privind organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România
EXPUNERE DE MOTIVEAtribuţiile, sarcinile şi activitatea Camerei de Comerţ a Republicii Socialiste România au fost reglementate pînă în prezent prin Decretul nr. 495/1953.În condiţiile creşterii continue a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al Republicii Socialiste România, ale dezvoltării şi diversificării activităţii de comerţ exterior şi ale modului de organizare a acestei activităţi pe baza Legii nr. 1/1971 cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România, au sporit şi sarcinile Camerei de Comerţ privind sprijinirea unităţilor producătoare pe linia desfăşurării activităţii de dezvoltare a relaţiilor comerciale externe.Pentru îndeplinirea în mai bune condiţii a atribuţiilor sale şi pentru a corespunde sarcinilor din etapa actuala de dezvoltare a economiei naţionale, s-a emis alăturatul decret prin care Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România se reorganizează, devenind Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, constituită ca organizaţie obsteasca, cu gestiune economică şi personalitate juridică.Potrivit atribuţiilor care definesc conţinutul activităţii, Camera de Comerţ şi Industrie sprijină unităţile producătoare şi centralele industriale în realizarea sarcinilor de export şi import, ţinînd o cît mai strinsa legătură cu acestea, prin acordarea asistenţei de specialitate, menita să contribuie la promovarea relaţiilor economice externe, stimularea producţiei pentru export, efectuarea propagandei şi reclamei comerciale externe, asigurarea protejării drepturilor de proprietate industriala, eliberarea certificatelor de origine şi calitate.Pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România funcţionează Comisia de arbitraj al carei regulament de organizare şi funcţionare este aprobat prin decretul alăturat.Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: +
Articolul 1Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România se reorganizează, devenind Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, ca organizaţie obsteasca, cu gestiune economică şi personalitate juridică, avînd ca obiect de activitate intensificarea relaţiilor comerciale şi a altor relaţii economice cu alte tari şi sprijinirea membrilor săi în promovarea raporturilor cu strainatatea. +
Articolul 2Activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România se desfăşoară pe baza politicii partidului şi statului în domeniul comerţului exterior şi al cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale, a carei infaptuire este asigurata de către Ministerul Comerţului Exterior. +
Articolul 3Modul de organizare şi funcţionare a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România se va stabili prin statut aprobat de adunarea generală a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România. +
Articolul 4Sînt membri de drept ai Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti care desfăşoară activitate de comerţ exterior.Pot fi membri şi alte unităţi socialiste de stat sau alte organizaţii obşteşti, precum şi oameni de ştiinţa sau specialişti în probleme de comerţ exterior, în condiţiile prevăzute în statut. +
Articolul 5În desfăşurarea activităţii sale Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România colaborează cu ministerele şi celelalte organe centrale de stat, cu organele administraţiei locale de stat, cu centralele industriale şi unităţile asimilate acestora şi cu alte unităţi socialiste. +
Articolul 6Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România este autorizata sa desfăşoare următoarele activităţi:a) sa întreţină şi sa dezvolte relaţii cu organizaţiile internaţionale similare, firme, organizaţii economice şi asociaţii profesionale din străinătate; … b) să facă propaganda economică şi reclama comercială în cadrul sistemului de comerţ exterior, editind în acest scop publicaţii, organizind şi efectuind acţiuni publicitare în ţara şi străinătate; … c) sa organizeze participari la tîrguri şi expoziţii în ţara şi străinătate; … d) să asigure, pe bază de mandat, protejarea drepturilor de proprietate industriala străine în Republica Socialistă România şi a celor româneşti în