală
      F05	Luare ilegala/prelevare de faună marină
      F05.01	dinamită
      F05.02	pescuit de scoici
      F05.03	pescuit prin otrăvire
      F05.04	braconaj
      F05.05	vânătoare cu arma
      F05.06	luarea în scop de colecţionare

      F05.07	altele (ex.cu plase derivante)
      F06	Alte activităţi de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus
      F06.01	staţii de creştere a păsărilor/vânatului (în general)
      G	Intruziuni şi dezechilibre umane
      G01	Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative
      G01.01	sporturi nautice
      G01.01.01	sporturi nautice motorizate
      G01.01.02	sporturi nautice non-motorizate
      G01.02	mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate
      G01.03	vehicule cu motor
      G01.03.01	conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate
      G01.03.02	conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
      G01.04	Drumeţii montane, alpinism, speologie
      G01.04.01	alpinism şi alpinism
      G01.04.02	speologie
      G01.04.03	vizite de agrement în peşteri
      G01.05	planorism, delta plan, parapanta, balon
      G01.06	ski în afara pârtiilor
      G01.07	scubadiving, snorkeling (scufundări cu scafandru autonom sau cu snorkel)
      G01.08	alte activităţi sportive şi recreative în aer liber
      G02	complexe sportive şi de odihnă
      G02.01	terenuri de golf
      G02.02	complex de ski
      G02.03	stadion
      G02.04	circuite auto
      G02.05	hipodrom
      G02.06	parc de distracţii
      G02.07	baze sportive
      G02.08	locuri de campare şi zone de parcare pentru rulote
      G02.09	observatoare ale faunei sălbatice
      G02.10	alte sporturi / complexe de agrement
      G03	Centre de practicare activităţi demonstrative
      G04	Utilităţi militare şi antrenament civil (mişcări civile)
      G04.01	Manevre militare
      G04.02	Utilităţi militare abandonate
      G05	Alte intruziuni şi dezechilibre umane
      G05.01	tasarea, supraexploatarea
      G05.02	abraziune de suprafaţă / deteriorare mecanică a suprafeţei fundului de mare
      G05.03	penetrare / deteriorarea suprafeţei fundului mării

      G05.04	vandalism
      G05.05	întreţinerea intensivă a parcurilor publice / curăţarea plajelor
      G05.06	curăţarea copacilor, tăierea pentru siguranţa publică, îndepărtarea de copaci pe marginea drumului
      G05.07	lipsa sau îndreptarea greşită a măsurilor de conservare
      G05.08	închiderea peşterilor sau a galeriilor
      G05.09	garduri, îngrădiri
      G05.10	survolarea cu aeronave (agricol)
      G05.11	moartea sau rănirea prin coliziune
      H	Poluare
      H01	Poluarea apelor de suprafaţă (limnice, terestre, marine şi salmastre)
      H01.01	poluarea apelor de suprafaţă de către combinate industriale
      H01.02	poluarea apelor de suprafaţă prin inundaţii
      H01.03	alte surse de poluare a apelor de suprafaţă
      H01.04	poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundaţii sau scurgeri urbane
      H01.05	poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere
      H01.06	poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport şi de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi
      H01.07	poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate
      H01.08	poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate
      H01.09	poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de alte surse care nu sunt enumerate
      H02	Poluarea apelor subterane (surse punctiforme şi difuze)
      H02.01	poluării apelor subterane cu scurgeri din zone contaminate
      H02.02	poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deşeuri
      H02.03	poluarea apelor subterane asociată cu infrastructura din industria de petrol
      H02.04	poluarea apelor subterane prin evacuarea apelor de mină
      H02.05	poluarea apelor subterane cauzată de descarcarea apei contaminate de infiltraţie
      H02.06	poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere
      H02.07	poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare
      H02.08	poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane
      H03	Poluarea apei marine
      H03.01	deversărilor de petrol în mare
      H03.02	descărcarea de materiale toxice chimice în mare
      H03.02.01	contaminare cu compuşi non-sintetici
      H03.02.02	contaminare cu compuşi sintetici

      H03.02.03	contaminare cu radionuclizi
      H03.02.04	introducerea de alte substanţe (de exemplu, lichide, gaze)
      H03.03	macro-poluare marină (de exemplu, pungi de plastic, polistiren)
      H04	Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului
      H04.01	ploi acide
      H04.02	poluare cu azot (compuşi azotaţi)
      H04.03	Alte forme de poluare a aerului
      H05	Poluarea solului şi deşeurile solide (cu excepţia evacuărilor)
      H05.01	gunoiul şi deşeurile solide
      H06	excesul de energie
      H06.01	Zgomot, poluare fonică
      H06.01.01	poluarea fonică cauzată de o sursă neregulată
      H06.01.02	poluarea fonică cauzată de o sursă difuză sau permanentă
      H06.02	Poluare luminoasă
      H06.03	încălzire termică a corpurilor de apă
      H06.04	modificări electromagnetice
      H06.05	Explorare seismică, explozii
      H07	Alte forme de poluare
      I	Specii invazive, alte probleme ale speciilor şi genele
      I01	specii invazive non-native (alogene)
      I02	specii native (indigene) problematice
      I03	organisme modificate genetic (OMG)
      I03.01	poluare genetică (animale)
      I03.02	poluare genetică (plante)
      J	Modificări ale sistemului natural
      J01	focul şi combaterea incendiilor
      J01.01	incendii
      J01.02	combaterea incendiilor naturale
      J01.03	lipsa de incendii
      J02	Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede şi mediul marin)
      J02.01	Umplerea bazinelor acvatice cu pământ, indiguirea şi asanarea: generalităţi
      J02.01.01	"polderizare" – îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
      J02.01.02	recuperarea de terenuri din mare, estuare sau mlaştini
      J02.01.03	umplerea şanţurilor, zagazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor
      J02.01.04	recultivarea zonelor miniere
      J02.02	Înlăturarea de sedimente (mal. ..)
      J02.02.01	dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice

      J02.02.02	dragare în estuare şi de coastă
      J02.03	Canalizare şi deviere de apă
      J02.03.01	deviere a apei, la scară mare
      J02.03.02	canalizare
      J02.04	Modificări de inundare
      J02.04.01	inundare
      J02.04.02	lipsa de inundaţii
      J02.05	Modificarea funcţiilor hidrografice, generalităţi
      J02.05.01	modificarea debitului de apă (maree şi curenţi marini)
      J02.05.02	modificarea structurii cursurilor de apă continentale
      J02.05.03	modificarea apelor stătătoare
      J02.05.04	rezervoare
      J02.05.05	hidrocentrale mici, stavilare
      J02.05.06	modificarea gradului de expunere la valuri
      J02.06	Captarea apelor de suprafaţă
      J02.06.01	captări de apă de suprafaţă pentru agricultură
      J02.06.02	captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă
      J02.06.03	captări de apă de suprafaţă pentru industrie
      J02.06.04	captări de apă de suprafaţă pentru producţia de energie electrică (de răcire)
      J02.06.05	captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole
      J02.06.06	captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale
      J02.06.07	captări de apă de suprafaţă pentru cariere / deschise (cărbune)
      J02.06.08	captări de apă de suprafaţă pentru navigare
      J02.06.09	captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă
      J02.06.10	alte captări importante de apă de suprafaţă
      J02.07	Captarea apelor subterane
      J02.07.01	captări de apă subterană pentru agricultură
      J02.07.02	captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă
      J02.07.03	captări de apă subterană pentru industrie
      J02.07.04	captări de apă subterană pentru cariere / deschise (cărbune)
      J02.07.05	alte captări importante de apă subterană pentru agricultură
      J02.08	Creşterea nivelului apelor subterane / recircularea artificială a apelor subterane
      J02.08.01	evacuări în apele subterane în scopuri de recirculare artificială
      J02.08.02	recircularea de apă subterană la bazinul freatic de la care a fost extrasă
      J02.08.03	recircularea apei de mină
      J02.08.04	alte recirculări importante a apelor subterane
      J02.09.	Salinizarea apelor subterane
      J02.09.01	intruziune de apă sărată
      J02.09.02	alte intruziuni

