privind modificarea Decretului nr. 281/1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii
EXPUNERE DE MOTIVEDecretul nr. 281/1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii conţinea unele dispoziţii care trebuiau puse de acord cu prevederile constituţionale şi cu cele ale codului de procedura penală.Astfel, potrivit art. 31 din Constituţie, dreptul de apărare este garantat în tot cursul procesului. De asemenea, art. 171-173 din codul de procedura penală prevăd cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie, atît în faza de urmărire, cît şi în cursul judecaţii.A apărut deci necesitatea de a se modifica art. 1, 36, 37 şi 38 din Decretul nr. 281/1954, asistenţa juridică urmînd să se realizeze prin apărarea şi reprezentarea, în condiţiile legii, a părţilor şi persoanelor interesate, în tot cursul procesului.Totodată s-a ţinut seama ca în vederea întocmirii unor acte, precum şi în cauze privind procedura succesorală şi aceea a urmăririi unor datorii pe cale notarială, cetăţenii au uneori nevoie de a fi asistaţi sau reprezentaţi de avocaţi şi la notariatele de stat. În practica, mai ales începînd din anul 1956, art. 1 din Decretul nr. 281/1954 a fost aplicat în sensul că avocaţii pot activa şi la notariatele de stat; prin noua redactare data art. 1, aceasta s-a prevăzut în mod expres.*Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: +
Articolul UNICDecretul nr. 281/1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 6 martie 1958 şi modificat ulterior prin Decretul nr. 276/1969 şi Decretul nr. 135/1968, se modifica după cum urmează:1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:"Art. 1. – Avocatura în Republica Socialistă România are sarcina de a acorda asistenţa juridică persoanelor, în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora şi al intaririi legalităţii socialiste.Asistenţa juridică se realizează în condiţiile legii, prin apărarea şi reprezentarea, în tot cursul procesului, a părţilor şi celorlalte persoane interesate, prin asistarea şi reprezentarea celor interesaţi în faţa notariatelor de stat şi a organelor locale ale administraţiei de stat, precum şi prin darea de consultaţii, întocmirea de cereri, plîngeri şi alte acte cu caracter juridic."2. După articolul 27 se introduce articolul 27^1 cu următorul cuprins:"Art. 27^1. – Exercitarea fără drept a profesiei de avocat se pedepseşte potrivit legii penale."3. Articolul 36 va avea următorul cuprins:"Art. 36. – Birourile colective de asistenţa juridică sînt obligate sa acorde asistenţa juridică ori de cîte ori organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti cer, potrivit legii, desemnarea unui apărător din oficiu pentru învinuiţi, inculpaţi ori alte părţi.Birourile colective de asistenţa juridică sînt, de asemenea, obligate sa acorde asistenţa juridică, la cererea organelor de urmărire penală sau a instanţelor judecătoreşti, şi în alte cazuri decît cele prevăzute în alin. 1, atunci cînd organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească constata ca, datorită stării sale materiale, partea nu are posibilitatea de a plati onorariul stabilit potrivit tarifului, iar asistarea acesteia este necesară în raport cu circumstanţele cauzei."4. Litera c de la articolul 37 va avea următorul cuprins:"c) pentru orice alta activitate de asistenţa juridică, dacă directorii birourilor colective constata ca cei care solicită asistenţa juridică, datorită stării lor materiale, nu au posibilitatea de a plati onorariul stabilit potrivit tarifului."5. Articolul 38 va avea următorul cuprins:"Art. 38. – În cazul desemnării unui apărător din oficiu, potrivit art. 36, dacă organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească constata din actele dosarului ca partea căreia i s-a acordat asistenţa juridică din oficiu are posibilităţi de plată, aceasta va fi obligată sa plătească biroului colectiv care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.Cu toate acestea, nu vor fi obligaţi la plata onorariului de avocat invinuitul, inculpatul care nu a fost trimis în judecata, inculpatul cu privire la care s-a pronunţat achitarea sau încetarea procesului penal şi nu a fost obligat la despăgubiri civile, partea responsabilă civilmente care nu a fost obligată la despăgubiri civile, precum şi partea vătămată şi partea civilă ale căror cereri au fost găsite întemeiate.În cazurile în care, potrivit art. 36 sau 37, se desemnează un apărător din oficiu, onorariul avocatului desemnat se plăteşte de partea potrivnica, dacă cererea ei s-a dovedit neîntemeiată şi dacă organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească constata din actele dosarului ca are posibilităţi de plată.Obligarea la plata onorariului, prevăzută în alin. 1 şi 3, se va dispune prin ordonanţa organului de urmărire penală data în cauza, care, în aceasta privinta, constituie titlu executor, sau prin hotărîrea instanţei de judecată care soluţionează cauza la care a luat parte apărătorul.În cazurile în care asistenţa juridică a fost acordată la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti şi acestea constata că nu sînt întrunite condiţiile pentru a obliga pe vreuna din părţi la plata onorariului, se va dispune, prin ordonanţa data în cauza sau prin hotărîrea instanţei, ca plata onorariului să se facă dintr-un fond anume prevăzut în planul de cheltuieli al Ministerului Justiţiei.Din fondul prevăzut la alineatul precedent se va face plata şi în cazul în care, după darea ordonanţei sau pronunţarea hotărîrii, organele de executare constata ca partea obligată la plata onorariului este insolvabilă."–––