străinătate; … e) să efectueze prestări de servicii pentru firmele şi organizaţiile economice străine autorizate a avea reprezentanta comercială în Republica Socialistă România, în condiţiile legii; … f) să efectueze controlul calitativ şi cantitativ al mărfurilor destinate exportului sau importului, pe baza mandatului clienţilor externi; … g) să asigure documentarea membrilor săi asupra reglementărilor practicii de comerţ exterior din diferite tari, precum şi asupra firmelor şi produselor acestora; … h) să asigure documentarea firmelor străine asupra posibilităţilor de export, de import şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internationala ale membrilor săi, precum şi asupra reglementărilor în domeniul comerţului exterior în Republica Socialistă România; … i) sa elibereze certificatele de origine, carnetele pentru admitere temporară a mărfurilor (ATA), sa vizeze facturile sau procurile, sa certifice cazurile de forta majoră, existenta şi obiectul unităţilor socialiste de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi semnăturile celor care angajează în mod valabil unităţile respective în operaţiunile de comerţ exterior. … +
Articolul 7În vederea realizării activităţilor prevăzute la art. 6, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România poate înfiinţa unităţi în subordine, cu gestiune economică – cu sau fără personalitate juridică -, stabilind modul de organizare şi funcţionare a acestora. +
Articolul 8Pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România funcţionează Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior.Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior, anexa la prezentul decret. +
Articolul 9Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România şi unităţile sale în subordine vor putea primi şi transmite bunuri fără plata, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. +
Articolul 10Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România va avea ca surse de finanţare: cotizaţiile membrilor, taxe şi comisioane, beneficiile unităţilor prestatoare de servicii din cadrul sau, sumele puse la dispoziţie de unităţile expozante pentru organizarea participarilor la tîrguri şi expoziţii, precum şi subvenţii de la bugetul de stat, în completarea veniturilor proprii, pentru acţiuni de propaganda şi amenajări cu caracter deosebit determinate de organizarea unor tîrguri şi expoziţii internaţionale. +
Articolul 11Decretul nr. 495/1953 pentru organizarea Camerei de Comerţ a Republicii Socialiste România şi aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România se abroga. +
Anexa 1REGULAMENTprivind organizarea şi funcţionarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România +
Capitolul 1Organizare şi competenţa +
Articolul 1Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior de pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, denumita în continuare Comisia de arbitraj, se organizează şi funcţionează, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obştesc, independent în exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ce îi revin potrivit competentei sale.Sediul Comisiei de arbitraj este la Bucureşti. +
Articolul 2Comisia de arbitraj este competenţa să soluţioneze litigiile patrimoniale născute din raporturile de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc între o persoană juridică română şi persoane fizice sau juridice străine ori între părţi care sînt toate străine, în toate cazurile dacă părţile au încheiat în acest sens o convenţie scrisă sau dacă competenţa Comisiei de arbitraj este prevăzută în acorduri internaţionale.De asemenea, în cazul în care părţile convin, Comisia de arbitraj este competenţa să soluţioneze şi litigii născute din raporturile contractuale dintre societăţile mixte constituite în Republica Socialistă România şi orice alte persoane juridice române.Prin convenţie scrisă, în sensul prezentului regulament, se înţelege o clauza compromisorie cuprinsă într-un contract sau orice alta înţelegere încheiată în scris prin care părţile convin ca litigiul dintre ele să fie soluţionat de Comisia de arbitraj. Convenţia scrisă poate rezultă şi dintr-un schimb de scrisori, telegrame ori telexuri. +
Articolul 3Competenţa Comisiei de arbitraj de a soluţiona un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competenţa instanţelor de drept comun. +
Articolul 4Comisia de arbitraj se compune din 15-20 membri, numiţi, la propunerea preşedintelui Comisiei de arbitraj în funcţiune, de Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu înaltă calificare juridică şi cunoştinţe în materie de comerţ exterior. +
Articolul 5Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România numeşte pe preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de arbitraj dintre membrii acesteia. +
Articolul 6Preşedintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii.Vicepreşedintele ajuta pe preşedinte în îndeplinirea atribuţiilor sale şi este inlocuitorul de drept al acestuia. +
Articolul 7Comisia de arbitraj are un secretariat compus din asistenţi arbitrali şi personal tehnico-administrativ, salariaţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România. Asistenţii arbitrali sînt numiţi cu acordul preşedintelui Comisiei de arbitraj.Secretariatul are atribuţiile stabilite de Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie, la propunerea preşedintelui Comisiei de arbitraj. +
Articolul 8Litigiile se soluţionează de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, după caz, de un arbitru unic, potrivit dispoziţiilor capitolului III din prezentul regulament. +
Capitolul 2Sesizarea Comisiei de arbitraj +
Articolul 9Comisia de arbitraj este sesizată printr-o cerere scrisă care va cuprinde:a) denumirea şi sediul sau, în cazul persoanelor fizice, numele şi domiciliul ori reşedinţa părţilor; … b) numele şi calitatea celui care angajează sau reprezintă partea în litigiu, anexindu-se dovada calităţii; … c) obiectul cererii şi valoarea lui, după evaluarea reclamantului; … d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. În cazul în care reclamantul invoca o lege străină, se va anexa copie de pe dispoziţiile care interesează cauza; … e) probele pe care se sprijină cererea. Cînd proba se face cu înscrisuri, se vor anexa copii de pe acestea, certificate de reclamant. Cînd se cere proba cu martori, se vor arata numele şi domiciliul martorilor; … f) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj. Cînd se invoca o convenţie, se va anexa copia acesteia, certificată de reclamant; … g) numele arbitrului ales şi al supleantului sau, iar în cazul prevăzut de art. 19 alin. 2, numele arbitrului unic, ori declaraţia reclamantului ca înţelege ca aceştia să fie desemnaţi de preşedintele comisiei. Dacă reclamantul nu cunoaşte lista arbitrilor, o va cere de la secretariatul comisiei şi, în termen de 15 zile de la primirea ei, va completa cererea comunicînd numele arbitrului şi supleantului ales ori, după caz, al arbitrului unic; … h) semnatura părţii. … +
Articolul 10La cerere se va anexa şi dovada plăţii taxelor arbitrale.Tariful taxelor arbitrale este stabilit prin decizia Prezidiului Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România.Taxele arbitrale cuprind o taxa fixa şi o taxa procentuală, calculată la valoarea cererii.Taxa procentuală poate fi plătită în doua transe egale: prima transa, la introducerea cererii, iar a doua transa, pînă la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care părţile au fost legal citate.Dacă taxele arbitrale nu sînt plătite conform dispoziţiilor prezentului articol, nu se va da curs cererii.Cheltuielile arbitrale, cum sînt plata experţilor şi a traducatorilor, cheltuielile de traducere, cheltuielile martorilor şi altele asemenea, se stabilesc de completul de arbitraj separat şi se avanseaza de partea la a carei cerere ele se efectuează. +
Articolul 11Cererea, împreună cu toate actele, se va depune în atitea exemplare citi piriti sînt, plus un exemplar pentru Comisia de arbitraj.Cererea va fi redactată în limba română sau într-una din limbile: engleza, franceza, germană sau rusa.Înscrisurile se prezintă în limba originala şi vor fi însoţite de o traducere în limba română sau în una din limbile arătate în alineatul precedent. Părţile pot solicita ca traducerea să fie efectuată, pe socoteala lor, de Comisia de arbitraj. +
Articolul 12Dacă cererea este însoţită de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune într-un singur exemplar, facindu-se menţiune în cerere. Asistentul arbitral va întocmi un proces-verbal de luare în custodie, care va cuprinde descrierea amănunţită a obiectelor depuse. +
Articolul 13În cazul în care cererea nu cuprinde toate menţiunile prevăzute la art. 9, reclamantul va fi invitat sa o completeze în mod corespunzător. +
Articolul 14Copii de pe cerere, avînd cuprinsul prevăzut de art. 9, şi de pe anexe, precum şi o lista a arbitrilor, se vor comunică pîrîtului, cu menţiunea de a depune intimpinare în termen de 30 de zile de la primirea lor. În acelaşi termen pîrîtul va comunică numele arbitrului ales şi al supleantului sau ori va declara ca înţelege ca aceştia să fie desemnaţi de preşedintele comisiei.În cazul prevăzut de art. 19 alin. 2, pîrîtul va comunică dacă este de acord ca litigiul să fie soluţionat de un singur arbitru şi dacă accepta propunerea reclamantului cu privire la alegerea sau desemnarea arbitrului unic. +
Articolul 15Intimpinarea va cuprinde excepţiile la cererea reclamantului, răspunsul în fapt şi în drept la aceasta cerere, probele propuse în apărare, precum şi, în mod corespunzător, celelalte menţiuni prevăzute de art. 9, precizîndu-se, cînd este cazul, dacă se accepta propunerea cu privire la soluţionarea litigiului de un singur arbitru şi cu privire la numirea acestuia. +
Articolul 16Dacă partea nu comunică numele arbitrului ales şi al supleantului sau în termenele prevăzute de art. 9 şi art. 14, desemnarea acestora se face de preşedintele Comisiei de arbitraj. +
Articolul 17Dacă pîrîtul are pretenţii împotriva reclamantului, el poate face cerere reconvenţională.Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de sesizare a Comisiei de arbitraj şi poate fi introdusă pînă la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care părţile au fost legal citate, iar după acest termen, numai cu consimţămîntul reclamantului.Cererea reconvenţională se soluţionează odată cu cererea principala, afară de cazul în care ar intirzia soluţionarea acesteia. +
Articolul 18Oricine are interes poate interveni într-un litigiu cu care este sesizată Comisia de arbitraj, fie pentru a-şi apara un drept propriu, fie pentru apărarea dreptului uneia dintre părţi.Cererea de intervenţie pentru apărarea unui drept propriu se poate introduce numai dacă părţile în litigiu sînt de acord ca aceasta să fie soluţionată în cadrul aceluiaşi litigiu. Ea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în art. 9 din prezentul regulament şi poate fi introdusă la primul termen stabilit pentru dezbateri, iar după acest termen, numai cu acordul părţilor.Cererea de intervenţie pentru apărarea dreptului uneia dintre părţi se poate introduce cu acordul acestei părţi şi se poate face şi oral, oricînd în cursul dezbaterilor.Cererea de intervenţie nu aduce nici o atingere actelor procedurale îndeplinite anterior, intervenientul luînd procedura în starea în care se afla în momentul introducerii cererii. +
Capitolul 3Completul de arbitraj +
Articolul 19Completul de arbitraj este format din 3 membri, 2 arbitri şi un supraarbitru, aleşi sau, după caz, desemnaţi în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.Litigiul poate fi soluţionat de un singur arbitru, dacă părţile sînt de acord asupra acestei solutionari şi convin asupra persoanei arbitrului unic sau declara ca înţeleg să fie desemnat de preşedintele Comisiei de arbitraj.În cazul în care arbitrul unic nu poate să-şi îndeplinească atribuţiile, părţile vor conveni asupra unui alt arbitru unic sau, după caz, asupra desemnării lui de către preşedintele Comisiei de arbitraj. +
Articolul 20Dacă exista mai multe părţi care au interese comune, ele vor alege un singur arbitru şi pe supleantul sau. În caz de neînţelegere, arbitrul va fi desemnat de preşedinte. +
Articolul 21Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj.În caz de neînţelegere, supraarbitrul va fi desemnat de preşedinte. +
Articolul 22Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de arbitraj pot face parte din completul de arbitraj numai în calitate de supraarbitru sau de arbitru unic ales de părţi. +
Articolul 23În caz de împiedicare a unuia dintre arbitri de a-şi exercită atribuţiile, acesta va fi înlocuit prin supleantul sau; dacă şi acesta este împiedicat de a-şi exercită atribuţiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitaţia de a alege un nou arbitru şi un nou supleant în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării, dispoziţiile art. 16 fiind aplicabile în mod corespunzător.În cazul în care arbitrul şi supleantul care nu-şi mai pot exercita atribuţiile au fost desemnaţi de preşedinte, acesta va desemna de îndată un alt arbitru.În caz de împiedicare a supraarbitrului de a-şi exercită atribuţiile sale, arbitrii părţilor vor alege un alt supraarbitru, în condiţiile prevăzute de art. 21. +
Articolul 24Arbitrii vor continua să soluţioneze litigiile în curs la data expirării perioadei pentru care au fost numiţi conform art. 4, în afară de cazul în care ar fi împiedicaţi, din alte motive, să-şi exercite atribuţiile. +
Articolul 25Recuzarea unui arbitru sau a supraarbitrului poate fi cerută de partea interesată numai pînă la primul termen fixat pentru dezbateri. În cazul în care motivul de recuzare s-a ivit după această dată sau partea nu a cunoscut cauza de recuzare la acel termen, cererea de recuzare poate fi formulată numai pînă la prima şedinţa următoare.Recuzarea se soluţionează de completul de arbitraj. În locul arbitrului cu privire la care s-a formulat cererea de recuzare, preşedintele Comisiei de arbitraj va desemna un alt arbitru pentru soluţionarea acestei cereri.Arbitrii se vor abţine de a face parte din completul de arbitraj atunci cînd exista motive de a fi recuzati.În cazul arbitrului unic, cererea de recuzare se soluţionează de preşedintele Comisiei de arbitraj. +
Capitolul 4Procedura de arbitraj +
Articolul 26După alegerea sa, supraarbitrul fixează un termen pentru soluţionarea litigiului, dispunind citarea părţilor. +
Articolul 27Citarea părţilor şi comunicarea actelor se fac prin scrisoare recomandată, recipisa de predare a scrisorii ţinînd loc de dovada.În cazul comunicării de acte, în recipisa de predare a scrisorii se va face menţiune despre aceasta.Citarea părţilor se poate face şi prin telegrama. +
Articolul 28Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părţile interesate poate cere instanţelor judecătoreşti sa încuviinţeze măsuri de asigurare şi măsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt.Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţa Comisiei de arbitraj de către partea care le-a cerut. +
Articolul 29Dezbaterile vor avea loc în prezenta părţilor sau a reprezentanţilor lor. Dacă una dintre părţi, deşi a fost legal citata, nu se prezintă, litigiul se va soluţiona în lipsa ei.Oricare dintre părţi poate cere în scris ca soluţionarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.În cazul în care ambele părţi, deşi legal citate, nu se prezintă la termen, şi nu s-a cerut judecarea în lipsa ori amînarea, soluţionarea litigiului va fi suspendată. +
Articolul 30Dezbaterile se desfăşoară în limba română. Dacă părţile sau una dintre ele nu cunosc această limbă, se va folosi un traducător. Părţile pot participa la dezbateri cu traducătorul lor.Traducerea poate fi facuta şi de unul dintre membrii completului de arbitraj. +
Articolul 31În vederea soluţionării litigiului, completul de arbitraj poate cere părţilor lămuriri suplimentare, poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de lege şi se poate adresa oricăror organe de stat sau organizaţii române pentru a obţine relaţiile care s-ar dovedi necesare.Administrarea probelor se va putea face şi prin instanţele judecătoreşti. +
Articolul 32La dezbateri nu pot participa decît părţile în litigiu sau reprezentanţii acestora, consilierii părţilor, precum şi celelalte persoane citate. +
Articolul 33Dezbaterile vor fi consemnate într-o încheiere, întocmită de asistentul arbitral şi semnată de membrii completului de arbitraj. +
Articolul 34După încheierea dezbaterilor, completul de arbitraj deliberează în secret. Hotărîrea, în cauzele rezolvate în complet de 3 membri, se ia prin votul majorităţii membrilor completului de arbitraj. Supraarbitrul are un vot egal cu ceilalţi membri ai completului, dar îşi exprima ultimul opinia.La deliberare poate fi prezent şi asistentul arbitral.În cazul în care partea străină a fost lipsa la dezbateri, pronunţarea hotărîrii se amina cu cel puţin 15 zile. Dacă, pînă la expirarea acestui termen, partea străină invedereaza ca lipsa să se datorează unor împrejurări obiective, litigiul va putea fi repus pe rol, fixindu-se un nou termen de dezbateri, cu citarea părţilor. +
Articolul 35După ce s-a luat hotărîrea, se va întocmi de îndată dispozitivul ei, care se semnează de toţi membrii completului de arbitraj, precum şi de asistentul arbitral.Dacă exista opinie separată, ea se va menţiona în dispozitiv.Hotărîrea se va pronunţa, prin citirea dispozitivului de către preşedintele completului de arbitraj, în şedinţa în care au avut loc dezbaterile sau în şedinţa la care s-a aminat pronunţarea. În acest din urmă caz, părţile nu se citeaza.Dacă partea a fost lipsa la pronunţare, dispozitivul i se va comunică în termen de 3 zile.Hotărîrea va fi redactată şi comunicată părţilor în termen de 60 de zile de la pronunţarea ei, termen care poate fi prelungit de preşedintele Comisiei de arbitraj.Hotărîrea se redactează şi se comunică în limba română. Părţile pot solicita ca hotărîrea să fie tradusa, pe socoteala lor, într-una din limbile engleza, franceza, germană sau rusa şi sa li se comunice unu sau mai multe exemplare din hotărîrea astfel tradusa. +
Articolul 36Hotărîrea arbitrală va cuprinde:a) indicarea comisiei de arbitraj, a numărului dosarului şi al hotărîrii, precum şi a datei pronunţării ei; … b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, după caz, al arbitrului unic, precum şi numele asistentului arbitral; … c) denumirea şi sediul sau, după caz, numele părţilor, domiciliul sau reşedinţa lor, precum şi numele reprezentanţilor părţilor; … d) obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale părţilor; … e) motivele de fapt şi de drept ale hotărîrii; … f) dispozitivul, care va prevedea soluţia data şi cheltuielile de arbitrare acordate; … g) semnăturile membrilor completului de arbitraj sau, după caz, a arbitrului unic, precum şi aceea a asistentului arbitral. … În cazul în care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta părere, el îşi va redacta opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină. +
Capitolul 5Hotărîrile arbitrale. Cai de atac. Executare +
Articolul 37Hotărîrile arbitrale sînt definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinară a cererii de reexaminare introdusă la instanţa arbitrală care a pronunţat hotărîrea, pentru unul din următoarele motive:a) partea a lipsit la termenul cînd au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită; … b) hotărîrea a fost data de alţi arbitri decît cei aleşi sau desemnaţi potrivit prezentului regulament; … c) completul de arbitraj s-a pronunţat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decît s-a cerut; … d) se înfăţişează înscrisuri doveditoare de natura a schimba soluţia şi pe care partea nu le-a putut depune pînă la pronunţarea hotărîrii, din motive temeinice. … Cererea de reexaminare se poate introduce în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărîrii arbitrale.Dacă cererea de reexaminare este admisă, hotărîrea atacată se desfiinţează şi litigiul se rearbitreaza, pronunţăndu-se o noua hotărîre arbitrală. +
Articolul 38Hotărîrile arbitrale sînt executorii. Ele se aduc la îndeplinire de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunţat hotărîrea, imediat sau în termenul arătat de instanţa arbitrală prin hotărîrea sa. În cazul în care o parte refuza executarea, hotărîrea, pentru a fi executată în ţara, va fi investită, la cererea părţii interesate, cu formula executorie, de către Prezidiul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România şi va fi executată întocmai ca şi hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti.Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva în termen de cel mult 30 de zile.Sesizarea Prezidiului camerei întrerupe cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea hotărîrii. +
Capitolul 6Dispoziţii finale +
Articolul 39Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile de drept comun de procedura civilă română, în măsura în care acestea sînt aplicabile, ţinînd seama de caracterul internaţional al competentei Comisiei de arbitraj.–––––
