pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: +
Capitolul 1Dispoziţii generale +
Articolul 1Ministerul Justiţiei înfăptuieşte politica partidului şi statului cu privire la administraţia de stat în domeniul justiţiei şi contribuie, în condiţiile prezentului decret, la înfăptuirea justiţiei, precum şi la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, participind prin activitatea sa la apărarea orinduirii socialiste şi a drepturilor persoanelor la întărirea legalităţii. +
Capitolul 2Atribuţii +
Articolul 2Ministerul Justiţiei are, cu privire la administraţia de stat în domeniul justiţiei şi la înfăptuirea justiţiei, următoarele atribuţii: a) ia, potrivit legii, măsuri de organizare a instanţelor judecătoreşti şi le asigura funcţionarea; … b) verifica activitatea administrativă a instalaţiilor judecătoreşti, prin care se asigura buna desfăşurare a activităţii de judecată şi punerea în executare a hotărîrilor; … c) organizează studiul practicii judiciare şi lucrările de statistica a activităţii instanţelor judecătoreşti; sesizează Tribunalul suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar sa emita decizii de îndrumare; … d) examinează temeinicia şi legalitatea hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti, în vederea exercitării recursului extraordinar de către ministrul justiţiei. … +
Articolul 3Ministerul Justiţiei are, în ce priveşte sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei, următoarele atribuţii: a) coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri şi participa la întocmirea proiectelor acestora; … b) întocmeşte proiecte de acte normative privind domeniul sau de activitate. … c) contribuie la pregătirea de către ministere sau alte organe centrale a proiectelor de legi, precum şi a proiectelor de decrete şi hotărîri ale Consiliului de Miniştri, cu caracter normativ, în ceea ce priveşte încadrarea acestora în ansamblul legislaţiei şi tehnica juridică; … d) efectuează studii şi prezintă Consiliului de Miniştri propuneri cu privire la sistematizarea şi perfecţionarea legislaţiei. … +
Articolul 4Pe lîngă atribuţiile prevăzute în articolele 2 şi 3, Ministerul Justiţiei: a) îndrumă activitatea ce se îndeplineşte, potrivit legii, de către preşedinţii tribunalelor, pentru verificarea legalităţii deţinerii şi a modului de executare a pedepselor, precum şi a legalităţii internării bolnavilor mintali periculosi; … b) organizează, îndrumă şi controlează activitatea notariatelor de stat; … c) ia măsuri de organizare a laboratoarelor de expertiza criminalistica şi le asigura funcţionarea; … d) îndeplineşte atribuţiile ce-i sînt stabilite prin lege în legătură cu organizarea şi desfăşurarea activităţii avocaturii şi jurisconsultilor; … e) organizează şi asigură realizarea asistenţei juridice, în conformitate cu obligaţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistă România este parte; … f) ia măsuri pentru continua ridicare a nivelului de pregătire profesională a personalului din minister, de la instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi laboratoarele de expertiza criminalistica, precum şi a avocaţilor şi jurisconsultilor; … g) întocmeşte propuneri pentru planul anual de şcolarizare în învăţămîntul superior juridic, ţinînd sema de necesarul de personal pentru minister, instanţele judecătoreşti, notariatele de stat şi colegiile de avocaţi; … h) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege. … +
Articolul 5Ministrul justiţiei poate să atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti, cînd considera ca prin aceste hotărîri s-a adus o încălcare esenţială legii sau ca ele sînt vadit netemeinice. +
Capitolul 3Organizare şi funcţionare +
Articolul 6Ministerul Justiţiei este condus de Colegiul ministerului, organ deliberativ care hotărăşte în problemele generale privind activitatea ministerului. +
Articolul 7Colegiul ministerului se compune din: a) ministru şi adjunctul ministrului; … b) directori şi alţi conducatori de compartimente organizatorice ale ministerului, presedinti ai unor instanţe judecătoreşti, precum şi specialişti cu experienta îndelungată şi înaltă calificare din cadrul ministerului sau din afară acestuia; … c) un delgat al sindicatelor, desemnat de Uniunea Generală a Sindicatelor din România. … Componenta colegiului ministrului se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea ministrului. Preşedintele colegiului ministerului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de adjunctul ministrului. +
Articolul 8La şedinţele colegiului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe şi organizaţii de stat ori obşteşti interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la şedinţele colegiului pot fi invitaţi presedinti de instanţe judecătoreşti şi specialişti din cadrul ministerului sau din afară acestuia. +
Articolul 9Colegiul ministerului îşi desfăşoară activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu majoritatea membrilor ce-l compun. În caz de divergenta între ministru şi majoritatea membrilor colegiului, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune vicepreşedintelui. Consiliul de Miniştri care coordonează activitatea ministerului; dacă una dintre părţi nu este de acord cu soluţia data, problema va fi supusă Biroului Permanent al Consiliului de Miniştri, pentru a hotărî. +
Articolul 10Şedinţele colegiului au loc cel puţin o dată pe trimestru şi se convoacă, în timp util, de ministru. Colegiul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi. +
Articolul 11Colegiul ministerului în întregul său şi fiecare membru în parte răspund în faţa Consiliului de Miniştri pentru întreaga activitate a ministerului; fiecare membru al colegiului răspunde în faţa colegiului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredinţate. +
Articolul 12Între şedinţele colegiului, ministrul împreună cu adjunctul ministrului dezbat şi rezolva probleme curente ale activităţii ministerului şi stabilesc măsurile necesare pentru îndeplinirea operativă a hotărîrilor colegiului. +
Articolul 13În executarea hotărîrilor colegiului ministerului şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministerul emite, potrivit legii, ordine, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege. +
Articolul 14Ministrul informează colegiul ministerului asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre şedinţe. +
Articolul 15Ministerul Justiţiei are în conducerea sa un ministru şi un adjunct al ministrului. Adjunctul ministrului se numeşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, iar atribuţiile acestuia se stabilesc de colegiul ministerului. +
Articolul 16Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale. +
Articolul 17Ministerul Justiţiei are următoarea structura organizatorică: a) Direcţia instanţelor civile; … b) Direcţia instanţelor militare; … c) Direcţia de studii şi legislaţie; … d) Corpul de inspecţie; … e) Direcţia de personal; … f) Direcţia secretariat-admnistrativa; … g) Direcţia plan şi contabilitate; … h) Serviciul notariatelor, avocaturii şi jurisconsultilor; … i) Oficiul juridic. … Numărul maxim de posturi în administraţia centrala, raportul minim dintre numărul funcţiilor de execuţie şi cel al funcţiilor de conducere, precum şi ponderea personalului de deservire faţă de totalul salariaţilor, sînt cele prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul decret. +
Articolul 18Ministerul Justiţiei are în subordinea sa laboratoare de expertiza criminalistica. +
Articolul 19Atribuţiile, organizarea şi normele de funcţionare a unităţilor prevăzute în art. 17 şi 18 din prezentul decret se stabilesc de colegiul ministerului, potrivit normelor legale. +
Articolul 20Ministerul Justiţiei poate organiza, pentru studierea unor probleme de importanţa deosebită din domeniul sau de activitate, comisii alcătuite din oameni de ştiinţa şi alţi specialişti, desemnaţi de ministerul justiţiei. Pentru angajaţii altor organizaţii socialiste, desemnarea se va face cu acordul conducerii acelor organizaţii. +
Capitolul 4Dispoziţii finale +
Articolul 21Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad în cadrul forţelor armate a militarilor activi din Direcţia instanţelor militare se fac, la propunerea ministrului justiţiei, potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale forţelor armate.Salariile şi alte drepturi cuvenite personalului din Direcţia instanţelor militare se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale care reglementează acordarea acestor drepturi pentru personalul Ministerului Forţelor Armate şi se asigura de către acel minister. Mijloacele materiale şi financiare necesare pentru funcţionarea Direcţiei instanţelor militare se asigura de Ministerul Forţelor Armate. +
Articolul 22Dispoziţiile din prezentul decret referitoare la instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor din art. 2 lit.d şi art. 5, nu se aplică Tribunalului Suprem. +
Articolul 23Decretul nr. 807/1964 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei se abroga. +
Articolul 24Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 octombrie 1969. ──────────────Notă …
*) Anexa se comunică celor interesaţi. NICOLAE CEAUŞESCUPreşedinteleConsiliului de Stat,──────────────