      J02.10	managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării
      J02.11	Variaţiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat
      J02.11.01	descărcarea, depozitarea materialului dragat
      J02.11.02	Alte modificări ale ratei de înnămolire
      J02.12	Stavilare, diguri, plaje artificiale, generalităţi
      J02.12.01	Lucrări de protecţie a mării sau a coastei, baraje maree
      J02.12.02	diguri de apărare pentru inundaţii în sistemele de apă interioare
      J02.13	Abandonarea gestionării cursurilor de apă
      J02.14	Deteriorarea calităţii apei din cauza modificărilor antropice de salinitate
      J02.15	Alte schimbări ale condiţiilor hidraulice cauzate de activităţi umane
      J03	Alte modificări ale ecosistemelor
      J03.01	reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
      J03.01.01	reducerea disponibilităţii pradă (inclusiv cadavre, rămăşiţe)
      J03.02	reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice
      J03.02.01	reducerea migraţiei / bariere de migraţie
      J03.02.02	reducerea dispersiei
      J03.02.03	reducerea schimbului genetic
      J03.03	reducere, lipsa sau prevenirea eroziunii
      J03.04	cercetari aplicative (industriale) distructive
      K	Procesele naturale biotice şi abiotice (fără catastrofe)
      K01	procesele naturale abiotice (lente)
      K01.01	eroziune
      K01.02	colmatare
      K01.03	secare
      K01.04	inundare
      K01.05	salinizarea solului
      K02	Evoluţie biocenotică, succesiune
      K02.01	schimbarea compoziţiei de specii (succesiune)
      K02.02	acumularea de material organic
      K02.03	eutrofizare (naturală)
      K02.04	acidifiere (naturală)
      K03	relaţii interspecifice faunistice
      K03.01	competiţia
      K03.02	parazitism
      K03.03	introducere a unor boli (patogeni microbieni)
      K03.04	prădătorism
      K03.05	antagonism care decurge din introducerea de specii
      K03.06	antagonism cu animale domestice
      K03.07	alte forme de competiţie interspecifică faunistice

      K04	Relaţii interspecifice ale florei
      K04.01	competiţie
      K04.02	parazitism
      K04.03	introducere a unor boli (patogeni microbieni)
      K04.04	lipsa de agenţi de polenizare
      K04.05	daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat)
      K05	fecunditate redusă / depresie genetică
      K05.01	fertilitate redusă / depresie genetică la animale (consangvinizare)
      K05.02	fertilitate redusă / depresie genetică la plante (inclusiv endogamia)
      K06	alte forme sau forme mixte de competiţie interspecifică a florei
      L	Evenimente geologice, catastrofe naturale
      L01	activitate vulcanică
      L02	valuri mareice, tsunami
      L03	cutremure
      L04	avalanşe
      L05	prăbuşiri de teren, alunecări de teren
      L06	prăbuşiri subterane
      L07	furtuni, cicloane
      L08	inundaţii (procese naturale)
      L09	incendii (naturale)
      L10	alte catastrofe naturale
      M	Schimbări globale
      M01	Schimbarea condiţiilor abiotice
      M01.01	schimbarea temperaturii (ex. creşterea temperaturii şi extremele)
      M01.02	secete şi precipitaţii reduse
      M01.03	inundaţii şi creşterea precipitaţiilor
      M01.04	schimbarea pH-ului
      M01.05	modificări de debit (limnic, mareic, oceanic)
      M01.06	modificarea valurilor
      M01.07	modificarea nivelului marilor
      M02	Schimbarea condiţiilor biotice
      M02.01	înlocuirea şi deteriorarea habitatului
      M02.02	desincronizarea proceselor
      M02.03	declinul sau dispariţia speciilor
      M02.04	migraţia speciilor (nou veniţi, natural)
      U	Presiune sau ameninţare necunoscută
      X	Nu există presiuni sau ameninţări
      XE	Presiunile şi ameninţările din afara teritoriului UE
      XO	Presiunile şi ameninţările din afara României

   7. Tipuri de arii naturale protejate

      Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de arii naturale protejate.

      Nr	Cod	Descriere
      1	B	Botanică
      2	F	Forestieră
      3	S	Speologică
      4	G	Geologică
      5	P	Paleontologică
      6	L	Peisagistică
      7	Z	Zoologică
      8	U	Zona umedă
      9	M	Marină

   8. Categorii de arii naturale protejate

      Acest nomenclator prezintă lista categoriilor de arii naturale protejate.

      Nr	Cod	Descriere
      1	I	rezervaţie ştiinţifică
      2	II	parc naţional
      3	lll	monument al naturii
      4	lV	rezervaţie naturală
      5	V	parc natural
      6	SCI	sit de importanţă comunitară
      7	SAC	arie specială de conservare
      8	SPA	arie de protecţie specială avifaunistică
      9	BR	Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

   9. Ecosisteme

      Acest nomenclator prezintă lista completă a ecosistemelor.

      Cod	Descriere
      111	Ape marine costiere
      112	Golfuri semi-inchise
      113	Lagune costiere
      121	Lacuri permanente cu regim hidrologic activ
      122	Lacuri şi bălţi permanente cu regim hidrologic redus şi comunităţi flotante
      123	Lacuri şi iazuri în interiorul amenajărilor

      124	Ape stătătoare temporare
      131	Lacuri salmastre şi sarate
      141	Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie
      1411	Dunărea şi braţele sale principale
      1412	Râuri şi pâraie din regiunea de câmpie cu albii nisipoase şi nămoloase
      1413	Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei
      1414	Gârle şi canale în ariile cu regim liber dar cu circulaţie redusă a apei
      1415	Canale în interiorul amenajărilor
      142	Ape dulci curgătoare din regiunea de deal
      1421	Râuri din regiunea colinară cu albii nisipoase şi prundişuri
      1422	Pâraie din regiunea colinară cu albii stâncoase, bolovănişuri şi prundişuri
      143	Ape dulci curgătoare din regiunea de munte
      1431	Râuri şi pâraie din regiunea montană cu albii stâncoase şi bolovănişuri
      211	Mlaştini oligotrofe (de altitudine înaltă)
      212	Mlaştini eutrofe (de altitudine joasă)
      213	Mlaştini sărăturate
      214	Terenuri înmlăştinate de margini de ape curgătoare (izvoare, pâraie, râuri)
      221	Dune continentale
      222	Dune costiere
      223	Plaje de nisip şi nisipuri sărăturate
      2231	Supralitoralul si mediolitoralul plajelor nisipoase sau maloase
      2232	Plaje nisipoase cu vegetaţie anuală de-a lungul ţărmului
      2233	Nisipuri sărăturate cu comunităţi de plante de sărături
      224	Faleze şi ţărmuri stâncoase
      231	Pajişti aluviale şi de altitudine joasă şi comunităţi ierboase higrofile
      2311	Pajişti umede cu ierburi înalte şi comunităţi ierboase higrofile
      2312	Pajişti şi fâneţe mezofile de altitudine joasă
      232	Pajişti stepice
      2321	Pajişti stepice calcicole
      2322	Pajişti stepice silicole
      233	Pajişti alpine şi de altitudine înaltă
      2331	Pajişti alpine şi subalpine
      2332	Pajişti şi fâneţe mezofile montane
      234	Pajişti sărăturate
      241	Tufărişuri alpine şi subalpine
      2411	Tufărişuri alpine pitice
      2412	Tufărişuri de jneapăn
      2413	Tufărişuri de ienupăr

      242	Tufărişuri de foioase de altitudine joasă
      2421	Tufărişuri xerofile (stepice)
      2422	Tufărişuri mezofile
      2423	Tufarisuri de luncă şi de zone depresionare
      251	Păduri de luncă
      2511	Păduri de luncă şi galerii de plopi şi salcii
      2512	Păduri de luncă şi galerii de anini
      2513	Păduri de luncă de foioase tari
      252	Păduri de foioase
      2521	Păduri de cvercinee
      2522	Păduri amestecate de cvercinee şi fag
      2523	Păduri de fag
      253	Păduri de foioase şi conifere
      2531	Păduri amestecate de fag şi molid
      2532	Păduri amestecate de fag şi brad
      2533	Păduri amestecate de fag, molid şi brad
      254	Păduri şi rarişti de conifere
      2541	Păduri de molid şi de molid cu alte conifere
      2542	Păduri de larice
      2543	Păduri de pin silvestru sau pin negru
      2544	Rarişti de molid şi/sau de zâmbru
      255	Plantaţii forestiere
      2551	Plantaţii de plopi euramericani
      2552	Plantaţii de salcâm sau alte foioase alohtone
      2553	Plantaţii de molid sau pini în afara arealului natural
      2554	Plantaţii de conifere alohtone
      261	Stâncării continentale
      262	Grohotişuri
      271	Terenuri arabile
      272	Păşuni
      273	Vii, livezi pomi şi arbuşti fructiferi
      2731	Vii
      2732	Livezi de pomi şi arbuşti fructiferi
      274	Terenuri agricole mixte/heterogene
      281	Localităţi/intravilan
      2811	Localităţi cu structură continuă
      2812	Localităţi cu structură discontinuă
      282	Zone industriale, comerciale şi/sau transport

      2821	Drumuri şi căi ferate
      2822	Aeroporturi
      2823	Porturi
      283	Exploatări resurse minerale de suprafaţă si halde
      2831	Exploatări resurse minerale de suprafaţă
      2832	Halde şi depozite
      284	Terenuri ocupate de construcţii în afara localităţilor
      285	Zone în reconstrucţie ecologică
      286	Zone verzi urbane si de recreere

   10. Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare

       Prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră reprezintă subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt prezentate în nomenclatorul „Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România".

       Cod	Denumire
       R1101	Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii
       R1201	Comunităţi vest-pontice cu Scolymus hispanicus şi Ecbalium elaterium
       R1501	Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis
       R1502	Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta
       R1503	Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa
       R1504	Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini
       R1505	Pajişti vest-pontice de Carex divisa
       R1506	Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans
       R1507	Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum
       R1508	Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora
       R1509	Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum
       R1510	Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum
       R1511	Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata
       R1512	Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum
       R1513	Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica
       R1514	Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous
       R1515	Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides
       R1516	Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora
       R1517	Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum
       R1518	Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima

       R1519	Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera
       R1520	Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa
       R1521	Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima
       R1522	Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini
       R1523	Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium
       R1524	Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila
       R1525	Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii
       R1526	Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium
       R1527	Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus
       R1528	Pajişti pontice de Hordeum marinum
       R1529	Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix
       R1530	Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens
       R1531	Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina
       R1532	Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale
       R1533	Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis
       R1601	Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica
       R1602	Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana
       R1603	Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya
       R1604	Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca
       R1605	Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum
       R1606	Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris
       R1607	Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans
       R1608	Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria
       R1609	Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)
       R1610	Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris
       R1611	Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius
       R2201	Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus
       R2202	Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza
       R2203	Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides
       R2204	Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
       R2205	Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris

       R2206	Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina
       R2207	Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans
       R2208	Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris
       R2209	Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis
       R2210	Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani
       R2211	Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
       R2212	Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens
       R2213	Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora
       R2301	Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima
       R2302	Comunităţi ponto-panonice cu Zannichellia palustris şi Z. pedicellata
       R2303	Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina
       R3101	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens)
       R3102	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata
       R3103	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor
       R3104	Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)
       R3105	Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium)
       R3106	Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum
       R3107	Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
       R3108	Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
       R3109	Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides)
       R3110	Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis)
       R3111	Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
       R3112	Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă neagră (Calluna vulgaris)
       R3113	Tufărişiri sud-est carpatice de soc roşu (Sambucus racemosa)
       R3114	Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus)
       R3115	Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina)
       R3116	Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)
       R3117	Tufărişiri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)
       R3118	Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata)

       R3119	Tufărişuri de alun (Corylus avellana)
       R3120	Tufărişuri de soc negru (Sambucus nigra)
       R3121	Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă moale (Evonymus europaeus)
       R3122	Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)
       R3123	Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista radiata
       R3124	Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-ruta-muraria
       R3125	Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica
       R3126	Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)
       R3127	Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus)
       R3128	Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi)
       R3129	Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans)
       R3130	Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa)
       R3131	Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)
       R3132	Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex
       R3133	Tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides)
       R3401	Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida
       R3402	Pajişti sud-est carpatice de Helictotrichon decorum
       R3403	Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata
       R3404	Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
       R3405	Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum
       R3406	Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum
       R3407	Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina
       R3408	Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
       R3409	Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis
       R3410	Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia
       R3411	Pajişti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola
       R3412	Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatilis
       R3413	Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina
       R3414	Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca
       R3415	Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca
       R3416	Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii şi Thymus zygoides
       R3417	Pajişti balcanice de Thymus zygoides şi Agropyron brandzae
       R3418	Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata
       R3419	Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla
       R3420	Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa

       	angustifolia
       R3421	Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae
       R3501	Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina
       R3502	Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi Ventenata dubia
       R3503	Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga
       R3601	Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica
       R3602	Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima
       R3603	Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha
       R3604	Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata
       R3605	Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana
       R3606	Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis)
       R3607	Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius
       R3608	Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens
       R3609	Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata
       R3610	Pajişti sud-est carpatice de Poa media
       R3611	Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)
       R3612	Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii)
       R3613	Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum
       R3614	Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina
       R3615	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea)
       R3616	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)
       R3617	Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala)
       R3618	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica)
       R3619	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)
       R3701	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum
       R3702	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum
       R3703	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum
       R3704	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)
       R3705	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica
       R3706	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus
       R3707	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites

       	hybridus
       R3708	Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus
       R3709	Comunităţi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus şi Agrostis canina
       R3710	Pajişti dacice de Molinia caerulea
       R3711	Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea
       R3712	Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şi Agrostis stolonifera
       R3713	Pajişti antropice de Juncus tenuis şi Trifolium repens
       R3714	Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum
       R3715	Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera
       R3716	Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis
       R3801	Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris
       R3802	Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
       R3803	Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra
       R3804	Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum
       R4101	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
       R4102	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
       R4103	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
       R4104	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
       R4105	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia
       R4106	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
       R4107	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus
       R4108	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
       R4109	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum
       R4110	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
       R4111	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium
       R4112	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides
       R4113	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus
       R4114	Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus
       R4115	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
       R4116	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium
       R4117	Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi

       	ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva
       R4118	Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera
       R4119	Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
       R4120	Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
       R4121	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia
       R4122	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum
       R4123	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betu- lus) cu Carex pilosa
       R4124	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betu- lus) cu Lathyrus hallersteinii
       R4125	Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa
       R4126	Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
       R4127	Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis
       R4128	Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
       R4129	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
       R4130	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans
       R4131	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Vaccinium – Calluna
       R4132	Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi fag (Fagus sylva- tica) cu Melittis melissophyllum
       R4133	Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
       R4134	Păduri vest – pontice de gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata
       R4135	Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum
       R4136	Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu Nectaroscordum siculum
       R4137	Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus
       R4138	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum
       R4139	Păduri getice de stejar pedunculat (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea) cu Carex praecox

       R4140	Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
       R4141	Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan (Castanea sativa) cu Genista tinctoria
       R4142	Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
       R4143	Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense
       R4144	Păduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea
       R4145	Păduri panonice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides
       R4146	Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum
       R4147	Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima
       R4148	Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis
       R4149	Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis
       R4150	Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla
       R4151	Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeru-leum
       R4152	Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora
       R4153	Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus
       R4154	Păduri danubian-balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla
       R4155	Păduri danubian – balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox
       R4156	Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum
       R4157	Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum
       R4158	Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii
       R4159	Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana
       R4160	Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpurocoeru-leum
       R4161	Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium
       R4162	Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina
       R4163	Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus
       R4164	Păduri balcanice de nuc (Juglans regia) şi sâmbovină (Celtis australis) cu Scutellaria pichleri

       R4165	Păduri-rarişti de Betula pendula
       R4201	Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia
       R4202	Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium
       R4203	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica
       R4204	Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia
       R4205	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
       R4206	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
       R4207	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens
       R4208	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica
       R 4209	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii
       R4210	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp.
       R4211	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
       R4212	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium schreberi
       R4213	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum columnae
       R4214	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum
       R4215	Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida
       R4216	Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum
       R4217	Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana
       R4218	Păduri-raristi sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu Genista radiata
       R4401	Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa
       R4402	Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
       R4403	Păduri danubian- panonice de anin negru (Alnus glutinosa) cu Iris pseudacorus
       R4404	Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea
       R4405	Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
       R4406	Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
       R4407	Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
       R4408	Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
       R4409	Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae
       R4410	Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides

       R4411	Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides
       R4412	Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris)
       R4413	Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea
       R4414	Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula pubescens)
       R4415	Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)
       R4416	Tufărişuri de salcie (Salix triandra)
       R4417	Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophae rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos)
       R4418	Tufărişuri de răchită roşie (Salix purpurea)
       R4419	Tufărişuri sud-est carpatice de zălog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens
       R4420	Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu muşchi de turbă
       R4421	Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius)
       R4422	Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)
       R4423	Tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa)
       R5101	Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum
       R5102	Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum
       R5301	Comunităţi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica şi Leersia oryzoides
       R5302	Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris
       R5303	Comunităţi danubiene cu Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia
       R5304	Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium
       R5305	Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia
       R5306	Comunităţi danubiene cu Typha laxmannii şi Epilobium hirsutum
       R5307	Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus pallustris
       R5308	Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Thelypteris palustris
       R5309	Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris
       R5310	Comunităţi daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia şi C. acutiformis
       R5311	Comunităţi vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster tripolium
       R5312	Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper
       R5401	Turbării sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. dacica şi Plantago gentianoides
       R5402	Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri
       R5403	Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum
       R5404	Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata
       R5405	Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium

       R5406	Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus
       R5407	Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa
       R5408	Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa
       R5409	Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum
       R5410	Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum
       R5411	Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. nigra, Juncus glaucus şi J. effusus
       R5412	Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
       R5413	Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana
       R5414	Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans
       R5415	Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa
       R5416	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata
       R5417	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum
       R5418	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta
       R5419	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii
       R5420	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cardamine opizii
       R5421	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara
       R5422	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Glyceria nemoralis
       R5423	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta
       R6101	Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides
       R6102	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus
       R6103	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica
       R6104	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina
       R6105	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgarteni
       R6106	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides
       R6107	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sancti-stephani şi Doronicum carpaticum
       R6108	Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga moschata, Saxifraga aizoides şi Doronicum columnae

       R6109	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum
       R6110	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon
       R6111	Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum
       R6112	Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum
       R6113	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum
       R6114	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus
       R6115	Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis
       R6201	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica
       R6202	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi Gypsophila petraea
       R6203	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus
       R6204	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi
       R6205	Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana
       R6206	Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia
       R6207	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii
       R6208	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochleariifolia
       R6209	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis
       R6210	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis
       R6211	Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
       R6212	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa şi Gypsophila petraea
       R6213	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis şi Silene zawadzkii
       R6214	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea

       R6215	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvense
       R6216	Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa
       R6217	Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens
       R6218	Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria
       R6219	Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia
       R6220	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii
       R6221	Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
       R6222	Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes
       R6223	Comunităţi sarmatice xerofile pe stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi Schivereckia podolica
       R6301	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora
       R6302	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis
       R6303	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa
       R6304	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla
       R6305	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta
       R6306	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides
       R6401	Pajişti panonice de Corynephorum canescens şi Festuca vaginata
       R6402	Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus
       R6403	Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo cerviana
       R6404	Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria
       R6405	Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus tectorum
       R6501	Peşteri
       R8701	Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare
       R8702	Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa
       R8703	Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra
       R8704	Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major
       R8705	Comunităţi vest-pontice cu Petunia parviflora şi Solanum retroflexus
       R8706	Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa bella-donna

       R8707

       Comunităţi sud-est carpatice cu Poa supina

   11. Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor naturale din România

       În nomenclatorul „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de clasificare" prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră reprezintă subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt prezentate în tabelul următor.

       Cod	Denumire clasă/subclasă	Tip
       1	Comunităţi litorale şi halofile	clasă
       11	Comunităţi marine	subclasă
       12	Braţe de mare şi ţărmuri	subclasă
       15	Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile	subclasă
       16	Dune şi plaje de nisip litorale	subclasă
       2	Ape continentale (non-marine)	clasă
       22	Ape stătătoare dulcicole	subclasă
       23	Ape stătătoare saline şi salmastre	subclasă
       3	Tufărişuri şi pajişti	subclasă
       31	Lande şi tufărişuri temperate	subclasă
       34	Stepe şi pajişti xerice calcicole	subclasă
       35	Pajişti xerice silicicole	subclasă
       36	Pajişti alpine şi subalpine	subclasă
       37	Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri)	subclasă
       38	Pajişti mezofile	subclasă
       4	Păduri	clasă
       41	Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare	subclasă
       42	Păduri temperate de conifere	subclasă
       43	Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină	subclasă
       5	Mlaştini şi terenuri înmlăştinate	clasă
       51	Mlaştini de turbă înalte (tinoave)	subclasă
       53	Vegetaţie de margini de ape	subclasă
       54	Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie	subclasă
       6	Stâncării	clasă
       61	Grohotişuri	subclasă
       62	Stânci continentale şi roci la zi	subclasă
       63	Vegetaţie chionofilă	subclasă
       64	Dune de nisip continentale	subclasă
       65	Peşteri	subclasă
       8	Terenuri agricole şi peisaje artificiale	clasă
       87	Comunităţi ruderale	subclasă

       12.12. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul românesc de clasificare

       Habitatele de interes comunitar din România			Sistemul românesc de clasificare al habitatelor
       Cod	Priorita r	Denumire	Cod	Denumire
       1110		Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare	R1101	Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii
       1130		Estuare şi guri de vărsare ale râurilor mari în mare	–	Nu există niciun habitat descris in clasificarea românească.
       1140		Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux	–	Nu există niciun habitat descris in clasificarea românească.
       1150	DA	Lagune costiere	R2301	Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima
       1160		Melele şi golfuri	R2303	Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina
       1170		Recifi	–	Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească.
       1180		Structuri submarine create de scurgeri de gaze	–	Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească.
       1210		Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului	R1601	Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica
       1310		Comunităţi cu Salicornia spp şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase	R1511	Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata
       			R1515	Comunităţi schoenoides	vest-pontice	cu	Crypsis
       			R1518	Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia europaea var. prostrata şi Suaeda maritima
       			R1527	Comunităţi pannonicus	ponto-panonice	cu	Acorellus
       			R1528	Pajişti pontice de Hordeum marinum
       1410		Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)	R1501	Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis
       1530	DA	Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi	R1502	Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta

       		ponto-sarmatice	R1503	Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa
       			R1504	Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelinii
       			R1505	Pajişti vest-pontice de Carex divisa
       			R1506	Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans
       			R1507	Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum
       			R1508	Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Bassia laniflora Kochia laniflora
       			R1509	Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum
       			R1510	Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelinii şi Artemisia santonicum
       			R1512	Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum
       			R1513	Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica
       			R1514	Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous
       			R1516	Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora
       			R1517	Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum
       			R1519	Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera
       			R1520	Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa
       			R1521	Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima
       			R1522	Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelinii
       			R1523	Comunităţi ponto-sarmatice cu Rhaponticum serratuloides, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium
       			R1524	Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halophila
       			R1525	Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardi

       			R1526	Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium
       			R1529	Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix
       			R1530	Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens
       			R1531	Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina
       			R1532	Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale
       			R1533	Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis
       2110		Dune mobile embrionare (în formare)	R1602	Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana
       			R1605	Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum
       			R1608	Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria
       2130	DA	Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri)	R1603	Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya
       			R1604	Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca
       			R1609	Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)
       			R1610	Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigejos şi Holoschoenus vulgaris
       			R1611	Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius
       			R6404	Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria
       2160		Dune cu Hippophaë rhamnoides	R3133	Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
       2190		Depresiuni umede intradunale	R1606	Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris
       2340	DA	Dune panonice	R6401	Pajişti panonice de Corynephorus canescens şi Festuca vaginata

       3130		Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- Nanojuncetea	R2211	Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
       			R2212	Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens
       			R2213	Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora
       3140		Ape puternic oligo- mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara	R2201	Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus
       3150		Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition	R2202	Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza
       			R2203	Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides
       			R2204	Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
       			R2205	Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris
       			R2206	Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens şi Najas marina
       			R5304	Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium
       3160		Lacuri distrofice şi iazuri	R2207	Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar lutea şi Potamogeton natans
       31A0	DA	Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dreţe)	R2209	Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis
       3220		Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane	R5416	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata
       			R5418	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta
       			R5420	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi

       				pâraie cu Cardamine opizii
       			R5423	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta
       3230		Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane	R4415	Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)
       3240		Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane	R4417	Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix elaeagnos)
       3260		Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion	R2208	Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris
       3270		Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri şi Bidention	R5312	Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper
       4030		Tufărişuri uscate europene	R3112	Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă neagră (Calluna vulgaris)
       4060		Tufărişuri alpine şi boreale	R3101	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens)
       			R3104	Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)
       			R3107	Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
       			R3108	Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
       			R3109	Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides)
       			R3111	Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
       			R3115	Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi

       				(Juniperus sabina)
       			R3617	Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala)
       4070	DA	Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium	R3105	Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium)
       4080		Tufărişuri cu specii sub- arctice de Salix	R3102	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata
       			R3103	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor
       			R3110	Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis)
       40A0	DA	Tufărişuri subcontinentale peri- panonice	R3116	Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)
       			R3118	Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata)
       			R3121	Tufărişuri ponto – panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă moale (Euonymus europaeus)
       			R3123	Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista radiata
       			R3124	Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium–ruta-muraria
       			R3125	Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica
       			R3126	Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)
       			R3127	Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus)
       			R3130	Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa)
       			R4413	Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea
       40C0	DA	Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice	R3122	Tufărişuri ponto – panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)
       			R3128	Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina- christi) (p.)
       			R3129	Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)
       			R3131	Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)
       			R3132	Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana

       				frutex
       6110	DA	Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso- Sedion albi	R3503	Comunităţi dacice-getice de Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga
       6120	DA	Pajişti xerice pe nisipuri calcifile	R3502	Pajişti daco-balcanice de Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi Ventenata dubia
       			R6402	Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus
       			R6403	Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate, cu Mollugo cerviana
       6150		Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios	R3602	Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima
       			R3603	Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha
       			R3604	Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata
       			R3615	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea)
       			R6301	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora
       			R6302	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis
       			R6303	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa
       			R6304	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla
       			R6305	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta
       			R6306	Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides
       6170		Pajişti calcifile alpine şi subalpine	R3601	Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica
       			R3605	Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana
       			R3606	Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci

       				(Festuca saxatilis)
       			R3607	Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius
       			R3611	Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)
       			R3612	Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii)
       			R3613	Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum
       			R3616	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)
       			R3618	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica)
       			R3619	Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)
       6190		Pajişti panonice de stâncării (Stipo- Festucetalia pallentis)	R3403	Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata
       			R3405	Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum
       			R3412	Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatile
       			R3614	Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina
       6210	DA	Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) – siturile cu orhidee sunt prioritare	R3404	Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
       			R3408	Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
       			R3413	Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Kengia serotina
       6230	DA	Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase	R3608	Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens
       			R3609	Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata
       6240	DA	Pajişti stepice subpanonice	R3414	Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca
       			R3415	Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca
       			R3501	Pajişti balcanice de Chrysopogon gryllus şi

       				Danthonia alpina
       62C0	DA	Stepe ponto-sarmatice	R3406	Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum
       			R3407	Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina
       			R3409	Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis
       			R3418	Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum ssp. pectinatum şi Kochia prostrata
       			R3419	Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphylla
       			R3420	Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia
       			R3421	Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae
       6410		Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)	R3710	Pajişti dacice de Molinia caerulea
       			R3711	Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea
       6420		Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion	R1607	Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans
       6430		Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până în etajele montan şi alpin	R3701	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum
       			R3702	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliariae şi Doronicum austriacum
       			R3703	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum
       			R3706	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus
       			R3707	Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus

       			R3708	Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus
       			R3714	Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum
       6440		Pajişti aluviale din Cnidion dubii	R3712	Comunităţi dacice cu Deschampsia cespitosa şi Agrostis stolonifera
       			R3715	Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera
       			R3716	Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis
       6510		Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)	R3802	Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
       6520		Fâneţe montane	R3801	Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris
       			R3803	Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra
       			R3804	Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum
       7110	DA	Turbării active	R5101	Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum
       			R5102	Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum
       7120		Turbării degradate capabile de regenerare naturală	R5415	Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa
       7140		Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)	R5403	Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum
       			R5404	Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata
       			R5407	Mlaştini şi turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa
       			R5408	Mlaştini şi turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa
       			R5412	Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra

       7150		Comuntăţi depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase	R5409	Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum
       7210	DA	Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus		Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească.
       7220	DA	Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)	R5417	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum
       			R5419	Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea oxyloba (DC.) Sch. Bip. ssp. schurii
       7230		Mlaştini alcaline	R5405	Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium
       			R5406	Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus
       			R5413	Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana
       			R5414	Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans
       7240	DA	Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae	–	Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească.
       8110		Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)	R6101	Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides
       			R6102	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio incanus ssp. carniolicus
       			R6103	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica
       			R6104	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina
       			R6105	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgartenii
       8120		Grohotişuri calcaroase şi	R6106	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi

       		de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)		bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides
       			R6107	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani şi Doronicum carpaticum
       			R6108	Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga spp. şi Doronicum columnae
       			R6109	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum
       			R6110	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile, cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon
       			R6111	Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum
       			R6112	Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate, cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum
       			R6113	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum
       8160	DA	Grohotişuri medio- europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan	R6114	Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate, cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus
       			R6115	Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile, cu Achnatherum calamagrostis
       8210		Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică	R6202	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi

       		pe roci calcaroase		Gypsophila petraea
       			R6204	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi
       			R6206	Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia
       			R6207	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii
       			R6208	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea oxyloba ssp. schurii şi Campanula cochleariifolia
       			R6209	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis
       			R6212	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata ssp. demissa şi Gypsophila petraea
       			R6213	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteo-viridis şi Silene zawadzkii
       			R6214	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea
       			R6216	Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa
       			R6217	Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens
       			R6218	Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria
       			R6222	Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes
       			R6223	Comunităţi sarmatice xerofile de stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi

       				Schivereckia podolica
       8220		Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase	R6201	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica
       			R6203	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus
       			R6205	Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana
       			R6210	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis
       			R6211	Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
       			R6215	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvensis
       			R6219	Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp. dubia
       			R6220	Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii
       			R6221	Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
       8230		Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi- Veronicion dilleni pe stâncării silicioase
       8310		Peşteri în care accesul publicului este interzis	R6501	Peşteri
       9110		Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	R4102	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
       			R4105	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus

       				sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia
       			R4106	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
       			R4107	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus
       			R4110	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
       9130		Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum	R4118	Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera
       			R4119	Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
       			R4120	Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
       9150		Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion	R4111	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium
       9170		Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum	R4123	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
       9180	DA	Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene	R4117	Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva
       91D0	DA	Turbării cu vegetaţie forestieră	R3106	Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum
       			R4412	Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris)
       			R4414	Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula pubescens)
       91E0	DA	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)	R4401	Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa
       			R4402	Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum

       91F0		Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)	R4404	Păduri danubian – panonice de luncă, mixte, de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus spp.) şi ulmi (Ulmus spp.) cu Festuca gigantea
       			R4409	Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae
       			R4410	Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus spp.) şi frasini (Fraxinus spp.) cu Galium rubioides
       			R4411	Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus spp.), frasini (Fraxinus spp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides
       91H0	DA	Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens	R4160	Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpureocaeruleum
       91I0	DA	Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.	R4138	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum
       			R4146	Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum
       			R4148	Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis
       			R4156	Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum
       			R4157	Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum
       			R4159	Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa biebersteiniana
       91K0		Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio- Fagion)	R4112	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides
       			R4113	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus

       			R4114	Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus
       			R4115	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
       			R4121	Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia
       91L0		Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio- Carpiniori)	R4127	Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis
       91M0		Păduri balcano-panonice de cer şi gorun	R4132	Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea) şi cer (Q. cerris) (fag-Fagus sylvatica) cu Melitis melisophyllum
       			R4133	Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
       			R4140	Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
       			R4142	Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
       			R4149	Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis
       			R4150	Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla
       			R4151	Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpureocoeruleum
       			R4152	Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora
       			R4153	Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus
       			R4154	Păduri danubian – balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla
       			R4155	Păduri danubian – balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox
       91Q0		Păduri relictare de Pinus	R4215	Păduri sud-est carpatice de pin silvestru

       		sylvestris pe substrat calcaros		(Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida
       91V0		Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)	R4101	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
       			R4103	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
       			R4104	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
       			R4108	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
       			R4109	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum
       			R4116	Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium
       91X0		Păduri dobrogene de fag	–	Nu exista niciun habitat descris in clasificarea românească.
       91Y0		Păduri dacice de stejar şi carpen	R4124	Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii
       			R4125	Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa
       			R4126	Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
       			R4128	Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
       			R4135	Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum
       			R4143	Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense
       			R4144	Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Molinia caerulea

       			R4145	Păduri panonice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides
       			R4147	Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima
       91AA		Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	R4161	Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodum (p.)
       			R4162	Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina
       			R4163	Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops bannaticus
       9260		Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa	R4141	Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan (Castanea sativa) cu Genista tinctoria
       92A0		Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	R4405	Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
       			R4406	Păduri danubian – panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
       			R4407	Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
       			R4408	Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
       92D0		Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	R4422	Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)
       9410		Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio- Piceetea)	R4203	Păduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica
       			R4205	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
       			R4206	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
       			R4207	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens
       			R4208	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica

       			R4210	Păduri sud-est carpatice abies) cu Sphagnum spp.	de	molid	(Picea
       			R4214	Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum
       9420		Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană	R4201	Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia
       			R4202	Rarişti sud-est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium
       			R4204	Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia
       9530	DA	Vegetaţie forestieră sub- mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica	R4218	Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu Genista radiata

       1. Unităţi de măsură pentru populaţia speciei

          Nr	Cod	Unitate măsură EN	Unitate măsură RO
          1.	i	individuals	număr de indivizi
          2.	adults	adults	număr de adulţi
          3.	subadults	subadults	număr de subadulţipresu
          4.	bfemales	breeding females	număr de femele gestante
          5.	cmales	calling males	număr de masculi cântători
          6.	males	males	număr de masculi
          7.	p	pairs	număr de perechi
          8.	shoots	shoots	număr de lăstari
          9.	tufts	tufts	număr de smocuri
          10.	fstems	flowering stems	număr de tulpini florifere
          11.	localities	localities	număr de localităţi
          12.	colonies	colonies	număr de colonii
          13.	logs	inhabited logs	număr de buşteni colonizaţi
          14.	trees	inhabited trees	număr de arbori colonizaţi
          15.	stones	inhabited stones/boulders	număr de stânci/bolovani colonizaţi

       2. Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii

          Clasă	Mărimea populaţiei
          	Minim	Maxim
          0	1	10
          1	10	50
          2	50	100
          3	100	500
          4	500	1 000
          5	1 000	5 000
          6	5 000	10 000
          7	10 000	50 000
          8	50 000	100 000
          9	100 000	500 000
          10	500 000	1 000 000
          11	1 000 000	5 000 000
          12	5 000 000	10 000 000
          13	10 000 000	50 000 000
          14	50 000 000	100 0 000

       3. Tendinţa actuală şi/sau viitoare

          Acest nomenclator prezinta lista de valori pentru notarea evaluării populaţiei unei specii sau a suprafeţei habitatului:

          Nr	Cod	Descriere
          1.	+	Crescătoare: influenţele pozitive (de ex. din măsurile de management) cel mai probabil vor depăşi influenţele negative ale impactului
          2.	–	Descrescătoare: influenţele negative cel mai probabil vor depăşi influenţele pozitive
          3.	0	Stabilă: scăderile şi creşterile vor fi cel mai probabil în balanţă
          4.	x	Necunoscută: Nu există suficiente date pentru estimarea tendinţei

       4. Statutul de conservare al speciei

       Nr	COD	Denumire RO	Denumire EN
       1.	EX	Dispărut	Extinct
       2.	EW	Dispărut în sălbăticie	Extinct in the Wild
       3.	CR	Critic Periclitat	Critically Endangered
       4.	EN	Periclitat	Endangered
       5.	VU	Vulnerabil	Vulnerable

       6.	NT	Aproape ameninţat	Near Threatened
       7.	LC	Preocupare minima	Least Concern
       8.	DD	Date Deficiente	Data Deficient
       9.	NE	Neevaluat	Not Evaluated

       12.17. Statut de prezenţă temporală a speciilor

       Acest nomenclator se aplică numai în cazul speciilor de păsări.

       Nr	Cod	Denumire RO	Denumire EN
       1.	P	Rezident	Permanent
       2.	R	Reproducere	Reproduction
       3.	C	Odihnă şi hrănire	Concentration
       4.	W	Iernare	Wintering

       12.18 Calitatea datelor

       Acest nomenclator prezintă scara de evaluare a calităţii datelor utilizate la aprecierea diverselor aspecte din cadrul planului de management.

       Nr	Cod	Descriere
       1.	bună	estimări statistice robuste sau inventarieri complete
       2.	medie	date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale
       3.	slabă	date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare
       4.	insuficientă	date absente

       1. Unităţi de măsură a suprafeţei

          Acest nomenclator prezintă lista unităţilor de măsură pentru suprafaţa habitatului.

          Nr	Cod	Descriere
          1	kmp	Kilometru pătrat
          2	ha	Hectar
          3	mp	Metru pătrat

       2. Clasele conform „Corine Land Cover"

          Acest nomenclator prezintă clasele de utilizare a terenului conform „Corine Land Cover".

          Nr	Cod	Descriere
          1.	111	Spaţiu urban continuu
          2.	112	Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural
          3.	121	Unităţi industriale sau comerciale
          4.	122	Reţea de căi de comunicaţie şi terenuri asociate acestora
          5.	123	Zone portuare

          6.	124	Aeroporturi
          7.	131	Zone de extracţie a minereurilor
          8.	132	Gropi de gunoi
          9.	133	Zone în construcţie
          10.	141	Zone urbane verzi
          11.	142	Zone de agrement
          12.	211	Terenuri arabile neirigate
          13.	212	Terenuri irigate permanent
          14.	213	Terenuri cultivate cu orez
          15.	221	Vii
          16.	222	Livezi
          17.	231	Păşuni secundare
          18.	242	Zone de culturi complexe
          19.	243	Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală
          20.	244	Terenuri agro-forestiere
          21.	311	Păduri de foioase
          22.	312	Păduri de conifere
          23.	313	Păduri mixte
          24.	321	Pajişti naturale
          25.	322	Vegetaţie subalpină
          26.	324	Zone de tranziţie cu arbuşti (în general defrişate)
          27.	331	Plaje, dune, renii
          28.	332	Stâncării
          29.	333	Areale cu vegetaţie rară
          30.	334	Areale incendiate
          31.	411	Mlaştini
          32.	412	Turbării
          33.	421	Mlaştini sărate
          34.	511	Cursuri de apă
          35.	512	Acumulări de apă
          36.	521	Lagune
          37.	523	Mări
          38.	999	Construcţii
          39.	998	Cimitire
          40.	997	Vegetaţie
          41.	996	Drumuri

       3. Teme

          Acest nomenclator conţine temele care pot fi alese în cadrul unui plan de management.

          Nr	Cod	Temă de bază
          1.	T1	Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de interes conservativ)
          2.	T2	Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii
          3.	T3	Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului
          4.	T4	Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului
          5.	T5	Utilizarea durabilă a resurselor naturale
          6.	T6	Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi culturale)

       4. Obiectiv specific

          Acest nomenclator conţine lista măsurilor generale care pot fi utilizate în cadrul unui plan de management şi care sunt asociate unui obiectiv general. Aceste măsuri generale sunt similare cu obiectivele specifice.

          Nr	Cod OS	Cod OBG	Titlu
          1	OS1	T1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a speciei (S)
          2	OS2	T1	Asigurarea conservării habitatului, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă, a habitatului (H).
          3	OS3	T2	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru speciile de interes conservativ
          4	OS4	T2	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru habitatele de interes conservativ
          5	OS5	T2	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru elementele abiotice de interes pentru conservarea biodiversităţii în aria naturală protejată
          6	OS6	T2	Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ
          7	OS7	T2	Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
          8	OS8	T3	Funcţionarea corelată a structurilor de administrare necesare (dupa caz: administratie, consiliu stiintific, consiliu consultativ)
          9	OS9	T3	Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.
          10	OS10	T3	Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management
          11	OS11	T3	Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea

          			planului de management
          12	OS12	T3	Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
          13	OS13	T3	Monitorizarea implementării planului de management
          14	OS14	T3	Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate
          15	OS15	T4	Elaborarea/actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
          16	OS16	T4	Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
          17	OS17	T6	Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor
          18	OS18	T6	Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
          19	OS19	T5	Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere
          20	OS20	T5	Promovarea utilizării durabile a pescăriilor (stuf, calitatea şi nivelul apei, modalităţi de gestionare)
          21	OS21	T5	Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe)
          22	OS22	T5	Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole
          23	OS23	O5	Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate
          24	OS24	T5	Promovarea exploatării durabile a materialelor de construcţii de pe teritoriul ariei naturale protejate (balastiere, cariere,..), cu includerea prevederilor planului de management
          25	OS25	T5	Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichitate cu sigla ariei naturale protejate
          26	OS26	T3	Realizarea raportărilor necesare către autorităţi (Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,..)

       5. Activităţi

       Acest nomenclator conţine o listă de activităţi care sunt asociate direct măsurilor generale şi care pot fi utilizate în cadrul planului de management. De asemenea, acest nomenclator se va putea extinde şi cu alte activităţi care vor fi definite de către utilizator.

       Nr	Cod MS	Cod MG	Titlu	Descriere
       1	A1	OS1	Plantarea de pâlcuri adiţionale de salcii în combinaţie cu plop alb, în zonele predilecte de cuibărire
       2	A2	OS1	Realizarea unor zone pentru uscatul penelor şi odihnă pentru specia (S)
       3	A3	OS1	Utilizarea unor mijloace inofensive de protecţie împotriva păsărilor ihtiofage

       4	A4	OS3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru herpetofaună
       5	A5	OS3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru ihtiofaună
       6	A6	M3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru mamifere
       7	A7	M3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru nevertebrate
       8	A8	M3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru avifaună
       9	A9	M3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru plantele inferioare
       10	A10	M3	Realizarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru plantele superioare
       11	A11	M5	Realizarea evaluării detaliate a geologiei ariei naturale protejate
       12	A12	M5	Realizarea evaluării detaliate a hidrologiei/hidrografiei ariei naturale protejate
       13	A13	M6	Realizarea monitorizării (conform protocolului de monitorizare) pentru specia (S)
       14	A14	M7	Realizarea monitorizării (conform protocolului de monitorizare) pentru habitatul (H)
       15	A15	M8	Constituirea structurilor de administrare necesare (dupa caz: administratie, consiliu stiintific, consiliu consultativ)
       16	A16	M8	Organizarea de întâlniri pentru funcţionarea structurilor de administrare
       17	A17	M8	Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
       18	A18	M8	Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere pentru realizarea unui management participativ
       19	A19	M9	Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor ariei naturale protejate.
       20	A20	M9	Întreţinerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate
       21	A21	M10	Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate
       22	A22	M10	Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru

       			proiectele şi planurile/programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate
       23	A23	M11	Identificarea de surse de finanţare
       24	A24	M11	Elaborarea de cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare.
       25	A25	M11	Desfăşurarea de activităţi de autofinanţare.
       26	A26	M11	Realizarea de campanii de strângere de fonduri (inclusiv 2%).
       27	A27	M11	Perceperea de taxe pentru avizele acordate.
       28	A28	M12	Achiziţionarea elementelor de logistică necesare (sediu, maşină, barcă, echipamente de teren, etc)
       29	A29	M12	Întreţinerea elementelor de logistică necesare (sediu, maşină, barcă, echipamente de teren, etc)
       30	A30	M13	Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare (calitativi şi cantitativi), milestone-urilor şi a livrabilelor planului de management.
       31	A31	M13	Ajustarea/modificarea indicatorilor funcţie de modificarea implementării planului de management
       32	A32	M14	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate.
       33	A33	M14	Desfăşurarea cursurilor de instruire necesare.
       34	A34	M15	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei
       35	A35	M15	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei
       36	A36	M16	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte modalităţi de informare)
       37	A37	M16	Realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate
       38	A38	M16	Realizarea şi difuzarea unui film documentar referitor la aria naturală protejată
       39	A39	M16	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.
       40	A40	M16	Realizarea de panouri educative
       41	A41	M16	Realizarea unui Centru de Informare/Vizitare
       42	A42	M16	Realizarea unui manual de educaţie ecologică pentru aria naturală protejată
       43	A43	M16	Realizarea unui manual de educaţie ecologică pentru aria naturală protejată

       44	A44	M16	Realizarea unui curs opţional de educaţie ecologică (pe baza manualului) adresat şcolilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecţii în natură
       45	A45	M16	Realizarea de expoziţii foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate
       46	A46	M16	Realizarea de întâlniri cu instituţii/organizaţii cu atribuţii referitoare la conservarea biodiversităţii în aria naturală protejată de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management
       47	A47	M16	Evaluarea impactului activităţilor de comunicare, informare, conştientizare şi educaţie ecologică realizate (sondaje, chestionare sociologice)
       48	A48	M17	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei
       49	A49	M17	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei
       50	A50	M18	Realizarea de publicaţii de promovare a valorilor naturale şi culturale (broşuri, pliante, postere, cărţi şi alte materiale de promovare)
       51	A51	M18	Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale
       52	A52	M18	Realizarea de cursuri şi promovarea realizării de eco- pensiuni
       53	A53	M18	Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unur programe de prezentare a valorilor naturale şi culturale
       54	A54	M18	Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare
       55	A55	M19	Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale protejate
       56	A56	M19	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate (măsurile referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic
       57	A57	M19	Promovarea recoltării şi valorificării produselor nelemnoase ale pădurii (fructe de pădure, ciuperci, soc, )
       58	A58	M20	Elaborarea unui ghid privind managementul durabil al pescăriilor şi promovarea acestuia în rândurile administratorilor de ferme piscicole.
       59	A59	M20	Includerea măsurilor şi regulilor de administrare

       			durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole.
       60	A60	M20	Acordarea de compensaţii şi stimulente şi accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a fermelor piscicole (ex.: Programul Operaţional pentru Pescuit)
       61	A61	M21	Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiştilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajişti
       62	A62	M21	Includerea măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor în contractele de închiriere a suprafeţelor de pajişte
       63	A63	M21	Acordarea de compensaţii şi stimulente şi accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a pajiştilor (ex.: Planul Naţional de Dezvoltare Rurală)
       64	A64	M22	Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate
       65	A65	M22	Acordarea de compensaţii şi stimulente şi accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole (ex.: Planul Naţional de Dezvoltare Rurală)
       66	A66	M23	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management (inclusiv a zonării funcţionale internă a ariei naturale protejate) în procesul de elaborare a planurilor de urbanism (PUG, PUZ)
       67	A67	M23	Promovarea unor proiecte model (dpdv al arhitecturii, materialelor utilizate,..) de case, adecvate statului de arie naturală protejată
       68	A68	M24	Elaborarea unui Ghid cuprinzând cele mai bune tehnologii şi metode de exploatare a materialelor de construcţii de pe teritoriul ariei naturale protejate
       69	A69	M24	Includerea prevederilor planului de management în cadrul condiţiilor impuse asociate acordului/autorizaţiei de mediu emisă pentru activitatea de exploatare a materialelor de construcţii
       70	A70	M25	Elaborarea unui Ghid cuprinzând cele mai bune

       			tehnologii şi metode de exploatare a materialelor de construcţii de pe teritoriul ariei naturale protejate
       71	A71	M25	Includerea prevederilor planului de management în cadrul condiţiilor impuse acordului/autorizaţiei de mediu emisă pentru activitatea de exploatare a materialelor de construcţii
       72	A72	M4	Realizarea/actualizarea detaliată) pentru habitat		inventarelor		(evaluarea
       73	A73	M26	Elaborarea rapoartelor necesare	de	activitate	şi	financiare,
       74	A74	M26	Trimiterea şi completarea solicitările autorităţilor.			acestora	funcţie	de

       1. Măsuri restrictive

          Acest nomenclator va conţine o listă de măsurile restrictive care pot fi utilizate în cadrul planului de management. Acest nomenclator se va completa şi cu alte reguli restrictive care vor fi definite şi utilizate în planul de management.

          Acest tabel este dat doar ca titlu de exemplu.

          Nr	Cod R	Cod MS	Denumire	Descriere
          1.	MR1	MS1	Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor (lacuri, bălţi, râuri)
          2.	MR2	MS1	Armonizarea fluctuaţiilor de nivel ale apei cu ciclul reproductiv al păsărilor (martie-septembrie)

       2. Programe

          Acest nomenclator prezintă lista programelor pentru care se face raportarea financiară pentru activităţile din planul de management.

          Nr	Cod	Descriere
          1	p1	Managementul biodiversităţii
          2	p2	Turism
          3	p3	Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
          4	p4	Management şi Administrare

       3. Subprograme

       Acest nomenclator prezintă lista subprogramelor pentru care se face raportarea financiară pentru activităţile din planul de management.

       Nr	Cod	Descriere	Cod Program
       1	Sp11	Inventariere şi cartare	p1
       2	Sp12	Monitorizare stării de conservare	p1

       3	Sp13	Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie	p1
       4	Sp14	Managementul datelor	p1
       5	Sp15	(Re)introducere specii (extincte)	p1
       6	Sp16	Reconstrucţie ecologică	p1
       7	Sp21	Infrastructură de vizitare	p2
       8	Sp22	Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	p2
       9	Sp23	Managementul vizitatorilor	p2
       10	Sp31	Traditii şi comunităţi	p3
       11	Sp32	Conştientizare şi comunicare	p3
       12	Sp33	Educaţie ecologică	p3
       13	Sp41	Echipament şi infrastructură de funcţionare	p4
       14	Sp42	Personal conducere, coordonare, administrare	p4
       15	Sp43	Documente strategice şi de planificare	p4
       16	Sp44	Instruire personal	p4

2. Specificaţiile pentru realizarea hărţilor/ seturilor de date geospaţiale (GIS)

   • Toate hărţile care sunt anexă la planul de management vor fi elaborate în GIS, sistem de proiecţie Stereografic 1970 sau un alt sistem similar aprobat la nivel naţional.

   • Setul de date spaţiale se realizează, în mod unitar, cu respectarea prevederilor OG nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, precum şi a specificaţiilor tehnice INSPIRE privind realizarea seturilor de date privind siturile protejate (D2.8.I. INSPIRE Data Specification on Protected Sites);

   • Seturile de date spaţiale se vor realiza cu precizia aferentă scării 1:5000 şi cu respectarea specificaţiilor tehnice disponibile la nivelul CE, conform Directivei INSPIRE, specifice fiecărui set de date spaţiale realizat.

   • Pentru trasarea detaliilor topografice din interiorul ariei protejate vor fi utilizate planuri de bază 1:5000 sau 1:10000 şi ortofotoplanuri, precum şi datele puse la dispoziţie de către instituţiile responsabile cu implementarea diferitelor teme aferente Directivei INSPIRE.

   • Cartările şi analizele privind caracterizarea speciilor şi habitatelor vor ţine cont de suprafaţa minimă de cartare conform specificului acestora. În cazul unor suprafeţe fragmentate, arealul poate fi descris pornind de la puncte sau linii, prin suprafeţe (zone buffer) în jurul acestora. Pentru delimitarea habitatelor se vor utiliza atât ortofotoplanuri, cât şi măsurătorile GPS rezultate în urma cartărilor pe teren.

   • Pentru activităţile de cartare a arealelor speciilor şi a habitatelor se pot utiliza imagini satelitare multispectrale (care oferă informaţii suplimentare prin imagini în diverse benzi spectrale, care pot fi interpretate în acest scop), precum şi modelele digitale ale terenului (digital elevation model) la rezoluţii adecvate scopului urmărit.

   • Procesele de digitizare vor respecta întotdeauna aceeaşi scară de vizualizare pentru a evita diferenţele de scară ce pot apărea ulterior (recomandat 1:2000).

   • Structura bazei de date GIS trebuie să fie definită în funcţie de tipurile de date integrate în sistem, astfel încât să acopere întreg domeniul specific ariei protejate.

   • Formatul digital al bazelor de date cartografice trebuie să permită interoperabilitatea între diferite programe de analiză GIS şi să se realizeze în concordanţă cu specificaţiile INSPIRE pentru bazele de date geospaţiale ale ariilor protejate;

   • Formatul bazelor de date geospaţiale agreat este geodatabase, în caz contrar acesta trebuie să fie prezentat în format XML sau shapefile (forma interoperabilă gratuită);

   • Măsurătorile şi înregistrările GPS din teren vor respecta o structură de date care să permită încărcarea/stocarea acestora automat în baza de date GIS;

   • Fiecărei baze de date geospaţiale i se va crea o topologie şi vor fi eliminate erorile de digitizare;

   • Hărţile vor fi etichetate ţinându-se seama de semnele convenţionale cartografice existente;

   • Metadatele vor fi introduse în conformitate cu Directiva INSPIRE, urmărind specificaţiile pentru bazele de date geospaţiale ale ariilor protejate.

   Structura layere-lor operaţionale (feature dataset-ul Operational)

   Tabelele descriu structura tabelei de atribute a fişierelor de tip Shapefile, care sunt folosite pentru stocare datelor GIS operaţionale. Câmpurile din tabele subliniate şi îngroşate, de ex: TYPE, trebuie să fie completate cu valorile predefinite, enumerate la finalul secţiunii.

   1. HabitatsDistribution (distribuţia habitatelor) – poligon

      Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
      1	HABITAT1	text 10	Codul tipului de habitat 1 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      2	PERCENT1	float	Procentul tipului de habitat 1
      3	HABITAT 2	text 10	Codul tipului de habitat 2 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      4	PERCENT2	float	Procentul tipului de habitat 2
      5	HABITAT 3	text 10	Codul tipului de habitat 3 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      6	PERCENT 3	float	Procentul tipului de habitat 3
      7	HABITAT 4	text 10	Codul tipului de habitat 4 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      8	PERCENT 4	float	Procentul tipului de habitat 4
      9	HABITAT 5	text 10	Codul tipului de habitat 5 (Natura2000)
      10	PERCENT 5	float	Procentul tipului de habitat 5
      11	HABITAT 6	text 10	Codul tipului de habitat 6 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      12	PERCENT6	float	Procentul tipului de habitat 6
      13	HABITAT7	text 10	Codul tipului de habitat7 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      14	PERCENT7	float	Procentul tipului de habitat 7
      15	HABITAT 8	text 10	Codul tipului de habitat 8 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      16	PERCENT8	float	Procentul tipului de habitat 8
      17	HABITAT9	text 10	Codul tipului de habitat 9 (clasificare Natura2000 sau nationala)
      18	PERCENT9	float	Procentul tipului de habitat 9
      19	HABITAT10	text 10	Codul tipului de habitat 10(Natura2000)
      20	PERCENT10	float	Procentul tipului de habitat 10
      21	QUALITY	text 15	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul

      			respectiv (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      22	SENSITIVE	text 1	Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      23	NOTES	text 255	Alte detalii
      24	SITECODE	text 10	Codul sitului
      25	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

      Câmpul „Quality"

      Cod	Descriere
      buna	estimări statistice robuste sau inventarieri complete
      medie	date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale
      slaba	date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare
      insuficienta	date absente

      Câmpul „Sensitive"

      Cod	Descriere
      C	Informaţii confidenţiale
      P	Informaţii publice

   2. SpeciesDistribution (distribuţia speciilor) – poligon

      Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
      1	CODEEUNIS	text 10	Codul speciei (EUNIS) (codurile din nomenclatorul SpeciesClassification)
      2	POPULATION	text 2	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      3	LOCATION	text 255	Descrierea localizării speciei
      4	POPMIN	long integer	Mărimea populaţiei – limita inferioară
      5	POPMAX	long integer	Mărimea populaţiei – limita superioară
      6	UNIT	text 15	Unitatea de măsură pentru tipul de populaţie (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      7	QUALITY	text 15	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      8	DENSITY	text 1	Clasa densităţii speciei (a se consulta nomenclatorul pentru valori)

      9	SENSITIVE	text 1	Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      10	NOTES	text 255	Alte detalii
      11	SITECODE	text 10	Codul sitului
      12	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

      Câmpul „Population"

      Cod	Denumire RO
      P	Rezident
      R	Reproducere
      C	Odihnă şi hrănire
      W	Iernare

      Câmpul „Unit"

      Cod	Unitate măsură
      i	număr de indivizi
      adults	număr de adulţi
      subadults	număr de subadulţi
      bfemales	număr de femele gestante
      cmales	număr de masculi cântători
      males	număr de masculi
      p	număr de perechi
      shoots	număr de lăstari
      tufts	număr de smocuri
      fstems	număr de tulpini florifere
      localities	număr de localităţi
      colonies	număr de colonii
      logs	număr de buşteni colonizaţi
      trees	număr de arbori colonizaţi
      stones	număr de stânci/bolovani colonizaţi

      Câmpul „Quality"

      Cod	Descriere
      buna	estimări statistice robuste sau inventarieri complete
      medie	date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale

      slaba	date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare
      insuficienta	date absente

      Câmpul „Density"

      Cod	Descriere
      R	Ridicată
      M	Medie
      S	Scăzută

      Câmpul „Sensitive"

      Cod	Descriere
      C	Informaţii confidenţiale
      P	Informaţii publice

   3. SpeciesDistributionPoint (distribuţia speciilor) – punct

      Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
      1	CODEEUNIS	text 10	Codul speciei (EUNIS) (codurile din nomenclatorul SpeciesClassification)
      2	POPULATION	text 2	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      3	AREAH	float	Suprafaţa habitatului grupului de indivizi
      4	AREUNIT	text 5	Unitatea de masura pentru suprafaţa habitatului grupului de indivizi (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      5	LOCATION	text 255	Descrierea localizării speciei
      6	POPMIN	long integer	Mărimea populaţiei – limita inferioară
      7	POPMAX	long integer	Mărimea populaţiei – limita superioară
      8	UNIT	text 15	Unitatea de măsură pentru tipul de populaţie (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      9	QUALITY	text 15	Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei în locul respectiv (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      10	DENSITY	text 1	Clasa densităţii speciei (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      11	SENSITIVE	text 1	Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      12	NOTES	text 255	Alte detalii

      13	SITECODE	text 10	Codul sitului
      14	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

      Câmpul „Population"

      Cod	Denumire RO
      P	Rezident
      R	Reproducere
      C	Odihnă şi hrănire
      W	Iernare

      Câmpul „AreaUnit"

      Cod	Descriere
      kmp	Kilometru pătrat
      ha	Hectar
      mp	Metru pătrat

      Câmpul „Unit"

      Cod	Unitate măsură
      i	număr de indivizi
      adults	număr de adulţi
      subadults	număr de subadulţi
      bfemales	număr de femele gestante
      cmales	număr de masculi cântători
      males	număr de masculi
      p	număr de perechi
      shoots	număr de lăstari
      tufts	număr de smocuri
      fstems	număr de tulpini florifere
      localities	număr de localităţi
      colonies	număr de colonii
      logs	număr de buşteni colonizaţi
      trees	număr de arbori colonizaţi
      stones	număr de stânci/bolovani colonizaţi

      Câmpul „Quality"

      Cod	Descriere
      buna	estimări statistice robuste sau inventarieri complete

      medie	date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale
      slaba	date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători prin eşantionare
      insuficienta	date absente

      Câmpul „Density"

      Cod	Descriere
      R	Ridicată
      M	Medie
      S	Scăzută

      Câmpul „Sensitive"

      Cod	Descriere
      C	Informaţii confidenţiale
      P	Informaţii publice

   4. ImpactsDistribution (distribuţia activităţilor cu potenţial impact) – poligon

      Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
      1	IMPACTCODE	text 10	Codul impactului actual (se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare)
      2	TYPE	text 1	Tipul de impact (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      3	LOCATION	text 255	Descrierea localizării impactului actual
      4	INTENSITY	text 1	Intensitatea impactului actual (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      5	SENSITIVE	text 1	Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      6	NOTES	text 255	Alte detalii
      7	SITECODE	text 10	Codul sitului
      8	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

      Câmpul „Type"

      Cod	Descriere
      P	Presiune actuală
      A	Ameninţare viitoare

      Câmpul „Intensity"

      Cod	Descriere
      R	Ridicată (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
      M	Medie (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată)
      S	Scăzută (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată)

      Câmpul „Sensitive"

      Cod	Descriere
      C	Informaţii confidenţiale
      P	Informaţii publice

   5. ImpactsDistributionHabitats (distribuţia impacturilor asupra habitatelor) – poligon

      Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
      1	IMPACTCODE	text 10	Codul impactului actual (se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare)
      2	TYPE	text 1	Tipul de impact (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      3	HABITAT	text 10	Codul habitatului (clasificarea Natura2000 sau clasificarea nationala)
      4	LOCATION	text 255	Descrierea localizării impactului actual
      5	INTENSITY	text 1	Intensitatea impactului actual (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      6	SENSITIVE	text 1	Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      7	NOTES	text 255	Alte detalii
      8	SITECODE	text 10	Codul sitului
      9	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

      Câmpul „Type"

      Cod	Descriere
      P	Presiune actuală
      A	Ameninţare viitoare

      Câmpul „Intensity"

      Cod	Descriere
      R	Ridicată (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
      M	Medie (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată)
      S	Scăzută (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată)

      Câmpul „Sensitive"

      Cod	Descriere
      C	Informaţii confidenţiale
      P	Informaţii publice

   6. ImpactsDistributionSpecies (distribuţia impacturilor asupra speciilor) – poligon

      Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
      1	IMPACTCODE	text 10	Codul impactului actual (se selectează din nomenclatorul ActivităJi, presiuni actuale şi ameninJări viitoare)
      2	TYPE	text 1	Tipul de impact (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      3	CODEEUNIS	text 10	Codul Eunis al speciei
      4	LOCATION	text 255	Descrierea localizării impactului actual
      5	INTENSITY	text 1	Intensitatea impactului actual (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      6	SENSITIVE	text 1	Confidenţialitate (a se consulta nomenclatorul pentru valori)
      7	NOTES	text 255	Alte detalii
      8	SITECODE	text 10	Codul sitului
      9	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

      Câmpul „Type"

      Cod	Descriere
      P	Presiune actuală
      A	Ameninţare viitoare

      Câmpul „Intensity"

      Cod	Descriere
      R	Ridicată (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
      M	Medie (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată)
      S	Scăzută (pentru impacturile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată)

      Câmpul „Sensitive"

      Cod	Descriere
      C	Informaţii confidenţiale
      P	Informaţii publice

   7. Activities (activităţi şi măsuri restrictive) – poligon

Nr. Crt	Nume câmp	Tip câmp	Descriere câmp
1	IDACTIVITY	long integer	ID-ul activităţii sau al măsurii restrictive
2	ACTIVITYNAME	text 255	Numele activităţii sau al măsurii restrictive
3	TYPE	text 1
4	NOTES	text 255	Alte detalii
5	SITECODE	text 10	Codul sitului
6	MANAGPLAN	short integer	Versiunea planului de management

Câmpul „Type"

Cod	Descriere
A	Activitate
M	Măsură restrictivă