DECRET nr. 70 din 1 martie 1984

privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale



În scopul infaptuirii politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, realizării obiectivelor noii revoluţii agrare şi perfecţionării întregii activităţi din agricultura, pentru creşterea substantiala a producţiei agricole şi sporirea contribuţiei agriculturii la asigurarea progresului multilateral al tarii, la ridicarea generală a nivelului de viaţa şi de civilizatie al poporului, se impun folosirea integrală a pămîntului de către toţi deţinătorii, obţinerea de producţii tot mai mari şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi altor nevoi ale economiei naţionale. Realizarea acestor obiective face necesare organizarea şi dezvoltarea, în continuare, a unei producţii agricole moderne, intensive, bazată pe proprietatea socialistă – de stat şi cooperatista -, perfecţionarea activităţii unităţilor din sectorul socialist al agriculturii, care asigura cea mai mare parte a producţiei agricole, constituind sursa principala de realizare a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat cu produse agricole, animale şi vegetale. Odată cu realizarea acestor sarcini, sînt necesare dezvoltarea mai accentuata a creşterii animalelor şi producţiei animale în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, sporirea contribuţiei acestor gospodării la asigurarea bunei aprovizionari a populaţiei cu carne, lapte, produse lactate, oua şi alte-produse animale. Statul asigură, prin alocarea unor însemnate fonduri materiale şi băneşti, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, stimularea creşterii animalelor, sporirea permanenta a producţiei agricole şi pune la dispoziţia producătorilor agricoli din mediul rural cantităţi tot mai mari de mărfuri industriale, precum şi o gama larga de servicii la preţuri stabile, ceea ce impune ca şi populaţia de la sate sa valorifice un număr tot mai mare de animale şi cantităţi sporite de produse animale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. De asemenea, potrivit Programului de autoconducere şi autoaprovizionare, cantitatea de 180 kg cereale pe locuitor se asigura şi pentru locuitorii din zonele de deal şi munte, unde nu se produc cereale în cantităţi suficiente. În schimbul cantităţilor de cereale asigurate, taranii cu gospodării particulare din aceste zone au, la rindul lor, obligaţia de a produce, contracta şi preda la fondul de stat cantităţi echivalente de produse specifice zonei respective, inclusiv animale şi produse animale. Totodată, se impune perfecţionarea activităţii de constituire a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole, instituindu-se un sistem unic de contractari şi achiziţii prin care să se stabilească obligaţii ferme atît pentru cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari cît şi pentru unităţile socialiste cu atribuţii de contractare şi achiziţii de animale şi produse animale. În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:  + 
Capitolul 1Dispoziţii generale  + 
Articolul 1În vederea sporirii efectivelor de animale şi a creşterii producţiei animale, statul acorda sprijin unităţilor agricole socialiste, tuturor producătorilor agricoli, prin asigurarea de reproducatori de rasa, asistenţa sanitar-veterinara şi medicamente de uz veterinar, aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în producţie, dreptul de a folosi în condiţii avantajoase păşuni proprietate de stat şi păduri pasunabile, îndrumare tehnica de specialitate, credite în condiţii avantajoase pentru procurarea de animale de producţie şi altele.  + 
Articolul 2Locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole au obligaţia, potrivit legii, să le cultive, sa crească animale şi păsări, în vederea obţinerii produselor animale necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractării şi predării unor cantităţi sporite de produse pentru fondul de autoaprovizionare şi pentru fondul de stat. Numărul de animale şi păsări ce pot fi crescute de fiecare gospodărie pentru nevoile proprii, contractari şi achiziţii este nelimitat. Deţinătorii de terenuri care nu le cultiva, nu cresc animale şi păsări pierd dreptul de folosinţă asupra acestora, terenurile urmînd a fi atribuite unităţilor agricole socialiste sau unor producători agricoli particulari care îşi asuma obligaţia de a asigura cultivarea lor în bune condiţii şi de a obţine recoltele prevăzute în planurile de cultura.  + 
Articolul 3Pentru a asigura sporirea continua a efectivelor de animale şi creşterea producţiei de carne, lapte, oua, lina şi alte produse animale, unităţile agricole socialiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari au obligaţia să respecte cu stricteţe tehnologiile de creştere şi ingrasare a animalelor, să aplice măsurile de selecţie pentru ridicarea însuşirilor productive ale acestora, să asigure furajarea raţională şi întreţinerea animalelor potrivit normelor de zooigiena, creşterea indicelui de natalitate şi reducerea mortalitatilor, să aplice regulile şi măsurile sanitar-veterinare prevăzute de lege şi să livreze animalele la greutatile stabilite pentru tăiere.  + 
Articolul 4Unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie, producătorii particulari care livreaza, prin sistemul de contractari şi achiziţii, animale, păsări, lapte, produse lactate, oua şi alte produse animale beneficiază, în condiţiile prezentului decret, în afară preţurilor avantajoase stabilite în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de credite şi avansuri, anumite produse sau materiale necesare obţinerii produselor contractate, reduceri şi scutiri de impozite şi taxe, precum şi de alte avantaje.  + 
Articolul 5Cooperativele agricole de producţie au datoria sa sprijine membrii cooperatori şi ceilalţi locuitori din comune în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin de a cultiva în mod raţional şi eficient suprafeţele deţinute în folosinţă sau în proprietate şi de a creşte animale şi păsări. Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unui număr sporit de animale şi păsări şi a unor cantităţi cît mai mari de produse animale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele predate.  + 
Articolul 6Consiliile populare au obligaţia de a lua măsuri pentru îndeplinirea integrală a programelor de creştere a animalelor şi de sporire a producţiei animale, pentru îmbunătăţirea activităţii de valorificare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a acestor produse de către unităţile agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari.  + 
Articolul 7Pe data prezentului decret se desfiinţează sistemul cotelor obligatorii şi al sarcinilor obligatorii de livrare şi se instituie sistemul unic de contractari şi achiziţii ale produselor agricole de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari. Pentru gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari din zonele necooperativizate se stabilesc obligaţii ferme de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a unor produse agricole, concomitent cu obligaţia unităţilor socialiste cu atribuţii în acest domeniu de a prelua întreaga cantitate de produse oferite de aceste gospodării, de a plati preţurile stabilite şi de a acorda celelalte avantaje de natura a stimula creşterea producţiei agricole şi valorificarea către stat a unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare. Sistemul unic de contractare, stabilirea obligaţiilor unităţilor socialiste beneficiare de a prelua produsele agricole din gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari asigura condiţii pentru valorificarea sigura, la preţuri avantajoase şi stabile, a produselor realizate de aceste gospodării şi creează, astfel, noi surse de venituri pentru taranime.  + 
Capitolul 2Contractările de animale, păsări şi produse animale de la cooperativele agricole de producţie  + 
Articolul 8Cooperativele agricole de producţie au obligaţia de a pune în valoare întregul potenţial productiv al efectivelor de animale, mijloacele de producţie de care dispun, de a executa toate lucrările cu respectarea regulilor agrotehnice, zootehnice şi sanitar-veterinare, în scopul realizării integrale a numărului de animale şi a producţiei animale prevăzute în plan, precum şi a sarcinilor de livrare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Totodată, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autogestiunii, cooperativele agricole de producţie au obligaţia să asigure gospodărirea raţională a mijloacelor materiale şi financiare, organizarea superioară a producţiei şi a muncii, sporirea continua a eficientei întregii activităţi, dezvoltarea şi întărirea averii obşteşti, creşterea spiritului de răspundere şi a disciplinei în munca a membrilor cooperatori.  + 
Articolul 9În vederea sporirii efectivelor de animale, a ameliorării acestora, creşterii producţiei animale, a îndeplinirii obligaţiilor de livrare a produselor la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, cooperativele agricole de producţie sînt obligate să asigure respectarea stricta a regulilor privind reproductia şi selecţia animalelor, a normelor de zooigiena, sa aducă la îndeplinire măsurile stabilite de organele sanitarveterinare pentru prevenirea introducerii în unităţile zootehnice a bolilor transmisibile, precum şi pentru lichidarea focarelor de boala.  + 
Articolul 10Cooperativele agricole de producţie trebuie să asigure capacitatile necesare de adăpostire a animalelor, prin construirea de adaposturi dimensionate corespunzător, realizate cu cheltuieli cît mai reduse, prin folosirea materialelor existente pe plan local şi a forţei de muncă din fiecare cooperativa. De asemenea, cooperativele agricole de producţie au obligaţia sa întreţină în condiţii optime, potrivit normelor tehnice stabilite, adăposturile de animale, construcţiile anexe, mijloacele şi echipamentele din dotare.  + 
Articolul 11În scopul asigurării furajarii întregului efectiv de animale, cooperativele agricole de producţie sînt obligate sa ia măsuri pentru cultivarea suprafeţelor necesare obţinerii cantităţilor de furaje, în raport cu speciile şi categoriile de animale pe care le deţin, pentru executarea lucrărilor agrotehnice astfel încît sa realizeze şi să depăşească producţia de furaje planificata. Pentru punerea în valoare, în totalitate, a resurselor de furaje de pe păşuni şi fîneţe, cooperativele agricole de producţie vor asigura cultivarea acestora la fel ca orice cultura agricolă, introducerea periodică a acestora în asolamente sau în planurile de amenajare. Organele de conducere ale unităţilor agricole cooperatiste sînt obligate sa ia măsuri pentru respectarea stricta a normelor de furajare stabilite potrivit legii, sa folosească pe scara larga furajele grosiere, să asigure reducerea continua a consumurilor specifice de concentrate pe produs prin utilizarea raţională a acestora.  + 
Articolul 12În fiecare cooperativa agricolă de producţie se vor asigura organizarea corespunzătoare a întregii activităţi din sectoarele zootehnice, întărirea ordinii, a disciplinei şi a răspunderii tuturor lucrătorilor, aplicarea măsurilor prevăzute de lege, în vederea atragerii şi permanentizarii, în aceste sectoare, a celor mai buni cooperatori.  + 
Articolul 13Organele de conducere ale unităţilor agricole cooperatiste poarta întreaga răspundere pentru încheierea la timp a contractelor de predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pentru obţinerea producţiei şi livrarea produselor la termenele şi în condiţiile stabilite prin contracte.  + 
Articolul 14Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste răspund de realizarea, de către unităţile agricole cooperatiste din compunerea lor, a sarcinilor de livrare a produselor animale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat şi sînt obligate sa urmărească încasarea de către aceste unităţi a preţului şi obţinerea avantajelor cuvenite, corespunzător cantităţii şi calităţii produselor predate.  + 
Capitolul 3Creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a gospodariilor producătorilor particulari la constituirea, pe calea contractarilor, a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de animale şi produse animale  + 
Articolul 15În vederea creşterii contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a gospodariilor producătorilor particulari la constituirea fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de animale şi produse animale, în cadrul sistemului unic de contractari şi achiziţii se stabilesc, pentru fiecare gospodărie, potrivit prezentului decret, planuri de cultura şi de creştere a animalelor.  + 
Articolul 16Fiecare gospodărie personală a membrilor cooperatori, formată din două-trei persoane, are obligaţia sa crească cel puţin o vacă sau 5 oi, ori doua capre, 1-2 porci, 10 gaini, 60-80 pui de carne, 5-8 alte păsări (gîşte, rate, curci) şi 10-15 iepuri de casa. Pentru asigurarea consumului propriu de miere, fiecare gospodărie trebuie să deţină cel puţin un stup de albine; de asemenea, trebuie să crească viermi de mătase, pentru a obţine cel puţin 4-5 kg gogosi de mătase, în vederea valorificării la fondul de stat. Gospodăriile alcătuite din mai mult de doua-trei persoane au obligaţia sa crească un număr mai mare de animale şi păsări, corespunzător numărului membrilor de familie.  + 
Articolul 17Gospodăriile taranesti din zona necooperativizata, compuse din 2-3 membri de familie, care poseda în medie pînă la 3 hectare teren agricol, au obligaţia sa crească cel puţin o vacă, un vitel, 2 porci, 5 oi sau doua capre, 10 gaini, 60-80 pui de carne, 5-8 alte păsări (gîşte, rate; curci), 10-15 iepuri, animale de muncă, să aibă cel puţin un stup de albine şi sa crească viermi de mătase pentru a valorifica la fondul de stat 4-5 kg gogosi de mătase. Gospodăriile cu 4-5 persoane vor creşte cel puţin 3 porci, iar cele care au peste 3 ha teren agricol vor avea doua vaci şi cel puţin 10 oi. În mod corespunzător, familiile cu mai multe persoane vor creşte un număr sporit de animale.  + 
Articolul 18Odată cu planurile de cultura şi de creştere a animalelor se stabilesc, în condiţiile prezentului decret, obligaţiile anuale de contractare şi predare, de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, a animalelor şi produselor animale, după cum urmează: A. Bovine. Membrii cooperativelor agricole de producţie şi taranii din zonele necooperativizate au datoria sa crească bovine pentru a contracta un număr cît mai mare pentru fondul de autoaprovizionare şi pentru fondul de stat. Toate persoanele fizice sînt obligate sa declare, potrivit legii, efectivele de bovine pe care le deţin, precum şi orice modificări ce intervin în aceste efective, pentru a fi înscrise în registrul agricol. Declararea, de către persoanele fizice, a unui număr mai mic de bovine decît cel real deţinut atrage, în afară altor sancţiuni prevăzute de lege, preluarea, fără plata, la fondul de stat, a animalelor nedeclarate. Taierea bovinelor aparţinînd persoanelor fizice este interzisă, iar înstrăinarea acestora între particulari se poate face numai cu aprobarea data de birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare, pe baza biletelor de proprietate şi de atestare a sănătăţii animalelor. B. Porcine. Gospodăriile producătorilor particulari din zona necooperativizata sînt obligate sa contracteze şi sa predea, anual, cîte un porc de minimum 100 kg/viu; gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie vor contracta şi vor preda cel puţin cîte un porc de aceeaşi greutate la doi ani. Birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti sau municipale, odată cu stabilirea planului obligaţiilor de predare, vor nominaliza anual gospodăriile membrilor cooperatori care vor preda porci la fondul de stat. C. Ovine. Fiecare gospodărie va contracta şi preda anual, în funcţie de numărul oilor deţinute: – pînă la 5 oi – o oaie sau un miel; – între 6 şi 10 oi – doua-trei oi sau miei; – între 11 şi 20 oi – şase-şapte oi sau miei; – între 21 şi 30 oi -10-12 oi sau miei; – peste 30 oi – la fiecare 10 oi în plus, cîte 4 oi sau miei; – peste 50 oi – la fiecare 10 oi în plus, cîte 5 oi sau miei. Mieii trebuie să fie predati la o greutate de cel puţin 15 kg. Nu se iau în calcul, la stabilirea obligaţiilor de contractare şi predare, mieii rezultaţi din fatarile duble. D. Carne de pasare şi iepuri de casa. Fiecare gospodărie a taranilor cooperatori şi a producătorilor particulari va livra 10 kg carne de pasare în viu (gaini, curci, gîşte, rate) sau de iepuri de casa. E. Lapte. Gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale taranilor particulari sînt obligate sa contracteze vînzarea a cel puţin 800 litri lapte de fiecare vacă şi a cel puţin 17 litri de fiecare oaie sau produse lactate în echivalent. Gospodăriile care au un număr mai mare de vaci şi obţin o cantitate mai mare de lapte sînt obligate sa contracteze şi sa predea la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat întreaga cantitate de lapte care depăşeşte nevoile proprii de consum. F. Oua. Gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari au obligaţia de a contracta şi preda cel puţin 25 de oua pentru o gaina ouatoare, dar nu mai puţin de 250 de oua anual. G. Lina. Crescatorii de ovine au obligaţia ca, în raport cu numărul de ovine deţinute şi rasa acestora, sa contracteze şi sa predea la fondul de stat, următoarele cantităţi de lina pentru fiecare oaie sau berbec: – 1 kg lina grosiera; – 1,5 kg lina semifina; – 2,5 kg lina fina. Crescatorii care deţin peste 30 de oi sau berbeci sînt obligaţi sa contracteze întreaga cantitate de lina rezultată de la animalele care depăşesc acest număr. Predarea linii se va face pînă la 15 iulie, la data stabilită prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean, la propunerea întreprinderii judeţene pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile, astfel încît sa nu depăşească 5 zile de la data începerii tunsului oilor. H. Piei şi blanuri. Gospodăriile populaţiei sînt obligate să livreze la fondul de stat, în raport cu specia şi numărul de animale tăiate, următoarele cantităţi de piei şi blanuri: a) La ovine  … – pînă la 5 ovine – o piele; – de la 6-10 ovine – 3 piei; – de la 11-20 ovine – 50 la suta din pieile rezultate; – de la 21-30 ovine – 60 la suta din pieile rezultate; – pentru ceea ce depăşeşte numărul de 30 ovine – întreaga cantitate de piei rezultată. Pieile de ovine rezultate din fatarile duble nu se iau în calculul obligaţiei de predare. b) La porcine  … Consiliile populare împreună cu direcţiile pentru agricultura şi industria alimentara vor lua măsuri pentru repartizarea, pe comune şi gospodării, a unor sarcini concrete de contractare şi predare la fondul de stat a pieilor de porcine. c) La bovine  … Taierea bovinelor proprietatea persoanelor fizice este interzisă. În mod excepţional, taierea bovinelor în afară abatoarelor poate fi facuta numai în cazul unor boli infectioase, pe baza aprobării date, pentru fiecare caz în parte, de medicul veterinar. Pentru alte boli grave, incurabile sau accidente care pun în pericol viaţa animalelor, taierea bovinelor se poate face numai în abatoare şi centre de tăiere, cu aprobarea medicului veterinar al acestora şi avizul medicului veterinar inspector de stat. În situaţia în care bovinele se afla în locuri izolate, la distanţe mari de localităţi şi nu pot fi transportate la abatoare sau centre de tăiere, taierea se poate face, în mod excepţional, la locul unde se găsesc, numai dacă, datorită unor îmbolnăviri grave sau accidente care le pun în pericol viaţa, taierea nu poate fi amînată; aceste cazuri vor fi aduse de îndată la cunoştinţa medicului veterinar al celei mai apropiate circumscripţii, care este obligat să se deplaseze fără întîrziere la faţa locului pentru a stabili cauzele care au determinat taierea şi dacă aceasta s-a făcut în condiţiile legii. Persoanele fizice sînt obligate sa vinda la fondul de stat pieile rezultate din aceste tăieri. Organele sanitar-veterinare sînt obligate să asigure predarea la fondul de stat a pieilor de bovine astfel tăiate şi dezinfectarea lor în cazul bolilor infectioase. d) Blanurile de animale de crescatorie, inclusiv de iepuri de casa  … Crescatorii de animale de blana şi iepuri de casa sînt obligaţi sa contracteze şi sa vinda la fondul de stat 80 la suta din numărul blanurilor obţinute de la animalele tăiate. e) Viermi de mătase  … Gospodăriile populaţiei sînt obligate sa crească viermi de mătase, sa contracteze şi sa predea anual, la fondul de stat, 4-5 kg gogosi de mătase crude.  + 
Capitolul 4Atribuţii privind contractarea şi achiziţionarea animalelor şi produselor animale  + 
Articolul 19Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este răspunzător unic pentru întreaga activitate de, contractare şi preluare a produselor agricole animale la fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare efectuează nemijlocit, prin unităţile sale, contractările şi achiziţiile la următoarele produse: – bovine, de la toate categoriile de producători; – porcine, ovine, caprine, cabaline de macelarie, iepuri de casa, păsări, lapte, produse lactate, oua, gogosi de mătase, de la unităţile socialiste; – miere şi produse apicole, de la unităţile socialiste. Contractarea şi achiziţionarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi cabalinelor de macelarie se fac prin întreprinderile de industrializare a carnii, iar a mierii şi produselor apicole, prin Asociaţia Crescatorilor de Albine.  + 
Articolul 20În calitatea sa de răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi preluare a produselor agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor pentru a efectua, prin unităţile acesteia, contractările şi achiziţiile, de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, la porcine, caprine, cabaline de macelarie, iepuri de casa, păsări, lapte, produse lactate, oua, miere, produse apicole şi gogosi de mătase, precum şi, de la toate categoriile de producători, achiziţiile de pene. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate da mandat Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe pentru contractarea şi achiziţionarea, prin unităţile acestuia, de la toate categoriile de producători, a linii, pieilor, blanurilor şi parului de animale.  + 
Articolul 21Unităţile Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor şi ale Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, pentru produsele pe care le contractează sau achiziţionează în cadrul mandatului, vor încheia contracte economice de livrare cu unităţile beneficiare pentru cantităţile prevăzute în plan.  + 
Articolul 22Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, în conformitate cu mandatul încredinţat, răspund, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de îndeplinirea integrală a sarcinilor de contractare şi preluare a produselor agroalimentare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Capitolul 5Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie, primele, sporurile şi alte avantaje  + 
Articolul 23Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru animale şi păsări şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor sînt prevăzute în anexa nr. 1.  + 
Articolul 24În afară de preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie, producătorii agricoli beneficiază de următoarele sporuri de preţ şi prime: a) pentru animalele livrate în perioada 1 decembrie – 30 aprilie, la greutăţi de peste 400 kg/viu, se acordă un spor de preţ de 0,50 lei/kg;  … b) membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari vor primi, pentru fiecare vitel obţinut în gospodăria personală şi îngrijit pe o perioadă de cel puţin 6 luni, contractat la fondul de stat, menţinut pentru reproducţie sau, după caz, pentru munca, o primă de 400 lei.  … Unităţilor agricole socialiste care realizează 85 la suta din indicii de natalitate planificati pe judeţ li se acordă o primă de 400 lei pentru fiecare vitel obţinut şi îngrijit pe o perioadă de cel puţin 6 luni. Din prima prevăzută la alin. 2 se acordă, pentru fiecare vitel, 100 lei ingrijitorului şi cîte 5 lei operatorului de însămînţări artificiale, şefului de ferma şi medicului veterinar sau, după caz, tehnicianului veterinar al fermei. În cazul în care asistenţa sanitar-veterinara este asigurata de medicul de circumscripţie, acesta primeşte, pentru fiecare vitel, cîte 5 lei, fără ca suma totală să depăşească suma cuvenită unui medic veterinar de ferma. Suma cuvenită operatorului de însămînţări artificiale se acordă după fatare, dacă vitelul este sanatos. De asemenea, din prima cuvenită pentru fiecare vitel, potrivit alin. 2, unităţile agricole socialiste vor depune cîte 10 lei pentru constituirea, la direcţia pentru agricultura şi industria alimentara, a unui fond de premiere a personalului de specialitate din oficiile şi centrele de reproducţie şi selecţie a animalelor şi din reţeaua sanitar-veterinara. Unităţilor agricole socialiste care depăşesc indicii de natalitate planificati pe judeţ li se acordă, în plus faţă de prima prevăzută la alin. 2, cîte 100 lei pentru fiecare vitel obţinut peste aceşti indici şi îngrijit pe o perioadă de cel puţin 6 luni. Din prima prevăzută la alin. 7 se acordă, în plus, 20 lei ingrijitorului şi cîte 5 lei operatorului de însămînţări artificiale, şefului de ferma şi medicului veterinar sau tehnicianului veterinar al fermei ori, după caz, medicului veterinar de circumscripţie, în condiiiile prevăzute la alin. 4 şi 5; c) membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari beneficiază, în plus, de o primă de 100 lei ce se acordă pentru fiecare vitel obţinut de la juninci, cu condiţia de a-l îngriji pe o perioadă de cel puţin 6 luni.  … Unităţile agricole socialiste primesc, de asemenea, în plus, o primă de 100 lei pentru fiecare vitel sanatos obţinut de la juninci. Din această sumă se acordă 50 lei persoanei care a îngrijit juninca cu cel puţin 6 luni înainte de prima monta. Primele prevăzute în prezentul articol se suporta de la bugetul de stat, cu excepţia celei ce se acordă potrivit alin. 1 lit. b) pentru viteii contractati la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 25Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care contractează şi livreaza tineret bovin sînt scutiţi de impozite pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractati. Organele sanitar-veterinare sînt obligate să asigure vaccinarea gratuita a animalelor ce urmează a fi livrate, pe bază de contracte, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 26În vederea stimulării livrărilor de animale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pe bază de contracte, producătorilor li se acordă, la preţul de vînzare cu amănuntul, următoarele cantităţi de furaje concentrate, stabilite în raport cu specia, categoria şi numărul animalelor livrate:

 + 
Articolul 27Preţurile de producţie şi de contractare pentru lapte şi produse lactate, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 2.  + 
Articolul 28Unităţile agricole socialiste, precum şi membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care contractează şi livreaza la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat lapte de vacă, bivolita, oaie şi capra, vor primi, pentru întreaga cantitate livrata, pe lîngă preţurile de producţie sau de contractare, următoarele prime: LAPTE DE VACĂ ŞI BIVOLITA Unităţi agricole de stat a) Pentru cantitatea de 2.000 l lapte pe fiecare vacă sau bivolita furajata 0,40 lei/l  … Pentru fiecare suta de litri lapte livrat sub cantitatea de 2.000 l, prima se reduce cu 0,10 lei/l b) Pentru cantitatea de 2.001-2.300 l lapte 0,50 lei/l  … c) Pentru cantitatea de 2.301-2.600 l lapte 6,60 lei/l  … d) Pentru cantitatea de 2.601-3.000 l lapte 0,80 lei/l  … e) Pentru cantitatea de 3.001-3.300 l lapte 0,90 lei/l  … f) Pentru cantitatea de 3.301-3.500 l lapte 1,00 lei/l  … g) Peste 3.500 litri lapte 1,10 lei/l  … Unităţi agricole cooperatiste a) Pentru cantitatea de 1.000 l lapte pe fiecare vacă sau bivolita furajata 0,50 lei/l  … Pentru fiecare suta de litri lapte livrat sub cantitatea de 1.000 litri, prima se reduce cu 0,10 lei/l b) Pentru cantitatea de 1.001-1.400 l lapte 0,60 lei/l  … c) Pentru cantitatea de 1.401-2.000 l lapte 0,80 lei/l  … d) Pentru cantitatea de 2.001-2.500 l lapte 1,00 lei/l  … e) Peste 2.500 litri lapte 1,10 lei/l  … Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari a) Pentru cantitatea de pînă la 500 l lapte pe fiecare vacă sau bivolita 0,50 lei/l  … b) Pentru cantitatea de 501-1.000 l lapte 0,80 lei/l  … c) Pentru cantitatea de 1.001-1.500 l lapte 0,90 lei/l  … d) Pentru cantitatea de 1.501-2.000 l lapte 1,00 lei/l  … e) Peste 2.000 litri lapte 1,10 lei/l.  … LAPTE DE OAIE ŞI CAPRA Unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari vor primi pentru laptele de oaie şi capra contractat şi livrat la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat următoarele prime: a) Pentru cantitatea de pînă la 26 l lapte pe fiecare oaie sau capra 0,50 lei/l  … b) Pentru cantitatea de 26,1-28 l 0,60 lei/l  … c) Pentru cantitatea de 28,1-30 l 0,80 lei/l  … d) Peste 30 litri lapte 1,00 lei/l  … Primele se acordă pentru întreaga cantitate de lapte şi produse lactate predate în cursul anului, în echivalent lapte, începînd cu primul litru, la nivelul categoriei de prima la care se încadrează, calculată la nivelul fermelor sau complexelor din cadrul unităţilor de producţie la baza de 3,5% grasime pentru laptele de vacă sau bivolita, respectiv de 7% grasime pentru laptele de oaie şi capra.  + 
Articolul 29În vederea sporirii producţiei de lapte, unităţile agricole de stat şi cooperatiste vor lua măsuri pentru dezvoltarea producţiei de furaje, astfel încît să asigure, pentru fiecare vacă şi bivolita, următoarele cantităţi de furaje concentrate: A. Unităţi de stat – 350 kg furaje concentrate pentru obţinerea a 3.000 litri lapte. Cantitatea de 350 kg furaje concentrate se majorează cu: – 11 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte între 3.001-4.000 litri; – 15 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte între 4.001-5.000 litri; – 30 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte de peste 5.000 litri. Cantitatea de 350 kg furaje concentrate se reduce cu 11 kg pentru fiecare 100 litri lapte obţinut sub 3.000 litri. B. Unităţi agricole cooperatiste – 300 kg furaje concentrate pentru obţinerea a 2.000 litri lapte. Cantitatea de 300 kg furaje concentrate se majorează cu: – 11 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte între 2.001-3.000 litri; – 12 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte între 3.001-4.000 litri; – 15 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte între 4.001-5.000 litri; – 20 kg la 100 litri, pentru o producţie de lapte de peste 5.000 litri. Cantitatea de 300 kg furaje concentrate se reduce cu 11 kg pentru fiecare 100 litri lapte obţinut sub 2.000 litri.  + 
Articolul 30Membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari care livreaza, pe bază de contracte, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, lapte de vacă sau bivolita li se acordă, contra cost, la preţul cu amănuntul, furaje concentrate după cum urmează: – pînă la 2.000 litri lapte livrat, cîte 15 kg furaje concentrate pentru fiecare 100 litri; – între 2.001-2.500 litri lapte livrat, cîte 17 kg furaje concentrate pentru fiecare 100 litri; – peste 2.500 litri lapte livrat, cîte 20 kg furaje concentrate pentru fiecare 100 litri.  + 
Articolul 31Producătorilor particulari din zonele de deal şi munte, care livreaza la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pe bază de contracte, lapte de oaie sau capra, li se acordă, pentru fiecare 100 litri lapte livrat, cîte 15 kg furaje concentrate, contra cost, la preţul cu amănuntul.  + 
Articolul 32Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru miere de albine şi alte produse apicole, oua, pene, gogosi de mătase, lina, piei, blanuri şi par, celelalte avantaje de care beneficiază unităţile socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr.3.  + 
Capitolul 6Obligaţiile consiliilor populare în legătură cu realizarea, contractarea şi predarea animalelor şi produselor animale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat  + 
Articolul 33Consiliile populare asigura conducerea unitară a întregii agriculturi din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei.  + 
Articolul 34Cantităţile de produse agricole care urmează să fie contractate şi predate de cooperativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judeţe, în raport cu specificul fiecărei zone, de către Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oraş şi municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodărie în parte, în raport cu suprafeţele de teren agricol şi cu numărul de animale deţinute. În acest scop, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodărie, planul de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi planul obligaliilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. În planurile de creştere a animalelor vor fi cuprinse, pe baza consultării largi a ţărănimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind numărul de animale şi păsări, producţia animala ce trebuie obţinută de fiecare gospodărie.  + 
Articolul 35Planurile de cultura şi de creştere a animalelor şi pasarilor, precum şi planurile obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, se supun dezbaterii adunărilor generale ale locuitorilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural după adoptarea lor de către consiliile populare. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia de a comunică în scris fiecărei gospodării a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producătorilor particulari planurile de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 36Persoanele inapte de muncă, cu gospodărie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de muncă, vor fi scutite de obligaţia de a contracta şi preda la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produse agroalimentare.  + 
Articolul 37Consiliile populare vor lua măsuri pentru înscrierea în registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor şi a membrilor acestora, a terenurilor pe care le deţin, pe categorii de folosinţă, a efectivelor de animale pe specii şi categorii la începutul anului, evoluţia în cursul anului a bovinelor, porcinelor şi ovinelor, a clădirilor de locuit şi a construcţiilor gospodăreşti, precum şi a mijloacelor de transport cu tracţiune animala. Cadastrul funciar şi registrul agricol constituie actele de baza în vederea stabilirii, pentru fiecare gospodărie, a planului de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi a planului obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 38Consiliile populare răspund de întreaga activitate de producţie agricolă din raza lor de activitate, de buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole, de folosirea raţională şi eficienta a fondului funciar. În cadrul acestor atribuţii, ele răspund şi de creşterea producţiei animale în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole şi producătorilor particulari, avînd datoria să le sprijine şi să le controleze în realizarea integrală a planurilor de creştere a animalelor şi a planurilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Consiliile populare vor organiza şi conduce evidenta precisa a obligaţiilor de contractare şi predare, de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, a produselor agricole animale destinate fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat.  + 
Articolul 39Consiliile populare şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, cooperativelor meşteşugăreşti şi cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor vor lua măsuri pentru organizarea de ateliere pentru prelucrarea, în condiţiile legii, a linii, pieilor şi blanurilor, organizind, în acest scop, unităţi de argasit, tabacit, cojocarie, daracit lina, torcatorii de lina şi ateliere de tricotat, ca unităţi prestatoare de servicii pentru populaţie. În condiţiile şi cu aprobările prevăzute de lege, activităţile de prelucrare a linii, pieilor şi blanurilor pot fi executate şi în atelierele micilor mestesugari, care trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare şi sa plătească taxele şi impozitele stabilite prin lege.  + 
Articolul 40Consiliile populare vor urmări aplicarea ferma a dispoziţiilor legale privind interzicerea comerţului particular cu produse agroalimentare. Vînzarea produselor agricole se poate face, în condiţiile legii, de către producătorii agricoli numai după îndeplinirea obligaţiilor contractuale cu statul.  + 
Articolul 41Consiliile populare vor sprijini gospodăriile populaţiei, şcolile, ocoalele silvice şi celelalte unităţi care au obligaţii, potrivit Programului privind dezvoltarea sericiculturii, în creşterea viermilor de mătase, prin: – imprejmuirea incintelor zootehnice ale cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat cu garduri vii din duzi şi plantarea duzilor cu semitrunchi pe aliniamentele drumurilor şi strazilor; – plantarea de duzi pe terenurile neagricole din intravilanul localităţilor şi din apropierea acestora; – acordarea gratuita de material săditor de duzi din pepinierele unităţilor de stat; – înfiinţarea de plantaţii de dud în fondul forestier; – exploatarea integrală a frunzelor din culturile de ricin. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice împreună cu unităţile de învăţămînt superior şi alţi specialişti din sericicultura vor organiza şi extinde cercetările pentru adaptarea sau crearea unor noi specii de viermi de mătase care să se hraneasca cu frunze de stejar şi de alţi copaci din flora interna.  + 
Capitolul 7Atribuţiile şi răspunderile organelor centrale de stat şi obşteşti  + 
Articolul 42Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare exercita, potrivit legii, conducerea unitară a întregii agriculturi. În cadrul atribuţiilor stabilite, el răspunde de luarea tuturor măsurilor pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, atît în unităţile socialiste, cît şi în gospodăriile membrilor cooporativelor aaricole de producţie şi producătorilor particulari, avînd obligaţia să asigure controlul, îndrumarea operativă şi soluţionarea la timp a tuturor problemelor pe care le ridica activitatea din agricultura.  + 
Articolul 43Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice trebuie să asigure perfecţionarea activităţii de cercetare, de realizare a seminţelor de mare productivitate, de imbunatatire a raselor de animale, perfecţionarea continua a tehnologiilor şi a sistemului de furajare. Cadrele din cercetarea agricolă, în strinsa legătură cu producţia, cu unităţile agricole sînt datoare să soluţioneze toate problemele şi cerinţele dezvoltării unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate, atît în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari.  + 
Articolul 44În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, Consiliul de Miniştri va efectua un control şi o îndrumare concretă, practica şi operativă a activităţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a comitetelor executive ale consiliilor populare, în scopul obţinerii productiilor agricole planificate, al îmbunătăţirii întregii activităţi din domeniul contractarilor şi achiziţiilor, asigurării predării la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a produselor agroalimentare stabilite prin planul naţional unic  + 
Capitolul 8Dispoziţii finale  + 
Articolul 45Obligaţiile de contractare şi predare, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, de animale şi produse animale prevăzute de prezentul decret sînt minime. Pentru animalele, păsările şi produsele animale, predate de producători peste numărul şi cantităţile contractate, se acordă aceleaşi preţuri şi avantaje ca şi pentru cele preluate în cadrul contractelor.  + 
Articolul 46Cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari au obligaţia de a preda produsele contractate la termenele stabilite, iar unităţile de contractari şi achiziţii au obligaţia de a prelua întreaga cantitate de produse contractată sau oferită de producători peste prevederile contractelor, de a plati preţurile stabilite şi de a acorda avantajele prevăzute de lege, de natura a stimula creşterea efectivelor de animale, a producţiei animale şi valorificarea către stat a unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare. Personalul din unităţile de contractari şi achiziţii, care nu preia la timp întreaga cantitate de produse contractată sau oferită de producători peste prevederile contractelor, va fi obligat sa suporte, pe lîngă sancţiunile prevăzute de lege, pagubele provocate prin refuzul sau intirzierea preluării.  + 
Articolul 47În scopul sporirii producţiei de animale şi păsări, cooperativele agricole de producţie vor organiza crescatorii de scroafe de reproducţie şi capacităţi proprii pentru producerea puilor de o zi, pentru vînzarea de purcei şi pui către membrii cooporativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care încheie contracte de livrare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor vor organiza, în capacităţi proprii, producerea puilor de o zi şi înmulţirea iepurilor de casa. Puii şi iepurii de casa obţinuţi de unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor vor fi vinduti membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari care încheie contracte de livrare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 48Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor elibera gratuit, la cererea producătorilor, certificatele de proprietate asupra animalelor contractate.  + 
Articolul 49Consiliile populare comunale împreună cu conducerile unităţilor agricole socialiste sînt obligate sa întocmească balante furajere la nivelul fiecărei comune, prin care să se prevadă modul de asigurare a întregii cantităţi de nutreturi necesare pentru efectivele de animale aparţinînd atît unităţilor agricole socialiste, cît şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari. Toate păşunile şi izlazurile comunale din zonele cooperativizate trec în administrarea cooperativelor agricole de producţie, consiliile populare urmînd sa exercite în continuare controlul asupra modului în care acestea sînt ingrijite, repartizate şi folosite. Cooperativele agricole de producţie vor asigura, potrivit legii, condiţii de pasunat şi pentru animalele aparţinînd membrilor cooperatori şi altor locuitori ai comunelor. În zonele necooperativizate păşunile sînt administrate de consiliile populare, care sînt obligate să asigure buna întreţinere şi îngrijire a acestora, antrenînd în acest scop mase largi de cetăţeni. În aceste zone păşunile vor fi închiriate cu prioritate asociaţiilor crescatorilor de animale, care sînt obligate să le întreţină şi să le folosească raţional şi eficient.  + 
Articolul 50Între consiliile populare ale comunelor din zonele de deal şi munte şi cooperativele agricole de producţie din zonele de şes se pot încheia înţelegeri de colaborare, în vederea asigurării furajarii animalelor aparţinînd tuturor categoriilor de producători, atît prin folosirea furajelor grosiere, cît şi prin utilizarea pasunilor şi izlazurilor comunale.  + 
Articolul 51În scopul sprijinirii membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari în organizarea, în comun, a pasunatului oilor, precum şi pentru creşterea producţiei de lapte, brînzeturi şi lina, sporirea livrării acestora la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, se vor constitui stîne cooperatiste. Stinele cooperatiste se organizează de cooperativele agricole de producţie şi unităţile cooperaţiei de producţie, achizilii şi desfacere a mărfurilor.  + 
Articolul 52Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu încheie contracte, în condiţiile prezentului decret, vor livra la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produsele agricole stabilite prin obligaţia de predare a acestor produse, comunicată în scris de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, care tine loc de contract. În cazul predării cu întîrziere, faţă de termenele prevăzute în contract sau în obligaţia de predare, a produselor agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari vor fi obligaţi la plata unei penalităţi de pînă la 5 la suta din valoarea produselor. Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu predau cantităţile de produse prevăzute în contractele încheiate sau în obligaţia de predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, vor fi obligaţi sa plătească de doua ori valoarea produselor respective, calculată la preţul de contractare. Contractele încheiate de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi obligaţiile de predare comunicate acestora de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, constituie titluri executorii.  + 
Articolul 53Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul decret.  + 
Articolul 54Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 martie 1984. Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 395/1981 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale, Decretul nr. 274/1954 privitor la executarea obligaţiilor din contractele de cultura şi din contractarea de animale şi de produse animale, Decretul nr. 729/1956 cu privire la îmbunătăţirea sistemului de colectare la carne şi lina, către stat, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 5/1957 privind îmbunătăţirea sistemului de colectare la carne şi lina, precum şi orice alte dispoziţii contrare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România  + 
Anexa 1PREŢURILE DE PRODUCŢIE, CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA BOVINE, PORCINE, OVINE, CAPRINE, CABALINE DE MACELARIE, IEPURI DE CASA ŞI PĂSĂRI

NOTĂ: 1. Pentru tineretul bubalin de peste 150 kg viu şi pentru bubalinele adulte se vor practica preţurile prevăzute la lit. A, B şi C. 2. Prima prevăzută la art. 24 alin. 1 lit. b) din decret se plăteşte la încheierea contractului şi se recuperează în cazul în care producătorul nu preda animalul contractat, cu excepţia situaţiei în care animalul este tăiat în condiţiile speciale prevăzute la art. 9 din Legea nr.41/1974, din dispoziţia organelor sanitar-veterinare, iar carnea se preda la abator.

NOTĂ: 1. Scroafele şi vierii reforma reconditionati se vor plati cu preţurile corespunzătoare grupei de greutate 101-110 kg viu. 2. Pentru porcii livraţi sub 90 kg preţul pe kg viu este de 8,50 lei.

II. Păsări pentru tăiere

NOTĂ:1. Contractele pentru livrarea de animale se încheie cu unităţile agricole socialiste pe o durată de pînă la 5 ani, corespunzător prevederilor din planul privind dezvoltarea zootehniei în unităţile respective. Pe baza sarcinilor de plan se încheie şi contracte anuale.2. Contractele pentru livrarea de animale şi păsări se încheie cu membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari pe durate de pînă la:– 3 ani pentru tineretul bovin;– 1 an pentru bovinele adulte, oi, batali, tineret ovin ingrasat, iepuri de casa şi păsări;– 5 luni pentru miei şi iezi pentru ingrasare.3. Pentru animalele şi păsările preluate pentru tăiere de la unităţile socialiste, precum şi prin contractari şi achiziţii de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, condiţiile de calitate sînt cele prevăzute în standardele de stat. La animalele şi păsările pentru care condiţiile de calitate nu sînt prevăzute în standardele de stat, acestea se vor stabili de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.4. Preţurile prevăzute pentru animalele şi păsările preluate de la unităţile socialiste se înţeleg în condiţia de livrare loco furnizor, încărcate în mijlocul de transport. Pentru iepuri de casa şi păsări, preţurile se înţeleg exclusiv ambalajul de transport. Pentru animalele preluate de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, preţurile de contractare şi achiziţie se înţeleg la greutatea preluată loco producător.5. Pentru animalele ce se preiau la fondul de stat, recepţia se face după un timp de nehranire şi neadapare de 12 ore pentru bovine şi ovine şi 10 ore pentru porcine.6. Întreprinderile de industrializare a carnii sînt autorizate sa vinda animale pentru creştere şi ingrasare în vederea contractării şi livrării la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, precum şi pentru reproducţie, unităţilor socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari la preţul de cumpărare, la care se adauga 5%, primele plătite, exclusiv cele de la buget şi sporul de preţ, după caz, în condiţia de livrare loco unitatea furnizoare.7. În contractele încheiate cu membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari se vor stabili penalităţi de întîrziere în predarea-preluarea animalelor contractate. Penalităţile nu vor depăşi 3% din valoarea animalelor preluate sau predate cu o întîrziere de pînă la 40 zile şi 5% în cazul predării sau preluării cu o întîrziere de peste 40 zile. + 
Anexa 2PREŢURILE DE PRODUCŢIE ŞI DE CONTRACTARE, CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR PENTRU LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE

NOTĂ:Pentru un conţinut de grasime mai mare sau mai mic decît cel prevăzut la produsele de la lit. A, preţurile vor fi majorate sau reduse în mod corespunzător. Preţurile de contractare pentru lapte şi smîntînă pentru unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, sînt preţuri plafon pentru achititii. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va putea stabili preţuri de achiziţii, diferenţiate, în limita preţului plafon.

C. Subproduse rezultate din industrializarea lapteluiPreţul de vînzare pentru subprodusele rezultate din industrializarea laptelui, ce se vînd producătorilor pentru furajarea animalelor, se stabileşte astfel:a) Lapte smîntînit şi zara lichidă … Unităţi agricole de stat, unităţi cooperatiste, membri ai cooperativelor agricole de producţie şi producători particulari 60 lei/hlb) Zer lichid … Unităţi agricole de stat, unităţi cooperatiste, membri ai cooperativelor agricole de producţie şi producători particulari 10 lei/hlCondiţia de livrare pentru subprodusele din lapte, indiferent de beneficiar este loco furnizor.NOTĂ:1. Brînzeturile care nu se încadrează în calitatea I, pot fi preluate la calitatea a II-a şi plătite cu preţ redus cu 5% faţă de preţul calităţii I.2. Criteriile de majorare sau reducere a preţurilor şi modul lor de aplicare, pentru laptele şi produsele lactate ce se vor livra peste sau sub prevederile calitative ale standardelor şi normelor în vigoare, cu excepţia conţinutului în grasime, se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, în termen de 30 zile de la data prezentului decret.3. Cantităţile de lapte şi produse lactate predate de către producătorii contractanţi peste cantitalile prevăzute în contracte vor fi preluate de către întreprinderile de industrializare a laptelui în condiţiile, la preţurile şi cu avantajele prevăzute pentru contracte.4. Preţurile de producţie şi de contractare la laptele şi produsele lactate livrate de unităţile socialiste se înţeleg în condiţia de livrare loco furnizor, drum accesibil, încărcate în mijlocul de transport, la punctele stabilite prin contract.Pentru ceilalţi producători, condiţia de livrare este loco unitatea de receptionare a laptelui.În cazul în care beneficiarul nu se prezintă pentru recepţia laptelui la termenele stabilite prin graficul de livrare şi, datorită intirzierii, laptele se depreciaza, acesta va fi preluat de beneficiar în starea în care se găseşte şi va fi plătit după conţinutul în grasime.Dacă graficul de livrare nu se respecta de către unitatea producătoare, aceasta este obligată sa plătească taxele de stationare suplimentară a vehiculului, conform tarifului legal.5. Contractele se vor încheia pe termen de un an cu unităţile socialiste de stat, de 1 pînă la 5 ani cu unităţi agricole cooperatiste şi pe termen de pînă la 3 ani cu membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari. 6. Veniturile obţinute de membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari din vînzarea la fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat a animalelor, laptelui şi produselor lactate, nu se iau în considerare la stabilirea veniturilor din surse agricole pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii sau burselor şcolare. + 
Anexa 3PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA MIERE DE ALBINE ŞI ALTE PRODUSE APICOLE, OUA, PENE, GOGOSI DE MĂTASE, LINA, PIEI, BLANURI ŞI PARA. Miere de albine

Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru celelalte produse apicole se stabilesc de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie se înţeleg în condiţia de livrare loco producător.Preluarea mierii de la producători se va face pe tipuri şi calităţi.Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura producerea şi aprovizionarea cu biostimulatori pe bază de zahăr a crescatorilor de albine care încheie contract cu unităţile Asociaţiei Crescatorilor de Albine şi cu unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, pentru predarea de miere de albine către fondul de stat, precum şi pentru creşterea efectivelor şi combaterea bolilor. Distribuirea cantităţilor de biostimulatori se face de către Asociaţia Crescatorilor de Albine şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, în raport cu sarcinile ce le revin pentru constituirea fondului de stat la miere de albine. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili destinaţia producţiei anuale de ceara, asigurind cu prioritate cantităţile necesare pentru producerea fagurilor artificiali.Unităţile socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care contractează pentru fondul de stat miere şi ceara, precum şi roiuri şi familii de albine, beneficiază de următoarele:– credite sau avansuri în bani, potrivit legii, în raport cu valoarea produselor contractate;– acordarea cu prioritate a bazei melifere pentru stuparitul pastoral, după ce se vor asigura suprafeţele cu flora melifera necesară unităţilor de stat cu activitate apicola;– aprovizionarea cu prioritate cu roiuri, familii de albine, matci selecţionate, faguri artificiali, stupi şi piese de stupi, unelte şi materiale apicole specializate;– scutire de taxe pentru amplasarea stupilor în stuparitul pastoral;– transportul stupilor la flora melifera prin grija organizaţiilor de contractare, costul transportului urmînd a fi plătit după recolta, în proporţie de cel puţin 50% cu produse apicole, iar restul în numerar.B. OuaPreţurile de producţie, contractare şi de achiziţie la oua de gaina, pentru consum alimentar, de la unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari se slabilesc pe perioade, loco producător, astfel:

Pentru ouăle livrate la statia de destinaţie sau la unitatea comercială de desfacere, aceştia vor primi preţul cu amănuntul, mai puţin rabatul comercial şi impozitul pe circulaţia mărfurilor.Rabatul comercial este de 0,10 lei/ou.Impozitul pe circulaţia mărfurilor este de 280 lei la mia de bucăţi oua în perioada 30 noiembrie – 29 martie şi de 180 lei la mia de bucăţi oua în perioada 30 martie – 29 octombrie.C. PenePreţurile de achiziţie pentru pene se stabilesc de Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, prin achizitorii săi, poate plati penele achiziţionate de la populaţie şi prin articole casnice şi de bucatarie sau prin alte produse industriale, la preţurile de vînzare cu amănuntul din comerţul socialist.Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor va obţine aceste produse în cadrul reglementării privind mărfurile destinate fondului pieţei.D. Gogosi de mătase crude, de dud, din hibrizi şi polihibrizi cu gogosi albe

Preţurile de producţie şi de contractare pentru gogosi de mătase crude se înţeleg în condiţia de livrare loco producător.Pentru sortimentele de gogosi de mătase de ricin şi de stejar, crude, preţurile se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.Gogosile de mătase de calitatea I destinate reproductiei, preluate pe baza contractelor încheiate de Staţiunea centrala de producţie şi cercetări pentru sericicultura, se vor plati la preţurile de producţie şi contractare majorate cu 10%.Preluarea gogosilor de mătase crude se va face potrivit prevederilor standardelor de stat.Producătorii care încheie contracte pentru livrarea gogosilor de mătase beneficiază, în condiţiile prevăzute de lege, în mod gratuit, de saminta de viermi de mătase, larve în virstele mici, hirtie de asternut, dezinfectante pentru spaţiile de creştere a viermilor de mătase şi combustiltilul necesar pentru incubare.De asemenea, producătorii care livreaza prin contractari gogosi de mătase primesc contra cost 0,250 kg fire bumbac taranesc pentru fiecare kilogram de gogosi de mătase calitatea I şi a II-a preluat la fondul de stat.Producătorii contractanţi care transporta gogosi de mătase la centrele de receptionare primesc contravaloarea transportului pentru întreaga distanta, la tarifele în vigoare corespunzătoare mijloacelor de transport folosite.E. Lina nespalata

NOTĂ:I. Livrarea şi recepţia se fac:– loco furnizor pentru cantităţile de lina care se preiau pe bază de analize organoleptice, în situaţia cînd cantitatea de lina ce se livreaza este sub 2.500 kg, unitatea beneficiara avînd obligaţia să efectueze transportul.– loco beneficiar, pe baza randamentului la spalare, determinat în laborator, în situaţia cînd producătorii livreaza peste 2.500 kg lina de aceeaşi rasa, unităţile furnizoare fiind obligate sa transporte produsul cu mijloace proprii sau închiriate, iar cele beneficiare sa suporte contravaloarea acestuia la tarifele legale în vigoare.II. Predarea linii se va face în stare nespalata. În mod excepţional se va putea preda în loc de lina nespalata, lina bine spalata şi uscata, la următoarele echivalente:– pentru 1 kg lina merinos nespalata 0,450 kg lina merinos spalata;– pentru 1 kg lina spanca sau tigaie nespalata, 0,500 kg lina spanca sau tigaie spalata;– pentru 1 kg lina turcana sau stogose nespalata, 0,700 kg lina turcana sau stogose spalata.Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care predau de la 1,500 kg în sus, vor preda numai lina întreaga.F. Piei brute de bovine

Piei bracuri (toate tipurile) 0,75G. Piei brute de porcinePiei întregi

H. Piei brute de cabaline

I. Piei brute de ovine

J. Pielicele brute caracul, metis caracul şi turcana brumarie

K. Piei brute de caprine

L. Piei brute canine

M. Piei de pisici de casa

N. Par de animale

NOTĂ:Preţurile de achiziţie de la lit. G-N se înţeleg în condiţia de livrare loco producător.O. Blanuri brute de animale de crescatorie

Pentru blanurile brute de nurci de culoare hedlund, safir, perla, silver sau alte nuante deschise se va acorda, peste preţurile de mai sus, un spor de preţ de 12% .Blanuri de nutrii

Pentru blanurile de nutrii de culoare alba, safir, perla sau alte nuante deschise se va acorda, peste preţurile prevăzute mai sus, un spor de preţ de 15% .Blanuri de vulpi

Pentru blanurile de nurci, nutrii, vulpi şi iepuri de casa, condiţia de livrare este franco depozit furnizor, exclusiv ambalajul de transport, pentru unităţile de stat şi cooperatiste, şi loco centrul de achiziţie, pentru membrii cooperativelor agric ole de producţie şi producătorii particulari.────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește