GHID din 17 octombrie 2023

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 2.230 din 17 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.033 din 14 noiembrie 2023. + 
CuprinsPREVEDERI GENERALEPARTEA I. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ȘI CONSOLIDARE A TALUZURILOR LA DIGURI ȘI CANALE1.Elemente necesare proiectării1.1.Studii de teren și laborator … 1.2.Stabilirea zonelor care urmează să fie amenajate cu lucrări de protejare și consolidare de taluz …  … 2.Principiile de bază ale proiectării protecțiilor și consolidărilor taluzurilor2.1.Asigurarea stabilității lucrării … 2.2.Păstrarea geometriei taluzului … 2.3.Fixarea în teren stabil a extremităților lucrării … 2.4.Etapizarea … 2.5.Neafectarea stării naturale a unui taluz stabil … 2.6.Protecția și conservarea mediului …  … 3.Factorii de bază în alegerea schemei constructive de protejare și consolidare … 4.Alcătuirea constructivă a protecțiilor sau consolidărilor … 5.Scheme de alcătuire constructivă a lucrărilor de protejare și consolidare a taluzurilor5.1.Elemente componente ale lucrărilor … 5.2.Consolidarea și protecția digurilor … 5.3.Consolidarea și protecția canalelor5.3.1.Pe tronsoanele de canal unde secțiunea acestuia este strict cea utilă (dată de adâncimea în regim static la care se adaugă garda), protecția canalului se face pe întreg perimetrul (fig. I.15). …  …  … 6.Calcule de verificare și dimensionare a consolidării taluzurilor … 7.Materiale utilizate pentru protecția taluzurilor7.1.Pământuri: … 7.2.Produse de balastieră sau carieră … 7.3.Lemnul … 7.4.Betonul … 7.5.Bitumul … 7.6.Materiale geosintetice și geocompozite …  … 8.Controlul calității lucrărilor … PARTEA A II-A. EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ȘI CONSOLIDARE A TALUZURILOR1.Condițiile necesare începerii execuției … 2.Condițiile care trebuie îndeplinite de organizarea de șantier … 3.Trasarea lucrărilor de apărare și consolidare a taluzurilor … 4.Executarea lucrărilor de terasamente … 5.Executarea straturilor drenante … 6.Punerea în operă a geosinteticelor … 7.Executarea pereurilor din dale prefabricate … 8.Executarea pereurilor de beton turnat monolit8.1.Pereuri de beton turnat manual … 8.2.Pereuri de beton executate mecanizat …  … 9.Executarea pereurilor din piatră … 10.Executarea masivelor din anrocamente … 11.Executarea saltelelor din fascine sau materiale geosintetice11.1.Saltele/rogojini din fascine … 11.2.Saltele din materiale geosintetice …  … 12.Execuția gabioanelor … 13.Protecția muncii și prevenirea incendiilor13.1.Protecția muncii … 13.2.Prevenirea și stingerea incendiilor …  … 14.Controlul calității lucrărilor … BIBLIOGRAFIEGLOSAR DE TERMENI + 
PREVEDERI GENERALEI.Domeniul de aplicare al acestui ghid este proiectarea și executarea lucrărilor de protejare și consolidare a taluzurilor udate pentru canalele de transport al apei (aducțiuni, irigații, desecări) și ale digurilor de apărare împotriva inundațiilor (taluzele exterioare). Este elaborat în scopul de a îndruma proiectarea și executarea acestor lucrări.Prezentul ghid nu are un conținut exhaustiv, rolul său fiind acela de a prezenta în principial problematica acestui gen de lucrări și cele mai frecvente soluții constructive, fiind la latitudinea proiectantului, în funcție de situația concretă, să conceapă și alte soluții sau să prevadă utilizarea și a altor materiale, asigurând însă stabilitatea și eficiența lucrării.În sensul prezentului ghid, consolidările se referă la ranforsarea secțiunii albiei și a taluzurilor udate pentru asigurarea stabilității și rezistenței. Consolidările cu rol de lucrări de reabilitare a unor porțiuni degradate sau avariate precum și întreținerea, nu fac obiectul prezentului ghid.De asemenea, în cuprinsul ghidului, sintagma diguri se referă la diguri de apărare împotriva inundațiilor. … II.Ghidul este alcătuit din două părți distincte:– partea I, PROIECTAREA, care tratează problemele de dimensionare și alcătuire a lucrărilor; … – partea a II-a, EXECUȚIA, care tratează condițiile și tehnologiile de realizare a lucrărilor. …  … III.Prezentul ghid nu se va aplica în cazul următoarelor construcții hidrotehnice, la care se vor respecta prevederi (normative, ghiduri, îndrumare, proiecte, directive etc.) specifice:– consolidări de mal în albii naturale; … – canale navigabile; … – baraje și diguri de pământ pentru acumulări de apă; … – bazine de aspirație și refulare ale stațiilor de pompare; … – bazine de disipare a energiei și canale de fugă ale centralelor; … – ramblee executate din pământ armat. …  … IV.Lucrările de protejare și consolidare a taluzurilor au rolul de a preveni degradările construcțiilor hidrotehnice care fac obiectul prezentului Ghid, urmare a acțiunii distructive a apei, care se manifestă, în principal, prin:– erodarea taluzurilor, inclusiv a elementelor de protecție și/sau subspălarea fundației aferente ca urmare a proceselor de antrenare hidrodinamică; … – degradări de taluz sub acțiunea valurilor; … – erodarea/degradarea taluzurilor prin izvorârea și scurgerea pe taluz (exfiltrații) a(le) apei subterane sau a celei provenite dintr-o sursă accidentală (de exemplu, fisurarea sau ruperea unei conducte); … – șiroirea apelor pluviale; … – presiunea gheții; … – acțiunea dinamică a sloiurilor de gheață sau a plutitorilor. …  … V.Posibile clasificări ale lucrărilor de protejare și consolidare a taluzurilor:V.1.În funcție de durata de existență preconizată:– permanente; … – provizorii (temporare). …  … V.2.În funcție de natura materialelor folosite:– plantații vegetale (tufișuri sau arbuști); … – pământ vegetal, înierbat provenit din brazde sau însămânțat cu ierburi perene; … – pământ coeziv compactat; … – produse de balastieră și carieră (nisip, balast, pietriș, piatră spartă, piatră brută, bolovani); … – lemn sub formă de pari, nuiele, cleionaje, saltele și rogojini de fascine sau căsoaie umplute cu piatră; … – împletituri de sârmă (gabioane); … – elemente prefabricate din beton simplu sau beton armat; … – beton simplu sau beton armat turnat pe loc (monolit); … – saltele din materiale geosintetice sau geocompozite etc. …  … V.3.În funcție de acțiunea apei pentru care se realizează lucrările de protecție și consolidare:– curenți de apă din albie; … – ape din teren; … – ape de suprafață (izvoare, șiroiri); … – valuri. …  … V.4.În funcție de taluzul care urmează a fi consolidat:– taluzurile canalelor de transport al apei; … – taluzurile udate ale digurilor de apărare împotriva inundațiilor (taluzurile exterioare). …  … V.5.În funcție de extinderea lucrărilor:– protecții locale, continue sau discontinue; … – protecții componente ale unui sistem extins de regularizare prin îndiguire. …  …  …  + 
Partea IPROIECTAREA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ȘI CONSOLIDARE A TALUZURILOR LA DIGURI ȘI CANALE1.Elemente necesare proiectării1.1.Studii de teren și laboratorConținutul studiilor trebuie să fie în concordanță cu normativele, standardele, ghidurile specifice precum și alte reglementări în vigoare la data proiectării lucrărilor de protejare și consolidare a taluzurilor udate ale canalelor și digurilor și constă în:1.1.1.recunoașterea terenului, atât pentru definitivarea temelor pentru studii de teren cât și pentru o primă apreciere a condițiilor naturale; … 1.1.2.studii topografice, constând în planuri și profile la scări convenabile pentru etapa de proiectare (1:100 – 1:5000), care să prezinte clar configurația reală a terenului; … 1.1.3.studii geotehnice, alcătuite atât pe bază de lucrări de prospecțiuni cât și de laborator, punând la dispoziția proiectantului toate caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament;Studiul geotehnic va fi întocmit cu respectarea prevederilor reglementării tehnice Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții, indicativ NP 074-2022, denumit în continuare în acest document NP 074-2022. … 1.1.4.studii hidrologice, necesare pentru proiectarea tuturor tipurilor de lucrări de protejare și consolidare a taluzurilor canalelor și digurilor, indiferent de dimensiunile acestora;Acestea se vor întocmi pentru stabilirea:– debitelor maxime cu probabilitățile anuale de depășire impuse de clasa de importanță a canalului sau digului precum și a nivelurilor corespunzătoare; … – vitezelor curenților de apă și a tuturor caracteristicilor necesare pentru calculele de afuiere; … – debitelor și nivelurilor corespunzătoare pentru alte scenarii de solicitare a canalului sau digului; … – pantele suprafeței libere a apei și vitezele corespunzătoare debitelor caracteristice în canal, respectiv în albia majoră delimitată de dig; … – nivelul probabil de formare a podului de gheață și posibilitatea formării fenomenului de "zăpor" în zona respectivă; … – altor parametri hidrologici necesari pentru dimensionarea lucrărilor proiectate. … Studiile hidrologice trebuie să corespundă situației actualizate din amplasamentul lucrărilor care se proiectează, deci trebuie să fie de dată cât mai recentă și să fie în regim natural sau amenajat, în funcție de situația reală din teren.Studiile hidrologice se pot elabora de instituții publice sau private atestate pentru această activitate conform prevederilor legale în vigoare. … 1.1.5.studii hidraulice pe modele fizice sau matematice, în cazul în care nu se poate aprecia suficient de corect hidraulica cursului de apă respectiv. …  … 1.2.Stabilirea zonelor care urmează să fie amenajate cu lucrări de protejare și consolidare de taluz1.2.1.În cazul canalelor de transport al apei, considerente funcționale sau tehnico-economice hotărăsc dacă este necesară o căptușire a canalului pentru reducerea pierderilor prin infiltrații și creșterea vitezei de transport sau dacă se poate renunța la căptușirea acestuia. Un exemplu de renunțare la căptușire îl constituie canalele de evacuare, din zona dig-mal, a apelor provenite din desecarea unor incinte îndiguite, cu condiția ca fundul acestor canale să fie sub nivelurile minime ale emisarului din perioadele de funcționare a desecării. … 1.2.2.În cazul digurilor, consolidarea taluzurilor se poate face local, în zonele de expunere maximă.De regulă, taluzurile digurilor nu se protejează decât prin înierbare, completată cu măsuri vegetative în zona dig-mal.Mai frecvent trebuie consolidate porțiunile lipsite de protecție vegetală din zona digmal, cele distanțate la mai puțin de 65 m de albia Dunării sau sub 30 m în cazul cursurilor de apă interioare importante. … 1.2.3.În cazul digurilor, tronsonul consolidat se va extinde atât în amonte cât și în aval, în raport cu zona posibil a fi afectată, pe o lungime care se apreciază pentru fiecare caz în parte. Spre exemplu, în cazul digurilor de protecție la inundații de la Dunăre, extinderea se recomandă a fi de minim 25 m, atât în amonte cât și în aval.De asemenea, se vor consolida în mod special zonele de schimbare de direcție sau coturile digurilor, care pot fi foarte solicitate în timpul apelor mari, zonele în care, de regulă, se pot forma zăpoare (baraje din sloiuri de gheață) sau zonele în care digul este udat la nivelurile de îngheț. … 1.2.4.În cazul traversărilor de diguri cu conducte sau canale, se vor lua măsuri speciale, conform reglementărilor specifice în vigoare. … 1.2.5.Un caz deosebit îl constituie remedierea urgentă a unor avarii grave apărute în urma unor accidente sau a unor fenomene naturale excepționale (viituri, ploi torențiale, cutremure etc).În aceste cazuri se începe prin realizarea, în regim de urgență, a unor lucrări provizorii de remediere pentru asigurarea temporară a siguranței lucrării, urmând ca, după retragerea apelor în albia minoră, să se stabilească zona care trebuie consolidată. …  …  … 2.Principiile de bază ale proiectării protecțiilor și consolidărilor taluzurilorDeși în literatura de specialitate există o foarte mare varietate de moduri de alcătuire a acestor lucrări și o mare varietate de materiale care intră în alcătuirea acestora, pentru fiecare caz în parte trebuie să se respecte, în mod obligatoriu, câteva reguli de bază la stabilirea soluției constructive. Câteva dintre aceste reguli sunt descrise în continuare.2.1.Asigurarea stabilității lucrăriiAsigurarea stabilității lucrării este principiu fundamental al oricărei construcții și se verifică prin calcul, conform normelor tehnice în vigoare. Concepută și destinată pentru asigurarea stabilității taluzurilor (malurilor), o lucrare de acest gen nu își poate îndeplini rolul dacă stabilitatea ei poate fi afectată de curentul apei, mișcarea plutitorilor sau sloiurilor, desprinderea plutitorilor sau sloiurilor de mal după ce au prins în masa lor și elemente ale lucrării. Acest ultim pericol apare în special în cazul lucrărilor de protecție cu bolovani și piatră brută, fără liant.Instabilitatea poate apărea și prin depășirea capacității portante a terenului, urmare a încărcărilor statice și dinamice transmise de construcție, inclusiv în cazul solicitărilor seismice.În cazul taluzurilor abrupte, cu înclinări mai mari decât înclinarea la care lucrarea de protejare sau consolidare este stabilă numai prin frecarea cu pământul (stratul suport), se impune ca, prin concepție, să se prevadă măsuri suplimentare de fixare a lucrării. Acestea constau în ancorarea lucrării prin diverse mijloace în terenul stabil și/sau prin reducerea, prin lucrări de terasamente (excavare, de exemplu), a pantei taluzului. O altă metodă de asigurare a stabilității lucrării este prevederea la partea inferioară a protecției sau consolidării, a unor masive de rezemare capabile să contribuie la sprijinirea întregii lucrări.Pentru evitarea apariției unor eroziuni în spatele lucrării trebuie luate măsuri de protecție împotriva apelor de șiroire, în zona superioară a taluzului, atunci când această zonă nu este acoperită de lucrare. De regulă, aceste măsuri constau în protecție vegetală (înierbare), sau continuarea lucrării de protecție de taluz și pe coronament cu minimum 50 cm, dar într-un sistem mai ușor cum ar fi: dale de beton, pereu de piatră spartă de 10 – 15 cm grosime pe un strat drenant de 5 – 10 cm etc.Apariția eroziunilor în spatele lucrării poate avea drept cauză exfiltrațiile apei subterane prin taluz, însoțite de antrenarea particulelor de pământ în zonele de izvorâre. Fenomenul apare când nivelul apelor subterane este superior nivelului din cursul de apă. Posibilitatea apariției unui astfel de pericol impune ca întreaga îmbrăcăminte de protecție să fie așezată pe un strat filtrant dimensionat corespunzător prin care se asigură descărcarea apei exfiltrate în cursul de apă (rosturi neetanșate, barbacane etc.), iar în cazul pereurilor etanșe, trebuie asigurată drenarea apelor și evacuarea acestora. … 2.2.Păstrarea geometriei taluzuluiSe recomandă păstrarea cât mai mult posibil a geometriei taluzului respectiv în zonă, atât în plan orizontal cât și în plan vertical.Orice modificare a traseului albiei atrage după sine și posibile modificări ale regimului hidraulic al cursului de apă, cu consecințe imprevizibile uneori, putând genera probleme de instabilitate a malurilor și taluzurilor în aval.Abaterile de la acest principiu sunt admisibile numai în cazuri deosebite și numai pe baza unui studiu hidraulic. … 2.3.Fixarea în teren stabil a extremităților lucrăriiSe recomandă fixarea în teren stabil a extremităților lucrării (amonte, aval, bază). Această recomandare este valabilă și în cazul racordării la lucrări existente.Fixarea în teren stabil a extremităților lucrării este necesară pentru a preveni eventualele eroziuni în aceste zone ca și avansarea acestora prin spatele lucrării, cu posibilitatea distrugerea acesteia.Capătul amonte trebuie fixat în teren într-o zonă care, în etapa respectivă, prezintă stabilitate și din punct de vedere erozional.În capătul aval, din cauza trecerii de la o rugozitate mai mare, în zona lucrării de protecție și consolidare, la una mult mai redusă pe taluzul natural din pământ, se produce o creștere locală a vitezelor, cu o turbulență mai accentuată. Aceasta conduce la o eroziune locală care poate ajunge la dimensiuni suficient de mari pentru a periclita stabilitatea lucrării.Fixarea se realizează prin pinteni din anrocamente, bolovani sau dale de beton așezate vertical și care să pătrundă în teren mai profund decât se apreciază că poate avansa eroziunea. În cazul digurilor, acești pinteni nu trebuie să pericliteze etanșeitatea acestora.Baza lucrării trebuie protejată împotriva fenomenelor de subspălare, prin fundare la adâncime suficientă sau prin alte soluții (de exemplu cu piloți scurți). … 2.4.EtapizareaAcolo unde este cazul se recomandă etapizarea pentru realizarea unor lucrări care necesită resurse importante, atât materiale cât și umane sau financiare.Etapizarea execuției lucrării se impune, în general, în cazul cursurilor de apă cu debite importante și cu o morfologie complexă.Etapizarea constă în adoptarea, într-o primă etapă, a unor soluții care să rezolve ipotezele cu gradul de probabilitate cel mai ridicat urmând ca, ulterior, lucrările să se extindă sau să fie completate până la soluția finală. Lucrările de extindere se vor concepe numai după confirmarea eficienței lucrărilor din prima etapă precum și a evaluării influențelor pe care acestea le au asupra regimului general de scurgere.Se subliniază, în mod deosebit, necesitatea înlăturării cauzelor provocatoare de acțiuni distructive ale apei. … 2.5.Neafectarea stării naturale a unui taluz stabilÎn măsura în care este posibil, se recomandă neafectarea stării naturale a unui taluz stabil în momentul executării lucrării, mai ales când lucrarea are caracter preventiv.Respectarea acestui principiu se asigură prin realizarea protecției și consolidării unui taluz stabil fără a se executa alte excavații, nici pe taluz, nici în imediata apropiere a piciorului acestuia, în afara decapării stratului vegetal.Săpăturile necesare pentru fixarea lucrării de protecție și consolidare în teren stabil se vor executa taluzat, la suficientă distanță de piciorul taluzului stabil și fără supraîncărcarea terenului în apropierea săpăturii. Săpăturile mecanice se vor executa cu utilaje de greutate redusă și amplasate cât mai departe de conturul săpăturii.Aceste măsuri preventive se impun pentru a evita formarea unor suprafețe de alunecare în masivul de pământ.Se atrage atenția că, indiferent de tipul de lucrare de protecție și consolidare, cu excepția betonului turnat monolit și fără cofraje, aceasta nu asigură o suprafață continuă de rezemare a masivului și nici stabilă din cauza eventualelor deformații pe care le poate suferi. … 2.6.Protecția și conservarea mediuluiPrin proiectare se vor prevedea măsuri și recomandări pentru protecția mediului, adresate atât executantului cât și beneficiarului lucrării.Dintre recomandări se pot aminti:– readucerea terenului înconjurător lucrării, afectat de procesele tehnologice de realizare a acesteia, la o stare cât mai apropiată de cea anterioară execuției lucrării, prin evacuarea deșeurilor, nivelare și refacerea stratului vegetal etc.; … – îndepărtarea pământului contaminat cu diferite materiale poluante (produse petroliere, chimice, diverse alte deșeuri etc.); … – utilizarea, atât la realizarea lucrării, cât și pentru lucrări de întreținere și reparații, numai a materialelor care nu produc poluarea mediului. Dintre materialele potențial poluante se menționează fosfații, unele cenuși de termocentrală și chiar produse de carieră sau balastieră, fosfogips, fibre minerale etc. … Se atrage atenția că lucrările care fac obiectul prezentului ghid trebuie să se conformeze reglementărilor din domeniul protecției mediului. …  … 3.Factorii de bază în alegerea schemei constructive de protejare și consolidareLucrările de protejare și consolidare a taluzelor se referă la lucrări noi sau lucrări existente la care se realizează ranforsarea secțiunii albiei și a taluzurilor udate pentru asigurarea stabilității și rezistenței.Dintre factorii de bază în alegerea schemei constructive se specifică:3.1.stabilirea cauzelor generatoare ale fenomenelor de degradare precum și localizarea și posibila evoluție a acestora; … 3.2.stabilirea soluției constructive este prima etapă a proiectării unei lucrări de protejare și consolidare a unui taluz;Trebuie identificate posibilitățile de execuție din punct de vedere al acceselor și al surselor de materiale.De asemenea, trebuie estimate toate acțiunile distructive care pot să apară în exploatarea construcției. … 3.3.La proiectarea lucrărilor de protejare și consolidare concepute preventiv, precum și a lucrărilor de protejare și consolidare a unui taluz deteriorat, fie de acțiunea apei, fie din alte cauze (viitură excepțională, instabilități ale albiei etc.) se vor respecta principiile de bază prezentate în cap. 3, iar soluția constructivă se va stabili în funcție de caracteristicile geotehnice și hidrogeologice precum și de o serie de factori locali după cum urmează:3.3.1.– configurația terenului; … 3.3.2.– structura litologică a terenului; … 3.3.3.– tipul solicitării predominante; … 3.3.4.– scopul funcțional pentru care va fi realizată lucrarea; … 3.3.5.– condițiile de execuție cu probabilitatea cea mai mare (sub apă sau la uscat); … 3.3.6.– sortimentele de materiale utilizabile/disponibile în zonă; … 3.3.7.– exigențe urbanistice sau arhitecturale (în cazul executării acestor lucrări în interiorul localităților); … 3.3.8.– caracterul definitiv sau provizoriu al lucrărilor; … 3.3.9.– posibilitatea formării unui pod de gheață sau baraj de sloiuri (zăpor) care poate acționa asupra taluzului; … 3.3.10.– conservarea sau îmbunătățirea stării mediului. … În continuare se prezintă modul în care factorii de mai sus pot influența soluția de apărare/protecție și consolidare:3.3.1.Prin lucrările de protejare și consolidare se recomandă să nu se aducă modificări semnificative în configurația terenului, pentru ca noua lucrare să aibă, pe cât posibil, un caracter pasiv față de hidraulica cursului de apă.Pentru aceasta, soluția adoptată trebuie să fie astfel concepută încât să-și păstreze forma generală cât mai constantă în lungul lucrării, deși în diferite secțiuni transversale unele elemente pot avea dimensiuni diferite (în special pe verticală). Important este ca suprafața exterioară a lucrării să fie cât mai uniformă, înscriindu-se în planul general al taluzului. … 3.3.2.Structura litologică a terenului în care este executat taluzul impune prevederea unor măsuri specifice pentru asigurarea stabilității generale a întregii lucrări. În funcție de caracteristicile relevate de Studiul hidrogeologic vor fi stabilite următoarele elemente: viteza critică de antrenare a particulelor de pământ, regimul subpresiunilor pe talpa unor lucrări impermeabile sau evoluția posibilă a presiunilor interstițiale în terenurile studiate.În cazul terenurilor alcătuite din pământuri având comportament mecanic influențat de prezența apei, respectiv pământuri sensibile la umezire (PSU) și pământuri cu umflări și contracții mari (PUCM), soluțiile se vor alege și dimensiona în concordanță cu prevederile din normele tehnice specifice, respectiv reglementarea tehnică Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125-2010 și reglementarea tehnică Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ NP 126-2010. … 3.3.3.Tipul solicitării predominante impune alegerea tipului de îmbrăcăminte de protecție care trebuie adoptat. În cazul când nivelul apei are variații importante însoțite de modificări ale direcției curentului este posibil ca valoarea, direcția sau tipul solicitării să difere de la un nivel la altul. În acest caz, protecția se va face pentru fiecare soluție, alegând însă o soluție unică acoperitoare pentru toate cazurile sau, în cazul variațiilor mari de nivel, dimensionând protecția pentru fiecare nivel. … 3.3.4.Scopul funcțional al lucrării determină necesitatea unor elemente constitutive precum sisteme filtrante, drenante, de etanșare, pereți/grinzi de beton pentru deferlarea valurilor etc. … 3.3.5.Condițiile de realizare a lucrării trebuie apreciate din următoarele puncte de vedere:a.condițiile de acces în amplasament a utilajelor de execuție și transport al materialelor pot limita greutatea unor elemente de construcție până la valori care să permită transportul sau manevrarea manuală a acestora în amplasament; … b.posibilitatea depozitării elementelor de construcție grele în raza de acțiune a utilajului de execuție; … c.în cazul în care o parte din lucrări se vor executa sub nivelul apei, structura acestora poate diferi de a celor care se pot executa la uscat. Este recomandabil ca lucrările să se execute în condițiile de niveluri scăzute (sub nivelul mediu, nivelul corespunzător debitului Q_50%);În cazul canalelor în funcțiune se va studia și posibilitatea întreruperii temporare a funcționării sau în unele cazuri chiar variante provizorii de ocolire (by-pass).Alegerea se va face pe criterii tehnico-economice, ținând seama în mod obligatoriu și de gradul de siguranță oferit de fiecare variantă. … d.în cazul în care lucrările trebuie realizate în mod obligatoriu în timpul sezonului rece, se vor reduce la minim lucrările de betoane turnate pe loc în favoarea prefabricatelor, a pietrei și a bolovanilor, pentru a reduce costurile asociate execuției. Altfel, se pot utiliza aditivi specifici betonării pe timp friguros, care vor permite realizarea lucrărilor la temperaturi scăzute, dar vor crește costurile. …  … 3.3.6.Disponibilitățile locale de aprovizionare cu materiale utilizabile pentru executarea lucrărilor de protecție și consolidare trebuie luate în calculul eficienței economice, fără a avea totuși un rol determinant în alegerea soluției constructive.Exemple de materiale care pot fi aprovizionate pe plan local sunt: nuielele pentru fascine, lemnul pentru pari și țăruși, produsele de carieră și balastieră, bolovanii de râu etc.În cazul prezenței în apropiere a unui poligon pentru elemente de beton prefabricate, acesta se va folosi doar dacă poligonul respectiv beneficiază de serviciile unui laborator atestat pentru controlul calității betoanelor. … 3.3.7.În cazul în care lucrarea de protejare și consolidare se execută într-o localitate, se va urmări încadrarea ei în planul urbanistic zonal și se va încerca identificarea unei/unor eventuale folosințe conexe (agrement, alimentare cu apă, canalizare etc). … 3.3.8.Caracterul definitiv sau provizoriu este hotărâtor în stabilirea soluției constructive a lucrării.Lucrarea definitivă se stabilește pe criterii de optim tehnico-economic și se realizează în general în condițiile de execuție cele mai bune.Lucrările provizorii sunt impuse de regulă de limitarea unor degradări și pentru păstrarea funcționalității obiectivului respectiv (canal sau dig) pe o perioadă de timp limitată. În aceste cazuri, soluțiile se stabilesc în linii mari chiar la fața locului (în condiții de urgență), folosind materialele cel mai ușor de procurat și cu modalități de execuție simple, rapide sau chiar improvizate.Lucrările provizorii de protejare și consolidare se vor alcătui cu respectarea principiilor prezentate în cap. 2 pentru a permite încadrarea lor ulterioară în lucrările definitive. … 3.3.9.Podul de gheață reprezintă un potențial pericol mai ales pentru lucrările de protejare și consolidare din piatră brută sau bolovani fără utilizarea de mortar de ciment sau alți aditivi. În zona de contact a podului de gheață cu malul, gheața prinde în masa sa și elementele apărării sau consolidării care, odată cu deplasarea podului, sunt smulse de pe poziție și transportate pe canal. Desprinderea podului de mal se poate produce în perioada de dezgheț, când curentul este relativ puternic, dar mai ales prin creșterea rapidă a debitului transportat pe sub podul de gheață, producând umflarea și ridicarea acestuia sau numai a sloiurilor de lângă taluz.Pentru a evita aceste efecte, în zona nivelurilor de formare a podului de gheață se recomandă ca straturile superioare ale protecției să fie relativ netede, cu elemente componente legate cu mortar de ciment sau bituminos. Prin rostuire, se evită ca gheața să se extindă și pe elementele componente ale protecției, iar rezistența la smulgere a acestora devine mai mare.Un alt pericol pe care îl reprezintă podul de gheață este presiunea pe care o exercită asupra lucrării de protecție și consolidare, presiune care, chiar la deschideri relativ reduse, poate atinge valori considerabile. … 3.3.10.La stabilirea soluției constructive precum și la alegerea materialelor puse în operă se va avea în vedere nu numai conservarea stării mediului la data respectivă ci și, pe cât posibil, o îmbunătățire a acesteia.a.în cazul în care există diferențe de calitate importante între apa transportată pe canalul respectiv și apa freatică, se impune separarea acestora prin adoptarea unei căptușiri etanșe a canalului; … b.în cazul canalelor în care s-a format sau urmează a se forma o faună și floră subacvatice se va evita utilizarea materialelor care pot produce o poluare a apei incompatibilă cu existența acestor ecosisteme. Aceeași recomandare este valabilă și pentru taluzurile digurilor care sunt sub apă în perioadele de reproducere a ihtiofaunei. …  …  …  … 4.Alcătuirea constructivă a protecțiilor sau consolidărilorÎn alcătuirea unei protecții sau consolidări de taluz se deosebesc mai multe părți constructive, fiecare având un rol bine determinat și fiind alcătuită din materiale diferite. În acest capitol se va prezenta în general rolul și structura acestor elemente, poziționarea lor în lucrare fiind prezentată în capitolul următor.În acest sens se deosebesc:4.1.Stratul drenant/filtrant, care se aplică, de obicei, pe toată suprafața protecției sau consolidării. Acest strat are rolul de a împiedica sufozia pământului din care este alcătuit taluzul respectiv sau antrenarea acestuia de către apele izvorâte din taluz.Stratul drenant/filtrant poate fi alcătuit din straturi succesive de nisip, pietriș, balast, materiale geosintetice etc. … 4.2.Stratul suport al îmbrăcăminții sau al elementelor de sprijin ale protecției sau consolidării are rolul de a transmite terenului, printr-o distribuție cât mai uniformă, încărcările provenite din construcția de apărare. Acest strat împiedică, de exemplu, pătrunderea pietrei brute sau bolovanilor din îmbrăcăminte sau pinten, în pământurile mâloase sau de consistență scăzută și asigură stabilitatea.Pentru zonele de taluz aflate sub nivelurile minime permanente acest strat se realizează din:– rogojini de fascine lestate cu piatră spartă sau bolovani; … – saltele de fascine lestate cu piatră spartă sau bolovani; … – saltele de geotextil multistrat armat și lestat cu balast sau piatră spartă; … – geogrile lestate cu piatră spartă sau balast grosier; … – saltele geosintetice umplute cu beton. … Pentru zonele de taluz care se pot executa la uscat, rolul acestui strat poate fi preluat și de stratul filtrant/drenant, realizat din produse de balastieră, mai ales în cazul pereurilor de protecție. … 4.3.Elementele de susținere, care au rolul de sprijinire a protecției de pe taluz și uneori de asigurare a stabilității întregului taluz, sunt realizate sub formă de prismuri de anrocamente, cu baza sub nivelul de etiaj și cota superioară peste nivelurile medii. Se mai execută din elemente prefabricate de beton simplu sau armat și chiar din beton turnat sub apă, când se poate realiza o incintă cvasi-închisă. O altă metodă de utilizare a betonului este stivuirea unor saci țesuți, umpluți la uscat cu agregate și ciment (cu dozaj de ciment mărit cu 15%) umezirea făcându-se prin scufundare. Soluția are avantajul că se așează foarte bine pe patul-suport care, de regulă, are neuniformități.Stabilitatea protecției se mai poate asigura și prin ancoraje de diferite tipuri fixate pe coronamentul taluzului sau în masivul de pământ din spatele lucrării. … 4.4.Îmbrăcămintea sau stratul protector al taluzului, cu rolul de protecție împotriva eroziunilor provocate de curenții de apă, de valuri, plutitori sau gheață, este alcătuită, în general, din pereuri rostuite sau nerostuite din piatră brută, bolovani de râu, dale prefabricate din beton sau beton turnat monolit.Pentru o bună așezare a elementelor componente este necesară așternerea unui strat din produse de balastieră sau carieră, dacă în alcătuirea constructivă nu s-au prevăzut straturi drenante sau lest pentru geotextil sau geogrile.Dalele prefabricate din beton impun, de regulă, ca rezemarea lor pe prismul de anrocamente de la bază să se facă prin intermediul unui pinten de beton. Acest pinten se mai impune și la racordarea între pereul de pe taluz cu cel de pe fundul canalelor când grosimea protecției și înălțimea taluzului sunt mari, iar panta este mare. … 4.5.Lucrările de descărcare a subpresiunii sau presiunilor interstițialeÎn cazul când diferența între nivelul minim (fundul canalului) și nivelul apei subterane este mare, iar preluarea subpresiunii sau presiunilor interstițiale printr-un spor de greutate al pereului este neeconomică, se recomandă măsuri speciale. Printre acestea se menționează:– perforarea dalelor de beton și/sau reducerea sau eliminarea rosturilor pereului; se va asigura stratul filtrant/drenant sub dalele pereului; … – realizarea unor drenuri în lungul canalului, amplasate sub pereu la piciorul taluzului, cu posibilități de descărcare în canal, amplasate la distanțe de 20 – 40 m. …  … 4.6.Înierbarea4.6.1.Cea mai răspândită protecție a taluzurilor de dig este înierbarea, care se poate realiza în următoarele moduri:– acoperirea cu brazde de iarbă a taluzului; … – acoperirea taluzului cu un strat de pământ vegetal care se însămânțează cu iarbă de diferite sortimente cu perioade de vegetație diferite; … – acoperirea taluzului cu saltele biodegradabile, geotextile sau georețele preînsămânțate; … – amplasarea pe taluz de geogrile sau geocelule peste care se așterne pământ vegetal. …  … 4.6.2.Însămânțarea pământului vegetal se face cu diferite soiuri de ierburi perene în funcție de zona climatică în care este situată lucrarea. … 4.6.3.La înierbarea unui taluz se vor folosi mai multe soiuri de iarbă cu perioade vegetative diferite, în funcție de condițiile climatice și de teren ale zonei în care este localizată construcția. …  … 4.7.Perdelele forestiere de protecție a digurilorÎn general, protecția taluzurilor digurilor nu pune probleme deosebite. Prevederea unor protecții speciale este rară și numai în cazuri deosebite.Evitarea acestor lucrări se realizează mai ales prin plantații forestiere sau de arbuști în lunca inundabilă (zona dig-mal), realizate de administratorul acestor zone, conform prevederilor legale.Prezența acestei vegetații mărește rugozitatea suprafeței inundabile, reducând considerabil atât viteza apei cât și amplitudinea valurilor. …  … 5.Scheme de alcătuire constructivă a lucrărilor de protejare și consolidare a taluzurilor5.1.Elemente componente ale lucrărilor5.1.1.Rogojinile și saltelele de fascine de diferite grosimi sunt utilizate în funcție de adâncimea și forța curentului de apă.5.1.1.1.Fascinele sunt suluri de nuiele, elastice, cu diametrul maxim de 2,5 – 3 cm, legate cu sârmă moale de oțel, și au diametrul de 15, 20 sau 30 cm. … 5.1.1.2.Rogojinile sunt alcătuite dintr-un singur strat de fascine cu diametrul maxim de 20 sau 30 cm, legate între ele cu sârmă moale. … 5.1.1.3.Saltelele au grosimi curente de 45 cm, 60 cm, 75 cm sau 100 cm și sunt alcătuite din mai multe straturi de fascine cu diametrul de 15 și 20 cm, așezate joantiv sau la distanță de 1,00 m după cum urmează:a.saltelele de 45 cm au un prim strat inferior din fascine distanțate la 1,00 m așezate în lungul malului. Peste acest strat, urmează un strat de fascine așezate joantiv perpendicular pe primul strat. Ultimul strat, superior, este alcătuit identic cu cel inferior, iar spațiile dintre fascine se umplu cu piatră sau bolovani atât ca element de lestare cât și ca element de rezistență la eroziunea apei (fig. I.1).
Figura I.1. Saltea de fascine cu grosime de 45 cm– lestată cu 0,145 mc de piatră de carieră sau bolovani de râu; stratul 2 – suluri joantive …  … b.saltelele de 60 cm au stratul inferior format din fascine distanțate la 1,00 m așezate în lungul malului, după care urmează două straturi de fascine așezate joantiv, fiecare strat perpendicular pe stratul inferior. Ultimul strat, superior, este alcătuit din fascine așezate la 1,00 m distanță (perpendicular pe direcția de curgere a apei), între care se dispune o umplutură de piatră sau bolovani (fig. I.2).
Figura I.2. Saltea de fascine cu grosime de 60 cm– lestată cu 0,145 mc de piatră de carieră sau bolovani de râu; straturile 2 și 3 – suluri joantive …  … c.saltelele de 75 cm sunt alcătuite, în primele patru straturi, identic cu cele de 60 cm, iar ultimul strat formează cu cel precedent un caroiaj cu latura de 1,00 m, care se umple cu piatră (fig. I.3).
Figura I.3. Saltea de fascine cu grosime de 75 cm– lestată cu 0,160 mc de piatră de carieră sau bolovani de râu; straturile 2 și 3 – suluri joantive …  … d.saltelele de 100 cm sunt formate din două caroiaje (la partea inferioară și cea superioară) alcătuite din fascine de 15 cm așezate distanțat la 1,00 m, iar între ele două straturi de fascine de 20 cm grosime așezate joantiv. Caroiajul superior se umple cu piatră atât pentru lestare cât și ca element de rezistență la eroziune (fig. I.4).
Figura I.4. Saltea de fascine cu grosime de 100 cm– lestată cu 0,195 mc de piatră de carieră sau bolovani de râu; straturile 3 și 4 – suluri joantive …  …  … 5.1.1.4.În utilizarea saltelelor de fascine este absolut obligatoriu ca acestea să fie poziționate în structura de ansamblu a lucrării, astfel încât, în mod permanent, să se afle sub apă. În caz contrar, variația de umiditate produce o accelerare a putrezirii lemnului, durabilitatea fascinelor scăzând până la maximum 1-2 ani. … 5.1.1.5.Saltelele de fascine se pot realiza fie direct pe poziția destinată (pe uscat sau în zonele cu adâncimi reduse ale apei), fie pe mal, pe un plan înclinat confecționat din lemn.În cazul execuției pe mal, saltelele se pot realiza în suprafețe de până la cca. 1500 mp, lansate la apă pe măsura executării în avalul amplasamentului și aduse prin remorcare contra curentului pe poziția finală, unde se scufundă prin lestare. … 5.1.1.6.Datorită volumului mare de material și forță de muncă înglobate în saltelele și rogojinile de fascine, se recomandă utilizarea numai pentru lucrări de mică extindere. …  … 5.1.2.Saltele din materiale geosintetice5.1.2.1.Saltelele din materiale geosintetice pot, în alcătuire corespunzătoare, să înlocuiască saltelele din fascine cu rezultate cel puțin similare, însă cu eforturi materiale și umane mai reduse. O saltea formată din mai multe straturi de geotextil și cu ranforsarea respectivă nu depășește 15-25 cm grosime (inclusiv piatră) și poate înlocui o saltea de fascine de 1,00 m.Acest tip de saltele este alcătuit conform prevederilor proiectului sau se furnizează de către producător.Reducerea acestei grosimi poate constitui de multe ori un mare avantaj când trebuie respectată o anumită cotă a fundului canalului respectiv, sau când prezența saltelei de fascine poate influența negativ scurgerea. … 5.1.2.2.Datorită grosimii lor reduse, geotextilele pot fi deteriorate la contactul cu materialele clasice, în special piatra în faza de punere în operă. Experiența a arătat că o execuție atentă și corectă poate elimina acest incovenient, având în vedere și rezistența la poansonare a geotextilelor. … 5.1.2.3.Saltelele din materiale geosintetice trebuie utilizate în așa fel încât să nu fie expuse durate îndelungate la soare, unele dintre ele fiind sensibile la acțiunea razelor ultraviolete. … 5.1.2.4.În principiu, saltelele din geocompozite sunt alcătuite din două sau mai multe straturi din material geotextil, în funcție de rolul pe care îl au de îndeplinit în ansamblul lucrării (fig. I.5) și de solicitările pe care urmează să le suporte.
Figura I.5. Saltea din geotextil pe plasă metalică sau geogrilă (geocompozit)a.în cazul în care salteaua are rolul numai de suport pentru piatra sau dalele îmbrăcăminții sau pentru anrocamente, în vederea împiedicării scufundării acestora într-un pat foarte moale (mâlos), în general, sunt suficiente două straturi de geotextil între care se prevede un strat de rezistență alcătuit dintr-o plasă sudată de oțel beton, rabiț, plasă metalică împletită sau geogrilă;Alegerea materialului de rezistență depinde de dimensiunile pietrei puse în operă care, prin aruncare, nu trebuie să străpungă salteaua.Diminuarea acestui inconvenient se poate face prin scufundarea saltelei sub apă, lestată cu strat de balast sau piatră spartă măruntă, de 15 cm grosime. … b.în cazul în care salteaua are și rol drenant/filtrant, atunci se vor utiliza mai multe straturi de geotextil de porozități diferite, conform prevederilor Cap. 6, pct. 6.3.5.e; … c.atunci când îmbrăcămintea are și scopul de etanșare a canalului, în componența saltelei se va include o geomembrană. Aceasta va trebui protejată contra șocurilor cu un alt strat de geotextil și un strat de balast mărunt sau nisip, cu grosimea de 15-20 cm.Dacă în spatele saltelei (în pământ) pot crește presiunile interstițiale, se vor lua măsuri de descărcare a acestora prin drenuri și clapeți descărcători. …  … 5.1.2.5.Utilizarea materialelor geosintetice se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor și normativelor tehnice în vigoare. …  … 5.1.3.Saltele geosintetice umplute cu beton5.1.3.1.Saltelele geosintetice umplute cu beton sunt alcătuite din două straturi de țesătură din poliester legate din loc în loc cu fire de poliamidă sau prin sudură, formând câmpuri de dimensiuni variind între 50 cm până la 2,0 m. Între cele două țesături, câmpurile se umplu cu beton pompat, dobândind aspectul unui câmp de dale. … 5.1.3.2.Aceste saltele sunt fabricate sub formă de fâșii de 4,0-6,0 m lățime și lungimi peste 50 m, furnizate rulate în suluri. … 5.1.3.3.Pentru înnădire, fâșiile se pot coase sau lipi prin sudură sau adeziv/benzi adezive. … 5.1.3.4.Pentru prevederea în proiecte a acestui tip de saltele, proiectantul are sarcina de a verifica existența agrementelor tehnice eliberate de autoritățile competente. … 5.1.3.5.În funcție de destinația saltelei, aceasta poate fi permeabilă (de regulă) sau impermeabilă, când este prevăzută și cu o geomembrană. … 5.1.3.6.Utilizarea acestui material se va face numai în strictă conformitate cu prevederile agrementelor tehnice precum și cu instrucțiunile de utilizare, manevrare și depozitare elaborate de furnizor.În figura I.6 sunt prezentate câteva tipuri de astfel de saltele din geosintetice.
Figura I.6. Saltele geosintetice umplute cu beton
1, 2, 3 – tipuri de saltele geosintetice umplute cu beton. …  … 5.1.4.Gabioane5.1.4.1.Gabioanele sunt cutii alcătuite din diferite împletituri metalice sau geogrile ranforsate cu elemente metalice (oțel beton, profile metalice) și umplute cu piatră brută sau bolovani (fig. I.7). … 5.1.4.2.În funcție de configurația terenului pe care se așează, gabioanele au dimensiuni și forme diverse. … 5.1.4.3.Gabioanele (cutiile) se confecționează direct în poziția necesară sau pe mal la uscat, fiind apoi poziționate cu mijloace mecanizate adecvate. … 5.1.4.4.În cazul în care gabioanele se suprapun sau suportă încărcări mari, pentru a le asigura rigiditatea necesară, ele se vor acoperi cu capace alcătuite tot din împletitură cu ramă și rigidizări transversale. … 5.1.4.5.Acoperirea cu capace mai poate fi utilizată și când dimensiunile pietrelor sunt mai mici decât cele necesare pentru a nu fi antrenate de curentul de apă. În aceste condiții este necesar ca ochiurile împletiturii să fie mai mici decât d_30-d_40 în funcție de forma bucăților de piatră, rotunjită respectiv colțuroasă.
Figura I.7. Gabioane din plasă metalică sau geogrile
montate pe o structură din profile laminate …  … 5.1.5.Cleionajele – sunt alcătuite din împletituri de nuiele pe țăruși de lemn, formând caroiaje care se umplu cu piatră sau pământ înierbat. Sunt destinate, în general, unor lucrări cu caracter temporar sau acolo unde curentul apei are viteze suficient de mici încât umplutura să reziste după degradarea nuielelor și parilor. Utilizarea geogrilelor în locul împletiturilor de nuiele face ca acest tip de lucrări să fie utilizat și ca soluții permanente.La piciorul taluzului se recomandă, ca element de sprijin, realizarea unui pinten din anrocamente, beton ciclopian sau zid de sprijin (fig. I.8).
Figura I.8. Cleionaje … 5.1.6.Caroiajele din elemente prefabricate din beton5.1.6.1.Reprezintă un tip de îmbrăcăminte mult mai rezistentă atât la viteza de antrenare a curentului cât și în timp, comparativ cu varianta cleionajelor din nuiele. … 5.1.6.2.Îmbrăcămintea este alcătuită din elemente liniare prefabricate din beton, așezate pe două direcții perpendiculare între ele și care fac un unghi de 45░ cu linia de cea mai mare pantă a taluzului. … 5.1.6.3.Elementele prefabricate trebuie să fie, pe cât posibil, ușor de asamblat, cu legături suficient de sigure. În dimensionarea lor se va ține seama, în special, de solicitările la care sunt supuse în timpul manipulării și transportării lor. Se recomandă a fi prevăzute constructiv cu cel puțin două bare de oțel beton și patru etrieri de 0 6 mm/10 cm (OB 37) la capete. … 5.1.6.4.La partea inferioară a îmbrăcăminții, elementele prefabricate se vor sprijini pe un pinten de beton fixat în pământ sau pe un prism de anrocamente (fig. I.9).
Figura I.9. Caroiaj din elemente din beton prefabricat clasa C12/15
a – vedere în plan; b – exemplu dimensiuni element prefabricat; c – vedere axonometrică element prefabricat …  …  … 5.2.Consolidarea și protecția digurilor5.2.1.În afara factorilor enumerați în capitolul 3, la proiectarea protecțiilor sau consolidărilor de taluzuri în cazul digurilor trebuie să se mai țină seama și de următoarele aspecte:5.2.1.1.În funcție de distanța dig-mal, albie minoră și de existenta sau proiectata consolidare a malului albiei minore, consolidarea taluzului de dig se va lega sau nu de aceasta. … 5.2.1.2.În cazul când distanța menționată este între 10,0 m și 50,0 m (la Dunăre) și între 5,0 și 20,0-30,0 m la cursurile de apă interioare (în funcție de importanța cursului de apă respectiv) se recomandă a se analiza oportunitatea legării celor două consolidări cu barete din anrocamente cu secțiuni de minim 50 x 50 cmp amplasate la distanțe cuprinse între 10,0 m și 30,0 m (fig. I.10).
Figura I.10.
1. Pereu rostuit (dale sau piatră brută); 2. Strat drenant din balast; 3. Închiderea
stratului drenant cu un strat din geotextil; 4. Saltea din geocompozite;
5. Prism din anrocamente; 6. Baretă din anrocamente ≥ 50×50 cmp … 5.2.1.3.în cazul când distanța dig-mal este sub valorile minime din aliniatul precedent, se impune de cele mai multe ori legarea consolidărilor celor două taluzuri cu același tip de pereu (consolidare) cu cel din albia minoră. (fig. I.11).
Figura I.11.
1. Pereu rostuit (dale sau piatră brută); 2. Strat drenant din balast;
3. Închiderea stratului drenant cu un strat din geotextil; 4. Saltea
din geocompozite; 5. Prism din anrocamente; 6. Consolidarea
malului albiei minore extinsă și în zona dig-mal; 7. Zona dig-mal. …  … 5.2.3.Amplasarea digurilor în albiile majore face ca baza acestora să fie udată numai în perioada apelor mari. Din această cauză stratul suport nu se va realiza din fascine ci numai din materiale geosintetice (neputrescibile). … 5.2.4.Legarea celor două consolidări (mal – albie minoră și dig) nu trebuie să împiedice retragerea apei din zona dig-mal după coborârea nivelurilor, mai ales din imediata apropiere a amprizei digului. … 5.2.5.Lucrările de consolidare și apărare ale taluzurilor de dig vor fi extinse și pe terenul natural la piciorul digului, cu o îmbrăcăminte asemănătoare celei de pe taluz, însă cu o elasticitate/flexibilitate mai mare. Aceasta pentru a se putea mula pe teren și în cazul unor eroziuni sub îmbrăcăminte. … 5.2.6.Pentru a elimina sau diminua presiunile interstițiale care pot crește după scăderea nivelurilor, se va asigura descărcarea apei freatice prin straturi drenante/filtrante cu posibilitatea evacuării în afara amprizei digului. … 5.2.7.În cazul conductelor care traversează digurile se vor respecta prevederile reglementărilor în vigoare privind lucrările de traversare; soluții constructive posibile sunt exemplificate în fig. I.12 și I.13.
Figura I.12. Subtraversarea digului cu conducte sub presiune
1. Dig de apărare; 2. Supraînălțare dig; 3. Consolidarea taluzului
exterior al digului; 4. Bazin de aspirație consolidat; 5. Conducte
pentru evacuarea apelor din incintă. … 5.2.8.În cazul subtraversării digurilor este obligatoriu ca pe timpul execuției să se asigure continuitatea îndiguirii cu un batardou de pământ de ocolire, dimensionat pentru debite/niveluri corespunzând unei clase de importanță sub cea a digului.
Figura I.13. Subtraversare dig
1. Lărgire locală a digului; 2 și 3. Pereu și strat drenant pe
taluzurile lărgirii digului; 4. Cămin de vane; 5. Conducta subtraversare. … 5.2.9.Lucrările de intervenție urgentă pentru consolidarea unor diguri degradate în timpul unei viituri se vor realiza cu respectarea, cât mai mult posibil, a principiilor prezentate în cap. 2, însă preponderente vor fi disponibilitățile de materiale locale și asigurarea stabilității digului în cel mai scurt timp (fig. I.14; vezi și pct. 3.3.8.).După retragerea apelor mari în albia minoră, refacerea digului constă în reprofilarea taluzului și executarea unor lucrări de apărare în soluții definitive.
Figura I.14. Consolidarea provizorie a taluzurilor erodate
a, b – variante de consolidare. 1. Umplutură din balast; 2. Pereu din
piatră brută; 3. Gabioane umplute cu piatră spartă; 4. Saci țesuți
umpluți cu pământ argilos-nisipos (balast + 20 kg ciment/sac) … 5.2.10.Reprofilarea constă în îndepărtarea pământului înmuiat, săparea unor trepte de înfrățire de 50 cm înălțime și executarea umpluturii cu un grad minim de compactare de 90%, urmată de lucrările de apărare a taluzului. … 5.2.11.Dacă deteriorarea digului a fost cauzată de un incident/accident și nu de acțiunea cursului de apă, reprofilarea digului la secțiunea inițială și înierbarea taluzului sunt suficiente. … 5.2.12.Când degradarea digului s-a produs prin erodarea taluzului de către curenții de apă se vor analiza cauzele care au determinat apariția acestui fenomen și se va proceda conform prevederilor din capitolele 2 și 3 în stabilirea soluțiilor de protejare și consolidare. …  … 5.3.Consolidarea și protecția canalelor5.3.1.Pe tronsoanele de canal unde secțiunea acestuia este strict cea utilă (dată de adâncimea în regim static la care se adaugă garda), protecția canalului se face pe întreg perimetrul (fig. I.15).
Figura I.15. Consolidări pe canal
a, b – variante de consolidare. 1. Pinten din beton sau piatră; 2. Pereu
rostuit din dale din beton; 3. Strat filtrant de nisip (geotextil armat, geogrilă);
4. Pereu rostuit din piatră (bolovani) pe un pat din beton proaspăt turnat … 5.3.2.Pe tronsoanele de canal unde coronamentul sau berma intermediară de pe taluz au o cotă cu mai puțin de 1,0 m peste nivelul de gardă, protecția se face, de asemenea, pe întregul perimetru al secțiunii (până la coronament sau bermă). … 5.3.3.În cazul în care coronamentul sau berma sunt cu cel puțin 1,0 m peste nivelul de gardă, protecția taluzurilor se va opri la nivelul de gardă; restul secțiunii, inclusiv berma se vor îmbrăca cu pământ vegetal și se vor înierba. … 5.3.4.Pentru canalele realizate în terenuri cu nivelul apei freatice foarte ridicat și unde nu este posibilă evacuarea apei din săpătură (cazul canalelor de desecare), pentru protecție și consolidare se va adopta o soluție posibil de executat sub apă, alcătuită dintr- o saltea de materiale geocompozite și o protecție din piatră brută. … 5.3.5.În cazul prezenței apei subterane la un nivel superior apei din canal, protecția de taluz poate fi solicitată de presiuni interstițiale ridicate. Pentru atenuarea acestora, sub îmbrăcămintea de protecție a canalului se va prevedea un strat drenant/filtrant, apa putându-se descărca în canal prin rosturile neetanșate ale pereului sau prin barbacane (fig. 1.16).
Figura I.16. Sistemul de drenaj al canalelor pozate parțial în rocă
1. Barbacană; 2. Tuburi de drenaj; 3. Strat drenant; 4. Pietriș 40…70 mm;
5. Pietriș 10…40 mm; 6. Nisip; 7. Strat de egalizare; 8. Pereu din betonÎn cazul pereurilor turnate pe loc având grosimi mari și fără rosturi se va dispune sub acestea un strat de pietriș de cca. 10-15 cm; pe fundul canalului se mai prevăd unul sau două tuburi de drenaj din care apa colectată se va descărca prin dispozitive cu clapeți, amplasate la distanțe de cca. 40 m (fig. I.17).
Figura I.17. Drenaj la piciorul taluzului
a. Debușare; b. Profil transversal; 1. Clapet; 2. Căptușeală din beton;
3. Tuburi de drenaj; 4. Pietriș … 5.3.6.În cazul canalelor ale căror taluzuri nu sunt protejate, protecțiile și consolidările prevăzute în zona construcțiilor hidrotehnice se vor termina cu un pinten de beton simplu de minim 50 cm adâncime sau cu un rând de dale prefabricate așezate pe verticală. …  …  … 6.Calcule de verificare și dimensionare a consolidării taluzurilor6.1.Literatura de specialitate prezintă o multitudine de relații de calcul necesare dimensionării și verificării lucrărilor de consolidare. În cea mai mare parte aceste relații de calcul sunt stabilite pe cale experimentală de diferiți cercetători, apărând mai multe relații de calcul pentru aceeași problemă. … 6.2.În acest ghid s-au adoptat relații de calcul recomandate și de alte norme românești deoarece practica inginerească le-a verificat cu rezultate bune. Această opțiune a mai rezultat și pentru o uniformizare generală a metodologiei de calcul pentru o anumită problemă. Relațiile de calcul prezentate sunt orientative, lăsându-se la latitudinea proiectantului selectarea relațiilor de calcul care să justifice soluțiile de proiectare alese. Pentru creșterea gradului de încredere în rezultatele calculelor de proiectare, se recomandă ca aceste calcule să fie realizate după cel puțin două metode diferite. … 6.3.Pentru dimensionarea și verificarea lucrărilor de protecție și consolidare a taluzurilor este necesar a se determina prin calcul următoarele:– viteza de antrenare a particulelor de pământ sau a elementelor de protecție; … – forța hidrodinamică a valurilor de izbire în taluz și efectul de emersiune la retragerea valului; … – presiunea statică a gheții (podului de gheață); … – forța de izbire în taluz a plutitorilor sau sloiurilor; … – dimensionarea stratului filtrant/drenant; … – stabilitatea generală a lucrării la alunecare. … 6.3.1.Calculul vitezei de antrenare se realizează în funcție de natura terenului din care este constituit taluzul și fundul canalului, taluzul digului sau în funcție de tipul protecției sau consolidării.6.3.1.1.Viteza de antrenare a particulelor de pământuri necoezive (nisipuri) pe plan orizontal se calculează cu formula Velicanov-Levi-Knoroz [20].unde:v_a – viteza de afuiere (m/s);d – diametrul particulei de pământ din secțiunea canalului (m);a = f(d), astfel:a = 1,4 pentru d = 0,2 … 0,5 mm;a = 1,2 pentru d = 0,5 … 0,7 mm;a = 1 pentru d ≥ 0,7 mm.h – adâncimea curentului (m);g = 9,81 m/sp – accelerația gravitațională;γ = [(γ_1 – γ_w)/γ_w] – greutatea specifică volumică a pământului necoeziv (nisipului) submersat (kN/mc); pentru nisip γ = 16,5 kN/mcγ_1 – greutatea specifică a particulei de pământ necoeziv (nisip) (kN/mc);γ_w – greutatea specifică a apei (kN/mc).Exemplu numeric.: pentru h = 1.5 m și d = 1.00 mm se calculează:O variantă alternativă de calcul al vitezei de afuiere pentru pământuri necoezive este propusă de formula lui Schoklitsch [20]:
v_a = (0,0194 x d)/(hI)^4/3 (1.2)unde:v_a – viteza de afuiere (m/s);d – diametrul particulei de pământ din secțiunea canalului (m);h – adâncimea curentului (m);I – panta canalului (m).Exemplu numeric.: pentru h=1.75 m, d=0.80 mm și I=0,125 la mie se calculează:
v_a = [0,0194 x 0,8 x 10^(-3)]/{1,75 x [0,125 x 10^(-3)]^(4/3)} = 1,42 m/s … 6.3.1.2.Viteza de antrenare a particulelor pentru pământuri coezive se calculează cu relații de tipul (2), pe baza cărora s-au întocmit grafice de determinare rapidă (Listvan [20]):
v_a = f(γ,R) (2)unde:γ = (γ_1 – γ_w)/γ_w – greutatea specifică volumică a pământului coeziv, submersat (kN/mc)γ_1 – greutatea specifică a particulei de pământ (kN/mc);γ_w – greutatea specifică a apei (kN/mc).R – raza hidraulică; reprezintă raportul dintre aria udată (mp) și perimetrul udat (m).
R = A/P (3.1)Pentru simplificarea determinării valorii lui v_a calculată cu formulele (1), (2) de mai sus se pot utiliza graficele 1-5 [20, Anexa 6].Valorile determinate pentru viteza de antrenare cu una din metodele de mai sus, care sunt suficient de precise atât pentru canale cât și pentru albii cu formă prismatică, se vor compara cu valorile vitezei medii de scurgere (v) prin secțiunea respectivă, cu verificarea condiției de siguranță la antrenare (afuiere) v_a > v. Nerealizarea condiției anterioare corespunde situației de afuiere.Viteza medie de scurgere a apei prin canale se calculează cu relația:
v = Q / A (3.2)unde:Q – debitul prin canal (mc/s);A – secțiunea (aria) udată (mp).Pentru protecția digurilor existente, valoarea vitezei medii trebuie să rezulte din studiul hidrologic întocmit anterior (dar de actualitate!) și poate fi, după caz:– viteză medie în albie majoră; … – viteză medie în albie minoră; … – viteză medie a întregii secțiuni (combinate). … Pentru rigurozitate, valoarea vitezei curgerii trebuie să rezulte din modelarea curgerii care va determina viteza maximă pe taluz.În tabelele nr. 1 și nr. 2 sunt prezentate orientativ vitezele medii admisibile pentru diferite tipuri de pământuri din care sunt constituite albiile cursurilor de apă [1].Tabelul nr. 1
Viteze medii admisibile pentru diferite categorii de
terenuri [1] – date prelucrate/adaptate
Pământuri slab coezive și coezive

Tabelul nr. 2
Viteze medii admisibile pentru diferite categorii de
terenuri [1] – date prelucrate/adaptate
Pământuri necoezive

Observații:1 – la canalele a căror R > 3,00 m, vitezele din tabelele 1, 2 pot fi majorate cu cca. 5%.2 – la canalele căptușite cu pereu de piatră sau la cele realizate prin tratare adâncă cu bitum, v_admisibil ≈ 2,00 m/s. … 6.3.1.3.În cazul în care se cunoaște viteza medie a cursului de apă se pot calcula dimensiunile minime necesare pentru piatra și bolovanii utilizați care nu pot fi antrenați [17] cu relațiile:
d_cub = γ_w v_f^2(f+1) / 2g (γ_p – γ_w) (4)unde:f – coeficient de frecare între anrocament și patul albiei (vezi tabelul nr. 3) [8]v_f ≈ 0,7 v_medie – viteza apei la fundul albiei (m/s)γ_w – greutatea specifică a apei (inclusiv suspensiile) (kN/mc)γ_p – greutatea specifică a pietrei (kN/mc)Pentru pietre "sferice" (bolovani) se deduce diametrul sferei prin echivalarea volumului sferic cu cel cubic și rezultă:
d_sf = 1,24 d_cub (5.1)deci:
d_sf = 1,24γ_w v_f^2 (f+1) / 2g (γ_p – γ_w)f (5.2)Tabelul nr. 3
Coeficienți de frecare

Din tabelul nr. 4 întocmit cu aceste relații rezultă direct [10] valorile d_cub și d_Sf în funcție de v_medie [17].Tabelul nr. 4
Dimensionarea pietrei și anrocamentelor în funcție de
viteza medie a curentului (cu relațiile (4), (5))
Pentru rho = 2,65 t/mc; f=0,5

O altă metodă de evaluare a fenomenului de eroziune a albiei cursului de apă sau a lucrărilor de protecție sau consolidare a taluzurilor constă în determinarea forței unitare de antrenare F_a care pentru fundul albiei și taluzuri cu pantă moderată are expresia [7]:
F_a = γ_w hI (6)

unde:γ_w – greutatea specifică volumetrică a apei (kN/mc);h – adâncimea apei (m);I – panta hidraulică.Orientativ, în tabelul nr. 5 sunt prezentate valorile maxime admisibile ale forței unitare de antrenare pentru diferite tipuri de pământ în care sunt realizate canalele precum și pentru diferite tipuri de protecții de taluz.Tabelul nr. 5
Valorile maxime admisibile ale forței unitare de antrenare pentru
diferite tipuri de terenuri și îmbrăcăminți ale malului și taluzului [7].

Observație: F_max pe taluz este aproximativ egal cu:
F_max = 0,75γ_w hI, (6.1)unde h este adâncimea apei la piciorul taluzului. …  … 6.3.2.Valurile formate de vânturi puternice acționează asupra taluzurilor sub două forme:– acțiunea dinamică de izbire a taluzului de către masa de apă în mișcare; … – acțiunea de emersiune la retragerea valului de pe taluz, după deferlare; pentru pereurile constituite din blocuri sau dale, este o acțiune de antrenare produsă de scurgerea apei printre elementele componente; pentru pereu de beton (poate fi considerat impermeabil) poate să apară o subpresiune. … Pentru dimensionarea consolidării la acțiunea valurilor trebuie cunoscute în prealabil:H_val – înălțimea valului care se poate forma în zonă, (m);L_val – lungimea valului (lungimea de undă a mișcării ondulatorii), (m);T – perioada mișcării, (s);C – celeritatea – viteza de propagare a crestei valului, (m/s);F – fetch (efectiv) – lungimea din cuprinsul suprafeței de apă acoperită de vântul datorită căruia iau naștere respectivele valuri, {km).În cazul când studiul hidrologic nu furnizează date caracteristice pentru valurile ce se pot forma, acestea se pot calcula cu ajutorul relațiilor propuse de Andreanov [3], pentru ape cu:– adâncimi mici; … – funduri orizontale; … – fetch efectiv > 3 km; … – viteza vântului w = 5 … 15 m/s (18 … 54 km/h) … Relațiile [3] au forma:
L_val = 0,304wF^0,5 (7)
H_val = 0,0208w^1,25 F^0,33 (8)Pentru valoarea fetch-ului efectiv mai mică de 3 km, valoarea H_val (în metri) se poate estima utilizând tabelul 6 [4], în care w este viteza vântului și h este adâncimea maximă a apei.Tabelul nr. 6
Valorile înălțimii valurilor, H_val (m)

Pentru cazurile în care fetch-ul efectiv nu depășește 1 km, se poate admite H_val = 0,50 m, fără a efectua calcule.Înălțimea maximă de ridicare a valului pe taluz peste nivelul supraînălțat (fig. I-18) are expresia:
a = 3,2k H_val tg α (9)unde k este un coeficient de rugozitate având valorile:k = 1 – suprafețe netede (fără rosturi);k = 0,9 – pereu din dale de beton rostuit;k = 0,6 … 0,8 – pereu din piatră zidită sau bolovani;k = 0,5 – anrocamente cu muchii vii.
Figura I.18. Influența valurilor asupra taluzurilor
a – înălțimea de ridicare a valului deferlat;
b – căderea nivelului la întoarcerea curentului;
c – adâncimea influențată de valuri; h_0- supraînălțarea nivelului mediu al apei.
h_0 = Π/4 H_val^2/L_val (10)6.3.2.1.Presiunea dinamică [3] maximă a valului în punctul de izbire a taluzului are distribuția redată în diagrama din fig. I-19 și se calculează cu relația:
P_max ≈ 3γ_w H_val (11)
Figura I.19. Diagrama presiunii dinamice a valuluiunde lungimile au următoarele valori:Epsilon_1 = 0,025 S;Epsilon_2 = 0,065 S;Epsilon_3 = 0,053 S;Epsilon_4 = 0,135 S.în care:Distanța (adâncimea) dintre nivelul liniștit și punctul de izbire și de maximă presiune a valului pe taluz se poate considera (valoare aproximativă [17])
Epsilon_0 = 0,023 L (m) (12.2)Pentru dimensionarea sau verificarea rezistenței pereului, presiunea dinamică trebuie cumulată cu presiunea hidrostatică corespunzătoare nivelului mediu al valurilor. … 6.3.2.2.Efectul de emersiune apare în momentul când are loc scăderea rapidă a nivelului apei pe suprafața superioară a protecției sau consolidării (prin retragerea valului) iar pe fața inferioară presiunea se manifestă până la scurgerea apei printre elementele componente.Această diferență de presiune poate disloca bucăți din îmbrăcăminte, care se rostogolesc apoi pe taluz. Pentru prevenirea acestui fenomen, alegerea dimensiunilor componente ale îmbrăcăminții se poate face cu relații de tipul celor de mai jos [17]:– pentru pereu din anrocamente: … – pentru pereu din piatră sau dale: … unde:0,21 H_val și 0,178 H_val reprezintă contrapresiunile generate de retragerea valului în cazul anrocamentelor, respectiv a pereurilor din piatră;d_an și d_p sunt diametrele anrocamentelor aruncate, respectiv ale pietrei așezate într-un pereu.μ – coeficient de siguranță egal cu 1,2 … 1,5;γ_w – greutatea specifică a apei;γ_p – greutatea specifică a pietrei;m – cotangenta unghiului de înclinare a taluzului.Pentru plăcile din beton, grosimea minimă se poate calcula cu relația:unde:b – latura plăcii considerată pătrată;C – coeficient de formă în funcție de înclinarea taluzului (1,25 … 1,5 pentru înclinări de 1:1,5 1:2);γ_b – greutatea specifică a betonului;α – unghiul de înclinare al taluzului față de orizontală.Celelalte notații au aceleași semnificații ca mai sus.Pentru pereele de beton poate să apară o subpresiune, în funcție de nivelul apei subterane și nivelul coborât (la retragerea valului) al apei pe fața pereului (vezi 6.3.6.c). …  … 6.3.3.Presiunea statică a podului continuu de gheață apare datorită dilatării acestuia, dilatare împiedicată de maluri. Fenomenul crește în intensitate cu cât creșterea temperaturii este mai mare într-un interval de timp mai scurt. De asemenea, trebuie menționat și efectul de smulgere al stratului de gheață.Când unghiul taluzului cu orizontala (a) este mai mic de 40° (respectiv ctg α > 1,20) presiunea statică a gheții nu se mai ia în considerație, deoarece în acest caz podul de gheață alunecă pe taluz [21].Pentru unghiuri ale taluzurilor mai mari de 40° se recomandă formula lui Royen [6]. Astfel, pentru un pod de gheață cu lățimea sub 50 m:unde:P_g – presiunea statică a podului continuu de gheațăh_g – grosimea podului de gheață (m);delta t_g – creșterea maximă a temperaturii gheții în decurs de „n” ore; se apreciază că delta t_g = 0,35 delta t_a;delta t_a – creșterea de temperatură a aerului în aceleași „n” ore.Pentru lățimi ale podului de gheață peste 50 m valoarea lui P_g se reduce aplicând factorul Psi [17].Tabelul nr. 7

Această reducere se datorează voalării (flambării) podului de gheață.În România [6], pentru diferite lucrări s-a admis o presiune a gheții de 50…100 kN/mp.

 … 6.3.4.Acțiunea dinamică a sloiurilor și plutitorilor solicită taluzul atât prin presiunea dinamică cât și prin frecare cu taluzul.6.3.4.1.Presiunea dinamică maximă se calculează [17] cu relația:
P_(g d max) = k_2 h_s R_c (16)unde:P_(g d max) – presiunea dinamică maximă a sloiurilor și plutitorilor (kN/mp);R_c – rezistența la compresiune a gheții (450 kN/mp);k_2 – coeficient care ține seama de contactul parțial al gheții cu construcțiah_s – grosimea sloiurilor, care se ia 0,8 din valoarea maximă a gheții cu asigurareaTrebuie subliniat că valoarea rezistenței gheții depinde de factori precum salinitatea, grosimea podului de gheață, temperaturile medii din perioada formării podului precum și de intervalul de timp de la formare și până la momentul de timp respectiv.Pentru condițiile climatice din România valoarea R = 450 kN/mp este suficient de corect evaluată.Pentru dimensionare, este necesar ca presiunea gheții să fie inferioară capacității portante a protecției sau consolidării, astfel încât în momentul impactului sloiul de gheață să cedeze la compresiune. … 6.3.4.2.Acțiunea de eroziune a sloiurilor asupra suprafeței taluzului se atenuează prin rostuire și reducerea asperităților, în vederea reducerii coeficientului de frecare, care pentru gheață pe beton este f = 0,11. … 6.3.4.3.Forțele dinamice exercitate de plutitori asupra taluzurilor, datorită curentului apei, se calculează cu relațiile:
R_x = 0,059 A_l v_t^2 (17)
R_y = 0,059 A_t v_l^2 (18)unde:R_x – componenta normală pe taluz a forței (kN);R_y – componenta longitudinală a forței (kN);A_l – suprafața longitudinală a plutitorului aflată sub nivelul apei (mp);A_t – suprafața transversală a plutitorului aflată sub nivelul apei (mp);v_l și v_t – componentele vitezei curentului pe cele două direcții (m/s). …  … 6.3.5.Dimensionarea stratului filtrant este necesară pentru împiedicarea sufoziei și a antrenării particulelor de pământ printre elementele protecției sau consolidării de către apa subterană, când nivelul acesteia este situat mai sus decât cel al curentului de apă.Principiul de alcătuire al stratului filtrant constă în păstrarea unei anumite proporții între granulometriile straturilor componente, succesive, precum și prin asigurarea unei anumite granulometrii pentru fiecare strat [10].Grosimea straturilor componente ale filtrului se calculează cu relația:
t_i = 3,84 d_i * ln Psi_i / 4,5 (19)unde:
Psi_i = d_i / d_(i-1) (19.1)6.3.5.1.Între mărimile diametrelor medii d_i și d_(i-1) a două straturi succesive, superior și respectiv inferior, trebuie îndeplinită condiția:
d_(i-1) > 0,2 d_i (19.2)aceasta fiind valabilă și între pământ și primul strat component al protecției. … 6.3.5.2.Granulometria fiecărui strat component al protecției trebuie să aibă coeficientul de neuniformitate:
U = d_60 / d_10 ≤ 6…8 (19.3)unde:d_60, d_10 reprezintă diametrul ochiurilor sitei prin care trec 60%, respectiv 10% din greutatea tuturor particulelor materialului din protecție.Cu cât exigența asupra funcționării filtrului crește, cu atât valorile lui Psi_i și U tind către 15 respectiv 8. … 6.3.5.3.Pe baza experienței s-au definit trei tipuri de straturi filtrante, în funcție de alcătuirea litologică a terenului din taluz precum și în funcție de grosimea îmbrăcăminții de protecție a acestuia.În tabelul nr. 8 sunt prezentate grosimile și alcătuirile straturilor filtrante [17].Tabelul nr. 8
Grosimile filtrului de protecție în funcție de grosimea îmbrăcăminții de protecție

unde:d – este grosimea filtrului de protecție;d_1 – grosimea stratului de pietriș;d_2 – grosimea stratului de nisip;d_3 – grosimea stratului de balast;g – grosimea îmbrăcăminții de protecție.

Domeniul de aplicabilitate al fiecărui tip de filtru este următorul:Tipul 1 – pe taluzuri executate în argile nisipoase compacte sau nisipuri grosiere. Pietrișul poate avea dimensiuni 3,0 … 6,0 cm;Tipul 2 – pe taluzuri executate în nisipuri mijlocii. Nisipul grosier din filtru poate avea dimensiuni 1 … 3 mm.Tipul 3 – pe taluzuri executate în nisipuri fine, prăfoase. Balastul trebuie să aibă o granulometrie cât mai uniformă, cu un coeficient de neuniformitate:
U = d_60 / d_10 ≤ 5 (20) … 6.3.5.4.În faza inițială, filtrul alcătuit atât din nisip, pietriș cât și din geotextile trebuie să aibă coeficientul de permeabilitate de 100 de ori mai mare decât al stratului de pământ protejat, astfel încât, prin colmatare, în timp, să ajungă spre a fi de minim 10 ori mai mare.Filtrele din geotextile groase sunt mai avantajoase deoarece gradul lor de colmatare este mai redus. … 6.3.5.5.În cazul folosirii geotextilelor ca strat filtrant trebuie îndeplinită condiția:
D_95/d_50 ≤ 18/U (21)unde:D_95 – dimensiunea porilor geotextilului ce rețin 95% din particulele de pământ;d_50 – diametrul ochiurilor sitei prin care trec 50% din greutatea tuturor particulelor materialului protejat, din curba granulometrică a pământului protejat;U = d_60 / d_10 – coeficientul de neuniformitate al pământului. …  … 6.3.6.Stabilitatea generală a lucrării se verifică sub două aspecte:– alunecarea plană pe taluz a îmbrăcăminții sau ruperea acesteia de către presiunile interstițiale sau subpresiunile corespunzând nivelului apei subterane; … – stabilitatea generală a taluzului la alunecare după anumite suprafețe. … 6.3.6.1.Stabilitatea la alunecare a pereului de pe taluz este asigurată când este îndeplinită condiția:
f G cos α > G sin α (22)unde:G – greutatea elementului de pereu;α – unghiul de înclinare al taluzului;f – coeficientul de frecare între elementele pereului și pământ sau coeficientul de frecare egal cu tangenta unghiului de frecare internă în cazul pământurilor necoezive. Se utilizează coeficientul cu valoarea cea mai mică. Valorile coeficientului f sunt date în tabelul nr. 3 [8]. … 6.3.6.2.În cazul unui taluz submersat, cu îmbrăcămintea permeabilă, verificarea la alunecare se face cu relația:
Vol_p f(γ_p – γ_w) cos α > Vol_p (γ_p – γ_w) sin α (23)unde:Vol_p – volumul elementului de pereu (mc);γ_p – greutatea specifică a elementului de pereu (kN/mc);γ_w – greutatea specifică a apei (kN/mc).f – coeficientul de frecare între elementele pereului și pământ sau coeficientul de frecare egal cu tangenta unghiului de frecare internă în cazul pământurilor necoezive, similar cu relația (22). … 6.3.6.3.În cazul în care nivelul apei subterane este mai sus decât nivelul apei în canal și nu sunt prevăzute lucrări de descărcare, îmbrăcămintea etanșă a taluzului și bazei canalului poate fi degradată prin încovoiere și apoi dislocată din planul său. De regulă, în aceste cazuri verificarea la alunecare a îmbrăcăminții nu este necesară datorită atât rezemării la baza taluzului pe un pinten cât și datorită legăturilor rigide dintre elementele pereului.Diagrama subpresiunilor pe pereu este reprezentată în figura I.20 și se pune condiția ca acestea să fie preluate de greutatea pereului, verificând relația:
delta cos α > Delta H_max γ_w (24)unde:delta – grosimea pereului;α – unghiul de înclinare a taluzului.
Figura I.20. Diagrama subpresiunii … 6.3.6.4.Stabilitatea generală a taluzului se verifică conform prevederilor EUROCOD 7 – SREN 1997 – 1, implementate în reglementarea tehnică Ghid privind proiectarea geotehnică, indicativ GP 129-2014. …  … 6.3.7.Acțiunile stabilite în prezentul subcapitol sunt valori de calcul.6.3.7.1.Se consideră acțiuni permanente greutatea lucrărilor de protecție sau consolidare și cea a pământului. Pentru stabilirea valorilor de calcul se va adopta un coeficient de încărcare Eta = 1,1. … 6.3.7.2.Se consideră acțiuni de calcul temporare de lungă durată presiunile hidrostatice ale apei din canal și apei freatice (Eta = 1,0). … 6.3.7.3.În cazul verificărilor pentru care se folosesc relații de inegalitate, acestea se consideră satisfăcute dacă raportul celor doi termeni este 1,2 (coeficientul de siguranță) … 6.3.7.4.În grupa acțiunilor temporare de scurtă durată se consideră:– acțiunea valurilor produse de vânt cu viteza egală cu viteza maximă medie multianuală, cu un coeficient de încărcare Eta = 1,1. … – presiunea gheții cu coeficient de încărcare Eta = 1,0. …  … 6.3.7.5.În grupa acțiunilor excepționale se includ:– pentru canale, seismicitatea cu gradul de seismicitate egal cu cel al amplasamentului, iar pentru dig seismicitatea cu gradul de seismicitate considerat la dimensionarea acestuia; … – împingerea excepțională a gheții determinată de grosimea maximă multianuală sau în cazul formării zăpoarelor; … – acțiunea excepțională a valurilor provocate de vântul cu viteza egală cu viteza maximă multianuală cu probabilitatea de depășire 1%. … Ultimele două acțiuni se iau în considerare numai pentru protecțiile sau consolidările digurilor care pot fi solicitate la astfel de acțiuni.Când în gruparea acțiunilor se iau în considerare ultimele încărcări nu se vor mai lua în considerare acțiunile de calcul temporare respective. …  …  …  … 7.Materiale utilizate pentru protecția taluzurilor7.1.Pământuri:– sol (vegetal); … – materiale pământoase. … 7.1.1.Solul este utilizat pentru îmbrăcarea taluzurilor, a căror protecție urmează a fi de natură vegetală, adică înierbare cu plante perene sau cu plantații de arbuști. … 7.1.2.Materialele pământoase utilizate pentru umplerea unor eroziuni sau pentru reprofilarea taluzurilor (când acestea urmează a fi protejate) pot fi de orice natură, cu excepția pământurilor dificile conform reglementării tehnice NP 074-2022.În cazul digurilor sau al canalelor în rambleu se va avea în vedere și asigurarea de către complexul pereu-umplutură a etanșeității digului/rambleului. Soluțiile privind tipurile de pământuri utilizate se stabilesc la proiectare. …  … 7.2.Produse de balastieră sau carieră7.2.1.Pentru straturile filtrante/drenante, suport pentru diferite tipuri de îmbrăcăminți, lestarea unor saltele ușoare confecționate din geotextile și geomembrane, se vor folosi în special sorturile de pietrișuri, nisipuri sau balast. De asemenea se mai pot folosi și sortimentele mărunte de carieră sub formă de nisip de carieră, split, criblură și piatră spartă măruntă (<70 mm). … 7.2.2.Pentru îmbrăcăminți (pereuri), prismul de anrocamente, beton ciclopian sau pinteni de sprijin se folosesc elemente mari cu dimensiuni minime de 70 mm și ajungând până la 400-500 mm. În cazul consolidărilor care fac obiectul prezentului ghid, foarte rar se folosesc blocuri de piatră. … 7.2.3.Dimensiunile și granulometria materialelor de balastieră sau carieră utilizate rezultă din necesitatea de folosință, calculele de rezistență la antrenarea lor de către apă și nu în ultimul rând, din posibilitățile de manevrare pentru punere în operă. … 7.2.4.Din punct de vedere calitativ, produsele de balastieră și carieră se recomandă să provină din roci eruptive.Este contraindicată folosirea produselor provenite din roci sendimentare sau unele metamorfice care, datorită porozității relativ mari, respectiv stratificării din diferite minerale, prezintă o rezistență redusă la gelivitate sau la șocuri mecanice, putându-se sfărâma în timp. Prin această degradare pietrele/bolovanii își micșorează dimensiunile și deci greutatea, putând fi mai ușor antrenate de curenții de apă sau de acțiunea valurilor. …  … 7.3.Lemnul7.3.1.Lemnul sub formă de nuiele, țăruși, pari sau rigle și grinzi este folosit în principal la lucrări provizorii datorită durabilității sale reduse mai ales în condițiile unei mari variații a umidității de la uscat în aer liber la submersat. … 7.3.2.Cea mai răspândită utilizare a lemnului este aceea a folosirii sale sub formă de nuiele în:– saltele de fascine; … – cleionaje. … Pentru o ușoară punere în operă trebuie ca nuielele să fie verzi (cât mai recent recoltate), acestea având o elasticitate foarte bună. … 7.3.3.Lemnul folosit poate proveni din orice fel de esență, iar în cazul lemnului rotund sau ecarisat se recomandă gudronarea sau acoperirea elementelor cu o emulsie de bitum sau păcură, înainte de punerea în operă. …  … 7.4.Betonul7.4.1.Betonul simplu, ciclopian sau armat utilizat atât sub formă de elemente prefabricate cât și ca beton monolit, turnat pe loc va trebui preparat și pus în operă în strictă conformitate cu prevederile normativelor în vigoare. … 7.4.2.Pentru lucrările de consolidare și apărare a taluzurilor, betonul folosit va fi numai beton având clasa minimă C12/15 (Bc15, B200) și preparat cu ciment cu rezistență inițială mare, conform standardelor în vigoare care definesc și prezintă specificațiile pentru cimenturi (CEM II/A-S 32.5R, conform SR EN 197-1). … 7.4.3.Utilizarea betoanelor de clasă inferioară nu este permisă decât în cazuri bine justificate. … 7.4.4.Agregatele utilizate trebuie să provină din roci stabile, nealterabile în timp sau sub acțiunea unor agenți agresivi și suficient de dure pentru a asigura rezistența prevăzută a betonului.Aceste calități se vor verifica conform normativelor specifice. …  … 7.5.Bitumul7.5.1.Bitumul și materialele bitumate (pânza sau împâslitură) vor fi utilizate numai în condiții de expunere minimă la radiații solare sau la acțiunea ghețurilor. … 7.5.2.Prin confecționarea straturilor impermeabile cu materiale bitumate, acestea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de standardele în vigoare:– împâslitură din fibre de sticlă bitumate IPB 1200; … – pânze bitumate tip PI 50; … – țesături din fibre de sticlă bitumată IPB 2000; … – se va utiliza bitumul II 68-75. …  … 7.5.3.Pentru rostuirea pereurilor se va utiliza mastic cu bitum pentru drumuri tip D 120/180 precum și cu alte chituri.Chiturile din alte materiale decât bitumul, folosite atât pentru rostuirea pereurilor cât și pentru etanșarea eventualelor fisuri/crăpături în elementele de beton, se vor utiliza în strictă conformitate cu instrucțiunile de utilizare și cu prevederile certificatelor de agrementare. … 7.5.4.Folosirea în cantități mari pe unitatea de suprafață și pe zone întinse a materialelor bituminoase poate constitui în unele cazuri un factor poluant important, cu influențe negative asupra ihtiofaunei. În acest sens se impune utilizarea materialelor bituminoase pe taluzurile digurilor numai pe suprafețele aflate deasupra nivelurilor probabile ale cursului de apă în perioada de reproducere a ihtiofaunei. …  … 7.6.Materiale geosintetice și geocompozite7.6.1.Materialele geosintetice sub formă de geotextile, geomembrane, georețele, geocelule, geogrile etc. sunt materiale cu durabilitate relativ ridicată în timp, de regulă nepoluante iar unele din ele cu rezistențe mecanice apreciabile. Materialele geocompozite îmbină unul sau mai multe materiale geosintetice cu materiale convenționale (exemple: geocompozit pentru control antierozional, geocompozit bentonitic, saltele geosintetice umplute cu beton etc.) … 7.6.2.Decizia de utilizare a geosinteticelor se va baza pe avantajele lor:– caracteristici fizico-chimice și mecanice superioare, controlabile și garantate atât de producător cât și prin certificatele de agrementare respective: … – greutăți mult inferioare altor materiale; … – simplitate și ușurință în punerea în operă; … – nu suferă degradări semnificative la variații de umiditate cum este cazul fascinelor; … – au o elasticitate mai mare ca a fascinelor; … – de regulă, nu sunt poluante; … – nu se degradează ușor sub acțiunea agenților agresivi; au o mare stabilitate chimică; … – datorită rezistențelor la întindere și la strivire apreciabile, astfel de materiale pot fi utilizate și ca elemente de ancorare (în urma calculelor corespunzătoare). …  … 7.6.3.Aceste materiale se pot folosi ca monostrat sau multistrat sub forma unor "saltele" prin combinații cum ar fi: două straturi de geotextil între care se prevede rabiț, plasă sudată sau împletită din oțel sau geogrilă, saci umpluți cu beton, sau chiar saltele umplute cu beton pompat. … 7.6.4.Utilizarea geotextilelor se va face în conformitate cu prevederile normativelor specifice și cu instrucțiunile producătorilor. …  …  … 8.Controlul calității lucrărilor8.1.Controlul calității lucrărilor care fac obiectul prezentului ghid se va face conform normativelor și prevederilor tehnico-legislative în vigoare și în strictă concordanță cu prevederile proiectului. …  …  + 
Partea a II-aEXECUȚIA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ȘI CONSOLIDARE A TALUZURILOR1.Condițiile necesare începerii execuțieiExecuția lucrărilor poate începe numai după ce sunt îndeplinite cel puțin condițiile enumerate în continuare.Beneficiarul a obținut autorizația de construire atât pentru lucrarea de executat, cât și pentru organizarea de șantier.Proiectul a fost verificat de verificatori tehnici atestați în domeniul respectiv, conform legislației în vigoare.Executantul a studiat în amănunt proiectul și a rezolvat împreună cu proiectantul și beneficiarul toate neclaritățile din proiect.Lucrările de organizare de șantier sunt realizate într-o măsură suficientă pentru începerea execuției.S-au obținut toate avizele legate de alimentarea șantierului cu energie electrică, apă sau alte utilități.Executantul a acoperit toate punctele de lucru cu personal calificat și, dacă este cazul, atestat/certificat pentru execuție. … 2.Condițiile care trebuie îndeplinite de organizarea de șantier2.1.Să aibă asigurate toate utilitățile necesare atât procesului tehnologic, cât și pentru nevoile personalului, și anume:a)racorduri sau surse de energie electrică, apă etc.; … b)spații și dotări cu caracter social și tehnico-sanitar la un nivel corespunzător normelor în vigoare; … c)magazii și depozite cu capacități suficient de mari pentru asigurarea fără întrerupere atât a aprovizionării cu materiale, scule, dispozitive și echipamente de protecția muncii, cât și asigurarea de păstrare în condiții optime a materialelor (lemn, ciment, geotextile, armături etc.); … d)spații de parcare pentru utilajele de execuție; … e)măsuri de pază și securitate împotriva incendiilor; … f)asigurarea iluminatului de serviciu sau pentru buna desfășurare a procesului de execuție; … g)măsuri de protecție a lucrărilor împotriva intemperiilor, înghețului sau a insolației. …  … 2.2.Întreaga activitate a șantierului trebuie să se desfășoare în condiții de maximă igienă și protecție a mediului înconjurător, inclusiv a apei subterane. … 2.3.Asigurarea permanentă a căilor de acces la punctele de lucru. … 2.4.Să se încadreze în toate prevederile autorizației de construire. …  … 3.Trasarea lucrărilor de apărare și consolidare a taluzurilor3.1.Prima operație a acestei acțiuni este stabilirea amplasamentului lucrării, care se va face obligatoriu în prezența proiectantului, în conformitate cu prevederile proiectului și identificarea unor borne de referință existente. … 3.2.Bornele de referință existente care pot fi utilizate pentru trasarea lucrărilor trebuie să facă parte din rețeaua națională de triangulație. În cazul când în zonă există și alte borne, dar care nu fac parte din rețeaua națională, poziția și cotele acestora se vor verifica prin măsurători adecvate. … 3.3.În cazul în care borna de referință din rețeaua națională este la o distanță de peste 200 m sau într-o poziție din care nu se pot transmite datele topografice (cote, distanțe) necesare trasării, este obligatorie plantarea unei borne de șantier, amplasată într-o zonă de siguranță maximă pentru stabilitatea ei. … 3.4.Semnele de trasaj vor trebui să aibă suficientă stabilitate de timp și să fie ușor de vizualizat. … 3.5.Semnele de trasaj se vor demonta numai în momentul când s-a executat etapa tehnologică pentru care au fost montate, rămânând în funcțiune semnele care se utilizează și în etapele următoare. … 3.6.Pe bornele de nivelment se vor marca cu vopsea cel puțin valorile cotelor absolute de nivel și sistemul de referință în care s-au stabilit cotele respective. … 3.7.La lucrările ce se execută în vecinătatea unor cursuri de apă sau în apropierea unor canale ale căror niveluri au variații importante în timp, este obligatorie montarea unor mire pentru urmărirea acestor variații. … 3.8.Lucrările topografice și geodezice vor fi realizate numai de persoane cu calificare corespunzătoare. … 3.9.Caietele care conțin datele măsurătorilor topo-geodezice și de trasare se vor întocmi cu atenție și vor fi păstrate până la terminarea lucrărilor. În final, aceste caiete vor fi incluse în cartea tehnică a construcției. …  … 4.Executarea lucrărilor de terasamenteÎn cadrul lucrărilor de protejare și consolidare a taluzurilor, lucrările de terasamente se execută pentru:– profilarea taluzurilor la panta cerută de proiect; … – realizarea unor umpluturi locale, în cazul taluzurilor deteriorate; … – așternerea pământului vegetal pe taluzurile care urmează a fi înierbate. … 4.1.Pentru profilarea taluzurilor, terasamentele se pot executa mecanizat până la maxim 30-40 cm de suprafața finită a taluzului. … 4.2.Ultimul strat de 30-40 cm, rămas după săparea mecanizată trebuie săpat cu utilaj specializat sau manual. … 4.3.Pentru realizarea pantei taluzului, este necesară trasarea atât a piciorului taluzului, cât și a limitei sale superioare, iar verificarea se face cu dreptarul și echerul de taluz sau cu șabloane. … 4.4.În timpul executării excavațiilor, amplasarea utilajelor și depozitarea pământului se vor face la distanțe suficient de mari pentru a nu afecta stabilitatea taluzului sau circulația pentru execuție. … 4.5.În cazul când taluzul urmează a fi protejat prin înierbare, după realizarea profilului impus prin proiect, urmează pregătirea suprafeței pentru așternerea stratului vegetal care se poate executa în două moduri, în funcție de panta și înălțimea taluzului:a)pe taluzurile cu pantă maximă de 20% și înălțime sub 4,00 m, pregătirea suprafeței constă în săparea acesteia pe o adâncime de 10-30 cm (conform proiect), mărunțirea bolovanilor și greblarea pământului până la uniformizarea stratului săpat; … b)pe taluzuri cu pante mai mari de 20% sau înălțimi peste 4,00 m, pregătirea suprafeței taluzului constă în săparea în lung a unor trepte înalte de 15-20 cm, distanțate între ele cu cca. 1,0 m, măsurat pe taluz. …  … 4.6.După pregătirea suprafeței taluzului, se așterne stratul de pământ vegetal bine mărunțit și împrăștiat uniform. Aceste operații sunt urmate de o bătătorire ușoară a pământului vegetal, împrăștierea semințelor de ierburi perene, greblarea suprafeței pentru îngroparea semințelor și apoi stropirea cu apă, cca. 10 l/mp. … 4.7.Sămânța împrăștiată trebuie să fie de cât mai multe soiuri, cu perioada de vegetație cât mai diferită (vezi PARTEA I paragraful 4.6.3.). … 4.8.În locul însămânțării se pot folosi și brazde de iarbă așezate pe strat vegetal, brazde care pe taluzurile mai abrupte de 1:1,5 trebuie fixate cu țăruși de lemn de cca. 2-3 cm diametru și cca. 30 cm lungime. Alternativ, pot fi folosite saltele biodegradabile, geotextile sau georețele preînsămânțate. … 4.9.Brazdele vor trebui utilizate și în cazul taluzurilor înierbate prin însămânțare, pentru partea superioară a acestora, pe minim 50 cm lungime pe taluz, continuând cu o bordare a coronamentului pe aceeași distanță. … 4.10.Umpluturile pentru profilarea taluzurilor se vor executa numai după ce în masivul de pământ existent se vor săpa trepte de înfrățire, în lungul taluzului, de cca. 40-50 cm înălțime. …  … 5.Executarea straturilor drenante5.1.În acest capitol se vor prezenta problemele de execuție a straturilor drenante/filtrante alcătuite din produse de balastieră sau carieră. Pentru cele din geotextil, exigențele de execuție vor fi prezentate în capitolul următor, referitor la geosintetice. … 5.2.La executarea acestui gen de lucrări se vor respecta cu strictețe prevederile proiectului, atât în ceea ce privește grosimile straturilor componente, cât și granulometria acestora. … 5.3.În cazul când granulometria sau natura pământului din taluz nu corespunde celei luate în considerare în proiectarea stratului drenant, executarea acestuia nu va începe fără avizul proiectantului de specialitate. Nerespectarea acestei prevederi poate conduce chiar la compromiterea întregii lucrări de apărare. … 5.4.Înainte de începerea așternerii stratului drenant, se va proceda la verificarea zonei de taluz respective pentru a se constata și remedia eventualele deficiențe în finisarea taluzurilor și chiar eventualele tendințe de instabilitate a acestora. … 5.5.În cazul apariției unor tendințe de instabilitate locală a taluzurilor, situația va fi semnalată urgent proiectantului pentru stabilirea măsurilor necesare sau eventual chiar pentru modificarea prevederilor proiectului. … 5.6.La fel se va proceda și în cazul apariției unor tasări neanticipate. … 5.7.După așternerea fiecărui strat component, acesta se va compacta în așa fel încât să nu se ajungă la deranjarea stratului inferior sau la amestecul/interferența între straturi. … 5.8.La așternerea materialului, se va avea în vederea ca grosimea prevăzută în proiect să rezulte după compactarea stratului respectiv. … 5.9.Realizarea straturilor filtrante va începe cu fundul canalului sau terasa de la piciorul digului și va urca pe taluz, spre coronament. … 5.10.Dacă straturile drenante sunt alcătuite din mai multe substraturi, execuția începe tot de la baza taluzului, pe porțiuni de cca. 1,5-2,0 m pe care se vor așterne toate substraturile și care se vor compacta. … 5.11.Pentru țeserea substraturilor executate în două etape succesive, cele din prima etapă se vor termina în secțiuni diferite, distanțate cu minim 10 cm (fig. II.1).
Figura II.1. Așternerea succesivă a straturilor/substraturilor filtrante/drenante … 5.12.Înainte de betonare, clapeții descărcători ai subpresiunilor vor fi verificați dacă se închid etanș. Este interzisă montarea clapeților defecți. … 5.13.Lungimea și lățimea suprafețelor ce se vor acoperi într-o etapă de execuție a stratului drenant se vor stabili astfel încât să nu fie necesar accesul muncitorilor peste straturile executate anterior. … 5.14.Accesul muncitorilor peste straturile drenante executate anterior se poate face totuși, dar numai pe panouri de cofraj asigurate contra lunecării pe taluz. În aceste cazuri, accesul pe panouri se va face cu grijă, fără șocuri și în nici un caz pentru transportul unor materiale. …  … 6.Punerea în operă a geosinteticelor6.1.Materialele puse în operă vor fi numai dintre cele care sunt certificate conform prevederilor legale în vigoare – Marcaj CE, Agrement Tehnic European sau Agrement Tehnic. … 6.2.Materialele geosintetice vor trebui recepționate în momentul aprovizionării, prin verificarea cu atenție a:– însemnelor de marcă ale produsului; … – existenței instrucțiunilor de folosire; … – corespondenței dintre sortimentul aprovizionat și sortimentul prevăzut în proiect. … Pentru lucrări de mare amploare se recomandă și efectuarea unor verificări ale caracteristicilor fizico-mecanice (conform Normativelor în vigoare) în laboratoare de șantier atestate sau în laboratoare de specialitate.Aceste verificări se vor face pe răspunderea constructorului iar rezultatele se vor face cunoscute beneficiarului. … 6.3.Pentru materialele geosintetice, la recepționarea materialelor respective se vor face verificări ale principalelor proprietăți, conform Normativelor tehnice de utilizare a geotextilelor și geomembranelor.Pentru geogrile, în lipsa unor prevederi normative, verificările pentru lucrările definitive (durata de exploatare peste 2 ani) se va face un rând de teste de verificare pentru fiecare 1000 mp de geogrilă. Aceste teste vor verifica comportarea geogrilei la principalele solicitări pe care le va suporta în exploatare. Se recomandă ca la stabilirea testelor de probă, să fie consultat și proiectantul de specialitate al lucrării. … 6.4.Manevrarea și depozitarea materialelor geosintetice se vor face în conformitate cu instrucțiunile furnizorului. … 6.5.Suprafețele pe care urmează a se amplasa geosinteticele se vor nivela și curăța de obiecte ascuțite, voluminoase etc., care pot deteriora aceste materiale, atât în cursul punerii în operă, cât și ulterior, în timpul funcționării/exploatării. … 6.6.Punerea în operă a materialelor geosintetice se va face conform unui plan "de poză" în care sunt stabilite:– dispunerea relativă a fâșiilor; … – modul de suprapunere a fâșiilor, care va ține seama de direcția de împrăștiere a materialului ce acoperă geosinteticul, direcția de scurgere a apei, panta terenului etc. … Orientarea fâșiilor va ține seama și de principalele direcții și sensuri ale solicitărilor care se exercită asupra geosinteticelor. … 6.7.Tăierea geosinteticelor se va face cu foarfeci sau cuțite mari, bine ascuțite, care să nu provoace rupturi.Materialele realizate prin țesere se vor suda pe tăietură (contra destrămării) cu un aparat cu flacără. … 6.8.Înnădirea fâșiilor se poate face și prin:a)simpla suprapunere pe 20 cm, pe terenuri sănătoase și bine nivelate, respectiv până la 50 cm în cazul terenurilor slabe; … b)coasere cu mașini de cusut portabile, cu fir dublu, cu suprapunere de max. 10 cm; … c)îmbinarea cu benzi adezive sau utilizând diferite soluții de lipire; … d)termosudare. … Modalitatea de îmbinare se va stabili și în conformitate cu recomandările furnizorului. … 6.9.Este interzisă circulația vehiculelor direct pe geosintetice. Se vor respecta instrucțiunile de punere în operă a materialului, elaborate de producător. … 6.10.Pentru evitarea expunerii la radiații ultraviolete, la care sunt sensibile, materialele geosintetice se vor acoperi imediat după așternere în flux continuu, evitând însă ca, în timpul așternerii materialului, să se desfacă suprapunerile de înnădire. … 6.11.În cazul acoperirii cu materiale cu fragmente mari și forme neregulate (anrocamente, blocuri, moloz etc.) modul de punere în operă al acestora trebuie să țină seama de rezistența geosinteticului la sfâșiere, poansonare (străpungere), tăiere etc.Este recomandabilă așternerea unui strat de nisip (pământ) de 5-10 cm grosime și așternerea manuală a primelor straturi de acoperire. … 6.12.În cazul când așternerea geotextilelor se face sub apă, acoperirea lor va începe de la fundul albiei (canalului) spre coronament. … 6.13.În cazul când este necesară ancorarea geosinteticelor pe coronamentul taluzului, sau chiar pe taluz, este recomandabilă folosirea elementelor speciale de ranforsare în zonele de ancoraj. Fixarea în teren se face cu ajutorul unor țăruși de polietilenă, înfipți în pământ, după ce au fost trecuți prin inelele elementelor de ranforsare sau prin golurile geosinteticelor. …  … 7.Executarea pereurilor din dale prefabricate7.1.Execuția dalelor va respecta normativele tehnice în vigoare referitoare la toate fazele (amenajarea locului de turnare, cofraje, armare, rețetă, transport, punere în operă, compactare, tratare etc.). … 7.2.Dalele se vor executa fără rosturi de turnare. În cazul când cantitatea de beton rămasă este insuficientă pentru o dală, se poate utiliza pentru dale mai mici de completări și racordări de suprafețe. … 7.3.Compactarea betonului se va face numai cu vibratoare de suprafață. … 7.4.Manevrarea datelor având greutăți de peste 50 kg/buc. (dale 0,5 x 0,5 x 0,08 m) se face numai cu mașini de ridicat și transportat. … 7.5.Depozitarea se face în stive, fiecare dală fiind așezată pe minim 2 suporți de 3 cm grosime, iar cea de la baza stivei pe suporți de 10 cm (dacă platforma depozitului nu este betonată). Suporții diferitelor dale se vor așeza pe aceeași verticală, în conformitate cu prevederile proiectului sau conform unui calcul de verificare a dalei, considerând că rezistența betonului este de numai 50% din rezistența de calcul. … 7.6.Așezarea dalelor în pereu începe cu fundul canalului sau terasa de la piciorul digului, după care se toarnă/montează pintenul de la piciorul taluzului și apoi se așează dalele pe taluz. … 7.7.Dacă sub dale este prevăzută o geomembrană pentru impermeabilizare, ridicarea și aducerea dalei la punctul de montaj se face prin agățarea acesteia în 3 puncte, astfel încât dala să aibă poziția unui taluz (fig. II.2).
Figura II.2. Prinderea în macara a dalelor prefabricate … 7.8.Rosturile între dale vor avea o deschidere/lățime de 2,5 cm când este prevăzută rostuirea cu un chit și se tratează astfel:a)interspațiul dintre dale se curăță de pământ; … b)se curăță cu jet de aer comprimat; … c)are loc umplerea parțială a rosturilor cu nisip îndesat până la 3 cm de suprafața dalei; … d)se amorsează suprafețele laterale ale dalei pe adâncimea de 3 cm cu un strat de amorsă compatibilă cu chitul folosit la rostuire; … e)se realizează rostuirea cu chit prevăzut în proiect sau aprobat de proiectant; se interzice rostuirea cu mortar de ciment. …  … 7.9.Dalele din rândurile longitudinale ale canalului se așează în șah pentru ca rosturile în sensul liniei de cea mai mare pantă să nu fie în prelungire. … 7.10.Doliile sau coamele pereului se vor realiza cu dale de formă specială (triunghi sau trapez) prefabricate. Pentru porțiuni de suprafață redusă se poate folosi și beton simplu, având însă aceeași clasă cu a dalelor și prevăzut cu rosturi ca și zona acoperită cu dale.Se va consulta și capitolul următor "Executarea pereurilor turnate monolit". … 7.11.Nu se recomandă să se obțină dalele de formă triunghiulară sau trapezoidală prin spargerea unor dale normale, rectangulare. Este admisă numai decuparea cu dispozitive de tăiere a betonului. …  … 8.Executarea pereurilor de beton turnat monolitPereurile de beton turnate monolit (la fața locului) se pot executa în două moduri:– manual; … – mecanizat. … 8.1.Pereuri de beton turnat manual8.1.1.Pregătirea taluzurilor în vederea turnării manuale a pereului include finisarea finală (pentru planeitate) și acoperirea cu folie specială (PVC sau hârtie). … 8.1.2.În cazul (bine justificat) în care taluzul nu se acoperă cu folie, imediat înainte de turnarea betonului stratul suport va fi bine umezit prin stropire, pentru a nu permite pierderea umidității betonului, iar betonul va avea lucrabilitatea L2 – L3. … 8.1.3.Prepararea betonului și transportul acestuia la locul de punere în operă se face respectând normele și normativele tehnice în vigoare. … 8.1.4.Depozitarea betonului se face pe coronamentul canalului (digului), iar de aici până la punctul de punere în operă se aduce prin jgheaburi prevăzute cu șicane. Dacă înălțimea taluzului nu depășește 3,0 m, se pot utiliza și jgheaburi simple. Se interzice aruncarea betonului cu lopata de pe coronament în punctul de turnare al pereului. … 8.1.5.Împrăștierea betonului se face cu lopata sau cu sapa, evitându-se deranjarea stratului suport sau amestecarea betonului cu agregatele din acest strat.La așternerea betonului se va avea în vedere că, prin vibrare, betonul se tasează cu cca. 10-20% din grosime strat. … 8.1.6.Dimensiunile câmpurilor turnate fără rosturi se stabilesc prin proiect și vor fi respectate. … 8.1.7.Rosturile se realizează cu dulapi (scânduri) de 2,5 cm grosime, având lățimea cu minim 5 cm mai mare decât grosimea pereului. Dulapii se vor mișca în rost după 3-4 ore de la turnarea betonului și se scot după 10-12 ore. … 8.1.8.Dulapii se fixează în stratul suport al pereului și folosesc și ca ghidaj pentru nivelarea betonului. … 8.1.9.La canale de dimensiuni mai reduse, când într-o etapă de betonare continuă se poate asigura betonarea unui tronson de canal, acesta se împarte în porțiuni de maxim 4,0 m lungime, la capetele cărora se montează câte un cofraj de capăt rigidizat cu cofraje laterale, pe coronamentul canalului (fig. II.3). După verificarea profilului de pământ se trece la betonarea tronsonului începând cu fundul canalului și urcând pe taluz spre coronament.
Figura II.3. Pregătirea pentru betonarea completă a unui tronson de canal … 8.1.10.Vibrarea betonului se va face numai cu vibratoare de suprafață. … 8.1.11.Tratarea rosturilor se va face identic cu tratarea rosturilor de la pereurile din dale prefabricate. … 8.1.12.Protejarea betonului după turnare se face, de asemenea, identic cu protejarea betonului turnat în dale prafabricate la turnarea acestora. … 8.1.13.În condițiile când se prognozează temperaturi sub +5°C sau precipitații, se sistează turnarea betonului, iar cel care a fost turnat va fi protejat corespunzător prin acoperire. … 8.1.14.Executarea pereurilor monolite în perioada de timp friguros se va face în conformitate cu prevederile normativului referitor la realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții, cu verificarea calității betonului. … 8.1.15.Lucrările în această perioadă se vor executa numai pe baza unui "Proiect de organizare a lucrărilor pe timp friguros". … 8.1.16.Betoanele alterate de temperaturile scăzute se vor demola și îndepărta din amplasament. … 8.1.17.La 0,5-1,0 ore după turnare, pentru închiderea porilor se recomandă o drișcuire a betonului, folosind 1 kg de ciment pentru 1 mp de suprafață de pereu. …  … 8.2.Pereuri de beton executate mecanizat8.2.1.Pentru executarea mecanizată a pereurilor din beton monolit se utilizează complexe de instalații pentru executarea tuturor operațiilor necesare, cu excepția terasamentelor grosiere care se execută cu un utilaj specific (excavator, draglină etc.)Aceste operațiuni sunt:– finisarea taluzurilor; … – turnarea betonului, inclusiv nivelarea și compactarea; … – umplerea rosturilor cu diferite chituri/masticuri și montarea benzilor din PVC. …  … 8.2.2.Utilizarea unor instalații care au productivități ridicate, 40-60 mc beton/oră și 150 mc pământ/oră la finisaj este eficientă numai la lucrări de volum mare, adică pereerea unor taluzuri cu lungimi de ordinul kilometrilor. Numai un volum de lucru suficient de mare poate compensa unele dezavantaje cum sunt:– consum de beton cu cca. 10% mai mare; … – volum suplimentar de lucrări de terasamente de până la 30%. Aceste volume rezultă din necesitatea asigurării căilor de circulație a instalațiilor, precum și pentru mijloacele de transport care fac aprovizionarea pe traseu a instalațiilor de betonat și tratarea rosturilor. …  … 8.2.3.Pentru toate echipamentele se va asigura personal de deservire calificat. … 8.2.4.În conformitate cu prevederile din documentația tehnică care însoțește instalația, se încep lucrările de organizare a execuției care constau din:– pregătirea căilor de circulație – șine de cale ferată sau benzi de pământ bine compactat; … – montarea instalației; … – organizarea preparării betonului; … – montarea firului de nailon rigid pe jaloane metalice, la cote foarte exacte; … – executarea unor tronsoane de probă pentru reglarea exactă a instalației și pentru stabilirea consistenței betonului. …  … 8.2.5.Instalația de nivelare/finisare a taluzului trebuie să devanseze instalația de betonat cu maxim 150-200 m, adică cca. 10-12 ore de betonare. Această limitare are rolul de a preveni unele deteriorări ale suprafețelor de taluz finisat. … 8.2.6.Înainte de betonare, suprafața taluzată va fi umezită prin STROPIRE în așa fel încât să nu apară șiroiri pe taluz sau chiar curgeri de pământ. … 8.2.7.Deși instalația de betonat asigură atât vibrarea, cât și nivelarea betonului, este necesară totuși o finisare manuală a acestuia. În acest scop, instalația este prevăzută cu o platformă de pe care lucrătorii pot finisa în general câte o fâșie de 1 m lățime. Finisarea se face prin drișcuire folosind 1 kg ciment/mp de pereu. … 8.2.8.În cazul utilizării de bandă PVC pentru etanșarea rosturilor longitudinale, personalul de serviciu al instalației trebuie să cresteze benzile în punctele de intersecție a rosturilor. … 8.2.9.Distanța între rosturile nepătrunse, transversale taluzului se recomandă a nu depăși 4,0 m. Etanșarea acestor rosturi se execută de regulă tot de către instalația de betonat. … 8.2.10.În cazul întreruperii operațiunii de betonare pentru mai mult de două ore, în mod obligatoriu se va executa un rost transversal pătruns. … 8.2.11.Instalațiile de betonare sunt echipate de regulă și cu dispozitive de stropit betonul. Pentru stropit se pot folosi și o serie de substanțe speciale (de ex. pigmenți de aluminiu), care protejează betonul împotriva uscării sale rapide. În caz contrar, protecția se face cu prelate sau rogojini. … 8.2.12.În cazul stropirii cu apă simplă, aceasta trebuie să îndeplinească aceleași calități ca și apa pentru prepararea betonului. Se recomandă ca apa să stropească prelatele sau rogojinile așternute și nu direct betonul proaspăt. Udarea trebuie făcută cu atenție, excesul de apă putând să se acumuleze la piciorul taluzului și să provoace eventuale deteriorări ale betonului. … 8.2.13.Pentru realizarea unui randament maxim, trebuie ca organizarea aprovizionării cu diverse materiale să fie foarte bine concepută, betonul să aibă consistența optimă și să fie cât mai proaspăt. …  …  … 9.Executarea pereurilor din piatră9.1.În funcție de condițiile de execuție a pereurilor din piatră, se deosebesc două moduri de execuție distincte:– pereuri executate sub apă; … – pereuri executate pe uscat. …  … 9.2.Dimensiunea din proiect trebuie să fie respectată pentru cca. 90% din cantitatea de piatră, restul fiind constituit din piatră mai măruntă, cca. 0,2-0,4 din dimensiunea pietrei de bază și care ajută la împănarea acesteia. … 9.3.Pentru a rezista în bune condiții forțelor de antrenare ale apei, piatra înglobată în pereu trebuie să aibă o formă cât mai apropiată de sferă/cub. În acest scop, se recomandă ca raportul între dimensiunea cea mai mare și cea mai mică a unei pietre, să fie sub 3. … 9.4.Pereu executat sub apă9.4.1.Executarea pereului este precedată de executarea săpăturii pentru realizarea înclinării prevăzută în proiect pentru taluzul respectiv și așternerea stratului suport (filtrant) când este prevăzut în proiect. … 9.4.2.Punerea pietrei în operă se face cu ajutorul draglinelor, greiferelor sau chiar cu ambarcațiuni autodescărcătoare. … 9.4.3.Executarea pereului începe cu fundul canalului, urcând apoi pe taluz sau de la cota superioară a prismului de anrocamente prevăzut la baza taluzului. … 9.4.4.Concomitent cu descărcarea pietrei, se execută și operațiile de verificare a profilului realizat și nivelarea zonelor cu piatră în plus. …  … 9.5.Pereu executat pe uscat9.5.1.Executarea pereului este precedată de verificarea corectitudinii lucrărilor de terasamente executate. … 9.5.2.Executarea pereului începe cu palierul de la baza taluzului și urcă treptat pe taluz. … 9.5.3.Punerea în operă se face manual pentru greutăți sub 20 kg prin așezare îngrijită. … 9.5.4.Pietrele cu greutate peste 20 kg se vor pune în operă cu mijloace mecanizate, iar așezarea în pereu se face prin rănguire. … 9.5.5.Prin așezarea pietrelor se va urmări o cât mai bună împănare a acestora între ele, cât și cu ajutorul unei pietre de mai mici dimensiuni utilizate pentru umplerea golurilor. … 9.5.6.În funcție de prevederile proiectului, pereul de piatră se poate rostui sau nu cu mortar de ciment sau mastic bituminos, pe toată suprafața sau numai parțial. … 9.5.7.În interiorul localităților, din cerințe de estetică urbană, pereul din piatră se alcătuiește din piatră cioplită cu îngrijire (moloane) și eventual se rostuiește cu ciment. …  …  … 10.Executarea masivelor din anrocamente10.1.Rolul principal al masivelor de anrocamente este de sprijinire a protecțiilor de taluz aflate la o cotă superioară prismului respectiv. … 10.2.Execuția masivelor se face prin așezare îngrijită utilizând utilaje de ridicat și prin rănguire, când execuția este la uscat sau la adâncimi de sub 1 m. … 10.3.În cazul execuției sub apă la adâncimi peste 1,00 m, punerea în operă a blocurilor se face prin basculare din mijlocul de transport, prin descărcare cu un utilaj de ridicat sau graifer sau din ambarcațiuni autodescărcătoare.În acest caz trebuie acordată atenție verificării taluzului, care se va face numai dintr-o ambarcațiune. …  … 11.Executarea saltelelor din fascine sau materiale geosintetice11.1.Saltele/rogojini din fascine11.1.1.Executarea saltelelor de fascine începe cu recoltarea nuiele lor pentru confecționarea fascinelor. … 11.1.2.Salcia, plopul, aninul negru sau răchita sunt specii ale căror nuiele au calitățile optime pentru folosit. … 11.1.3.Nuielele trebuie să aibă 2-4 cm diametru la tăietură și 2-6 m lungime și să fie proaspăt recoltate. … 11.1.4.Următoarea etapă este confecționarea fascinelor care au diametrul de 15, 25 și 30 cm lungimi de până la 12 m, conform proiectului. Confecționarea fascinelor se face pe un rând de capre așezate la cca. 1,0 m, ca în fig. II.4 a, b. În corpul fascinei, nuielele se așază alternând în secțiune capete subțiri cu capete groase pentru realizarea unei grosimi cât mai uniforme. Înnădirea mănunchiurilor de nuiele se face prin suprapunerea pe cca. 1/3 din lungimea acestora în funcție de lungimea și diametrul nuielelor. Legarea cu sfori (funii) din polietilenă sau chiar cu sârmă neagră se face strângând fascina cu o funie la intervale de 30-70 cm.
Figura II.4. Confecționarea fascinelor
a. secțiune transversală; b. – vedere de ansamblu … 11.1.5.Fascinele se recomandă să se execute în pădure unde se păstrează până la utilizarea lor pentru realizarea rogojinilor sau saltelelor. … 11.1.6.Rogojinile de fascine se alcătuiesc dintr-un singur strat de fascine legate joantiv, fascinele fiind orientate transversal pe linia malului. … 11.1.7.Saltele de fascine au grosimile de 45, 60, 75, 100 cm fiind alcătuite în principiu din straturi joantive suprapuse (cu orientări diferite cu 90°) între grătare de fascine, distanțate la 1,00 m. Straturile de fascine se leagă între ele cu sârmă sau sfori din polietilenă (a se vedea PARTEA I figurile I.1 I.4). … 11.1.8.Saltele de 45 cm au un prim strat inferior din fascine, distanțate la 1,00 m, așezate în lungul malului. Peste acest strat urmează un strat de fascine așezate joantiv perpendicular pe primul strat.Ultimul strat, superior, este alcătuit identic cu cel inferior, iar spațiile dintre fascine se umplu cu piatră sau bolovani, atât ca element de lestare, cât și ca element de rezistență la eroziunea apei. … 11.1.9.Saltelele de 60 cm au stratul inferior format din fascine distanțate la 1,00 m așezate în lungul malului, apoi urmează două straturi de fascine așezate joantiv, fiecare strat perpendicular pe stratul inferior. Ultimul strat (superior) este alcătuit din fascine așezate la 1,00 m distanță (perpendicular pe direcția de curgere a apei) între care se execută o umplutură de piatră sau bolovani. … 11.1.10.Saltelele de 75 cm sunt alcătuite în ceea ce privește primele patru straturi, identic cu cele de 60 cm, iar stratul suplimentar formează cu cel precedent un caroiaj cu latura de 1,00 m, care se umple cu piatră. … 11.1.11.Saltelele cu grosimea de 100 cm sunt formate din două caroiaje (la partea inferioară și cea superioară) alcătuite din fascine de 15 cm așezate distanțat la 1,00 m, iar între ele două straturi de fascine de 20 cm grosime așezate joantiv (fig. I.4). Caroiajul superior se umple cu piatră atât pentru lestare, cât și ca element de rezistență la eroziune. … 11.1.12.Confecționarea saltelelor de fascine se face:– direct pe viitorul amplasament, când acesta este accesibil execuției; … – pe mal, pe un plan înclinat situat în dreptul amplasamentului sau în amonte, unde sunt întrunite condițiile necesare execuției (fig. II.5); … – pe un plan înclinat amplasat pe un ponton plutitor. … 
Figura II.5. Plan înclinat pentru confecționarea saltelelor de fascine … 11.1.13.Planul înclinat trebuie să aibă panta de cca. 1:7, care s-a dovedit a ușura atât ancorarea saltelei în timpul confecționării, cât și lansarea la apă a acesteia. … 11.1.14.După lansarea la apă, eventual transportul saltelei care trebuie făcut spre amonte (prin remorcare), salteaua se așază în poziția de scufundare și se ancorează spre amonte, spre largul canalului și spre mal. … 11.1.15.Pe laturile de care se vor lega cablurile de ancoraj, caroiajul de lestare va fi mărginit de două suluri de fascine. … 11.1.16.În cazul când saltelele sunt confecționate din mai multe tronsoane, este recomandabil ca înnădirea să se facă în lungul malului spre aval, saltele componente având lățimea (normal pe mal) cât lățimea saltelei finale. … 11.1.17.Înnădirea se poate face fie înainte de lestare, la suprafață, prin alăturare și legare cu sârmă sau funii, dar cu luare a măsurilor de ancoraj, sau după scufundare prin suprapunere (numai pentru rogojini sau cel mult saltele de 45 cm grosime). … 11.1.18.Înainte de aducerea pe amplasament a saltelei se va curăța (eventual nivela superficial) fundul canalului de pietre mari sau plutitori mari scufundați. … 11.1.19.Se atrage atenția că după o plutire de 15-20 zile, o saltea nelestată se scufundă singură. Pericolul este că se poate scufunda necontrolat, ajungând alături de amplasament sau se poate chiar distruge. … 11.1.20.Operațiunile de lestare se vor face manual sau mecanizat începând dinspre mal și amonte, într-un ritm cât mai rapid și cu slăbirea corectă a ancorajelor. Nerespectarea acestei cerințe poate provoca răsturnarea saltelei și distrugerea sa.Cantitatea de piatră necesară lestării este de cca. 0,15-0,20 mc/mp. … 11.1.21.După scufundarea saltelei urmează adăugarea restului de piatră pentru acoperire, care se face de pe mal cu utilaje mecanice, de pe pontoane și punți manual, sau din ambarcațiuni autodescărcătoare. …  … 11.2.Saltele din materiale geosintetice11.2.1.Saltele din materiale geosintetice au în principiu două sisteme de alcătuire:– două sau mai multe straturi de geotextil întărite cu rețele de rezistență din oțel beton, rabiț sau geogrile și care se lestează cu piatră; … – saltele din două straturi de țesătură din poliester, legate cu fir de poliamid în așa fel încât formează dale de dimensiuni variabile de la 50×50 cm până la 2,0×2,0 m. aceste dale se umplu pentru lestare cu beton pompat (fig. I.6). …  … 11.2.2.Materialele de bază se furnizează de regulă în suluri de 4-6 m lățime și lungimi de peste 50 m. … 11.2.3.Pentru confecționarea saltelelor este nevoie de înnădirea fâșiilor la dimensiunea dorită a saltelei. Înnădirea se face prin coasere cu o mașină portabilă manuală sau prin sudură, în conformitate cu prevederile prospectului și a agrementului tehnic. … 11.2.4.În cazurile când saltelele se lansează într-un curent de apă, se procedează astfel:– saltelele din geotextil armate cu rețele din oțel beton (care nu se pot rula) se lansează identic cu saltelele de fascine; … – saltelele din geotextil armate cu rabiț sau geogrile, precum și cele ce se umplu cu beton se pot rula sau plia pe mal și cu o macara se urcă pe un ponton. …  … 11.2.5.Lansarea saltelei începe din amonte spre aval, numai după ancorarea saltelei de o serie de pari bătuți în canal în secțiunea amonte. Pe măsură ce salteaua este lansată pe apă, ea se va ancora atât pe mal, cât și în canal de un șir de pari paralel cu malul. … 11.2.6.Lestarea cu piatră a saltelelor din geotextile armate se face ca și la saltele de fascine. … 11.2.7.Al doilea tip de saltele (vezi 11.2.1 mai sus) se umplu prin pompare cu beton (clasa prevăzută în proiect).Pentru acest gen de saltele tehnologia de execuție și amplasare trebuie să fie descrisă în amănunțime atât în prospectul tehnic al produsului, cât și în agrementul tehnic. Prevederile acestor documente sunt obligatorii de respectat pentru obținerea garanției furnizorului. … 11.2.8.Pentru ambele tipuri de saltele din geotextil se va acorda atenția cuvenită pentru pregătirea platformei de alcătuire, cât și terenului pe care se amplasează, privind îndepărtarea corpurilor mari sau a celor ce pot provoca deteriorarea saltelei. …  …  … 12.Execuția gabioanelor12.1.Gabioanele sunt cutii având dimensiunile de ordinul metrilor și sunt alcătuite din împletituri din metal sau din geogrile, montate pe un schelet rigid (fig. I.7). … 12.2.Asamblate pe mal, gabioanele se pozează în amplasament cu o macara și apoi se umplu cu piatră. … 12.3.Pentru o încadrare bună în ansamblul lucrării, înainte de pozarea gabionului, este necesară o nivelare a terenului astfel încât gabionul să se rezeme pe o cât mai mare suprafață de teren. Rămânerea suspendată a gabioanelor, mai ales în cazul celor suprapuse, poate provoca ruperea rețelei și a scheletului, împrăștierea pietrei și apoi chiar compromiterea lucrării. … 12.4.Este recomandabil ca panourile laterale ale gabionului care au înălțimi de peste 1,00 m să se lege și cu ancore între ele (panourile opuse) cu sârmă de 3-4 mm grosime. … 12.5.În cazul gabioanelor peste care sunt prevăzute alte lucrări, dacă proiectul nu o prevede, nu este permisă renunțarea la capacul gabionului.Acesta va trebui să fie legat solid de rama metalică superioară, deoarece constituie un ancoraj pentru panourile laterale supuse la împingerea pietrei de umplutură. … 12.6.Dimensiunile pietrei de umplutură, granulometria acesteia, precum și tipul de împletitură vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect sau aprobate de proiectantul de specialitate. …  … 13.Protecția muncii și prevenirea incendiilor13.1.Protecția muncii13.1.1.Pentru prevenirea oricărui accident de muncă, conducerea societății executante are obligativitatea de a asigura toate condițiile necesare realizării acestui obiectiv, în conformitate cu legislația și normativele în vigoare. … 13.1.2.Dacă din motive obiective unele prevederi ale normelor nu se pot respecta, se vor întocmi instrucțiuni de lucru specifice, detaliate, luându-se și măsurile adecvate pentru evitarea riscului de accidentare. … 13.1.3.Pentru cazurile în care normele nu conțin prevederi satisfăcătoare, se vor întocmi instrucțiuni proprii și se vor lua măsurile organizatorice și materiale adecvate pentru prevenirea accidentelor. … 13.1.4.Pentru lucrările de consolidare și apărare a taluzurilor se atrage atenția asupra următoarelor pericole:– prăbușirea taluzurilor săpăturii; … – accidentare sau îmbolnăvire în urma manevrării manuale necorespunzătoare a unor greutăți mari; … – pericol de înec; … – arsuri la manevrarea materialelor bituminoase fierbinți; … – accidentări prin alunecare pe taluzuri; … – accidentări la manevrarea saltelelor sau anrocamentelor cu mijloace mecanice de ridicare. …  …  … 13.2.Prevenirea și stingerea incendiilor13.2.1.Se va respecta legislația în vigoare în acest domeniu. … 13.2.2.În cadrul lucrărilor de consolidare și apărare a taluzurilor, pericolul de incendiu poate apărea în următoarele situații:– instalații electrice improvizate la baracamentele organizării de șantier; … – în timpul lucrărilor de sudură a elementelor metalice și geosintetice; … – la prepararea masticurilor bituminoase; … – prin depozitarea incorectă a unor materiale inflamabile, autoaprinzătoare. …  …  …  … 14.Controlul calității lucrărilor14.1.Asigurarea calității lucrărilor de construcții se realizează în conformitate cu legislația și normativele în vigoare. … 14.2.Controlul de calitate al lucrărilor are următoarele faze, cărora le corespund o serie de acte obligatoriu de păstrat atât la executant, cât și la beneficiar.14.2.1.Verificarea materialelor aprovizionate care vor fi însoțite de:– certificate de calitate; … – prospecte/instrucțiuni de utilizare. … Pentru betoane se vor prezenta și buletinele de transport, cu menționarea expresă a orei de preparare de la fabrica de beton și ora sosirii la șantier. … 14.2.2.Verificarea lucrărilor ascunse și întocmirea proceselor verbale respective. Dintre acestea menționăm:– profilarea săpăturilor/umpluturilor; … – calitatea umpluturilor care la volume peste 1000 m3 se va verifica și prin analize de laborator; … – respectarea granulometriei și grosimii fiecărei componente a straturilor drenante – filtrante în conformitate cu prevederile proiectului; … – verificarea armăturii pentru betoanele armate; … – verificarea dimensiunilor elementelor de beton și controlul calității acestora, atât prin probe recoltate din betonul pus în operă, cât și vizual; … – curățirea și pregătirea rosturilor de turnare a betonului; … – curățirea și pregătirea rosturilor pereurilor în vederea astupării lor etc. …  … 14.2.3.Verificarea lucrărilor în fazele determinante. … 14.2.4.Verificarea lucrărilor la recepția finală. …  …  …  + 
BIBLIOGRAFIEPentru normative și standarde se vor consulta versiunile actualizate. Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizareA.LUCRĂRI DE SPECIALITATE1.P.G. CHISELEV, Îndreptar pentru calcule hidraulice (traducere din limba rusă coordonată de prof. dr. doc. S. Hâncu), Ed. Tehnică, 1988. … 2.E. DAN, Regularizări de râuri, Ed. Didactică și Pedagogică, 1965. … 3.I. A. MANOLIU, Regularizări de râuri și căi de comunicație pe apă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1973. … 4.Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnică, 1970. … 5.C. MATEESCU, Hidraulică, Ed. de Stat Didactică și Pedagogică, 1962. … 6.R. PRISCU, Construcții hidrotehnice, Ed. Didactică și Pedagogică, 1974. … 7.M. LATES, E. ZAHARESCU, Apărarea malurilor și protejarea taluzurilor, Ed. CERES, 1972. … 8.B. V. PASCENCO, Apărarea terasamentelor de cale ferată contra eroziunilor, (tradusă din lb. rusă, Ed. CFR, 1954 … 9.L. KELLNER, A. GĂZDARU și V. FEODOROV, Geosinteticele în construcții – vol.I, Ed. INEDIT, 1994. … 10.C. NICOLAU, A. GĂZDARU, Mecanizarea și tehnologia lucrărilor de îmbunătățiri funciare, Ed. Didactică și Pedagogică, 1981. … 11.C. NICOLAU, ST. TRIFU, Utilaje pentru îmbunătățiri funciare, Ed. Didactică și Pedagogică, 1981. … 12.S. HÂNCU, Regularizarea albiilor râurilor mici, Ed. CERES, 1976. … 13.O. RUSU, O. STATHTI, M. PUSTELNIAC, Apărări de maluri, Ed. Tehnică București, 1965. … 14.R. CIORTAN, Construcții hidrotehnice portuare, Ed. AGIR, 2009. … 15.R. CIORTAN, Porturi și amenajări portuare, Ed. AGIR, 2012 … 16.A. GĂZDARU, S. MANEA, V. FEODOROV, L. BATALI, Geosinteticele în construcții. Proprietăți, utilizări, elemente de calcul, Ed. Academiei Române, 1999. … 17.MINISTERUL AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII, DEPARTAMENTUL ÎMBUNĂTĂȚIRILOR FUNCIARE ȘI GOSPODĂRIRII APELOR, Îndrumător pentru dimensionarea canalelor, conductelor și drenurilor în lucrările de îmbunătățiri funciare, Ed. CERES, 1970 …  … B.NORMATIVE1.Normativ pentru proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor ferate și podurilor împotriva acțiunii apelor curgătoare și lacurilor, indicativ NP 067-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1059/2002, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 15/2002; … 2.Instrucțiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de apărare împotriva inundațiilor, P.D. 5-72 aprobat prin Ordinul șefului Departamentului îmbunătățiri funciare nr. 34/28.02.1973; … 3.Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrări de construcții, indicativ NP 075-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1228/2002; … 4.Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea, evaluarea acțiunilor pentru construcții hidrotehnice, indicativ PE 729-89; … 5.Procedurii de emitere a permisului de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor și a Îndrumarului tehnic pentru proiectarea și realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3404/2012, cu modificările și completările ulterioare; … 6.Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat -Partea1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 30/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 și nr. 53 bis din 19 ianuarie 2023; … 7.Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 28/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 și nr. 48 bis din 17 ianuarie 2023; … 8.Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții, indicativ C 16-84, aprobat prin Decizia președintelui biroului executiv al Consiliului Științific al Institutului de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 92/1984; … 9.Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare; … 10.Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții, indicativ NP 0742022 aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 27/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 și nr. 56 bis din 20 ianuarie 2023; … 11.Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125-2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2688/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 și nr. 158 bis din 04 martie 2011; … 12.Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ NP 126-2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 115/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 și nr. 397 bis din 13 iunie 2012; … 13.Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă, Indicativ NP 112-2014, aprobat prin Ordinul Ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2352/2014, publicat în Monitorul Oficial al României; partea I, nr. 935 și nr. 935bis din 22 decembrie 2014; … 14.Normativ privind proiectarea geotehnică a ancorajelor în teren, indicativ NP 1142014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1444/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 și nr. 661bis din 09 septembrie 2014; … 15.NP 120-2014 Normativ privind cerințele de proiectare și execuție a excavațiilor adânci în zone urbane, Indicativ NP 120-2014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2104/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 și nr. 863bis din 27 noiembrie 2014; … 16.Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ NP 122:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2690/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 și nr. 158bis din 04 martie 2010; … 17.Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți, indicativ NP 123:2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2405/2022 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 924 și 924 bis, Partea I, din 21 septembrie 2022; … 18.Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere, indicativ NP 124:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2689/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 158 și nr. 158 bis din 04 martie 2011; … 19.Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuizmente, indicativ NP 134-2014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 995/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 597 și nr. 597bis din 11 august 2014; … 20.Ghid privind proiectarea geotehnică, indicativ GP 129-2014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.597/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 și 95 bis din 05 februarie 2015; … 21.Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive, indicativ GT 067-2014, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 739/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 și 459 bis din 24 iunie 2014; … 22.Ghid pentru proiectarea căilor navigabile, indicativ GP 085-2003, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 641/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 786 și 786bis din 07 noiembrie 2003; … 23.Ghid pentru stabilirea parametrilor de calcul ai valurilor de vânt pentru determinarea acțiunii asupra construcțiilor portuare, maritime și fluviale, indicativ GP 086-2003, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 643/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 786 și 786bis din 07 noiembrie 2003; … 24.Regulament privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 9/N/1993, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 5-8/1993; … 25.Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007, publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 216 din 29 martie 2007. …  … C.STANDARDE1.STAS 2916-87 – Lucrări de drumuri și căi ferate. Protejarea taluzurilor și șanțurilor. Prescripții generale de proiectare … 2.STAS 4273-83 – Construcții hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanță … 3.STAS 5432/1-85 – Lucrări de îmbunătățiri funciare. Probabilități de depășire și grade de asigurare … 4.STAS 9539-87 – Lucrări de îmbunătățiri funciare, desecări-drenaje. Prescripții de proiectare … 5.STAS 8389-82 – Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Diguri. Condiții de execuție și metode de verificare … 6.STAS 9268-89 – Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Prescripții generale de proiectare. … 7.SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7 Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli Generale …  …  + 
GLOSAR DE TERMENIAcținea distructivă a apei – set de încărcări cauzate de apă, aplicate asupra unei structuri, aflate în contact permanent cu apa.Acțiune dinamică – acțiune care provoacă efecte inerțiale structurii sau elementelor structurale.Acțiune statică – acțiune care nu provoacă efecte inerțiale structurii sau elementelor structurale.Agrement tehnic – apreciere tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii la utilizare, în conformitate cu cerințele legii calității în construcții, a unor noi produse, procedee sau echipamente.Albia majoră – porțiunea de teren mai ridicată din valea naturală a unui curs de apă, acoperită de ape numai în timpul nivelelor mari și al viiturilor. Albia majoră mai este denumită și luncă. Termenul se referă la un complex fizico-geografic de îmbinare între apă, uscat și vegetație. În cadrul luncii se pot observa grinduri fluviatile, cursuri părăsite, mlaștini și despletiri.Albia minoră – partea cea mai joasă a văii prin care apa curge permanent sau cea mai mare parte a anului, respectiv suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor.Anrocamente – aglomerări de blocuri din piatră sau de bolovani, etc., care formează platforme de întărire, diguri, etc.Autorizatia de construire – actul eliberat de autoritatea publică locală, în baza căruia solicitantul poate efectua lucrări de construcție. Este eliberată de Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei în care se află terenul.Barbacană – deschidere într-o construcție hidrotehnică ce permite trecerea apei și reducerea presiunii hidrostatice.Bazin de aspirație sau refulare – rezervor deschis de dimensiuni mari, destinat colectării unui lichid în vederea utilizării ulterioare, pentru aspirație sau refulare.Bazin disipator – element al unei construcții hidrotehnice, montat în aval, destinat să reducă viteza curenților de apă distructivi și să protejeze astfel barajul de acțiunea eroziunii regresive.Bermă – banchetă pe taluzurile înalte, cu lățimea de minim 1 m, pentru a le mări stabilitatea.Canal de fugă – canal care evacuează spre punctul de restituire (de exemplu, într-un râu) apele trecute prin turbinele unei centrale hidroelectrice.Canal navigabil – canal natural (curs de apă amenajat) sau artificial, amenajat în principal pentru navigație.Canal de transport al apei – construcție hidrotehnică în care apa se deplasează cu nivel liber.Cartea tehnică a construcției – ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea și urmărirea comportării în exploatare a construcției, cuprinzând toate datele, documentele și evidențele necesare pentru identificarea și determinarea stării tehnice (fizice) a construcției respective și evoluției acestuia în timp.Categoria de importanță a construcțiilor – categoria stabilită pe baza unei grupări de factori și criterii asociate, care permite considerarea diferențiată a construcțiilor de către participanți la procesul de realizare și la întregul ciclu de existență al acestora, în funcție de caracteristicile și relațiile lor cu mediul uman, socio-economic și natural.Stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor este necesară pentru aplicarea diferențiată, în funcție de aceasta, a sistemului calității și a tuturor componentelor sale și în special a sistemului de conducere și asigurare a calității precum și a altor prevederi legale.Certificat de calitate – Document emis de către unitatea producătoare prin care atestă calitatea care a stat la baza fabricației unui produs potrivit standardelor legale (STAS-uri, normative tehnice, etc).Clasa de importanță – categorie specifică de importanță care privește construcția sau numai părți ale acesteia, sub anumite aspecte.Cleionaj – construcție alcătuită din împletituri de nuiele, folosită la consolidarea malurilor sau a taluzelor formațiunilor torențiale, ale cursurilor mici de apă, etc.Consolidarea malurilor – ansamblul de lucrări pentru mărirea stabilității și rezistenței malurilor cu fascine și bolovani sau gabioane.Coronament – partea superioară, orizontală, a unei construcții (baraj, dig, zid de sprijin, pereu) prevăzută de regulă cu balustrade (amonte, aval), trotuare și parte carosabilă.Dig de apărare – lucrare hidrotehnică dispusă de-a lungul unui curs de apă, malului unui lac sau țărmului mării, cu scopul protejării împotriva inundațiilor a unor localități, obiective social-economice sau terenuri.Dren:– conductă îngropată sau amenajată la suprafața terenului, din tuburi de beton, ceramică etc. sau umplută cu un material filtrant, destinată să colecteze și să evacueze apa de infiltrație sau să coboare nivelul pânzei de apă subterană; … – strat de piatră spartă sau de pietriș care căptușește spatele unui zid de sprijin și destinat să colecteze apa de infiltrație. … Emersiune:Prin retragerea valului se produce emersiunea (ieșirea) rapidă din apă a unei părți din îmbrăcămintea de protecție a taluzului. În timp ce presiunea apei încetează pe fața exterioară a îmbrăcăminții, pe fața interioară dă naștere la o subpresiune care acționează de jos în sus cu tendința de extracție a particulelor mărunte.Efectul poate fi anulat prin prevederea unui filtru de protecție și încărcarea taluzului cu o suprasarcină, respectiv cu greutatea stratului superior al îmbrăcăminții.Etiaj – nivel de referință al unui curs de apă, stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observație și în raport cu care se măsoară cotele apelor.Fascină lestată – strat de nuiele (fascine) lestat cu piatră de râu, în vederea stabilizării albiei, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor, în regiunile mlăștinoase sau pentru alte lucrări, în scopul evitării eroziunii.Faza determinantă – stadiul fizic la care o lucrare de construcții, odată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului și executantului.Gabion – coș paralelipipedic sau cilindric, confecționat dintr-o împletitură, care se umple cu piatră, pietriș și care servește la executarea unor lucrări hidrotehnice.Geocompozite – combinații de materiale care au în componența lor cel puțin un produs geosintetic.Geogrile – geosintetice utilizate în general pentru armarea pământului, formate dintr-o rețea deschisă regulată, cu deschideri suficient de mari pentru a permite pătrunderea materialelor cu care vin în contact. Golurile au dimensiuni mult mai mari decât nervurile.Înglobate în pământ sau în orice alt material, geogrilele acționează atât prin frecarea rețea/material, pe ambele fețe, cât și prin interacțiune mecanică cu respectivul material.Geomembrană – căptușeală sau o barieră sintetică cu permeabilitate foarte scăzută, utilizată cu orice material legat de inginerie geotehnică, pentru a controla migrarea apei într-o structură sau sistem artificial. sunt realizate din foi polimerice continue relativ subțiri, dar pot fi realizate și din impregnarea geotextilelor cu spray-uri de asfalt, elastomer sau polimer, sau ca geocompozite multistratificate de bitum.Infiltrație – pătrundere a apei în fundație sau prin corpul unui dig/baraj, din cauza forței gravitației, forțelor capilare și, uneori presiunii hidrostatice.Lucrare de apărare – construcție executată în scopul împiedicării degradării unei construcții aflată sub acțiunea apelor; exemple: șanțuri de gardă, gabioane, piloți, anrocamente.Lucrare de consolidare – ansamblul de lucrări pentru mărirea stabilității și rezistenței unei construcții aflată sub acțiunea apelor.Lucrări de intervenție în primă urgență – orice fel de lucrări necesare la construcțiile existente care prezintă pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, pentru:a)punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și siguranță în exploatare; … b)desființarea acestora. … Mastic bituminos – material pentru sub formă masa plastică omogenă cu umpluturi sintetice sau organice umplerea fisurilor și hidroizolației suprafețelor, obținut prin amestecarea diferitelor componente. Scopul tratamentului este de a crea un strat impermeabil sau o îmbinare de elemente.Parament aval sau amonte – fața exterioară a lucrării dispusă spre aval sau amonte;Pereu – îmbrăcăminte de piatră naturală sau artificială, care acoperă unele taluzuri sau căptușește unele șanțuri, pentru a le proteja contra eroziunilor sau pentru a împiedica surpările de pământ.Pereurile pot fi executate din piatra așezată în mortar (pereuri zidite) sau nelegată în mortar (pereuri uscate).Plasa rabiț/rabitz – plasă de sârmă de oțel, cu ochiuri pătrate sau poligonale, utilizată în construcții la armarea tencuielilor și șapelor de mortar sau ca suport pe care se aplică mortarul (cu care se realizează tavanele suspendate ori se acoperă golurile practicate în zidăria pereților pentru trecerea conductelor de instalații).Poliamide – mase plastice obținute prin policondensare sau polimerizare și folosite la fabricarea fibrelor sintetice.Pod de gheață – strat continuu de gheață care acoperă în întregime suprafața unui râu sau a unui lac ca urmare a unei perioade îndelungate de temperatură scăzută a aerului.Rambleu – lucrare de terasamente (umplutură) pentru construirea unui dig, baraj, căi de comunicație sau canal.Recepția lucrărilor – componentă a sistemului calității în construcții și anume, actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic și cu detaliile de execuție.Recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și de instalații se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervenții în timp asupra construcțiilor existente, conform legii. Recepția lucrărilor de construcții se realizează în două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:a)recepția la terminarea lucrărilor; … b)recepția finală. … Regularizare – modificarea albiei unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat (exemplu: regularizarea albiilor)Rost – spațiu strâmt care separă două construcții (elemente de construcție) alăturate pentru a permite deplasarea lor relativă sub acțiunea temperaturii sau a altor forțe exterioare (cu sau fără utilizarea unui element de rost).Rugozitate – calitate a suprafeței unor corpuri solide de a fi aspre.Subtraversare – construcție hidrotehnică ce asigură trecerea unui curs de apă, canal, conductă pe sub un dig, cale de comunicație, etc.Sufozie – antrenarea de material fin din fundație prin infiltrații; proces de spălare și transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor subterane.Taluzul exterior al digului – este cel dinspre albia cursului de apă.Taluzul interior al digului – este cel dinspre zona / incinta protejată.Verificator de proiecte – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea proiectelor în ceea ce privește respectarea reglementărilor tehnice și cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege.Viitură excepțională – Viitura corespunzătoare probabilității de depășire p% corespunzătoare inundației excepționale, utilizată pentru dimensionarea sau exploatarea lucrărilor hidrotehnice.Zăpor – acumulare de sloiuri de gheață care se formează primăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secțiuni de curgere mai înguste, din cauza căreia se produc creșteri de nivel și inundații.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește