DECRET nr. 69 din 1 martie 1984

privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale



Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţionala ale partidului au stabilit ca un obiectiv fundamental al actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste înfăptuirea noii revoluţii agrare şi perfecţionarea întregii activităţi din agricultura, în vederea creşterii substanţiale a producţiei vegetale şi animale, a sporirii contribuţiei acestui important sector al economiei naţionale la asigurarea progresului multilateral al întregii tari, la ridicarea generală a nivelului de viaţa şi de civilizatie al poporului. Realizarea acestui important obiectiv, creşterea puternica a bazei tehnico-materiale şi perfecţionarea continua a relaţiilor de producţie în agricultura impun folosirea integrală a pămîntului, înlăturarea oricărei forme de risipa şi degradare a terenurilor, obţinerea de producţii tot mai mari şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi altor nevoi ale economiei naţionale. Pămîntul – principalul mijloc de producţie în agricultura – reprezintă, indiferent de forma de proprietate, un bun al întregii societăţi, avutie naţionala în a carei judicioasă utilizare este vital interesat întregul nostru popor. Folosirea completa, protejarea şi ameliorarea fondului funciar constituie o obligaţie de prim ordin a organelor de stat, o îndatorire primordială a deţinătorilor de terenuri cu orice titlu, a tuturor cetăţenilor patriei noastre. În vederea bunei aprovizionari a populaţiei de la oraşe şi sate, a sporirii livrărilor la fondul de stat şi satisfacerii celorlalte nevoi ale economiei naţionale, este necesar ca întreg pămîntul tarii – limitat ca întindere şi de neinlocuit – să fie valorificat integral, cu randament sporit şi cu eficienta cît mai ridicată. De aceea, în conformitate cu prevederile legii, toţi cei care deţin terenuri agricole trebuie să cultive întreaga suprafaţa de teren, să asigure creşterea continua a producţiei agricole vegetale şi animale, în concordanta cu sarcinile prevăzute în planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare. Organizarea şi dezvoltarea unei producţii agricole moderne, intensive, în ţara noastră, se bazează pe proprietatea socialistă – de stat şi cooperatista -, sectorul socialist al agriculturii constituind sursa principala de realizare a fondului de stat cu aceste produse. Sectorul socialist al agriculturii va avea şi în continuare rolul determinant în producţia agricolă vegetala şi animala, în asigurarea autoaprovizionarii şi a fondului de stat. Dezvoltarea şi întărirea sectorului socialist al agriculturii, creşterea producţiei în unităţile de stat şi cooperatiste, perfecţionarea continua a formelor de organizare a muncii şi sporirea eficientei economice a întregii activitali vor constitui şi în viitor orientarea de baza a dezvoltării agriculturii noastre, a infaptuirii noii revoluţii agrare în România. Totodată, un rol important în sporirea producţiei agricole, în asigurarea populaţiei cu produse animale şi vegetale îl au şi gospodăriile personale ale membrilor cooperatori, precum şi gospodăriile producătorilor agricoli particulari, care dispun de un important potenţial economic şi constituie o sursa însemnată pentru asigurarea autoaprovizionarii şi sporirea fondului de stat de produse agricole. Statul acorda un sprijin puternic dezvoltării agriculturii, creşterii productiilor agricole în unităţile socialiste şi în gospodăriile populaţiei. Importante fonduri sînt alocate din bugetul de stat pentru creşterea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, pentru realizarea obiectivelor Programului naţional de asigurare a unor producţii agricole sigure şi stabile. De sprijinul statului beneficiază atît unităţile agricole socialiste, cît şi membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari din zonele necooperativizate, întreaga taranime. De aceea, este necesară creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari la asigurarea autoaprovizionarii şi la sporirea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale. Totodată, se impune perfecţionarea activităţii de constituire a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole, instituindu-se un sistem unic de contractari şi achiziţii, prin care să se stabilească şi obligaţii ferme atît pentru cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari, cît şi pentru unităţile socialiste cu atribuţii de contractare şi achiziţii de produse agricole vegetale. În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:  + 
Capitolul 1Dispoziţii generale  + 
Articolul 1Aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu produse agricole se realizează, potrivit legii, pe baza principiilor autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, folosind resursele proprii din producţia unităţilor agricole cooperatiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, precum şi cele din fondul de stat.  + 
Articolul 2Toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole au obligaţia să le cultive, sa crească animale şi păsări, în vederea obţinerii produselor agricole necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractării şi predării unor cantităţi sporite de produse pentru fondul de autoaprovizionare şi pentru fondul de stat. Deţinătorii de terenuri care nu le cultiva, nu cresc animale şi păsări pierd dreptul de folosinţă asupra acestora, terenurile urmînd a fi atribuite unităţilor agricole socialiste sau unor producători agricoli particulari care îşi asuma obligaţia de a asigura cultivarea lor în bune condiţii şi de a obţine recoltele prevăzute în planurile de cultura.  + 
Articolul 3Statul sprijină permanent dezvoltarea întregii agriculturi, sporirea producţiei în unităţile agricole socialiste şi în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole şi ale producătorilor particulari, prin executarea mecanizata a principalelor lucrări agricole, asigurarea de seminţe şi material săditor din soiuri şi hibrizi de mare productivitate, îngrăşăminte şi materiale de combatere a bolilor şi dăunătorilor, aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în producţie, asistenţa tehnica prin cadre cu pregătire de specialitate, cadrul organizatoric pentru ridicarea continua a nivelului de cunoştinţe al întregii taranimi.  + 
Articolul 4În vederea creşterii producţiei agricole vegetale unităţile agricole socialiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari au obligaţia sa insaminteze suprafeţele prevăzute pentru fiecare cultura, folosind seminţe din categorii biologice superioare, să asigure densitatea plantelor la hectar conform normelor aprobate, să efectueze toate lucrările de întreţinere potrivit tehnologiilor stabilite şi în perioadele optime, precum şi recoltarea, transportul şi depozitarea produselor în condiţii corespunzătoare, cu evitarea oricăror pierderi.  + 
Articolul 5Unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza, prin sistemul de contractari şi achiziţii, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, cereale, legume, cartofi, fructe, struguri, plante tehnice, plante medicinale şi alte produse agricole vegetale beneficiază, în condiţiile prezentului decret, în afară preţurilor avantajoase stabilite în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de credite şi avansuri, seminţe selecţionate şi material săditor, asistenţa de specialitate, produse sau materiale necesare obţinerii produselor contractate, precum şi de alte avantaje. De asemenea, se acordă unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, pentru produsele agricole valorificate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, prime după cum urmează:

Primele care se acordă producătorilor se stabilesc progresiv, în funcţie de cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, potrivit prezentului decret.  + 
Articolul 6Cooperativele agricole de producţie au datoria sa sprijine membrii cooperatori şi ceilalţi locuitori din comune în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin de a cultiva în mod raţional şi eficient suprafeţele deţinute în folosinţă sau în proprietate. Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unor cantităţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate.  + 
Articolul 7Unităţile de preluare şi de industrializare a produselor agricole vegetale au obligaţia sa acorde unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari sprijinul necesar în realizarea producţiei începînd cu amplasarea producţiei pe sole, asigurarea de seminţe, aprovizionarea cu îngrăşăminte, executarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor stabilite prin normele tehnologice, pînă la livrarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor.  + 
Articolul 8Pe data prezentului decret se desfiinţează sistemul cotelor obligatorii şi al sarcinilor obligatorii de livrare şi se instituie sistemul unic de contractari şi achiziţii ale produselor agricole de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari. Pentru gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari din zonele necooperativizate se stabilesc obligaţii ferme de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a unor produse agricole, concomitent cu obligaţia unităţilor socialiste cu atribuţii în acest domeniu de a prelua întreaga cantitate de produse oferite de aceste gospodării, de a plati preţurile stabilite şi de a acorda celelalte avantaje de natura a stimula creşterea producţiei agricole şi valorificarea către stat a unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare.  + 
Capitolul 2Contractările de produse agricole vegetale de la cooperativele agricole de producţie  + 
Articolul 9Cooperativele agricole de producţie sînt obligate să asigure folosirea completa, cu maxima eficienta, a tuturor suprafeţelor de teren pe care le deţin, cu respectarea destinaţiilor stabilite prin planul de producţie, în vederea inlaturarii oricăror forme de risipa şi degradare a pămîntului, sa păstreze şi sa imbunatateasca gradul de fertilitate şi structura solului, prin rotatia culturilor, executarea lucrărilor, aplicarea amendamentelor şi ingrasamintelor naturale şi chimice.  + 
Articolul 10În scopul realizării integrale a producţiei agricole vegetale stabilite, precum şi îndeplinirii sarcinilor de livrare ce revin cooperativelor agricole de producţie potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractare a produselor agricole, fiecare cooperativa agricolă este obligată să asigure amplasarea judicioata a culturilor, fertilizarea terenurilor, folosirea seminţelor din soiuri valoroase şi de mare productivitate, respectarea densitatii plantelor stabilită potrivit legii.  + 
Articolul 11Cooperativele agricole de producţie au obligaţia de a efectua la timp şi de calitate corespunzătoare toate lucrările de întreţinere a culturilor potrivit tehnologiilor aprobate, recoltarea în perioadele optime, transportul şi depozitarea fără pierderi a producţiei, livrarea la termenele şi în condiţiile stabilite a produselor la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 12Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie sînt obligate sa stabilească, potrivit normelor tehnologice, programele de lucrări mecanizate şi manuale, ordinea şi prioritatea de executare a lucrărilor agricole şi efectuarea acestora cu un număr cît mai redus de oameni şi mijloace mecanice.  + 
Articolul 13Organele de conducere ale fiecărei cooperative agricole de producţie vor lua măsuri pentru organizarea activităţii formatiilor de lucru, angajarea, potrivit legii, a producţiei agricole vegetale în acord global de către aceste formaţii, executarea tuturor lucrărilor stabilite, aplicarea programelor de chimizare şi irigaţii, obţinerea productiilor planificate pe solele şi culturile repartizate fiecărei formaţii.  + 
Articolul 14Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie poarta întreaga răspundere pentru încheierea la timp a contractelor de predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pentru obţinerea producţiei şi livrarea produselor potrivit prevederilor contractuale, precum şi pentru încasarea de către unităţile cooperatiste a preţului produselor şi obţinerea avantajelor ce li se cuvin potrivit legii.  + 
Articolul 15Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste răspund de coordonarea şi îndrumarea întregii activităţi economice a cooperativelor agricole de producţie din compunerea lor, de realizarea măsurilor privind profilarea şi specializarea unităţilor, de stabilirea şi aplicarea riguroasă, în condiţiile prevăzute de lege, a normelor de executare a lucrărilor agricole, de înfăptuirea programelor de dezvoltare şi îndeplinirea planurilor de producţie în toate cooperativele, precum şi de îndeplinirea, de către acestea, a obligaţiilor de predare a produselor agricole potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractari. + 
Capitolul 3Creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a gospodariilor producătorilor particulari în constituirea, pe calea contractarilor, a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale  + 
Articolul 16Membrii cooperativelor agricole de producţie au obligaţia sa cultive integral loturile primite în folosinţă din proprietatea cooperativelor, să execute la timp şi în bune condiţii lucrările agricole, în vederea obţinerii productiilor stabilite prin planurile de cultura, asigurării produselor agricole necesare consumului propriu şi îndeplinirii obligaţiilor de predare, potrivit contractelor încheiate, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 17Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul de a primi lot în folosinţă din proprietatea cooperativei, în condiţiile statutului numai dacă participa la munca în cooperativa şi asigura cultivarea integrală şi eficienta a lotului atribuit. Lotul în folosinţă trebuie să fie lucrat de titular şi de ceilalţi membri ai familiei, să fie utilizat numai pentru producţia agricolă, în conformitate cu planul de cultura repartizat; el nu poate fi transferat în nici un mod altei persoane. Nelucrarea terenului atribuit, neobtinerea productiilor stabilite, precum şi schimbarea modului de folosinţă agricolă a terenului, atrag pierderea dreptului de a deţine lotul.  + 
Articolul 18Terenurile în cimp repartizate din proprietatea cooperativei, în folosinţă personală se organizează în sole speciale, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a aratului şi a altor lucrări agricole principale. În zonele viticole sau pomicole, loturile în folosinţă plantate cu viţă de vie şi pomi vor fi grupate în suprafeţe compacte, asigurindu-se butaşi şi puieţi din soiuri de mare productivitate, respectarea densitatilor stabilite şi efectuarea tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii, pentru obţinerea şi pe aceste suprafeţe a unor producţii cît mai mari; viţă de vie va avea cel puţin 100 de butaşi pe ar, iar între rinduri se vor cultiva salata, mazare, fasole, dovlecei şi alte culturi intercalate. Suprafaţa primită în folosinţă de membrii cooperativelor agricole de producţie va fi cultivată potrivit planului de cultura stabilit. În curţile gospodariilor personale se vor planta cel puţin 6 pomi fructiferi şi se vor cultiva legume, iar de-a lungul gardurilor se vor planta arbuşti fructiferi.  + 
Articolul 19Cooperativele agricole de producţie, în calitatea lor de proprietare ale întregii suprafeţe de teren, inclusiv ale loturilor date în folosinţă cooperatorilor, au obligaţia sa urmărească executarea şi pe aceste loturi a unor lucrări de buna calitate, cu respectarea normelor agrotehnice stabilite şi, totodată, să asigure seminţe, material săditor, mijloace de combatere a bolilor şi dăunătorilor, astfel ca aceste terenuri să fie lucrate la fel ca şi celelalte terenuri ale cooperativei cultivate în comun, pentru a se obţine recolte cît mai mari. Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unor cantităţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate.  + 
Articolul 20Gospodăriile producătorilor particulari sînt obligate să asigure o structura corespunzătoare a culturilor, în conformitate cu planurile aprobate, exploatarea eficienta şi raţională a terenurilor, rotatia culturilor şi respectarea tehnologiilor şi densitatii plantelor, fertilizarea şi amenajarea solului. Suprafaţa arabila deţinută de fiecare gospodărie taraneasca din zona necooperativizata va fi cultivată potrivit planului de cultura stabilit. În curtea gospodăriei individuale se vor planta pomi fructiferi specifici zonei, iar de-a lungul gardurilor, arbuşti fructiferi.  + 
Articolul 21Plantarea viilor şi pomilor fructiferi pe terenurile arabile şi în zonele de şes este interzisă. Plantarea acestora se va face numai în zonele de deal, improprii culturilor cerealiere.  + 
Articolul 22În vederea creşterii contribuţiei gospodariilor populaţiei la constituirea fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale, în cadrul sistemului unic de contractari şi achiziţii se stabileşte, pentru fiecare gospodărie, potrivit prezentului decret, odată cu planurile de cultura şi de creştere a animalelor, planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 23În raport cu planul de cultura, obligaţiile anuale de contractare şi predare, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, a produselor agricole vegetale sînt următoarele: A. Cartofi. Gospodăriile populaţiei care, potrivit planului de cultura, au obligalia sa cultive cartofi, vor contracta şi preda pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat 3000 kg/ha. B. Fructe. Deţinătorii de pomi şi livezi vor contracta şi preda, pentru fiecare pom roditor, următoarele cantităţi de fructe: – mere şi pere 8 kg – piersici 8 kg – caise şi prune 6 kg – visine şi cirese 5 kg. Pomii din curţi, în cadrul suprafeţelor legal stabilite, nu intră în calculul obligaţiilor de contractare şi predare. Unităţile de contractare şi achiziţii sînt obligate sa preia şi întreaga cantitate de fructe obţinute de la arbustii fructiferi (coacaze, afine, zmeura şi altele), oferite de producătorii particulari, la preţurile legal stabilite. C. Struguri. Gospodăriile populaţiei care deţin vii pe rod vor preda, pe bază de contracte, pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat, în raport cu soiurile cultivate, următoarele cantităţi de struguri: a) Struguri de vita altoita şi indigena  … 

b) Struguri de vita hibrizi producători direcţi  … 

Vita de vie din curţi – în cadrul suprafeţei legal stabilite – nu se ia în calculul suprafeţelor pentru care se stabilesc sarcini de contractare şi predare. Producătorii care vor trece la plantari de vii intensive şi vor obţine producţii sporite de struguri vor contracta şi preda, în primii 5 ani de la intrarea pe rod a viilor, cantitatea de struguri stabilită pentru suprafeţele respective în anul anterior plantarii viilor intensive. D. Rachiuri. Gospodăriile populaţiei care obţin, în condiţiile legii, rachiuri naturale sînt obligate sa contracteze şi sa predea 70% din producţia de rachiuri naturale obţinută, după reţinerea uiumului.  + 
Capitolul 4Atribuţii privind contractarea şi achiziţionarea produselor agricole vegetale  + 
Articolul 24Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este raspunzatorul unic pentru întreaga activitate de contractare şi preluare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare efectuează nemijlocit, prin unităţile sale, contractările şi achiziţiile, de la toate categoriile de producători, a următoarelor produse: plante tehnice – cu excepţia seminţelor oleaginoase -, legume, cartofi, fructe, struguri, vinuri, rachiuri naturale, plante medicinale şi aromatice din cultura şi flora spontana, mac şi mustar, seminţe de sorg.  + 
Articolul 25Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ca răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi preluare a produselor agricole, poate da mandat Departamentului pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole de a efectua, prin unităţile acestuia, contractările şi achiziţiile de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase de la unităţile agricole socialiste şi alţi producători. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor de a efectua, prin unităţile acesteia, contractările şi achiziţiile de legume, fructe, cartofi de toamna şi plante medicinale şi aromatice din flora spontana, de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi achiziţiile, de la aceste categorii de producători, de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate, de asemenea, da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, pentru contractarea şi achiziţionarea paielor de sorg de la toate categoriile de producători, Ministerului Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii pentru contractarea şi achiziţionarea, de la unităţile socialiste, a paielor destinate industriei de celuloza şi hirtie, precum şi Ministerului Silviculturii pentru achiziţionarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontana, de la culegatori:  + 
Articolul 26Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Ministerul Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Silviculturii, în conformitate cu mandatul încredinţat, răspund, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de îndeplinirea integrală a sarcinilor de contractare şi preluare a produselor agricole, după caz, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat Unităţile care contractează şi achiziţionează produse agricole vegetale în cadrul mandatului primit de organele centrale de stat şi obşteşti prevăzute la alineatul 1 vor încheia contracte economice de livrare cu unităţile beneficiare, pentru cantităţile prevăzute în plan.  + 
Capitolul 5Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie, primele, sporurile şi alte avantaje  + 
Articolul 27Preţurile de producţie, contractare şi achiziţie pentru cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice, alte avantaje ce se acordă unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 1 A şi anexa nr. 1 B. Preţurile şi celelalte avantaje se acordă producătorilor în mod diferenţiat, în raport cu cantitatea şi calitatea produselor agricole vegetale livrate la fondul de stat.  + 
Articolul 28În afară de preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie şi de celelalte avantaje stabilite potrivit art. 27, unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice beneficiază de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, după cum urmează:

 + 
Articolul 29Întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate, întreprinderile de în şi cinepa, cele pentru industrializarea sfeclei de zahăr, de ulei, de cultura şi fermentarea tutunului şi de tigarete, precum şi celelalte unităţi de preluare şi industrializare a cerealelor, leguminoaselor boabe şi plantelor tehnice, sînt obligate sa acorde unităţilor agricole socialiste şi celorlalţi producători asistenţa tehnica şi sprijin în toate etapele procesului de producţie agricolă, începînd cu amplasarea culturilor, asigurarea seminţelor, aprovizionarea cu îngrăşăminte, executarea lucrărilor şi pînă la livrarea şi depozitarea produselor contractate.  + 
Articolul 30Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru legume, cartofi şi fructe, celelalte avantaje ce se acordă unităţilor socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 2.  + 
Articolul 31În afară preţurilor de producţie, de contractare şi de achiziţie şi a avantajelor stabilite potrivit legii, unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza legume, cartofi, fructe şi struguri beneficiază de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, după cum urmează:

Pentru legumele, fructele, cartofii şi strugurii preluati de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, aceştia vor primi prima pentru fiecare tona predată la fondul de stat, dacă livreaza cantităţi corespunzătoare limitelor stabilite pe hectar, aferente suprafeţelor cultivate. Pentru alte fructe decît cele prevăzute în tabel, cultivate pe suprafeţe restrînse (nuci, gutui, alune, migdale şi altele), se acordă tuturor categoriilor de producători o primă de 480 lei pentru fiecare tona predată la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 32În cazuri deosebite, cînd producţia de legume, fructe şi cartofi destinată fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat nu poate fi preluată integral de către beneficiari, datorită insuficienţei spaţiului de depozitare sau imposibilităţii de a fi transportată, unităţile producătoare au obligaţia de a insiloza produsele în spaţii şi în condiţii corespunzătoare; în acest caz vor primi, din partea unităţilor beneficiare, contravaloarea cheltuielilor ocazionate de lucrările executate, în limitele prevăzute în anexa nr. 2. Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi producători răspund de livrarea ritmica a produselor, în cantităţile şi sortimentele contractate, precum şi de respectarea condiţiilor de calitate şi a celor sanitare.  + 
Articolul 33Preţurile de contractare şi de achiziţie pentru plante medicinale şi aromatice, mac, mustar, paie de sorg şi seminţe de sorg, ce se acordă unităţilor agricole cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexele nr. 3 A şi nr. 3 B.  + 
Articolul 34În afară de preţurile de contractare şi de achiziţie, unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari beneficiază de prime în bani, diferenţiate în funcţie de produs şi, în mod progresiv, în raport cu cantitatea de plante medicinale livrate la fondul de stat, potrivit anexei nr. 3 A.  + 
Capitolul 6Obligaţiile consiliilor populare în legruura cu realizarea, contractarea şi predarea produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat  + 
Articolul 35Consiliile populare asigura conducerea unitară a întregii agriculturi din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Consiliile populare iau măsuri şi răspund pentru apărarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrală şi eficienta a pămîntului, pentru cultivarea tuturor suprafeţelor de teren din sectorul de stat, sectorul cooperatist, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari.  + 
Articolul 36Cantităţile de produse agricole care urmează să fie contractate şi predate de cooperativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judeţe, în raport cu specificul fiecărei zone, de către Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oraş şi municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodărie în parte în raport cu suprafeţele de teren agricol şi cu numărul de animale deţinute. În acest scop, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodărie, planul de cultura şi creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. În planurile de cultura vor fi cuprinse, pe baza consultării largi a ţărănimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind cultivarea tuturor suprafeţelor, plantarea cu pomi şi arbuşti fructiferi, precum şi producţia agricolă vegetala ce trebuie obţinută de fiecare gospodărie. Structura culturilor se va stabili în raport cu specificul zonei respective.  + 
Articolul 37Planurile de cultura şi de creştere a animalelor şi pasarilor, precum şi planurile obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, se supun dezbaterii adunărilor generale ale locuitorilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural după adoptarea lor de către consiliile populare. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia de a comunică în scris fiecărei gospodării a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producătorilor particulari planurile de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 38Persoanele inapte de muncă, cu gospodărie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de muncă, vor fi scutite de obligaţia de a contracta şi preda la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produse agroalimentare.  + 
Articolul 39Consiliile populare judeţene sînt obligate, potrivit legii, sa ia măsuri pentru executarea lucrărilor de cadastru funciar, asigurind evidenta clara a întregului fond funciar, indiferent de posesori şi destinaţia terenurilor. În acest scop, ele trebuie să efectueze, prin oficiile de cadastru şi organizare a teritoriului, măsurarea terenurilor şi a suprafeţelor ocupate de construcţii, întocmirea hartilor, planurilor şi registrelor cadastrale, sa stabilească destinaţia şi categoria de folosinţă a terenurilor, sa aprecieze potenţialul de producţie al acestora, sa pună în evidenta toate resursele funciare, sa înscrie pe toţi posesorii de terenuri, cu precizarea titlului pe baza căruia folosesc pămîntul. De asemenea, consiliile populare vor lua măsuri pentru înscrierea în registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor şi a membrilor acestora, a terenurilor pe care le deţin, pe categorii de folosinţă, a suprafeţelor cultivate cu principalele culturi, a numărului de pomi pe specii, a clădirilor de locuit şi a construcţiilor gospodăreşti.  + 
Articolul 40Cadastrul funciar şi registrul agricol constituie actele de baza în vederea stabilirii, pentru fiecare gospodărie, a planului de cultura, precum şi a planului de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.  + 
Articolul 41Consiliile populare răspund de întreaga activitate de producţie agricolă, de buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole, de folosirea raţională şi eficienta a fondului funciar. În cadrul acestor atribuţii, ele răspund şi de creşterea producţiei vegetale în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, avînd datoria să le sprijine şi să le controleze în realizarea integrală a planurilor de cultura şi a planurilor de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Consiliile populare vor organiza şi conduce evidenta precisa a obligaţiilor de contractare şi predare, de către membrii cooporativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, a a produselor agricole vegetale destinate fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat.  + 
Articolul 42Consiliile populare vor urmări aplicarea ferma a dispoziţiilor legale privind interzicerea comerţului particular cu produse agroalimentare. Vînzarea produselor agricole se poate face, în condiţiile legii, de către producătorii agricoli numai după îndeplinirea obligaţiilor contractuale cu statul.  + 
Articolul 43Consiliile populare vor lua măsuri ferme pentru respectarea stricta, în fiecare localitate, a prevederilor legii sistematizării, vor acţiona pentru restrîngerea suprafeţelor ocupate de construcţii, asigurind, prin aceasta, noi terenuri destinate producţiei agricole. Construcţiile noi, din mediul rural, vor trebui să aibă cel puţin două nivele, iar anexele gospodăreşti (adaposturi de animale şi păsări) vor fi astfel amplasate încît sa ocupe o suprafaţa cît mai mica de teren, creîndu-se pe aceasta cale posibilitatea de a se cultiva o suprafaţa mai mare din curtea fiecărei gospodării personale.  + 
Articolul 44Consiliile populare au obligaţia să asigure cultivarea în parcuri şi spaţii verzi a arbustilor, plantele medicinale şi aromate. Aceste terenuri vor fi cuprinse în planurile de cultura, prevazindu-se sarcini concerte de producere şi predare a plantelor şi substanţelor medicinale şi aromate.  + 
Articolul 45Consiliile populare vor urmări realizarea unei evidente clare a tuturor terenurilor din incinta întreprinderilor şi unităţilor economice şi sociale şi vor stabili, prin planurile de cultura, sarcini concrete de cultivare a acestora, în vederea asigurării unor produse agricole suplimentare necesare autoaprovizionarii.  + 
Capitolul 7Atribuţiile şi răspunderile organelor centrale de stat şi obşteşti  + 
Articolul 46Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, potrivit legii, exercita conducerea unitară a întregii agriculturi. În cadrul atribuţiilor stabilite, acesta răspunde de luarea tuturor măsurilor pentru sporirea producţiei agricole vegetale, atît în unităţile socialiste, cît şi în gospodăriile populaţiei. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, trebuie să asigure perfecţionarea activităţii de cercetare, de realizare a seminţelor de mare productivitate, precum şi perfectiunarea continua a tehnologiilor, în scopul creşterii permanente a producţiei agricole vegetale în unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei. Cadrele din cercetarea agricolă, în strinsa legătură cu producţia, cu unităţile agricole, sînt datoare să soluţioneze toate problemele şi cerinţele dezvoltării unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate, atît în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospolariile populaţiei.  + 
Articolul 47Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole răspunde, potrivit legii, de realizarea planului privind constituirea, preluarea, păstrarea şi valorificarea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase, asigurind încheierea contractelor cu toate categoriile de producători precum şi preluarea integrală a acestor produse la fondul de stat, în baza mandatului dat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.  + 
Articolul 48În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, Consiliul de Miniştri va efectua un control şi o îndrumare concretă, practica şi operativă a activităţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a comitetelor executive ale consiliilor populare, în scopul obţinerii productiilor agricole planificate, al îmbunătăţirii întregii activităţi în domeniul contractarilor şi achiziţiilor, asigurării predării la fondul de autoaprovizioaare şi la fondul de stat a produselor agroalimentare stabilite prin planul naţional unic.  + 
Capitolul 8Dispoziţii finale  + 
Articolul 49Obligaţiile de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a produselor agricole vegetale, prevăzute în prezentul decret, sînt minime. Pentru produsele agricole vegetale predate de producători peste cantităţile contractate se acordă aceleaşi preţuri şi avantaje ca şi pentru cele preluate în cadrul contractelor. Personalul din unităţile de contractari şi achiziţii, care nu preia la timp întreaga cantitate de produse contractată sau oferită de producători peste prevederile contractelor, va fi obligat sa suporte, pe lîngă sancţiunile prevăzute de lege, pagubele provocate prin refuzul sau intirzierea preluării.  + 
Articolul 50Modul de suportare a cheltuielilor de transport pînă la locurile de excepţie a produselor agricole vegetale livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat prin contractari şi achiziţii este prevăzut în anexa nr. 4.  + 
Articolul 51Unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor pot organiza, în localităţile necooperativizate, centre de industrializare şi semiindustrializare a legumelor şi fructelor, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.  + 
Articolul 52Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu încheie contracte, în condiţiile prezentului decret, vor livra la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produsele agricole stabilite prin obligaţia de predare a acestor produse, comunicată în scris de comitetele sau birourile executive ale consiliile populare, care tine loc de contract. În cazul predării cu întîrziere, faţă de termenele prevăzute în contract sau în obligaţia da predare, a produselor agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari vor fi obligaţi la plata unei penalităţi de pînă la 5 la suta din valoarea produselor. Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu predau cantităţile de produse prevăzute în contractele încheiate sau în obligaţia de predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat vor fi obligaţi sa plătească de doua ori valoarea produselor respective, calculată la preţul de contractare. Contractele încheiate de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi obligaţiile de predare comunicate acestora de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, constituie titluri executorii.  + 
Articolul 53Anexele nr. 1 A, 1 B, 2, 3 A, 3 B şi 4 fac parte integrantă din prezentul decret.  + 
Articolul 54Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 martie 1984. Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 394/1981 privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale, dispoziţiile privind sarcinile de vînzare, pentru membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, la struguri, vinuri şi rachiuri naturale din Decretul nr. 504/1957 şi din H.C.M nr. 1167/1959, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret. NICOLAE CEAUŞESCUPreşedinteleRepublicii Socialiste România + 
Anexa 1 APREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA CEREALE ŞI LEGUMINOASE BOABE I. Preţuri de producţie, contractare şi achiziţie

Notă …
*) Preturlle de contractare şi de producţie sînt medii pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, în cadrul preţurilor aprobate. II. Condiţiile de acordare a preţului, precum şi de încheiere şi executare a contractelor A. Contractele de livrare, de către unităţile socialiste, a cerealelor şi leguminoaselor boabe pentru fondul de stat se încheie pe o durată de 5 ani, pe baza sarcinilor stabilite prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. Contractele de livrare a cerealelor şi leguminoaselor boabe către fondul de stat de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari se încheie pe o durată de 1 an. B. Recepţia cantitativă şi calitativă a produselor livrate se face la bazele de receptionare, centrele de achiziţii sau silozurile unităţilor beneficiare ori la fabricile de nutreturi combinate. C. Sarcinile de predare prevăzute în contractele încheiate cu unităţile agricole socialiste se considera îndeplinite dacă produsele corespund calitativ, la corpuri străine şi umiditate, indicilor calitativi din prezenta anexa. În cazul produselor livrate la indici de umiditate şi corpuri străine mai mari sau mai mici decît cei prevăzuţi, aceşti indici se vor compensa între ei. În raport cu diferenţa în plus sau în minus rezultată din aceasta compensare, faţă de cantitatea prevăzută în contract, se va micşora sau se va mari cantitatea de produse ce se va preda efectiv de către unitatea furnizoare. Pentru diferenţele calitative faţă de indicii de baza, la greutatea hectolitrica, preţul se va majoră sau micşora în mod corespunzător. Preţurile de producţie, de contractare şi achiziţie de baza: a) se majorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în minus faţă de indicii calitativi de baza;  … b) se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în plus faţă de indicii calitativi de baza.  … I. La grîu şi secara a) Sparturile mai mici de jumătate de bob şi boabele sistave care depăşesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de baza se plătesc cu 0,45 lei/kg;  … b) secara din grîu se plăteşte cu 80% din preţul secarei, la calitatea de baza;  … c) orzul şi ovazul din grîu, pînă la 6%, separat sau împreună, se socotesc la corpuri străine cu jumătate din greutatea procentuală. Orzul şi ovazul din grîu de la 6,01 la 15% se socotesc integral la corpuri străine;  … d) griul tare preluat la fondul de stat cu procent de gluten sub calitatea de baza şi sub prevederile STAS se va plati la preţul obişnuit al griului de consum;  … e) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari care livreaza, pe bază de contract, grîu tare pot primi în schimb o cantitate echivalenta de grîu obişnuit, pe care o vor plati la preţul mediu de contractare stabilit prin prezenta anexa, la care se adauga suma de 100 lei/tona, reprezentind cheltuieli de manipulare.  … 2. La porumb a) Preţul se majorează cu 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în minus şi cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în minus faţă de indicii calitativi de baza;  … b) preţul se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în plus şi cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în plus faţă de indicii calitativi de baza;  … c) sparturile mai mici de jumătate bob, boabele strivite sau mincate de insecte şi nedezvoltate, care depăşesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de baza se plătesc cu 0,35 lei/kg, numai pentru livrări la fondul de stat.  … 3. La orz pentru bere şi orzoaica a) Preţul de producţie şi contractare la orzul pentru bere se plăteşte dacă orzul îndeplineşte şi condiţiile de calitate la energia germinativa, substanţe proteice şi uniformitate, prevăzute în standardele de stat;  … b) în zonele deficitare în grîu şi porumb, stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, cooperativele agricole de producţie pot livra, pe bază de contract, orzoaica, pe schimb cu grîu, secara, porumb sau orz furajer, la echivalentul de 1250 kg porumb sau orz, de 1,200 kg secara şi de 1,100 kg grîu pentru 1 kg de orzoaica;  … c) orzoaica sub 62 kg greutate hectolitrica se plăteşte la preţul de contractare al orzului.  … 4. La orez a) Orezul brut care la preluare are o umiditate peste 17% şi corpuri străine peste 10% va fi uscat şi condiţionat de către întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole. Pentru operaţiunea de uscare şi condiţionare pînă la nivelul indicilor de mai sus se vor percepe unităţilor de producţie cheltuielile de uscare şi condiţionare, conform tarifelor în vigoare;  … b) întreaga cantitate de gozuri rezultată din condiţionarea orezului se va restitui gratuit unităţilor producătoare;  … c) unităţile agricole socialiste care cultiva orez primesc îngrăşăminte chimice, pentru care plătesc 50% din preţul de producţie al acestora.  … 5. La leguminoase boabe a) La mazare comestibila, în procentul de 10% corpuri străine se admit maximum 8% boabe gargaritate;  … b) cooperativele agricole de producţie care livreaza mazare comestibila boabe în afară contractului pot primi în schimb o cantitate de mazare furajera de valoare echivalenta mazarei comestibile livrate, precum şi plata transportului pînă la baza de receptionare;  … c) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari care vor preda la fondul de stat fasole boabe din soiurile Alba mare (boamba) şi Ceali, în condiţiile de calitate de 2% corpuri străine şi 14% umiditate, vor primi 1,60 lei/kg peste preţul de contractare prevăzut în prezenta anexa;  … d) fasolea de un anumit soi, care conţine pînă la 15% boabe de culoare alba din alte soiuri, se plăteşte integral la preţul soiului respectiv. În cazul depăşirii acestui procent, la întreaga cantitate se aplică preţul pentru fasolea boabe soiuri locale sau amestec de soiuri;  … e) sparturile de fasole şi boabele patate care depăşesc proporţia admisă la preluare de 5% corpuri străine se plătesc producătorilor la preţul de 1 leu/kg;  … f) staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor plati cooperativelor agricole de producţie şi unităţilor agricole de stat contravaloarea pierderilor care depăşesc 5% boabe sparte, cauzate din vina lor la lucrările de recoltat şi treierat. Cuantumul acestor pierderi se determina prin diferenţa între preţul de producţie şi, după caz, de contractare al soiului de fasole respectiv şi preţul de 1 leu/kg stabilit pentru sparturi;  … g) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Ministerul Comerţului Interior, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, vor încadra, prin asimilare, în grupele de soiuri de fasole prevăzute în prezenta anexa şi alte soiuri de fasole.  … 6. Întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole pot cumpara, prin intermediul cooperativelor agricole de producţie, disponibilul de grîu, grîu tare, secara, porumb şi leguminoase boabe oferit de membrii acestora din cantităţile primite ca retribuire în natura pentru munca prestată. Pentru produsele predate de cooperativele agricole de producţie din disponibilităţile membrilor vor primi din partea întreprinderilor de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole un comision de 25 lei/tona.  + 
Anexa 1 BPREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA PLANTELE TEHNICE A. Oleaginoase

––– Notă …
*) Preţul este mediu pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri în cadrul preţului mediu. Notă …
**) Achiziţiile de seminţe de dovleac de la producătorii individuali se fac de Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, prin unităţile sale. Preţul de livrare al întreprinderilor de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole către consumul intern este de 6,60 lei/kg, inclusiv adaosul legal stabilit pe tona aferent acestor activităţi. Preţurile de baza: – se majorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în minus faţă de indicii calitativi de baza; – se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în plus faţă de indicii calitativi de baza. B. Sfecla de zahar şi cicoare

C. Tulpini de in, cinepa şi teisor pentru fibra, bumbac brut şi saminta de cinepa

NOTĂ: Influentele financiare rezultate ca urmare a modificării preţurilor de cumpărare la saminta de cinepa, prin Decretul prezidential nr. 9/1976, vor fi suportate din alocaţia bugetară ce va fi stabilită anual pentru acoperirea cotelor fixe ce se acordă la seminţele livrate unităţilor agricole cooperatiste. Condiţiile de calitate a tulpinilor de în-ulei se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. D. Tutun Preţurile de contractare pentru tutunuri se stabilesc pe soiuri şi clase de calitate, după cum urmează:

Pentru alte soiuri de tutun ce vor fi introduse în cultura, preţurile de contractare se stabilesc prin asimilare cu soiurile de tutun mai sus arătate, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Comitetului de Stat pentru Preţuri.     E. Hamei

1. Unităţile agricole socialiste care livreaza pe bază de contract sfecla de zahăr beneficiază de următoarele avantaje: A. întreprinderile agricole de stat pot cumpara de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, pentru fiecare tona de sfecla livrata, cîte 600 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata sau borhot presat, ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile legale în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahăr: – borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata sau borhot presat în echivalenta; – borhot uscat cu 90 la suta substanţa uscata. B. Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste: a) primesc un spor de preţ de 30 lei pe tona pentru sfecla de zahăr păstrată în silozuri proprii şi livrata beneficiarului după data de 1 decembrie;  … b) primesc gratuit 4 kg zahăr pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata;  … c) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata, sau borhot presat ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile şi în condiţiile prevăzute la pct. 1 lit. A;  … d) pot cumpara în plus, în condiţiile prevăzute la lit. c), cîte 200 kg borhot umed pentru fiecare tona de sfecla livrata loco întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr;  … e) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata, cîte 6 kg melasa, la preţul legal în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahăr;  … f) li se acordă gratuit, prin întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, saminta de sfecla de zahăr necesară insamintarii sau reinsamintarii în caz de calamitate şi insecticide pentru combaterea dăunătorilor.  … 2. Prevederile de la pct. 1 lit. B lit. b), c), d) şi f) se aplică şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari care livreaza pe bază de contract sfecla de zahăr. 3. Cooperativele agricole de producţie care livreaza floarea-soarelui din soiuri superioare pot cumpara, pentru fiecare tona livrata, cîte 95 kg sroturi, la preţul legal în vigoare, pe tona, în condiţia de livrare loco fabrica. 4. Producătorii care încheie contracte pe durata de minimum 3 ani şi livreaza cel puţin cantitatea de tutun contractată pentru anul agricol respectiv beneficiază de un spor de preţ de 20 la suta pentru întreaga cantitate predată în anul respectiv, cu condiţia ca tutunurile din clasa superior şi I livrate sa reprezinte, faţă de cantitatea contractată, cel puţin următoarele procente:

Sporul de preţ se va plati în termen de 15 zile de la livrarea ultimei cantităţi de tutun. 5. Centrala producţiei şi industrializarii tutunului şi întreprinderile din subordine vor acorda producătorilor care se obliga prin contracte şi producă şi să livreze tutun următoarele avantaje: a) saminta necesară pentru insamintarea suprafeţei de rasad, precum şi cantitatea necesară pentru reînsămînţarea în caz de calamitate, în mod gratuit;  … b) inventarul necesar pentru producerea rasadului pe suprafeţele stabilite anual de către direcţiile judeţene pentru agricultura şi industria alimentara împreună cu unităţile contractante, în folosinţă gratuita; inventarul consta din rasadnite cu o durată de folosinţă de 8 ani sau, după caz, din arce metalice, pentru amenajarea de tuneluri joase, cu o durată de folosinţă de 10 ani, acestea fiind acoperite cu folie de polietilena care se acordă în folosinţă gratuita o singură dată la 8 ani pentru rasadnite şi la 10 ani pentru tuneluri joase şi, contra cost, la preţurile legale în vigoare, pentru înlocuirea celei degradate, în limita cantităţilor repartizate;  … c) stropitorile, sfoara şi materialele necesare amenajării de solarii, soproane şi magazii pentru uscarea şi păstrarea tutunului, care se asigura contra cost la preţurile legale în vigoare, în limita cantităţilor repartizate.  … Răsadniţele şi arcele metalice pentru tuneluri date în folosinţă producătorilor vor fi utilizate pe toată durata de folosinţă prevăzută la lit. b). Producătorii nu au dreptul sa folosească la alte culturi sau în alte scopuri răsadniţele, materialele pentru amenajarea tunelurilor şi solariilor, precum şi maşinile şi utilajele de lucru puse la dispoziţie în baza contractului. 6. Unităţile de producţie şi industrializare a tutunului vor acorda producătorilor de tutun asistenţa tehnica şi vor pune în mod gratuit la dispoziţia acestora documentaţii tehnice. 7. Producătorii care livreaza, pe bază de contracte, tulpini de cinepa şi teisor pentru fibra beneficiază de un spor de preţ de 100 lei/tona pentru cantităţile de tulpini de calitatea I şi a II-a. Judeţele în care producătorii beneficiază de sporul prevăzut la alin. 1, precum şi datele de livrare pînă la care se acordă sporul, se stabilesc anual de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 8. Unităţile agricole cooperatiste, membrii acestora şi producătorii particulari care încheie contracte pentru cultura de în pentru fibra şi cultura de cinepa şi teisor pentru fibra vor primi de la întreprinderile subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare seminţele necesare insamintarii suprafeţelor prevăzute în contracte la preţul de 2,72 lei pe kg – seminţele de cinepa – şi de 1,15 lei pe kg – seminţele de în pentru fibra. 9. Producătorii care livreaza, pe bază de contracte, cel puţin 60 tone tulpini de cinepa sau teisor pentru fibra vor primi, pentru întreaga cantitate livrata, un spor de preţ de 60 lei pe tona, iar cei care livreaza cel puţin 200 tone tulpini de cinepa sau de teisor vor primi pentru întreaga cantitate livrata un spor de preţ de 120 lei pe tona. 10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate achizitiona, prin întreprinderile din subordine, tulpini de în pentru fibra, cinepa şi teisor pentru fibra de la producătorii necontractanti, la preţurile legale, fără a acorda alte avantaje. 11. Unităţile agricole cooperatiste primesc gratuit, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 4 kg zahăr şi 0,5 kg surogat de cafea, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei. 12. Unităţile agricole socialiste cultivatoare de cicoare pot cumpara la preţurile legale în vigoare, de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata, sau borhot uscat în echivalenta cu 90 la suta substanţa uscata, precum şi 6 kg melasa furajera, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei. 13. Saminta de cicoare necesară insamintarii şi rainsamintarii suprafeţelor prevăzute în contracte se acordă gratuit prin Întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr. 14. Cooperativele agricole de producţie care livreaza la fondul de stat seminţe de ricin decapsulat pot cumpara, la preţul cu amănuntul, cîte 400 kg sroturi de ricin detoxicat pentru fieeare tona de seminţe de ricin decapsulat predată. 15. Sarcinile prevăzute în contractele încheiate de cooperativele agricole de producţie pentru floarea-soarelui, soia, seminţe de în pentru ulei, seminţe de ricin decapsulat şi seminţe de dovleac se considera îndeplinite dacă produsele corespund calitativ indicilor de baza privind corpurile străine şi umiditatea, pravazuti la lit. A din anexa nr.1 B. Dispoziţiile pct. II lit. C din anexa nr. 1 A la decret se aplică şi pentru livrările prevăzute în alineatul precedent. 16. Producătorii contractanţi vor livra plantele tehnice la centrele şi bazele de recepţie ale unităţilor beneficiare unde se face recepţia cantitativă şi calitativă a produselor. Pentru tutun, livrarea şi recepţia se fac la furnizor, la locul de recepţie convenit de părţi. 17. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va putea repartiza pentru ingrasatoriile de animale ale asociaţiilor economice intercooperatiste borhotul cuvenit, pentru sfecla de zahăr livrata de către cooperativele agricole de producţie asociate, corespunzător cu balanţa furajera întocmită pentru această categorie de furaje. 18. Întreprinderile agricole de stat care contractează şi cultiva cicoare, tulpini de cinepa, teisor şi în pentru fuior vor beneficia de condiţiile contractuale prevăzute pentru cooperativele agricole de producţie, cu excepţia avantajului în zahăr la cicoare.  + 
Anexa 2PREŢURILE DE PRODUCŢIE, CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE A CONTRACTELOR PENTRU LEGUME, CARTOFI, FRUCTE ŞI STRUGURI

NOTĂ:

2. Pentru ardeiul de boia crud şi neinsirat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili preţurile de contractare, în corelare cu preţurile de la ardeiul crud şi insirat. 3. Preţurile de mai sus se înţeleg loco furnizor, la punctele prevăzute în contract pentru produsele preluate de la organizaţiile agricole socialiste şi loco centrul de recepţie, pentru produsele preluate de la alţi producători.

Grupa A cuprinde soiurile: Adretta, Bintje, Colina, Desire, Eba, Flisak, Jaerla, Manuela, Merkur, Muncel, Ora, Ostara, Procura, Prosna, Ressy, Semenic, Spartan, Super, Uran. Grupa B cuprinde amestecuri de soiuri. NOTĂ: 1. Preţurile de contractare stabilite se înţeleg în condiţia de livrare loco producător, la punctele prevăzute în contracte pentru cartofii preluati de la organizaţiile socialiste şi loco centrul de achiziţie-recepţie pentru cartofii preluati de la alţi producători. Producătorii sînt obligaţi sa sorteze cartofii în condiţiile de calitate prevăzute în STAS. 2. În cazurile în care se vor prelua de la producători şi unele cantităţi de cartofi nesortate, acestea se vor plati în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri, calităţi şi sub STAS, la preţurile prevăzute în prezentul decret, din care se va scădea 100 lei/tona pentru cheltuielile de sortare. 3. Cartofii livraţi de producător în saci, puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare, vor fi plătiţi cu 25 lei/tona, în plus peste preţurile prevăzute în prezentul decret. 4. Producătorii care transporta cartofii cu mijloace proprii sau închiriate vor primi contravaloarea cheltuielilor de la locul de recoltare pînă la centrul de recepţie, calculate pe baza tarifelor legale în vigoare, pentru mijloacele de transport folosite. 5. Pentru cartofii contractati care se păstrează de producători pe timpul iernii se vor plati acestora, peste preţurile prevăzute, cheltuielile de păstrare în limita a 300 lei/tona. 6. Cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari, din zonele specializate în cultura cartofilor de toamna, care nu produc porumb, vor putea cumpara din fondul de stat la preţul de vînzare cu amănuntul cîte 1 kg porumb pentru 3 kg cartofi de calitatea I din grupa A şi cîte 1 kg porumb pentru 5 kg cartofi de calitatea a II-a, grupele A şi B, vinduti statului pe bază de contract sau prin achiziţie. 7. Preţurile de livrare pentru cartofii de toamna se vor forma astfel: a) în condiţia de franco centrul de achiziţie sau franco statia de încărcare, prin adăugarea la preţurile de contractare, din prezentul decret, a sumei de 70 lei/tona;  … b) în condiţia de franco silozul unităţii cumparatoare, la preţurile de contractare, plus 70 lei/tona sau la preţul de livrare stabilit potrivit lit. a) se vor adauga şi cheltuielile de insilozare de 325 lei/tona, pentru perioada 1 decembrie – 1 martie, exclusiv, sau 425 lei/tona, pentru perioada după 1 martie;  … c) în condiţia de franco depozitul organizaţiei comerciale, franco silozul acesteia sau franco rampa de descărcare a statiei de destinaţie, la preţurile cu amănuntul în vigoare la data livrării, mai puţin un rabat comercial de 10%╖  … Aprovizionarea toamna-iarna a organizaţiilor de consum colectiv (cantine, cămine, spitale, santiere şi altele asemenea) şi a unităţilor cu sarcini speciale se va face în condiţia de franco centrul de achiziţie din judeţul în care îşi are sediul beneficiarul sau franco vagon statia de destinaţie, prin adăugarea la preţurile de contractare a sumei de 125 lei/tona.

Notă …
*) Se acorda spor de preţ de 200 lei/tona pentru strugurii preluati în vederea păstrării pentru consum în timpul iernii. Preţurile de achiziţie pentru legume, cartofi timpurii şi de vara, fructe şi struguri de masa sînt cu 10% mai mici decît preţurile de contractare. C. Preţuri limita la produsele pentru care preţurile de cumpărare se stabilesc de întreprinderile şi organizaţiile de valorificare şi industrializare, restaurante, cantine şi alţi consumatori colectivi, în condiţia loco-producător.

Preţurile cu amănuntul se vor stabili direct de către întreprinderile comerciale care vînd aceste produse. D. Cheltuieli ce se acordă producătorilor pentru legumele şi fructele livrate la export în condiţiile de calitate cerute de clienţii externi şi care se includ în preţul complet de export, valoarea lor în valută fiind încasată prin preţul extern.

În cazurile în care producătorii efectuează numai o parte din operaţiunile necesare pregătirii produselor în condiţiile de export, primesc numai cheltuielile correspunzatoare acestor operaţiuni, stabilite de comun acord cu întreprinderile cumparatoare, pe bază de deviz înainte de livrare. 2. Pentru operaţiunile care se efectuează cu livrarea legumelor şi fructelor de la producători pînă la statia de expediţie, incarcatul şi amenajarea vagoanelor, se stabilesc următoarele limite de cheltuieli:

Costul ambalajelor, preracirea vagoanelor şi cheltutelile efectuate cu transportul legumelor şi fructelor de la statia de încărcare şi pînă la frontiera română se decontează separat la preţurile sau tarifele legale. 3. Pentru acoperirea eventualelor lipsuri, pe perioada transportului de la încărcare şi pînă la destinaţie se constituie, la unităţile exportatoare, un fond de 1% la produsele de sera şi de 2% la legume de cimp şi fructe exportate, asupra preţului franco-frontiera română. Din acest fond se vor suporta bonificatiile plătite clienţilor externi, determinate de cauze obiective, pe baza verificărilor făcute de Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi Banca Română de Comerţ Exterior. Bonificatiile plătite din alte cauze se vor suporta de cei vinovaţi de producerea lor. 4. Adaos pentru insilozarea produselor pentru aprovizionarea de toamna-iarna.

 + 
Anexa 3 AI. PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE A PLANTELOR MEDICINALE, AROMATICE, MAC, MUSTAR ŞI AVANTAJELE CE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI 1. Preţurile de contractare la plantele medicinale, aromatice, mac şi mustar din culturi sînt următoarele:

Preţurile de mai sus se înţeleg loco-producător, recepţia cantitativă şi calitativă facindu-se la centrele de recepţie Plafar. Plata transportului de la producători la centrul de recepţie se suporta de unităţile beneficiare potrivit prevederilor legale. 2. Producătorii care încheie contracte cu întreprinderile Plafar beneficiază de următoarele avantaje: a) vor primi gratuit material de înmulţire de la întreprinderile Plafar;  … b) vor putea primi cu plata imediata, sau pe credit pînă la termenul contractual de predarea producţiei, îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare aplicării tehnologiilor de cultura, în limita repartitiilor, la preţurile legale în vigoare;  … c) pot primi în folosinţă, fără plata, tocuri, rame sau rasadnite complete, rame de uscat, ambalaje, utilaje specifice şi alte materiale necesare producţiei de la întreprinderile Plafar;  … d) vor primi asistenţa tehnica şi documentaţie tehnica în mod gratuit de la întreprinderile Plafar.  … 3. Preţurile de achiziţie la plantele medicinale din flora spontana sînt următoarele:

Preţurile de mai sus se înţeleg loco centrul de achiziţie Plafar iar la cetina loco drum de acces a mijloacelor de transport. 4. Se autoriza Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ca, pentru alte plante medicinale şi aromatice şi produse rezultate din prelucrarea acestora, care nu sînt prevăzute în prezenta anexa, sa stabilească preţuri de contractare şi de achiziţie, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. II. PRIME ÎN BANI CARE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI ŞI CULEGATORILOR, LA PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE LIVRATE LA FONDUL DE STAT A. culturi