DECRET nr. 77 din 6 martie 1986

privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale



Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:  + 
Capitolul 1Dispoziţii generale + 
Articolul 1Evaluarea producţiei agricole vegetale se efectuează în scopul cunoaşterii, urmăririi şi înregistrării evoluţiei culturilor, precum şi determinării cantitative şi calitative a producţiei. Evaluara se face în toate unităţile agricole socialiste, în alte unităţi deţinătoare de terenuri agricole, precum şi în gospodăriile populaţiei.Producţia agricolă vegetala se evalueaza la produsele prevăzute în anexa nr. 1 "Nomenclatorul produselor agricole vegetale", potrivit normelor metodologice şi tehnice de evaluare prevăzute în anexele nr. 2, 3 şi 4 la prezentul decret. + 
Articolul 2Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare răspund de întreaga activitate de evaluare, în care scop sînt obligate să asigure aplicarea întocmai a prevederilor prezentului decret cu privire la evaluarea producţiei agricole vegetale.  + 
Capitolul 2Organizarea activităţii de evaluare a producţiei agricole vegetale + 
Articolul 3Pentru elaborarea şi coordonarea lucrărilor de evaluare se organizează Comisia centrala de evaluare a producţiei agricole vegetale, care îşi desfăşoară activitatea pe lîngă Consiliul de Miniştri.Comisia este formată din reprezentanţi ai conducerilor unor ministere şi organe centrale, prevăzuţi în anexa nr. 5 a).Preşedintele Comisiei centrale de evaluare a producţiei agricole vegetale este un prim-viceprim-ministru al guvernului.Activitatea de secretariat a comisiei centrale se realizează de Direcţia Centrala de Statistica. + 
Articolul 4În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizează o comisie de evaluare a producţiei agricole vegetale, care funcţionează pe lîngă comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti.Comisia este formată din reprezentanţi ai conducerii organelor şi unităţilor, prevăzuţi în anexa nr. 5 b).Preşedintele comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti este preşedintele comitetului executiv al consiliului popular.Activitatea de secretariat a comisiei se realizează de către direcţiile de statistica judeţene şi a municipiului Bucureşti. + 
Articolul 5În fiecare municipiu, oraş, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului Bucureşti şi în comune se organizează comisii de evaluare a producţiei agricole vegetale, care funcţionează pe lîngă comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare respective.Comisiile sînt formate din reprezentanţi ai organelor şi unităţilor, prevăzuţi în anexele nr. 5 c) – 5 f).Presedinti ai comisiilor de evaluare sînt: la municipii, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular; la oraşe, Sectorul agricol Ilfov, sectoarele municipiului Bucureşti şi comune, preşedinţii birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare, după caz.Activitatea de secretariat a comisiilor se realizează de către aparatul propriu al comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective. + 
Articolul 6În fiecare unitate agricolă socialistă se constituie o subcomisie de evaluare a producţiei agricole vegetale formată din reprezentanţi ai organelor şi unităţilor, prevăzuţi în anexa nr. 5 g).Preşedintele subcomisiei este reprezentantul consiliului popular. + 
Articolul 7Comisiile desfăşoară o activitate permanenta de cunoaştere a stării de vegetaţie şi întreţinere a culturilor şi propun operativ unităţilor socialiste şi consiliilor populare măsuri corespunzătoare pentru realizarea producţiei agricole prevăzute în plan.  + 
Capitolul 3Atribuţiile comisiilor şi subcomisiilor de evaluare a producţiei agricole vegetale + 
Articolul 8Comisia centrala îndrumă şi controlează activitatea comisiilor judeţene, municipale, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov, orăşeneşti, comunale şi a subcomisiilor din unităţi, asigurind funcţionarea permanenta a acestora, şi controlează în unităţile de producţie modul cum a fost efectuată lucrarea de evaluare a producţiei agricole vegetale, în care scop:a) verifica dacă s-au insamintat la termen toate suprafeţele de teren prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor executate, densitatea plantelor şi evoluţia vegetatiei culturilor; controlează modul cum este ţinuta evidenta în registrul culturilor şi ia măsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizării sarcinilor de plan; … b) organizează şi răspunde de instruirea comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale, în vederea efectuării lucrărilor, potrivit normelor metodologice şi tehnice de evaluare; … c) controlează în unităţile agricole de producţie modul în care a fost evaluată producţia agricolă vegetala şi temeinicia datelor comunicate; … d) analizează datele privind evaluarea producţiei agricole vegetale transmise de comisiile de evaluare judeţene şi a municipiului Bucureşti, le centralizează şi, în urma controlului efectuat, stabileşte concluzii proprii asupra nivelurilor evaluării producţiei agricole; … e) înaintează la Consiliul de Miniştri, la termenele stabilite, situaţiile cuprinzînd rezultatul evaluării producţiei agricole vegetale şi propune măsurile necesare a fi luate. …  + 
Articolul 9Comisiile judeţene şi comisia municipiului Bucureşti răspund de aplicarea întocmai de către comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti, Sectorului agricol Ilfov şi comunale şi subcomisiile din unităţi a normelor metodologice şi tehnice de evaluare a producţiei agricole vegetale, precum şi de exactitatea datelor ce se prezintă comisiei centrale, în care scop:a) controlează, urmăresc şi verifica dacă s-au insamintat la timp suprafeţele prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor executate, densitatea plantelor, precum şi curăţirea, fertilizarea, insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor şi finetelor naturale, evoluţia vegetatiei culturilor şi iau măsuri pentru realizarea producţiei la nivelul prevăzut prin plan; … b) verifica, în toate categoriile de unităţi şi la gospodăriile populaţiei, modul de evaluare a producţiei agricole vegetale, în vederea asigurării exactitatii datelor şi a respectării termenelor stabilite; … c) analizează, verifica şi centralizează datele la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, şi întocmeşte rapoarte privind evaluarea producţiei agricole vegetale, pe care le prezintă comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi le înaintează comisiei centrale; … d) instruiesc membrii comisiilor municipale, orăşeneşti, Sectorului agricol Ilfov, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunale, precum şi ai subcomisiilor din unităţile agricole socialiste. …  + 
Articolul 10Comisiile municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov, orăşeneşti şi comunale desfăşoară o activitate permanenta de cunoaştere a respectării epocilor optime de insamintare a culturilor, a stării de vegetaţie şi de întreţinere a acestora, propun conducerii unităţilor şi consiliilor populare măsuri de realizare a producţiei prevăzute, răspund de exactitatea datelor obţinute şi de prezentarea lor în termen la comisia judeteana şi a municipiului Bucureşti, în care scop:a) urmăresc îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planurile unităţilor agricole socialiste şi ale altor unităţi deţinătoare de terenuri agricole, în ceea ce priveşte insamintarea la timp a suprafeţelor cultivate, calitatea lucrărilor executate, insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor şi finetelor naturale, realizarea cantitativă şi calitativă a producţiei planificate; … b) evalueaza producţia agricolă vegetala de pe loturile aflate în folosinţă personală şi de pe terenurile gospodariilor populaţiei, cu respectarea normelor metodologice şi tehnice de evaluare; … c) îndrumă şi controlează permanent activitatea subcomisiilor din unităţile agricole socialiste; … d) definitiveaza şi răspund de exactitatea datelor privind evaluarea producţiei agricole vegetale şi le prezintă comitetului executiv al consiliului popular municipal, al sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov, respectiv biroului executiv al consiliului popular orasenesc sau comunal, precum şi comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, la termenele stabilite. …  + 
Articolul 11Subcomisiile din unităţile agricole socialiste răspund de evaluarea corecta şi la termen a producţiei agricole vegetale, cu respectarea normelor metodologice şi tehnice de evaluare, desfăşoară o activitate permanenta de cunoaştere a stării de vegetaţie şi întreţinere a culturilor şi iau măsurile necesare pentru realizarea producţiei prevăzute în plan, în care scop:a) controlează insamintarea la timp a suprafeţelor prevăzute a fi cultivate, calitatea lucrărilor efectuate, densitatea plantelor, precum şi curăţirea, fertilizarea, insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor şi finetelor naturale pentru realizarea cantitativă şi calitativă a producţiei planificate; … b) urmăresc evoluţia stării de vegetaţie a plantelor şi înscrierea în registrul culturilor a datelor privind tehnologia aplicată; … c) transmit comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele evaluării producţiei agricole vegetale, aprobate de comisiile comunale, orăşeneşti, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov sau municipale, după caz. … Comisiile predau conducerilor unităţilor, sefilor de ferma sau de brigada, cu proces-verbal, producţia agricolă vegetala rezultată la ultima evaluare.Conducerile unităţilor agricole, şefii de ferme sau brigazi semnează de luarea în primire a producţiei agricole ce trebuie realizată potrivit ultimei evaluări.  + 
Capitolul 4Sancţiuni + 
Articolul 12Încălcarea prevederilor prezentului decret atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor cu sarcini de efectuare şi control a lucrărilor de evaluare şi raportare a datelor privind producţia agricolă vegetala. + 
Articolul 13Constituie contravenţii, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni, următoarele fapte:a) nerespectarea de către membrii subcomisiilor şi comisiilor teritoriale de evaluare a termenelor stabilite în metodologia de evaluare a producţiei agricole vegetale; … b) distrugerea actelor cu privire la evaluarea producţiei agricole vegetale. … Contravenţiile prevăzute la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei, iar cele de la lit. b), cu amendă de la 1.000 la 2.000 lei.Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către împuterniciţii comisiei centrale, precum şi ai comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale.Contravenţiilor prevăzute în prezentul decret le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.  + 
Capitolul 5Dispoziţii finale + 
Articolul 14Preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, conducerile unităţilor agricole socialiste, precum şi întreg personalul care participa la acţiunea de evaluare a producţiei agricole vegetale, au obligaţia de a semna de luare la cunoştinţa a prevederilor prezentului decret şi de a asigura aplicarea riguroasă a acestuia. + 
Articolul 15Anexele nr. 1, 2, 3, 4 şi 5 a) – 5 g) fac parte integrantă din prezentul decret. + 
Articolul 16Pe data prezentului decret Decretul nr. 79/1973 cu privire la evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale se abroga.  + 
Anexa 1NOMENCLATORULproduselor agricole vegetale

 + 
Anexa 2METODOLOGIAde evaluare în cimp a producţiei agricole vegetale1. Evaluarea producţiei agricole vegetale cuprinde doua etape:a) În prima etapa se urmăreşte starea de vegetaţie a culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamna de la intrarea în iarna, iar pentru culturile de primavara, după rasarirea plantelor şi pînă la intrarea în pirga. Pe aceasta baza se evalueaza producţia după aspectul vegetativ. … Verificarea stării de vegetaţie a culturilor se face periodic, în funcţie de fazele caracteristice fiecărei culturi, astfel:

b) În etapa a II-a se face evaluarea în cimp a producţiei agricole după normele tehnice de evaluare a producţiei agricole vegetale prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 la decret, în acel stadiu de vegetaţie care permite determinarea mărimii reale a recoltei. … 2. La unităţile agricole socialiste evaluarea producţiei se face pe baza probelor luate de pe întreaga suprafaţa, iar la gospodăriile populaţiei, pe 25% din suprafaţa fiecărei culturi, înscrisă în registrul agricol.3. Evaluarea producţiei agricole vegetale va cuprinde, pentru fiecare cultura, următoarele date:– suprafaţa productiva de primavara raportată prin darea de seama statistica;– producţia totală;– producţia medie raportată la suprafaţa productiva de primavara.4. Rapoartele privind evaluarea producţiei agricole vegetale vor fi transmise de subcomisiile din unităţi şi comisiile comunale, orăşeneşti, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov şi municipale la comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile de la începerea acţiunii de evaluare a producţiei.Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare vor analiza, definitivă şi centraliza datele privind evaluarea producţiei agricole vegetale primite de la subcomisiile din unităţi şi comisiile teritoriale şi le vor inainta comisiei centrale în termen de 2 zile de la primirea lor.Comisia centrala de evaluare înaintează la Consiliul de Miniştri rapoartele privind evaluarea producţiei agricole vegetale în termen de 3 zile de la primirea datelor de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti.Termenele de prezentare la Consiliul de Miniştri a datelor privind producţia la principalele produse vegetale, în anii cu condiţii climatice normale, sînt prevăzute în anexa nr. 1 la decret. Aceste termene pot fi modificate şi diferenţiate pe zone, în funcţie de condiţiile climatice anuale, de către Comisia centrala de evaluare, care va informa Consiliul de Miniştri despre modificările şi diferentierile făcute.5. Datele privind producţia agricolă vegetala de la insamintare pînă la recoltare vor fi înscrise în mod obligatoriu în registrul culturilor de inginerii şefi din unităţile agricole socialiste. Evidenta producţiei agricole vegetale pentru loturile date în folosinţă şi pentru terenurile producătorilor particulari va fi ţinuta de personalul însărcinat cu completarea şi ţinerea la zi a registrului agricol.6. Pierderile rezultate după evaluare, ca urmare a unor calamitati naturale (grindina, inundaţii, invazii de daunatori şi altele) care diminuează producţia agricolă vegetala, vor fi constatate şi determinate de subcomisiile din unităţi, de comisiile comunale, orăşeneşti, sectoarelor municipiului Bucureşti, Sectorului agricol Ilfov şi municipale, împreună cu reprezentanţii organelor prevăzute de lege. Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale vor confirma şi comunică comisiei centrale cauzele calamităţilor, în termen de maximum 48 de ore de la producerea lor, precum şi culturile, suprafeţele afectate, pagubele produse şi măsurile luate. Primării comunelor, oraşelor şi municipiilor au obligaţia de a înştiinţa despre aceste cazuri comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti în termen de 24 de ore de la producerea lor.Pierderile datorate ca urmare a calamităţilor vor fi luate în considerare la evaluare numai după verificarea exactitatii comunicărilor de către comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de evaluare a producţiei agricole vegetale.  + 
Anexa 3Anexa nr. 3 se afla în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.  + 
Anexa 4NORME TEHNICEde evaluare a producţiei agricole vegetale 1. Grîu, secara, orz, orzoaica de toamna şi primavara, orez Metodologia de evaluare a producţiei în cimp este aceeaşi pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.a) Numărul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mărimea şi uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafeţe mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice. … b) Evaluarea producţiei în punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabileşte proporţia de spice mari, mijlocii şi mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii şi 10% spice mici). În acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii şi un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obţinute se împarte la spicele la care s-au numărat boabele (10) obţinîndu-se numărul mediu de boabe în spic. … Pe baza celor două elemente, numărul mediu de spice la mp şi numărul mediu de boabe în spic, cunoscînd masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile în cultura (anexa nr. 3), se calculează producţia medie la hectar, folosind formula: Q kg/ha = Nsp X Nb X MMB/ 100în care:Q kg/ha = producţia medie kg/ha;Nsp = număr mediu de spice la mp;Nb = număr mediu de boabe în spic;MMB = greutatea a 1000 boabe.Exemplu: grîu irigatNsp = 500Nb = 35MMB = 38 grameQ kg/ha = 500x35x38/100 = 6650 kgDatele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 2. Porumb şi sorg boabea) Numărul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileşte în funcţie de uniformitatea şi mărimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pînă la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distanţe egale pe diagonala mare a solei. … Suprafaţa unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime).b) Evaluarea producţiei în punctele stabilite … La fiecare punct de control se numara stiuletii.Numărul de stiuleti la hectar se calculează folosind formula următoare:N st/ha = nst x 10000/d x iîn care:Nst = numărul de stiuleti la hectar;nst = numărul de stiuleti numarati la toate punctele de control;d = suprafaţa unui punct de control ( mp );i = numărul probelor de control.Exemplu: porumb irigatnst = 1050d = 28i = 5Nst/ha = 1050×10000/28×5 = 75000Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileşte procentul stiuletilor mari, mijlocii şi mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). În acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, după exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii şi 2 mici.Determinarea numărului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii şi 2 mici ).Avînd cele doua elemente (numărul de stiuleti la hectar şi numărul mediu de boabe pe un stiulete) şi cunoscînd MMB (anexa nr. 3) se va calcula producţia medie la hectar după formula:Q kg/ha = Nst x Nb x MMB/ 1000 x 1000în care:Q kg/ha = producţia medie;Nst = număr de stiuleti la hectar;Nb = numărul mediu de boabe pe stiulete;MMB = greutatea a 1000 boabe.Exemplu: porumb irigatNst = 75000 stiuleti Nb = 500 boabeMMB = 280 grame Q kg/ha = 75000 x 500 x 280 / 1000 x 1000 = 10500Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 3. Soia şi fasole boabea) Numărul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mărimea solei şi uniformitatea culturii. … Pînă la 100 hectare se vor stabili 3 puncte de control, iar peste 100 hectare, minimum 5 puncte de control, situate la distanţe egale pe diagonala lanului. Punctele de unde se delimiteaza probele de control se stabilesc astfel încît sa reprezinte media lanului. Suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp masurata cu panglica (2 m lungime x 5 m latime).b) Evaluarea producţiei la punctele de control şi la hectar se face astfel: … Se numara plantele existente în fiecare punct de control, numărul mediu de pastai pe planta şi numărul mediu de boabe în pastaie.Pe baza acestor elemente se calculează producţia medie la hectar, folosind formula: Q kg/ha = Npl x Npp x Nbp x MMB/ 100în care:Q kg/ha = producţia medie la hectar;Npl = numărul mediu de plante pe mp;Npp = numărul mediu de pastai pe planta;Nbp = numărul mediu de boabe pe pastaie; MMB = masa a 1000 boabe. Exemplu: soiaNpl = 30Npp = 30Nbp = 1,9MMB = 150 Q kg/ha = 30x 30x 1,9×150 / 100 = 2565Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 4. Floarea-soareluia) Numărul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mărimea şi uniformitatea culturii. Pînă la 100 hectare se stabilesc 5 probe, iar peste 100 hectare, minimum 8 puncte. Punctele de control se iau la distanţe egale pe diagonala mare a lanului. … Suprafaţa unui punct de control va fi de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10).b) Evaluarea producţiei în punctele stabilite şi la hectar … La fiecare punct de control se numara capitulele şi se stabileşte numărul mediu de capitule la mp şi la ha, după următoarea formula: Ncp/ha = ncp x 10000/d x iîn care:Ncp = numărul total de capitule la hectar;ncp = numărul de capitule numarate la toate punctele de control;d = suprafaţa unui punct de control (mp);i = numărul punctelor de control.Exemplu:ncp = 770d = 28 mpi = 5 deci: Ncp/ha = 770 x 10000/ 28×5 = 55000 capituleDin totalul capitulelor la probele luate se stabilesc procentual capitulele mari, mijlocii şi mici (ex.: 40% mari, 40% mijlocii şi 20% mici). În acest caz se vor recolta 10 capitule din care, după exemplul luat, revin: 4 capitule mari, 4 mijlocii şi 2 mici.Determinarea numărului mediu de seminţe pe capitul se face ponderat la cele 10 capitule recoltate.Avînd cele doua elemente, numărul de capitule la hectar şi numărul mediu de seminţe pe un capitul, şi cunoscînd MMB (anexa nr. 3) se va calcula producţia medie la hectar după formula: Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB/ 1000 x 1000în care:Q kg/ha = producţia medie;Ncp = numărul mediu de capitule la hectar;Ns = numărul de seminţe pe capitul;MMB = greutatea a 1000 seminţe.Exemplu:Ncp = 55000 capituleNs = 730 seminţeMMB = 65 grameQ kg/ha = 55000 x 730 x 65/1000 x 1000 = 2610Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 5. Sfecla de zahăra) Momentul de evaluare a producţie în cimp … Deoarece evaluarea producţiei la cultura sfeclei de zahăr se face într-o perioadă în care rădăcinile nu au ajuns la maturitatea tehnica şi greutatea maxima care să exprime producţia posibila de realizat, este necesar ca producţia evaluată în această perioadă să fie corectată.La greutatea rezultată în momentul evaluării producţiei în cimp se adauga sporul mediu zilnic de creştere, tinindu-se cont de starea culturii, precipitatii, fertilizare, irigaţii etc.Sporul mediu zilnic de creştere a producţiei în condiţii normale la sfecla de zahăr este de 3-5 grame pe planta/zi, în funcţie de zona de cultura.b) Numărul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mărimea solei şi uniformitatea culturii, astfel: pînă la 100 hectare se iau 5 probe şi peste 100 hectare, 10 probe. Punctele de control se iau pe diagonala solei, la distanţe egale, astfel ca acestea, în final, să fie cît mai reprezentative. Suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp (7,4 m lungime x 3 rinduri x 0,45 metri). … În situaţia în care cultura este semanata după alte scheme de semanat decît cea în rinduri echidistante, mărimea probei va fi aceeaşi (10 mp), însă atît lungimea, cît şi lăţimea probei, se vor lua în funcţie de schema de semanat. Stabilirea punctelor se va face pe multiplu de semanatoare folosită.c) Evaluarea producţiei la punctele stabilite şi la hectar se face după cum urmează: la fiecare punct de control plantele se recolteaza, se decoleteaza, se curata de pămînt şi se cintaresc. … Producţia medie la hectar în kg se determina după următoarea formula:Q kg/ha = q x 10000/ d x iîn care:q = cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control, în kg;d = suprafaţa unui punct de control, în mp;i = numărul probelor de control.Exemplu:q = 185 kgd = 10 mpi = 5 Q kg/ha = 185×10000/10×5=37000La producţia stabilită se va adauga sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta în graficele încheiate cu fabrica de zahăr.Evaluind sporul de producţie de 1,8 grame pe zi şi pe planta, rezultă ca în cele 45 de zile ( 15 august – 1 octombrie) producţia va creşte cu 6480 kg: 37000+6480=43480 kg.Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 6. În şi cinepa pentru fibraMetodologia de evaluare a producţiei este aceeaşi pentru ambele culturi. Pentru exemplificare se ia cultura de în pentru fibra.a) Numărul punctelor de control se stabileşte în funcţie de mărimea solei şi uniformitatea culturii. Sub 50 hectare se iau 5 puncte, iar peste 50 hectare se iau minimum 7 puncte, suprafaţa unui punct de control fiind de 1 mp. … Punctele de control se stabilesc la distanţe egale pe diagonala mare a solei, iar pentru determinări se foloseşte rama metrica.b) Evaluarea producţiei la punctele stabilite şi la hectar. … Plantele recoltate se condiţioneaza prin uscare, se scutura de restul frunzelor şi de pămînt şi apoi se cintaresc şi se calculează la umiditatea de receptionare prevăzută în STAS 140/76 (18%).Pentru determinarea producţiei medii pe mp şi la hectar folosim următoarea formula:Q kg/ha = q x 10000/ d x iîn care:q = greutatea tulpinilor recoltate din punctele de control exprimată la umiditatea de receptionare în kg;d = suprafaţa unui punct de control în mp;i = numărul probelor de control.Exemplu: în pentru fibraq = 3,85 kgd = 1 mpi = 7Q kg/ha = 3,85×10000/1×7= 5500Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 7. Tutun La evaluare se face aprecierea generală asupra stării de vegetaţie, gradului de uniformitate şi stării fitosanitare a culturii.În raport cu observaţiile făcute, culturile se vor împărţi în porţiuni (1; 2; 3; …..n) de aceeaşi uniformitate.În fiecare din acestea se delimiteaza probe de cîte 100 mp în mai multe puncte, pe diagonala.Numărul de probe va fi de:5 pentru suprafeţe de pînă la 10 ha;7 pentru suprafeţe cuprinse între 10 – 20 ha;10 pentru suprafeţe cuprinse între 20 – 50 ha; 15 pentru suprafeţe de peste 50 ha.Elementele care stau la baza evaluării producţiei sînt următoarele:– suprafaţa (S);– numărul mediu de plante de 100 mp (P);– numărul mediu de frunze pe planta (F);– numărul mediu de frunze uscate ce intra într-un kg (m).Calculul productiei medii pe hectar se face după formula: Q = PxF/mx100Suprafaţa porţiunii delimitate se determina prin măsurătoare.Numărul mediu de plante pe 100 mp se determina astfel:– se numara plantele existente în fiecare proba, se aduna şi rezultatul se împarte la numărul de probe.Pentru determinarea numărului de frunze pe planta într-o proba se stabileşte un rind în care plantele reprezintă ca aspect media de dezvoltare. Pe rindul respectiv se numara plantele şi numărul total de frunze existent pe acestea.Prin împărţirea numărului total de frunze rezultate la numaratoare la numărul de plante din rindul respectiv se obţine numărul de frunze pe planta.Numărul mediu de frunze pe planta în porţiunea delimitata se stabileşte prin însumarea numărului de frunze pe planta, determinat la fiecare proba, şi împărţirea acestuia la numărul probelor din porţiunea respectiva.Numărul mediu de frunze uscate ce intra la un kg diferă în raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucrările agrotehnice şi condiţiile meteorologice ale anului.Orientativ numărul de frunze uscate într-un kg este de:la soiul Djebel 3000-3300;la soiul Molovata 2000-2500;la soiul Ghimpati 800-900;la soiul Virginia 400-500;la soiul Burley 400-500;la soiul Banat 500-600;la soiul Baragan 400-500;Sistemul de calcul:Inlocuind elementele de mai sus în formula, avînd în vedere o parcela de 10 hectare cultivată cu soiul Baragan, obtinem:

Datele rezultate pe fiecare sola se înscriu în fişa de calcul, determinîndu-se producţia medie ponderată pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 8. Cartofi de toamnaa) Momentul de evaluare a producţiei … Evaluarea producţiei se determina la momentul maturitatii fiziologice, cînd 75% din vreji sînt uscati şi ingalbeniti.Evaluarea se va efectua şi la gospodăriile populaţiei pe 25% din suprafaţa de cartofi înscrisă în registrul agricol.b) Modul de evaluare a producţiei … Evaluarea producţiei începe prin stabilirea numărului de probe care trebuie luate în funcţie de suprafaţa solei cultivate cu cartofi, după cum urmează:

Parcelele mai mari de 50 ha se împart în parcele mici.Probele se iau pe diagonala lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. în cazul plantarii la 70 cm între rinduri la neirigat şi pe 20 m.l. în cazul plantarii la 50 cm între rinduri la irigat.După luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor, eliminindu-se tuberculii atacati de putregaiul umed, roz şi uscat, nedepasind o abatere de maximum 10% din proba.Tuberculii rămaşi în proba de recoltare se aduna, se curata de pămînt, se sterg, se cintaresc şi se evalueaza producţia medie la mp şi apoi la ha.Exemplu:– producţia medie pe 20 m.l. (la 50 cm între biloane) = 10 mp– producţia medie pe 14,28 m.l. (la 70 cm între biloane) = 10 mp– producţia la un hectar = producţia la 10 mp x 1000Evaluarea producţiei la cartofi va cuprinde următoarele date:– suprafaţa productiva de primavara raportată prin darea de seama statistica;– suprafaţa rămasă în cultura;– producţia totală.Exemplu:La o parcela cu suprafaţa de 4 ha la irigat, plantata la 50 cm între rinduri, se evalueaza producţia astfel:1. Se recolteaza cartofii pe 20 ml în 3 locuri la distanta egala pe diagonala lanului.2. Se curata de pămînt, se sterg şi se cintaresc separat probele, exprimindu-se în kg:proba 1 = 40,0 kgproba 2 = 45,0 kgproba 3 = 48,2 kg3. Se elimina tuberculii atacati de putregaiul umed, roz şi uscat, se cintaresc şi se scad din proba iniţială.Aceste scăzăminte trebuie să se încadreze în 10% abateri:proba 1 = 40,00 kg, pierderi 3,88 kg = 36,12 kgproba 2 = 45,00 kg, pierderi 4,50 kg = 40,50 kgproba 3 = 48,20 kg, pierderi 4,82 kg = 43,38 kg4. Se face media aritmetica la cele 3 probe şi se obţine producţia la 10 mp:36,12+40,50+43,38/3=40,0 kg/10 mp5. Se evalueaza producţia la hectar:40,0 x 1000 = 40.000 kg/ha9. Tomate timpurii, tomate de vara, tomate de toamnaSe face în mod asemănător pentru toate cele trei grupe de culturi.a) Momentul de evaluare a producţie în cimp … Se face cînd fructele din prima inflorescenta au intrat în pirga, pe soiuri şi parcele de cultura.b) Numărul punctelor de control şi mărimea lor … Evaluarea se face după metoda analizei probelor. Probele se fixează şi se marcheaza pe teren, pe soiuri şi parcele de cultura în număr de 5 pentru parcelele cu suprafaţa pînă la 10 hectare şi de 10 pentru suprafeţe mai mari de 10 hectare.Mărimea unei probe este de 10 mp.Fixarea şi materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala fiecărei parcele de cultura, la distanţe egale în funcţie de lungimea diagonalei şi numărul probelor, pentru a cuprinde zonele reprezentative ale fiecărei parcele de cultura.c) Evaluarea producţiei în punctele stabilite … Pentru fiecare proba se noteaza:– numărul de plante care rodesc;– numărul de inflorescente formate pe planta, cu posibilităţi de fructificare;– numărul de fructe şi flori roditoare în inflorescente.La tomatele timpurii evaluarea se face atît pentru primele doua inflorescente (pentru a evalua producţia timpurie), cît şi pentru inflorescentele următoare 3-5 (pentru evaluarea producţiei totale).La tomatele de vara – toamna determinarile respective se fac pentru toate inflorescentele împreună.Pe baza datelor de mai sus se calculează pe total probe:– numărul de plante;– suprafaţa cultivată a probelor;– numărul mediu de inflorescente roditoare pe o planta;– numărul mediu de fructe pe o inflorescenta.La tomatele timpurii numărul mediu de inflorescente roditoare şi numărul mediu de fructe într-o inflorescenta se determina atît pentru primele doua inflorescente, cît şi pentru total inflorescente:– numărul de plante pe hectar cultivat;– producţia probelor analizate, în kg.10. Ceapa uscataEvaluarea se face la ceapa din arpagic şi semanata direct în cimp şi este asemănătoare pentru ambele sisteme de cultura.a) Momentul de evaluare a producţie în cimp … Se face cînd camasa exterioară a bulbilor se coloreaza specific soiului cultivat.b) Numărul punctelor de control şi mărimea lor … Evaluarea producţiei se face după metoda analizei probelor. Probele se fixează şi se marcheaza pe teren, pe soiuri, sisteme de cultura şi parcele de cultura, în număr de 5 pentru parcele cu suprafeţe pînă la 10 hectare, şi de 10 pentru suprafeţe mai mari de 10 hectare.Mărimea unei probe este de 4 mp.Fixarea şi materializarea (marcarea) pe teren a probelor se fac pe diagonala parcelei de cultura, la distanţe egale, în funcţie de lungimea diagonalei şi numărul probelor dispuse, în asa fel încît sa reprezinte condiţiile medii din terenul cultivat.Nu se fac evaluări în locuri accidentate sau în depresiuni (unde a baltit apa). Aceste zone se delimiteaza şi se evalueaza separat dacă exista suprafeţe mai mari.c) Evaluarea producţiei în punctele stabilite … Pentru fiecare proba se determina numărul de bulbi normal dezvoltati şi greutatea medie a acestora.În fiecare proba plantele recoltate se curata de frunze şi pămînt, după care se cintaresc, apoi se face greutatea medie a bulbilor pe fiecare proba.Prin însumarea cantităţilor recoltate în fiecare proba se obţine cantitatea totală, după care se calculează producţia medie a probelor.11. Varza de toamnaEvaluarea se face pe soiuri şi parcele de cultura.a) Momentul de evaluare a producţiei în cimp … Se face cînd 10% din plante au format capatini apte pentru consum, iar restul plantelor sînt în curs de invelire a capatinii.b) Numărul punctelor de control şi mărimea lor … Evaluarea producţiei se face după metoda analizei probelor. Probele se fixează şi se marcheaza pe teren, pe diagonala fiecărei parcele de cultura, la distanţe egale în funcţie de lungimea diagonalei şi numărul probelor. Probele trebuie să fie cît mai reprezentative şi în număr de 5 pentru parcele cu suprafaţa pînă la 10 ha şi de 10 pentru suprafeţe mai mari de 10 ha.Mărimea unei probe este de 8 mp.c) Evaluarea producţiei în punctele stabilite … Pentru evaluarea producţiei probelor se stabileşte:– numărul de plante cu capatini formate şi în curs de formare;– greutatea medie a capatinilor formate;– producţia medie a probelor rezultată din înmulţirea greutatii medii a capatinilor cu numărul total de plante recoltabile (plante cu capatini formate + plante cu capatini în curs de formare).d) Calcularea producţiei evaluate se face în funcţie de cele menţionate mai sus, ca în exemplul următor:  … 

12. FructeMetodologia de lucru:Se stabileşte producţia de fructe pe fiecare plantaţie în parte pe parcele, pe fiecare specie şi soi.Numărul minim de pomi care se examinează este de 2% . La plantaţiile realizate în sistem obişnuit (clasic) se poate merge pînă la 5% .Pentru ca evaluarile să fie cît mai reale, se aleg pomi cît mai reprezentativi ca vigoare, stare de sănătate şi incarcatura de fructe, dispusi pe diagonala parcelei, evitindu-se pomii din rindurile marginale.Evaluarea producţiei se face prin numărarea fructelor.La plantaţiile în primul şi al doilea an de rod se numara toate fructele de pe pomii aleşi.Începînd cu anul trei de producţie şi pînă în anul al saselea inclusiv se aleg doua sarpante de incarcatura medie pe fiecare pom şi se numara fructele de pe sarpantele respective, iar rezultatul numaratorii se împarte la 2, pentru a afla incarcatura medie pe sarpanta, cifra care se înscrie în fişa de calcul.La pomii mai în vîrsta se alege cîte o singura sarpanta din pom, astfel ca aceasta să aibă o incarcatura medie de fructe comparativ cu celelalte sarpante ale pomului respectiv şi se numara fructele găsite pe aceasta sarpanta.Fiecărui pom ales şi analizat odată cu numaratoarea fructelor i se numara şi sarpantele (axul se considera tot sarpanta), datele înscriindu-se în fişa de calcul.După aceea se determina numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora în kg.La pomii tineri în primii 2 ani de rod, producţia pe pom se obţine direct, prin numărarea tuturor fructelor.Pentru determinarea greutatii se folosesc datele din tabelul de la pag. 90, în care este cuprinsă greutatea medie a unui fruct pe soiuri şi numărul de fructe la kg.După ce se determina greutatea fructelor pe sarpanta, se înmulţeşte cu numărul de sarpante din acelaşi pom, pentru fiecare pom analizat în parte, folosind datele înregistrate în fişa de calcul.Însumînd cantităţile de fructe de la toţi pomii analizati şi impartind la numărul de pomi rezultă incarcatura medie de fructe pe pom. Aceasta se înmulţeşte cu numărul de pomi existenţi la un ha de plantaţie şi se obţine astfel producţia medie la ha.Pentru calcul se vor utiliza formulele:

Exemplu: într-o livada cu mar din soiurile Jonathan şi Golden delicious, în suprafaţa de 10 ha, se găsesc 10000 meri, din care 2000 din soiul Golden delicious şi 8000 din soiul Jonathan, revenind la hectar 1000 de meri, din care 200 sînt Golden delicious şi 800 Jonathan. Soiurile sînt dispuse în rinduri alternante, sub raportul 1/4 (un rind cu Golden delicious şi 4 rinduri cu Jonathan). Plantatia este realizată în sistem intensiv, condusă în forma de palmeta cu distanta de plantare 4/2,5 m, avînd vîrsta de 7 ani după plantare.Propunindu-se sa verificam 2% din pomi, înseamnă ca se analizează cîte 20 pomi pentru fiecare hectar (4 pomi din soiul Golden delicious şi 16 din soiul Jonathan), pe total plantaţie analizindu-se 200 pomi, din care 40 Golden delicious şi 160 de Jonathan.Din datele înregistrate în fişa de calcul rezultă numărul de fructe şi greutatea acestora pe fiecare sarpanta analizata, date înscrise direct în fişa, calculate după formula menţionată, cît şi greutate de fructe pentru fiecare pom în parte analizat, pe soiuri.În cazul nostru, considerind ca s-au găsit 5680 kg fructe la cei 160 pomi analizati din soiul Jonathan, rezultă o producţie medie de fructe pe pom de 35,5 kg (5680/160 = 35,5 kg).Considerind de asemenea producţia gasita de 1080 kg la cei 40 pomi analizati din soiul Golden delicious, rezultă o producţie medie pe pom de 27 kg (1080/40 = 27 kg).La cei 200 pomi analizati pe hectar rezultă o producţie medie pe pom de 33,8 kg (6760 kg/ 200 pomi = 33,8 kg), revenind la cei 1000 de pomi/ha cantitatea de 33800 kg/ha.13. StruguriLucrările de evaluare a producţiei de struguri se încep cu precizarea suprafeţelor ocupate de viile pe rod, separat la viile nobile (din care pentru struguri de masa) şi separat la viile de hibrizi.După aceea este necesar să se stabilească:– numărul butucilor pe rod la hectar;– producţia medie de struguri pe butuc;– producţia medie de struguri la hectar;– producţia totală de struguri.a) Numărul de butuci pe rod la hectar se afla folosind următoarea relaţie: … N.b.ha = 10000/d.r. x d.b. – N.g., în care:N.b.ha = numărul de butuci pe rod la hectard.r. = distanta între rinduri, în md.b. = distanta dintre butuci pe rind, în mN.g. = numărul mediu de goluri la hectarExemplu: într-o plantaţie cu distanta între rinduri de 1,8 m şi între butuci pe rind de 1,40 m şi cu 168 goluri la hectar, numărul de butuci pe rod calculat după relaţia de mai sus va fi de 3968 – 168 = 3800.b) Evaluarea producţiei de struguri pe butuc. … După stabilirea numărului de butuci pe rod la hectar, pentru a evalua producţia de struguri pe butuc, este necesar să se numere toţi strugurii de pe un număr de 1-2% din butucii existenţi în parcela, în funcţie de uniformitatea plantaţiei.Deoarece parcelele în plantaţiile de vii au o suprafaţa de 3-5 ha este recomandat să se efectueze numaratoarea strugurilor pe fiecare al zecelea butuc din 15 în 15 rinduri, exceptîndu-se butucii situaţi pe marginea parcelei. Procedîndu-se astfel, rezultă ca la o parcela de circa 5 hectare vor fi numarati strugurii de pe circa 200 butuci ( 28 rinduri a cîte 7 butuci din fiecare rind).Strugurii numarati la fiecare butuc din cei analizati se noteaza direct în fişa de calcul.După aceea se calculează producţia de struguri pe butuc folosindu-se următoarea formula:P.m.b. = G.m.s. x N.s./N.b.a., în care:P.m.b. = producţia medie pe butuc, în gG.m.s = greutatea medie a strugurilor, în gN.s. = numărul de struguri gasiti la numaratoareN.b.a. = numărul butucilor analizatiExemplu: într-o parcela de Babeasca neagra au fost numarati strugurii de pe 200 butuci, gasindu-se în total 5250 struguri. Greutatea medie a strugurilor de Babeasca fiind de 160 g (conform tabelului), rezultă ca producţia medie pe butuc va fi:160 x 5250/ 200 = 4200 = 4,20 kgc) Calcularea producţiei la hectar … Cunoscînd producţia de struguri pe butuc şi numărul de butuci la hectar, se determina producţia medie de struguri la hectar după formula:P.m.ha = N.b.ha x P.m.b., în care:P.m.ha = producţia medie de struguri la hectar, în kgN.b.ha = numărul de butuci pe rod la hectarP.m.b. = producţia medie pe butuc, în kgExemplu: folosind datele de mai sus, rezultă:P.m.ha = 3800 x 4,2 = 15960 kgd) Evaluarea producţiei totale de struguri. … Mai întîi se evalueaza producţia de struguri pe fiecare parcela prin înmulţirea producţiei de struguri la hectar cu suprafaţa parcelei şi după aceea, prin însumarea producţiei la toate parcelele, se obţine producţia totală de struguri pe unitate.14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene şi graminee şi din fîneţe naturaleProbele pentru evaluarea producţiei se vor cosi de pe suprafeţele de control de cel puţin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pînă la 10 ha, la care se adauga cîte 1 punct de control pentru fiecare 5 hectare în plus.Producţia de fin se obţine prin înmulţirea producţiei de masa verde cu un coeficient de transformare menţionat în tabelul alăturat, în funcţie de umiditatea la recoltare a diferitelor specii şi procedeul de uscare. În timpul procesului de uscare se produc pierderi cantitative datorită proceselor fiziologice şi fenomenelor meteorologice care variaza în funcţie de procedeul de uscare, între 25-45% la uscarea finului pe sol şi 20-30% la uscarea pe suporti.Anexele nr. 5a-5g se afla în Buletinul Oficial nr. 12 din 10 martie 1986.–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește