pentru ratificarea unor tratate internaţionale
+
Articolul 1Se ratifica Convenţia privind colaborarea în cercetarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice, încheiată la Moscova la 13 iulie 1976. +
Articolul 2Se ratifica Acordul comercial de lungă durata dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 13 mai 1977. +
Articolul 3Se ratifica Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Mali, semnat la Bamako la 24 mai 1977. +
Articolul 4Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi Jamahiria Arabă Libiana Populara Socialistă în domeniul asigurărilor sociale, semnat la Tripoli la 18 aprilie 1977. +
Articolul 5Se ratifica Acordul general de cooperare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Burundi, încheiat la Bucureşti la 14 iulie 1977. +
Articolul 6Se ratifica Acordul privind crearea Marii comisii mixte de cooperare româno-ivoriana, semnat la Abidjan la 1 martie 1977. +
Articolul 7Se ratifica Convenţia privind echivalarea actelor de studii şi a diplomelor de conferire a titlurilor ştiinţifice acordate în Republica Socialistă România şi Republica Populara Bulgaria, semnată la Bucureşti la 4 august 1977. +
Articolul 8Se ratifica Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Danemarca privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnată la Copenhaga la 13 decembrie 1976. +
Anexa 1CONVENŢIE privind colaborarea în cercetarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice +
Articolul 1Părţile contractante vor contribui prin toate mijloacele la dezvoltarea în continuare a colaborării organizaţiilor interesate din ţările lor în cercetarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice. +
Articolul 2În continuarea şi dezvoltarea programului de cercetări spatiale comune, adoptat în anul 1967 (programul "Intercosmos"), colaborarea se va desfăşura în următoarele direcţii de baza:– studiul proprietăţilor fizice ale spaţiului extraatmosferic;– meteorologie spatiala;– biologie şi medicina spatiala;– telecomunicaţii spatiale;– studiul mediului natural cu ajutorul mijloacelor spatiale. +
Articolul 3Colaborarea în principalele direcţii, enumerate la art. 2 al prezentei convenţii, se poate realiza sub următoarele forme:a) lansarea de obiecte spatiale cu destinaţie ştiinţifică sau aplicativa; … b) crearea de aparatura pentru efectuarea de cercetări spatiale comune; … c) experimente pe rachete geofizice şi meteorologice; … d) efectuarea în comun de observaţii, de cercetări experimentale şi teoretice pe tematica spatiala; … e) prelucrarea, analiza şi utilizarea rezultatelor cercetărilor spatiale comune în scopuri ştiinţifice şi aplicative, de asemenea pregătirea de publicaţii comune; … f) efectuarea de către ţările interesate de consultaţii şi acordarea de asistenţa ştiinţifică şi tehnica, conform unei înţelegeri speciale, inclusiv schimbul de tehnologii pentru unele teme şi proiecte în domeniul cercetării şi utilizării spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice; … g) organizarea de simpozioane, conferinţe, seminarii şi alte consfatuiri; … h) schimb de documentaţie şi informaţii ştiinţifice şi tehnice. … +
Articolul 4Părţile contractante pot stabili alte direcţii şi forme de colaborare în cercetarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice. +
Articolul 5Coordonarea lucrărilor pentru realizarea prezentei convenţii în fiecare ţara este de competenţa organului de coordonare a colaborării în cercetarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic (denumit în continuare organ naţional). +
Articolul 6Colaborarea organizaţiilor interesate ale părţilor contractante trebuie să se realizeze în baza programelor şi planurilor convenite, care stabilesc condiţiile de efectuare a experimentelor şi cercetărilor spatiale concrete.La programele şi planurile menţionate pot lua parte, în funcţie de interesul lor, organizaţiile tuturor părţilor contractante sau ale cîtorva dintre acestea.Fiecare parte contractantă finanţează lucrările şi acţiunile pe care organizaţiile sale le întreprind în baza documentelor menţionate în acest articol, dacă nu se prevede altfel în convenţii speciale. +
Articolul 7Adoptarea de hotărîri şi recomandări privind programele şi planurile de lucrări comune, efectuate în conformitate cu prezenta convenţie, de asemenea, examinarea problemelor de organizare a colaborării, inclusiv crearea şi activitatea grupelor de lucru permanente mixte, se realizează de către Consfatuirea conducătorilor organelor naţionale (denumita în continuare consfatuire).Sesiunile consfatuirii au loc nu mai rar de o dată pe an, de regula, pe rind, în ţările participante la prezenta convenţie.Preşedintele sesiunii ordinare a consfatuirii este conducătorul organului naţional al tarii în care are loc aceasta sesiune.În perioada dintre sesiunile consfatuirii, coordonarea generală a activităţii organelor naţionale pentru realizarea prezentei convenţii o îndeplineşte organul naţional al tarii depozitare. +
Articolul 8Hotărîrile şi recomandările consfatuirii se adoptă cu majoritatea de voturi ale conducătorilor organelor naţionale şi se perfectează într-un protocol corespunzător. Conducătorul fiecărui organ naţional are la consfatuire dreptul la un singur vot.Hotărîrile şi recomandările consfatuirii nu sînt obligatorii pentru acele părţi contractante care nu s-au pronunţat pentru adoptarea lor. Totuşi, aceste părţi, în cazul cointeresarii lor, se pot ralia ulterior la aceste hotărîri şi recomandări.Problemele referitoare numai la colaborarea cîtorva dintre părţile contractante se soluţionează cu acordul conducătorilor organelor naţionale ale acestor părţi. +
Articolul 9Realizarea experimentelor şi cercetărilor spatiale convenite se efectuează de către organizaţiile interesate, în cadrul grupelor de lucru permanente mixte pentru principalele direcţii ale colaborării. +
Articolul 10Rezultatele ştiinţifice ale experimentelor şi cercetărilor spatiale comune, prin înţelegere între toate ţările participante la acestea, se pot pune la dispoziţia oamenilor de ştiinţa şi organizaţiilor şi instituţiilor ştiinţifice din alte tari. +
Articolul 11Prezenta convenţie nu afectează drepturile şi obligaţiile ce decurg pentru părţile contractante din alte convenţii internaţionale încheiate de acestea, de asemenea, nici dreptul părţilor contractante sa încheie între ele sau cu terţe state alte convenţii multilaterale sau bilaterale în probleme de colaborare în cercetarea şi utilizarea spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice. +
Articolul 12Prezenta convenţie se supune ratificării sau aprobării, conform legislaţiei părţilor contractante.Actele de ratificare sau documentele privind aprobarea se dau spre păstrare guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care se desemnează ca depozitar al convenţiei.Prezenta convenţie intră în vigoare după predarea spre păstrare a actelor de ratificare sau a documentelor privind aprobarea de către şase părţi contractante.Pentru părţile contractante ale căror acte de ratificare sau documente de aprobare se vor da spre păstrare după intrarea în vigoare a convenţiei, aceasta va intra în vigoare în ziua predării spre păstrare a actelor lor de ratificare sau a documentelor de aprobare. +
Articolul 13Cu acordul părţilor contractante, la prezenta convenţie pot adera şi alte tari.Declaraţia scrisă privind aderarea se trimite depozitarului, care înştiinţează despre aceasta toate părţile contractante.Aderarea la convenţie se considera infaptuita la data primirii acordului scris pentru aceasta de la două treimi dintre părţile contractante. +
Articolul 14Prezenta convenţie va fi valabilă timp de 10 ani.Pentru fiecare dintre părţile contractante care nu va renunţa la participarea sa la convenţie cu 6 luni înainte de expirarea termenului de 10 ani menţionat şi a următoarelor perioade de 5 ani, ea va rămîne valabilă pentru fiecare 5 ani următori. +
Articolul 15Orice parte contractantă se poate retrage din prezenta convenţie, trimiţînd cu 12 luni înainte înştiinţarea scrisă despre aceasta depozitarului, care va anunta imediat despre o asemenea înştiinţare părţile contractante. +
Articolul 16Originalul prezentei convenţii va fi dat spre păstrare în arhivele depozitarului, care va trimite corespunzător copiile autentificate ale prezentei convenţii tuturor părţilor contractante.Încheiată în oraşul Moscova la 13 iulie 1976 într-un exemplar în limba rusa. +
Anexa 2ACORD COMERCIAL DE LUNGĂ DURATA între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt +
Articolul 1Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt se obliga sa încurajeze şi sa faciliteze dezvoltarea schimburilor de mărfuri şi a serviciilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt, în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare în cele doua tari pe timpul valabilităţii acestui acord. +
Articolul 2Cele doua părţi contractante îşi vor acorda în mod necondiţionat (excepţind cazurile menţionate în art. 3 de mai jos) tratamentul naţiunii celei mai favorizate privind toate problemele legate de relaţiile lor comerciale reciproce.Părţile contractante garantează aplicarea tratamentului menţionat mai sus, în mod particular la:a) vama, taxe vamale şi alte taxe sau cheltuieli de orice fel aplicate mărfurilor exportate pe teritoriul celeilalte părţi contractante sau importate de acolo, ori fiind în tranzit pe teritoriul lor; … b) regulile şi formalităţile vamale privind importurile, exporturile, tranzitul, depozitarea şi încărcarea mărfurilor importate, exportate sau în tranzit, precum şi taxele legate de acestea; … c) acordarea licenţelor de import şi export. … Nici una dintre părţile contractante nu va impune restrictii sau prohibiţii la importul oricăror produse din teritoriul celeilalte părţi contractante sau la exportul oricăror mărfuri destinate teritoriului celeilalte părţi contractante, cu excepţia acelor restrictii sau prohibiţii aplicate tuturor celorlalte tari.Navele, avioanele, echipajele şi incarcatura acestora aparţinînd fiecărei părţi contractante vor primi în porturi, aeroporturi şi în apele teritoriale ale celeilalte părţi acelaşi tratament ca şi navele, avioanele, echipajele şi incarcaturile ţărilor care se bucura de tratamentul naţiunii celei mai favorizate.Prevederile de mai sus nu se vor aplica navigaţiei de coasta şi pescuitului în apele teritoriale ale părţilor contractante.Părţile contractante se obliga sa accepte ca valabile toate documentele emise sau aprobate de către autorităţile respective ale celeilalte părţi privind naţionalitatea navelor, registrul de tonaj, identitatea echipajului şi alte documente legate de nave şi incarcatura acestora. +
Articolul 3Tratamentul naţiunii celei mai favorizate prevăzut în art. 2 nu se va aplica:a) avantajelor pe care una dintre părţile contractante le-a acordat sau le va acorda ţărilor vecine pentru facilitarea comerţului de frontieră şi a traficului; … b) preferintelor rezultate din uniuni vamale şi/sau zone libere de comerţ la care una dintre părţi este sau va deveni membra; … c) preferintelor pe care Republica Arabă Egipt le-a acordat sau le poate acorda în viitor oricărei tari arabe. … +
Articolul 4Părţile contractante se obliga sa emita, în cadrul legilor şi reglementărilor în vigoare în cele doua tari, licenţe de import şi export atît timp cît astfel de licenţe sînt cerute, pentru mărfurile de origine, importate din sau exportate pe teritoriul celeilalte părţi contractante. +
Articolul 5În cadrul legilor şi reglementărilor în vigoare în ţările lor, părţile contractante vor excepta:a) de vama, de taxe vamale, mostrele şi materialele publicitare necesare obţinerii de comenzi şi în scop de reclama; … b) de vama, taxe vamale şi alte taxe (timbre, cheltuieli impuse de licentele de import şi export), mărfurile şi articolele menţionate mai jos, în cazul importului temporar al acestora: … 1. scule şi alte articole care vor fi importate în scop de asamblare sau care sînt trimise pentru asamblarea sau terminarea de obiective;2. maşini şi echipamente destinate numai pentru probe;3. mărfurile şi articolele ce urmează a fi expuse în tîrguri naţionale şi internaţionale şi în expoziţii, fie temporare fie permanente;4. ambalajele de materiale marcate destinate ambalarii mărfurilor importate care vor trebui să fie reexportate după o anumită perioada.Mărfurile şi articolele menţionate în paragraful b) al prezentului articol pot, după expirarea perioadei de import temporar, să fie reexportate sau consumate în ţara după plata taxelor vamale şi a altor taxe, dacă reglementările în vigoare permit aceasta. +
Articolul 6Toate plăţile, legate de schimburile comerciale dintre cele doua tari, se vor efectua în valute liber convertibile.Preţurile din contractele încheiate în baza acestui acord şi legate de schimbul de mărfuri şi servicii, precum şi în toate celelalte obligaţii, vor fi exprimate în valută liber convertibilă.Condiţiile trecerii de la plăţile în clearing la cele în valută liber convertibilă, precum şi condiţiile de reglementare a creanţelor existente şi viitoare, sînt guvernate de protocolul semnat la 5 aprilie 1976, formând parte integrantă a prezentului acord. +
Articolul 7Livrările de mărfuri şi servicii în cadrul prezentului acord se vor efectua conform contractelor ce se vor încheia între persoane fizice şi juridice din cele doua tari, autorizate sa îndeplinească activităţi de comerţ exterior. +
Articolul 8Preţurile mărfurilor şi serviciilor care urmează a fi schimbate în cadrul prezentului acord se vor baza pe preţurile pieţei mondiale, avînd în vedere competiţia internationala. +
Articolul 9Părţile contractante vor depune eforturi pentru echilibrarea schimburilor comerciale reciproce. Părţile, de asemenea, vor promova schimburile comerciale şi cooperarea industriala şi vor promova încheierea între persoane fizice şi juridice din cele doua tari de contracte pe termen lung pentru livrări de mărfuri şi servicii. +
Articolul 101. Părţile contractante vor facilita şi promova participarea la tîrguri şi expoziţii internaţionale, precum şi organizarea de expoziţii individuale ţinute pe teritoriul celeilalte părţi.2. Părţile contractante îşi vor acorda reciproc, în cadrul legilor şi reglementărilor în vigoare din ţările lor, toate facilităţile privind organizarea sau participarea la astfel de tîrguri şi expoziţii. +
Articolul 11Părţile contractante asigura reciproc recunoaşterea şi aplicarea deciziilor tribunalelor de arbitraj convenite în contractele comerciale în cadrul prezentului acord dintre persoane fizice şi juridice ale celor două tari, în caz de litigii privind aceste contracte. +
Articolul 12Prevederile acestui acord vor comunică, chiar după expirarea sa, sa guverneze contractele încheiate în cadrul sau şi în timpul valabilităţii sale. +
Articolul 13Prezentul acord reziliază, începînd cu data intrării sale în vigoare. Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Unite, semnat la 5 martie 1970. +
Articolul 14Prezentul acord este valabil cu condiţia aprobării de către autorităţile competente ale fiecărei părţi contractante, conform procedurii în vigoare în fiecare dintre cele doua părţi. El va intra în vigoare provizoriu la data semnării şi final la data schimbării notelor care să confirme aprobarea. +
Articolul 15Prezentul acord va rămîne valabil pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării sale în vigoare şi va fi în mod automat reînnoit pentru perioade succesive a cîte un an, dacă nici una dintre părţi nu va notifica în scris terminarea valabilităţii sale, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirare.Făcut şi semnat la Cairo la 13 mai 1977, în doua originale în limbile română, arabă şi engleza. Toate textele sînt în mod egal autentice. În caz de diferenţe, textul englez va fi de referinţa. +
Anexa 3ACORD COMERCIAL PE TERMEN LUNG între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Mali +
Articolul 1Părţile contractante decid sa promoveze dezvoltarea relaţiilor comerciale între ele, în cadrul prezentului acord şi al legilor şi reglementărilor în vigoare în fiecare din cele doua tari. +
Articolul 2În vederea incurajarii şi facilitării schimburilor comerciale, fiecare parte contractantă va acorda celeilalte părţi tratamentul naţiunii celei mai favorizate pentru tot ceea ce priveşte taxele vamale şi impozitele de orice natura care se percep la import şi export, aceasta dispoziţie extinzindu-se la modul de percepere a acestor taxe şi impozite, precum şi la reglementarea şi la formalităţile aferente importurilor şi exporturilor.Dispoziţiile menţionate la paragraful de mai sus nu se aplică decît produselor originare din una sau din cealaltă parte contractantă.Orice avantaje, privilegii sau imunităţi care au fost sau care vor fi acordate de către o parte contractantă pentru orice produs originar dintr-o ţara terta, privind prevederile mai sus menţionate, vor fi imediat şi fără condiţii acordate produselor similare, originare de pe teritoriul celeilalte părţi contractante. +
Articolul 3Tratamentul naţiunii celei mai favorizate menţionat la art. 2 al prezentului acord nu se va aplica:a) avantajelor pe care fiecare dintre cele doua părţi le acorda sau le va acorda ţărilor limitrofe pentru a facilita comerţul de frontieră; … b) avantajelor acordate de fiecare dintre cele doua părţi ca rezultat al asocierii lor la o unitate vamală sau la o zona de liber schimb. … +
Articolul 4Tranzacţiile comerciale în cadrul prezentului acord vor fi încheiate între persoanele juridice independente din Republica Socialistă România, autorizate de legile româneşti sa activeze în domeniul comerţului exterior, pe de o parte, şi persoanele juridice şi fizice activind în sectorul comercial în Republica Mali, conform legilor maliene, pe de altă parte. +
Articolul 5Părţile contractante îşi vor acorda toate facilităţile posibile pentru tranzitul pe teritoriul lor al mărfurilor celeilalte părţi contractante. +
Articolul 6Tranzacţiile de reexport sau tranzacţiile multilaterale nu vor putea fi efectuate în cadrul prezentului acord fără acordul prealabil al exportatorului. +
Articolul 7Pentru a facilita dezvoltarea schimburilor comerciale între cele doua tari, părţile contractante, în cadrul legilor şi reglementărilor în vigoare în ţările lor şi în condiţii convenite de către autorităţile competente ale celor două părţi, vor permite, reciproc, organizarea, pe teritoriul lor, de tîrguri şi expoziţii permanente sau temporare şi îşi vor acorda reciproc asistenţa necesară pentru organizarea şi buna funcţionare de astfel de manifestări. +
Articolul 8Părţile contractante, conform legilor şi reglementărilor în vigoare în ţările lor, vor permite importul şi exportul, scutite de taxe vamale şi alte taxe similare, al următoarelor produse:a) mostrele comerciale; … b) produsele, utilajele şi materialele destinate lucrărilor de montaj ale tirgurilor şi expoziţiilor permanente sau temporare, cu condiţia ca aceste produse sa nu fie vîndute; … c) mărfurile destinate probelor şi experimentarilor. … +
Articolul 9Autorităţile competente ale celor două părţi contractante vor lua toate măsurile posibile pentru a permite vaselor celor două părţi contractante sau vaselor afretate în time-charter, de către fiecare dintre părţile contractante, sa transporte mărfuri care vor face obiectul schimburilor comerciale în cadrul prezentului acord, într-o proporţie cît mai mare posibila. +
Articolul 10Plăţile mărfurilor şi prestaţiilor de servicii în cadrul prezentului acord, precum şi alte plati admise conform legilor şi reglementărilor în materie de control de devize în vigoare în Republica Socialistă România şi Republica Mali, vor fi efectuate în devize liber convertibile. +
Articolul 11O comisie mixtă, compusa din reprezentanţii părţilor contractante, se creează şi va fi însărcinată sa vegheze la aplicarea dispoziţiilor prezentului acord şi sa propună, dacă va fi cazul, recomandări privind rezolvarea problemelor survenite în aplicarea acestui acord.Comisia mixtă se va reuni la cererea uneia sau alteia dintre părţile contractante, alternativ, pe teritoriul Republicii Socialiste România şi pe cel al Republicii Mali. +
Articolul 12Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 5 ani şi se va reînnoi, după această perioadă iniţială, anual, prin tacită reconducţiune, în afară de denunţarea expresă de către una dintre părţile contractante după notificarea în scris către cealaltă parte contractantă, cu 3 luni înaintea expirării fiecărei perioade de valabilitate. +
Articolul 13Prevederile prezentului acord vor fi, de asemenea, aplicate tuturor contractelor încheiate în acest cadru, dar care nu au fost în întregime executate înaintea expirării validităţii acestui acord. +
Articolul 14Prezentul acord înlocuieşte Acordul comerciale şi de plati dintre Republica Populara Română şi Republica Mali, semnat la Bamako la 23 decembrie 1963, a cărui valabilitate încetează din ziua intrării în vigoare a prezentului acord.Eventualul sold existent la data intrării în vigoare a prezentului acord va fi lichidat de către partea debitoare, în conformitate cu prevederile art. 13 al Acordului comercial şi de plati dintre Republica Populara Română şi Republica Mali din 23 decembrie 1963. +
Articolul 15Prezentul acord va intra provizoriu în vigoare în ziua semnării sale şi definitiv după schimbarea instrumentelor de ratificare între părţile contractante.Făcut la 24 mai 1977 la Bamako, în doua exemplare, fiecare redactat în limba română şi în limba franceza, cele doua texte fiind egal autentice. +
Anexa 4ACORD între guvernul Republicii Socialiste România şi Jamahiria Arabă Libiana Populara Socialistă în domeniul asigurărilor sociale +
Articolul 1Lucrătorii permanenţi dintr-o întreprindere a unei părţi contractante, care executa o lucrare pe teritoriul celeilalte părţi contractante, vor fi supuşi asigurării sociale obligatorii şi se vor plati contribuţii pentru aceste asigurări în baza legislaţiei tarii în care se executa lucrarea respectiva. +
Articolul 2Lucrătorii la care se face referire în art. 1 din prezentul acord vor fi exceptaţi de la asigurarea socială obligatorie în ţara unde se executa lucrarea, în ceea ce priveşte toate felurile de pensii şi alte ajutoare legate de pensii, care se referă la batrinete, accidente de muncă sau boli profesionale, ori de cîte ori aceştia sînt asiguraţi în baza legislaţiei din ţara lor de domiciliu.La sfîrşitul fiecărui an calendaristic, partea din totalul contribuţiilor plătite pentru toate felurile de pensii va fi restituită întreprinderii, în decurs de cel mult 3 luni de la data cererii de returnare, după terminarea anului calendaristic.În cazul în care o întreprindere termina execuţia unei lucrări înainte de sfîrşitul anului calendaristic, cererea de returnare se va inainta după plata ultimei contribuţii cuvenite şi va fi executată în termen de 3 luni de la data inaintarii ei. +
Articolul 3Lucrătorii asiguraţi care intra sub incidenţa acestui acord, precum şi urmaşii lor, vor prezenta cereri şi-şi vor exercita drepturile la toate felurile de pensii la instituţiile de securitate socială şi asigurări sociale din ţara de unde au fost trimişi. Aceste drepturi nu vor fi exercitate faţă de instituţiile de securitate socială şi de asigurări socială ale părţii contractante pe teritoriul căreia se executa lucrarea respectiva. +
Articolul 4La cererea unui lucrator permanent asigurat, indemnizaţiile în numerar care se datorează acestuia, în decursul concediului medical pe care-l efectuează în ţara de domiciliu, vor fi transferate în contul pe care-l stabileşte organul competent din ţara sa de domiciliu. +
Articolul 5Întreprinderea unei părţi contractante care executa o lucrare pe teritoriul celeilalte părţi contractante va emite un certificat către instituţia de securitate socială şi asigurări sociale competente din ţara în care se executa lucrarea, menţionînd numele persoanelor asigurate cărora li se aplică acest acord. Acest certificat va purta, de asemenea, semnatura lucrărilor în cauza. +
Articolul 6Pentru executarea acestui acord, instituţiile de securitate socială şi asigurări sociale competente, din cele doua tari, vor asigura următoarele:1) vor conveni asupra procedurilor necesare de aplicare;2) vor lua legătură direct pentru a stabili procedurile de aplicare;3) îşi vor asigura reciproc asistenţa administrativă, gratuit;4) vor face schimburi de texte legislative, privitoare la asigurările sociale şi la modificările acestora. +
Articolul 7Orice diferend care se va ivi din aplicarea sau interpretarea acestui acord va fi soluţionat de către un comitet format din 4 membri, fiecare parte contractantă numind cîte 2 dintre ei. +
Articolul 8Acest acord va fi supus ratificării, în conformitate cu legislatiile fiecărei părţi contractante, şi va rămîne în vigoare pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare, adică din prima zi a lunii următoare celei în care au fost schimbate instrumentele de ratificare.După acest termen, valabilitatea acordului se prelungeşte automat de la an la an, atît timp cît nici unul dintre cele doua guverne nu îl denunta printr-un preaviz scris cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea prevederii lui. +
Articolul 9Acest acord a fost întocmit şi semnat în 6 exemplare originale, doua în limba română, doua în limba arabă şi doua în limba engleza.Toate exemplarele vor avea acelaşi efect.În caz de neconcordanta cu privire la interpretare, textul englez va fi considerat hotărîtor.Întocmit la Tripoli la 18 aprilie 1977, corespunzind cu 29 Rabi Al Thani 1397. +
Anexa 5ACORD GENERAL DE COOPERARE între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Burundi +
Articolul 1Cele doua părţi contractante vor extinde, întări şi adinci relaţiile lor reciproce de prietenie şi cooperare în domeniile politic, economic, ştiinţific, tehnologic, cultural, artistic, turistic şi uman, în interesul celor două popoare, precum şi al cauzei păcii şi securităţii internaţionale. +
Articolul 2Cele doua părţi contractante vor favoriza dezvoltarea contractelor şi schimbului de experienta între instituţiile şi organizaţiile de stat sau obşteşti, în toate domeniile de activitate, în vederea adincirii cunoaşterii reciproce şi apropierii dintre popoarele român şi burundez. +
Articolul 3Cele doua părţi contractante vor incuraja şi sprijini dezvoltarea diversificata a relaţiilor lor reciproce în domeniile economic, social şi tehnico-ştiinţific, pentru asigurarea utilizării depline a potenţialului economiilor lor naţionale. +
Articolul 4Părţile contractante au hotărît, în spiritul unei depline înţelegeri şi avantajului reciproc, sa folosească forme adecvate de cooperare economică şi tehnica. +
Articolul 5Partea română va acorda asistenţa tehnica de specialitate pentru realizarea unor obiective economice, elaborarea de studii şi proiecte privind dezvoltarea de ansamblu a economiei burundeze sau a diferitelor ramuri şi sectoare de activitate, inclusiv pentru formarea şi perfecţionarea cadrelor naţionale, în vederea asigurării unei valorificari rationale a resurselor materiale ale Republicii Burundi. +
Articolul 6Părţile contractante vor incuraja creşterea volumului şi diversificarea schimburilor lor în domeniul comercial, pe bază de condiţii reciproc avantajoase, acordindu-şi reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate, în totală concordanta cu prevederile Acordului general pentru tarife şi comerţ (G.A.T.T.). +
Articolul 7Cele doua părţi contractante se angajează ca, prin mijloacele de care dispun, sa acorde asistenţa necesară şi tot sprijinul organizaţiilor, întreprinderilor şi firmelor din cele doua tari pentru încheierea contractelor de cooperare. +
Articolul 8Părţile contractante convin sa studieze posibilitatea de a încheia acorduri pentru garantarea investiţiilor de capital în Burundi şi pentru evitarea dublei impozitări. +
Articolul 9În vederea examinării problemelor privind aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului acord general, guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Burundi vor dezvolta şi vor intensifica contactele dintre ele la toate nivelurile, folosind sesiunile anuale ale Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică şi tehnica, întîlnirile ministrilor, precum şi pe cale diplomatică obişnuită. +
Articolul 10Prezentul acord va fi supus ratificării, în conformitate cu prevederile legislative ale fiecărei tari, şi va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare. Acordul se încheie pe o perioadă de 15 ani şi se va prelungi prin tacită reconducţiune pentru noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părţile contractante nu îl denunta, în scris, pe cale diplomatică, cu cel puţin un an înainte de expirarea fiecărei perioade de valabilitate.Încheiat la Bucureşti la 14 iulie 1977, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba franceza, ambele texte avînd valoarea egala. +
Anexa 6ACORD privind crearea Marii comisii mixte de cooperare româno-ivoriana +
Articolul 1Părţile contractante instituie prin prezentul acord o Mare comisie mixtă de cooperare româno-ivoriana, denumita, în cele ce urmează, marea comisie. +
Articolul 2Marea comisie este compusa din miniştrii şi şefii de departamente care conduc sectoare de interes pentru cooperarea dintre cele doua tari, asistaţi de experţii lor.Ea este prezidata de miniştrii afacerilor externe. +
Articolul 3Marea comisie are ca misiune studierea căilor şi mijloacelor pentru promovarea şi întărirea cooperării în toate domeniile de interes comun între cele doua state mai ales în domeniile juridică, economic, ştiinţific, tehnic, turistic şi cultural. +
Articolul 4Marea comisie este compusa din comitete specializate de lucru, după cum urmează:Comitetul de lucru I – Probleme economice şi financiare;Comitetul de lucru II – Mine, geologie, energie;Comitetul de lucru III – Probleme juridice şi politice;Comitetul de lucru IV – Probleme de transporturi şi telecomunicaţii;Comitetul de lucru V – Probleme sociale şi culturale.Marea comisie va putea institui, în caz de nevoie, comitete ad-hoc pentru studierea aprofundata a problemelor specifice. +
Articolul 5Marea comisie se reuneste o dată pe an, în sesiune ordinară, alternativ în unul sau în celălalt stat, sau în sesiune extraordinară, la cererea uneia dintre părţi. +
Articolul 6Marea comisie examinează şi adopta hotărîri în legătură cu rezultatele lucrărilor comitetelor de lucru menţionate la art. IV. +
Articolul 7Concluziile reuniunilor marii comisii sînt supuse aprobării guvernelor celor două tari. +
Articolul 8Prezentul acord devine aplicabil de la data semnării sale. Cele doua părţi îşi vor notifica reciproc îndeplinirea procedurii prevăzute de legislaţia interna din fiecare ţara privind intrarea în vigoare a acordului. El va intra definitiv în vigoare la data ultimei notificări. +
Articolul 9Acordul va putea fi amendat, de comun acord, pe baza propunerii uneia dintre părţile contractante. Amendamentul va intra în vigoare în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la art. VIII. +
Articolul 10Fiecare dintre părţile contractante va putea, în orice moment, sa denunţe prezentul acord. Aceasta denunţare va avea efect 6 luni după notificarea ei celeilalte părţi.Făcut la Abidjan la 1 martie 1977, în doua originale în limbile română şi franceza, fiecare dintre cele doua texte avînd aceeaşi valoare. +
Anexa 7CONVENŢIE privind echivalarea actelor de studii şi a diplomelor de conferire a titlurilor ştiinţifice acordate în Republica Socialistă România şi Republica Populara Bulgaria +
Articolul 1Actele de studii, eliberate în Republica Socialistă România şi Republica Populara Bulgaria, după absolvirea clasei a VIII-a a şcolii generale, se considera echivalente. +
Articolul 2Actele de studii, eliberate în Republica Socialistă Română la absolvirea şcolilor profesionale (cu durata de studii de 2 ani după absolvirea clasei a VIII-a) şi în Republica Populara Bulgaria după absolvirea şcolilor profesional-tehnice (cu durata de studii de 2 ani după absolvirea clasei a VIII-a), se considera echivalente. +
Articolul 3Actele de studii, eliberate în Republica Socialistă România după absolvirea liceului (XII-XIII clase) şi actele de studii eliberate în Republica Populara Bulgaria după absolvirea şcolilor medii de cultura generală şi a şcolilor medii profesional-tehnice (XI clase), precum şi a tehnicumurilor şi şcolilor medii cu program special (XII clase), se considera echivalente pentru acelaşi tip şi profil de şcoala. +
Articolul 4Actele de studii, eliberate în Republica Socialistă România după absolvirea şcolilor de specializare post-liceala, cu durata de studii de 1-3 ani, şi actele de studii, eliberate în Republica Populara Bulgaria după absolvirea instituţiilor postmedii, cu durata de studii de 1-3 ani, se considera echivalente pentru aceeaşi specialitate. +
Articolul 5Actele de studii, eliberate în Republica Socialistă România şi în Republica Populara Bulgaria de instituţiile de învăţămînt care pregătesc cadre didactice pentru învăţămîntul preşcolar, primar şi gimnazial – clasele V – VIII în Republica Socialistă România, respectiv IV – VIII în Republica Populara Bulgaria se considera echivalente în specialitatea respectiva. +
Articolul 6Actele de studii, eliberate în Republica Socialistă România şi în Republica Populara Bulgaria după absolvirea instituţiilor de învăţămînt superior (universităţi, institute, academii, conservatoare), cu durata de studii nu mai puţin de patru ani pentru cursuri de zi şi cinci ani la fără frecventa sau seral, se considera echivalentul pentru tipul respectiv de institut de învăţămînt superior şi specialitate. +
Articolul 7Referitor la titlurile ştiinţifice:– diploma de "doctor", eliberata în Republica Socialistă România şi diploma de "candidat în ştiinţe", eliberata în Republica Populara Bulgaria, se considera echivalente;– diploma de "doctor-docent în ştiinţe", eliberata în Republica Socialistă România, şi diploma de "doctor în ştiinţe", eliberata în Republica Populara Bulgaria, se considera echivalente. +
Articolul 8Echivalarea actelor care fac obiectul prezentei convenţii se va face potrivit reglementărilor în vigoare în fiecare ţara. +
Articolul 9Organele competente din Republica Socialistă România şi Republica Populara Bulgaria vor face schimb reciproc de informaţii necesare pentru punerea în aplicare a acestei convenţii. +
Articolul 10Convenţia va fi supusă ratificării în conformitate cu legislaţia interna a fiecărei tari şi va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care se comunică ratificarea.Prezenta convenţie se încheie pe o perioadă nelimitată şi va ieşi din vigoare la un an de la data denunţării ei de către una dintre părţi.Modificările convenţiei se pot face cu acordul celor două părţi şi vor intra în vigoare la data îndeplinirii procedurii stipulate la paragraful 1 al prezentului articol.Semnată la Bucureşti la data de 4 august 1977, în doua exemplare originale în limbile română şi bulgara, ambele texte avînd valoare egala. +
Anexa 8CONVENŢIE între Republica Socialistă România şi Regatul Danemarca privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere +
Articolul 1Persoane vizatePrezenta convenţie se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. +
Articolul 2Impozite vizate1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit şi pe avere stabilite în numele fiecărui stat contractant sau al subdiviziunilor administrative ori al autorităţilor locale ale acestora, indiferent de modul cum sînt percepute.2. Sînt considerate ca impozite pe venit şi pe avere impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîştigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi impozitele asupra creşterii valorii averii.3. Impozitele care cad sub incidenţa prezentei convenţii sînt următoarele:a) În ceea ce priveşte România: … – impozitul pe veniturile din salarii, din lucrări de litere, arta şi ştiinţa, din colaborări la publicaţii sau la spectacole, din expertize şi din alte surse asemănătoare;– impozitul pe veniturile realizate din România de persoanele fizice şi juridice nerezidente;– impozitul pe beneficiile societăţilor mixte constituite în România, cu participare română şi străină;– impozitul pe veniturile din activităţi lucrative (meserii, profesii libere), precum şi din întreprinderi, altele decît cele de stat;– impozitul pe veniturile din închirieri de clădiri şi terenuri;– impozitul pe veniturile realizate din activităţi agricole (mai jos denumite impozit român).b) În ceea ce priveşte Danemarca: … 1. impozitul pe venit perceput la nivel de stat (indkomstskat tentil staten);2. impozitul municipal pe venit (den kommunale indkomstskat);3. impozitul pe venit către municipalitatile din judeţ (den amtskommunale indkomstskat);4. contribuţiile pentru pensii de batrinete (folkepension-sbidragene);5. impozitul marinarilor (somandsskatten);6. impozitul special pe venit (den saerlige indkomstskat);7. impozitul pentru biserica (kirkeskatten);8. impozitul asupra dividendelor (udbytteskatten);9. contribuţia "per diem" la fondul pentru cazuri de imbolnavire (bidrag til dagpengefonden) şi10. impozitul pe capital perceput la nivel de stat (formueskatten til staten); (mai jos denumite impozit danez).4. Convenţia se va aplica, de asemenea, impozitelor de natura identică sau analoagă care se vor adauga ulterior celor existente sau care le vor înlocui. Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor comunică reciproc, la finele fiecărui an, modificările importante aduse legislaţiei fiscale respective. +
Articolul 3Definiţii generale1. În sensul prezentei convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:a) termenul România înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, fundul marii şi subsolul ariilor submarine situate în afară apelor teritoriale asupra cărora România exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internaţional şi cu propria sa legislaţie cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale ale unor astfel de arii; … b) termenul Danemarca indica Regatul Danemarca, inclusiv orice arie înăuntrul căreia, în conformitate cu legislaţia Danemarcei şi în conformitate cu dreptul internaţional, Danemarca poate exercita drepturi suverane cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale ale platformei continentale. Termenul nu cuprinde insulele Faeroe şi Groenlanda; … c) expresiile un stat contractant şi celălalt stat contractant indica, după cum cere contextul, România sau Danemarca; … d) termenul persoana cuprinde o persoană fizica, o societate şi orice alta grupare de persoane; … e) termenul societate indica orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislaţiei române sau oricare entitate considerată ca persoana juridică în vederea impozitării; … f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant indica, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant; … g) expresia autoritate competentă indica: … 1) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat legal;2) în cazul Danemarcei ministrul veniturilor interne, taxelor vamale şi al impozitelor indirecte sau reprezentantul sau autorizat;h) termenul naţionali înseamnă toate persoanele fizice care au cetăţenia unui stat contractant şi toate persoanele juridice sau alte entităţi create în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant; … i) termenul trafic internaţional înseamnă orice transport făcut de către o nava, aeronava, un vehicul feroviar sau rutier exploatat de către o întreprindere care are locul conducerii efective într-unul dintre statele contractante, cu excepţia cazului cînd un atare transport este efectuat numai între doua locuri situate în celălalt stat contractant. … 2. Pentru aplicarea convenţiei de către un stat contractant, orice expresie care nu este altfel definită are sensul ce i se atribuie de către legislaţia statului menţionat guvernind impozitele care fac obiectul convenţiei numai dacă contextul nu cere o interpretare diferita. +
Articolul 4Domiciliu fiscal1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant desemnează orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat, este subiect de impunere în acel stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricărui alt criteriu de natura analoagă. Termenul nu cuprinde însă nici o persoană care este supusă impozitului în acel stat contractant numai datorită venitului pe care îl realizează din surse sau capital situate în acel stat.2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1, o persoană fizica este considerată rezidenţă în ambele state contractante, atunci acest caz se rezolva după regulile ce urmează:a) persoana va fi considerată rezidenţă a statului în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacă dispune de o locuinta permanenta în fiecare dintre statele contractante, ea va fi considerată ca rezidenţă a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale); … b) dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu are o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci este considerată ca rezidenţă a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit; … c) dacă aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în fiecare dintre statele contractante sau dacă nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, ea va fi considerată ca rezidenţă a statului contractant al cărui naţional este; … d) dacă aceasta persoana este un naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord. … 3. Cînd, după dispoziţiile paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este socotită ca rezidenţă a fiecăruia dintre statele contractante, ea este considerată ca rezidenţă a statului în care este situat sediul conducerii sale efective. +
Articolul 5Sediu permanent1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri în care întreprinderea exercitată în total sau în parte activitatea sa.2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:a) un sediu de conducere; … b) o sucursala; … c) un birou; … d) o uzina; … e) un atelier; … f) o mina, un put petrolifer, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale; … g) un şantier de construcţie sau de montaj a cărui durata depăşeşte 12 luni. … 3. Nu se considera sediu permanent:a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparţinînd întreprinderii; … b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării; … c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de către o alta întreprindere; … d) produsele sau mărfurile, aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare ocazionale, care sînt vîndute după închiderea acelui tirg sau expoziţii; … e) menţinerea unui loc stabil de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mărfuri ori de a stringe informaţii pentru întreprindere; … f) menţinerea unui loc stabil de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetări ştiinţifice sau activităţi analoage, care au caracter preparator sau auxiliar, pentru întreprindere. … 4. O persoana – alta decît un agent cu statut independent în sensul paragrafului 5 – activind într-unul dintre statele contractante în numele unei întreprinderi din celălalt stat contractant se considera sediu permanent în primul stat contractant, dacă dispune de puteri pe care le exercita în mod obişnuit în acest stat, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea acestei persoane este limitată la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere.5. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca acesta îşi exercită activitatea în acest celălalt stat contractant prin intermediul unui curier (broker), a unui comisionar general sau a oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.6. Faptul ca o societate rezidenţă a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidenţă a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea în acel celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din oricare dintre aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte. +
Articolul 6Venituri imobiliare1. Venitul provenind din bunuri imobile, inclusiv cele din exploatări agricole sau forestiere, este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.2. Expresia bunuri imobile se defineste în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile menţionate sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor bogatii naturale ale solului; navele şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietăţii imobiliare.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere. +
Articolul 7Beneficiile întreprinderilor1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, printr-un sediu permanent, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelui sediu permanent.2. Cu excepţia prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa şi în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată exercitind activităţi identice sau analoage în condiţii identice sau analoage şi tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sînt admise ca deduceri cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul permanent sau în altă parte.4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile unui sediu permanent să fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu împiedica acest stat contractant de a determina beneficiile impozabile în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie, în orice caz, să fie – ca rezultat – în concordanta cu principiile cuprinse în prezentul articol.5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afară de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda altfel.7. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiile acelor articole nu sînt afectate de dispoziţiile prezentului articol. +
Articolul 8Întreprinderi de transport1. Beneficiile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, aeronavelor ori a vehiculelor de transport feroviar sau rutier vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transporturi navale se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla în statul contractant în care este situat portul de armare sau, dacă nu exista un atare port de armare, în statul contractant în care cel care exploatează nava este rezident.3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obţinute din participarea întreprinderilor statelor contractante într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.4. Referitor la beneficiile obţinute de către consortiul de transporturi aeriene danez, norvegian şi suedez, cunoscut sub denumirea de Scandinavian Airlines System (SAS), prevederile paragrafului 1 se vor aplica numai acelei părţi a beneficiilor care corespunde pachetului de acţiuni din consortiu deţinute de Det Danske Luftfartsselskab (DDL), partenerul danez în Scandinavian Airlines System (SAS). +
Articolul 9Întreprinderi asociateAtunci cînd:a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd … b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi fie într-un caz, fie în celălalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit ori impus condiţii în relaţiile lor comerciale sau financiare, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii, care ar fi revenit uneia dintre întreprinderi dacă n-ar fi fost acele condiţii, dar datorită acelor condiţii nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impozitate în mod corespunzător. … +
Articolul 10Dividende1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidenţă a unui stat contractant către o persoană rezidenţă a celuilalt stat contractant se impun în acest celălalt stat.2. Totuşi, aceste dividende pot fi impuse în statul contractant în care este rezidenţă societatea plătitoare de dividende, potrivit legislaţiei acestui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depăşi:a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, dacă primitorul este o societate (se exclud societăţile de persoane) care deţine direct cel puţin 25 la suta din capitalul societăţii plătitoare de dividende; … b) în toate celelalte cazuri, 15 la suta din suma bruta a dividendelor. … Prevederile acestui paragraf nu afectează impozitarea societăţii privitoare la beneficiile din care se plătesc dividendele.3. Termenul dividende folosit în acest articol indica veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinţă, părţi miniere, părţi de fondator sau din alte părţi care nu sînt creanţe, participare la beneficii, precum şi veniturile din alte părţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de către legislaţia fiscală a statului contractant în care este rezidenţă societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile repartizate de societăţile mixte române subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică cînd beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidenţă, un sediu permanent de care este legată în mod efectiv deţinerea pachetului de acţiuni generator de dividende. În acest caz se aplică prevederile art. 7.5. Cînd o societate rezidenţă a unui stat contractant obţine beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acest celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor care nu sînt rezidente ale acestui celălalt stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acest celălalt stat. +
Articolul 11Dobinzi1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat contractant.2. Totuşi, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10 la suta din suma dobinzilor.3. Termenul dobinzi, folosit în prezentul articol, indica venituri din efecte publice, din titluri de obligaţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii şi din creanţe de orice natura, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate, de legislaţia fiscală a statului contractant din care provin veniturile.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin dobinzile un sediu permanent de care sînt legate creanţele generatoare a dobinzilor. În acest caz se vor aplica prevederile art. 7.5. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativă, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat.Cînd, cu toate acestea, persoana plătitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenţă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată creanta asupra căreia se plăteşte dobinda şi atare dobinda se suporta de sediul permanent respectiv, atunci se va considera ca acea dobinda provine din statul contractant în care este situat sediul permanent.6. Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau a relaţiilor pe care şi unul şi celălalt le întreţin cu terţe persoane, suma dobinzilor plătite, ţinînd cont de creanta pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii.7. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, dobinzile obţinute de un stat contractant sau de către un oficiu public al acelui stat contractant, oficiu care nu este supus impozitului asupra venitului de acel stat contractant, sau obţinute de un rezident al unui atare stat contractant cu privire la datorii garantate, asigurate sau finanţate indirect de către acel stat contractant sau un oficiu public al acestuia, vor fi scutite de impozit de către celălalt stat contractant. +
Articolul 12Comisioane1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant, plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.2. Asemenea comisioane pot fi impuse, cu toate acestea, în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, însă impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 4 la suta din suma comisioanelor.3. Termenul comisioane, folosit în prezentul articol, indica plati făcute unui intermediar (broker), unui reprezentant comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate unui astfel de intermediar sau reprezentant de către legislaţia de impozite a statului contractant din care provine o asemenea plata.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă primitorii comisioanelor, fiind rezidenţi ai unui stat contractant, un sediu permanent de care este legată efectiv activitatea care generează comisioanele. În asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7.5. Comisioanele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plătitorul este statul însuşi, o subdiviziune administrativă, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat.Cînd, totuşi, persoana plătitoare a comisioanelor, indiferent dacă este sau nu rezidenţă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care se leagă activităţile pentru care este facuta plata şi aceste comisioane sînt suportate de sediul permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.6. Cînd datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi primitor sau între ambii şi altă persoană, suma comisioanelor plătite, ţinînd seama de activităţile pentru care s-au plătit, excede suma asupra căreia ar fi convenit plătitorul şi primitorul în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. +
Articolul 13Redevenţe1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acest celălalt stat.2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, însă impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10 la suta din suma redevenţelor.3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol indica remuneraţiile de orice natura plătite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv drepturi de autor pentru filme de cinematograf ori filme sau benzi magnetice destinate emisiunilor de radio sau televiziune, a unui brevet de invenţie, a unei mărci de fabrica sau alte asemenea drepturi, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific ori pentru informaţii relative la experienta cîştigată în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică cînd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant, din care provin redevenţele, un sediu permanent de care se leagă în mod efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe. În acest caz se aplică dispoziţiile art. 7.5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativă, o autoritate locală sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, dacă debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul dintre statele contractante un sediu permanent de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator al redevenţelor şi care suporta sarcina acestor redevenţe, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.6. Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau relaţiilor pe care ambii le întreţin cu terţe persoane, cuantumul redevenţelor plătite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt vărsate, excede pe acelea asupra cărora s-ar fi convenit de debitor şi creditor în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinînd cont şi de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. +
Articolul 14Cistiguri din capital1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv cîştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe sînt impozabile în celălalt stat. Cu toate acestea, cîştigurile provenind din înstrăinarea vapoarelor, a avioanelor, a vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional şi a bunurilor mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de vapoare şi avioane sînt impozabile numai în statul contractant în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atare activităţi.3. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1 şi 2, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează. +
Articolul 15Profesiuni independente1. Veniturile realizate de către un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesiuni libere sau a altor activităţi independente cu un caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, dacă rezidentul nu dispune cu regularitate pentru exercitarea activităţii sale în celălalt stat contractant de o baza fixa sau este prezent în celălalt stat contractant perioada sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat. Dacă dispune de o astfel de baza fixa sau dacă este prezent în condiţiile susmenţionate, veniturile sînt impozabile în celălalt stat contractant, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelei baze fixe sau prezentei sale.2. Expresia profesiuni libere cuprinde, în special, activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil. +
Articolul 16Profesiuni dependente1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 şi 22, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru activitate salariata sînt impozabile numai în acest stat, cu condiţia ca activitatea salariata sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, remuneraţiile primite sînt impozabile în acel celălalt stat.2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant, dacă:a) beneficiarul este prezent în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, şi … b) remuneraţiile sînt plătite de către sau în numele unei persoane care angajează şi care nu este rezidenţă a celuilalt stat, şi … c) remuneraţiile nu sînt suportate de către un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat. … 3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pentru activitatea salariata exercitată la bordul unei nave, unei aeronave sau la bordul unui vehicul feroviar sau rutier în trafic internaţional se impun în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii. În cazul cînd un rezident al Danemarcei primeşte remuneraţii pentru munca salariata prestată la bordul unui avion exploatat în trafic internaţional de către consortiul Scandinavian Airlines System (SAS), asemenea remuneraţii sînt impozabile numai în Danemarca. +
Articolul 17TantiemeTantiemele, jetoanele de prezenta şi alte retribuţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de supraveghere sau ale unui organ analog al unei societăţi rezidente în celălalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat. +
Articolul 18Artişti şi sportivi1. Prin derogare de la prevederile art. 15 şi 16, veniturile pe care profesioniştii de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi sportivii, le obţin din activitatea lor personală desfăşurată în aceasta calitate, sînt impozabile în statul contractant în care acele activităţi sînt exercitate.2. Cînd veniturile în legătură cu activităţile personale ale unor astfel de artişti sau sportivi nu revin acestora, ci altor persoane, prin derogare de la prevederile art. 7, 15 şi 16, acele venituri sînt impozabile în statul contractant în care se desfăşoară activitatea artiştilor sau sportivilor menţionaţi.3. Veniturile realizate din activităţi desfăşurate în cadrul acordului culturale încheiate între cele doua state contractante sînt impozabile numai în statul trimiţător. +
Articolul 19Pensii, anuitati, contribuţii de asigurări sociale1. Pensiile (altele decît pensiile a căror impunere este reglementată de prevederile paragrafului 2 al art. 20) şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfăşurată în trecut şi orice anuitate plătită unui atare rezident vor fi impozabile numai în acel stat.2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, plăţile făcute în cadrul sistemului public de asigurări sociale al unui stat contractant sînt impozabile în acel stat.3. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinata, platibila în mod periodic la scadente fixe, în timpul vieţii sau în timpul unei perioade specificate sau determinabile în virtutea unui angajament de efectuare a plăţilor, în schimbul unor contraprestatii depline şi corespunzătoare făcute în bani sau evaluabile în bani. +
Articolul 20Funcţii guvernamentale1. a) Remuneraţia, alta decât o pensie plătită de un stat contractant, o subdiviziune administrativă sau de o autoritate locală din acel stat oricărei persoane fizice în legătură cu servicii prestate acelui stat, subdiviziune sau autoritate locală, este impozabilă numai în acel stat.b) Cu toate acestea, o astfel de remuneraţie este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel stat, iar primitorul este rezident al acelui celălalt stat contractant şi dacă: … i) este un naţional al acelui stat; sau … îi) nu a devenit rezident al acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.2. a) Orice pensie plătită de către sau din fonduri create de un stat contractant, o subdiviziune administrativă sau o autoritate locală din acesta oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziune sau autoritate locală din acesta este impozabilă numai în acel stat.b) Cu toate acestea, atare pensie va fi impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă primitorul este un naţional sau un rezident al acelui stat. … 3. Prevederile art. 16, 17 şi 19 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor cu privire la serviciile prestate în cadrul unei activităţi industriale sau comerciale desfăşurate de un stat contractant sau o subdiviziune administrativă sau o autoritate din acesta. +
Articolul 21Profesori1. Un profesor rezident al unui stat contractant, care preda sau efectuează cercetări la o universitate sau în orice alta instituţie de învăţămînt autorizata legal a celuilalt stat contractant, va fi impozabil numai în primul stat contractant, pentru toate remuneraţiile primite în legătură cu activitatea desfăşurată pe o perioadă care nu depăşeşte 2 ani de la data începerii activităţii.2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica dacă lucrările de cercetare nu sînt întreprinse în interes general, ci în primul rind în interesul personal al uneia sau mai multor persoane determinate. +
Articolul 22Studenţi şi stagiari1. Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau instruire un student, un practicant sau un stagiar care este sau a fost, imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educării sau instruirii, vor fi scutite de impozit în primul stat menţionat, cu condiţia ca astfel de sume sa provină din surse din afară acelui stat.2. Aceeaşi scutire se va aplica venitului obţinut de către o persoană din cele mai sus menţionate, din munca salariata pe care o prestează în acel prim stat contractant, pentru a-şi suplimenta mijloacele sale pentru întreţinere, educare, instruire, pentru o perioadă limitată la 5 ani de la sosirea sa în acel stat. +
Articolul 23Alte venituriElementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, de oriunde provin, care n-au fost menţionate în articolele precedente ale prezentei convenţii, sînt impozabile numai în acel stat. +
Articolul 24Impunerea averii1. Averea constituită din bunuri imobile, asa cum sînt ele definite la paragraful 2 al art. 6, este impozabilă în statul contractant unde aceste bunuri sînt situate.2. Averea constituită din bunuri mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau din bunuri mobile ţinînd de o baza fixa servind la exercitarea unei profesiuni libere este impozabilă în statul contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.3. Navele, aeronavele şi vehiculele feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional, precum şi bunurile mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de mijloace de transport, sînt impozabile numai în statul contractant care, în conformitate cu prevederile art. 8, are dreptul sa impună beneficiile obţinute din atare exploatare.4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat. +
Articolul 25Eliminarea dublei impuneriDubla impunere va fi evitata în modul următor:1. În ce priveşte România, impozitele plătite în Danemarca de rezidenţi ai României asupra veniturilor obţinute sau capitalurilor deţinute care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, pot fi impuse în Danemarca, vor fi scăzute din impozitele datorate statului român.Beneficiile vărsate de întreprinderile de stat române la bugetul statului sînt considerate în acest articol ca impozit al Republicii Socialiste România.2. În ce priveşte Danemarca:a) Sub rezerva prevederilor subparagrafului c), cînd un rezident al Danemarcei realizează venituri sau poseda capital care, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, sînt impozabile în România, Danemarca va acorda: … 1) ca o deducere din impozitul pe venit al acelei persoane, o sumă egala cu impozitul pe venit plătit în România;2) ca o deducere din impozitul pe capital al acelei persoane, o sumă egala cu impozitul pe capital plătit în România.b) Deducerea, în fiecare caz, nu va depăşi totuşi acea parte a impozitului pe venitul sau capitalul respectiv, asa cum a fost calculat înainte ca deducerea să fie acordată, şi care este corespunzătoare, după caz, venitului sau capitalului impozabil în România. … c) Cînd un rezident al Danemarcei obţine venit sau poseda capital care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, sînt impozabile numai în România, Danemarca poate include acest venit sau capital în baza de impunere, dar va acorda ca deducere din impozitul pe venit sau capital acea parte a impozitului pe venitul sau capitalul respectiv care este corespunzătoare, după caz, venitului obţinut sau capitalului posedat în România. … +
Articolul 26Nediscriminarea1. Naţionalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenţi ai unuia dintre statele contractante, nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligaţii legate de impunere diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuşi naţionalii acelui celălalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie.2. Impozitele unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va face în acest celălalt stat în condiţii mai puţin avantajoase decît impozitarea întreprinderilor acestui celălalt stat desfăşurînd aceleaşi activităţi.3. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat la nici un impozit sau obligaţie legată de impunere care să fie diferita sau mai împovărătoare decât aceea la care sînt sau ar putea fi supuse întreprinderile de acelaşi fel ale acestui prim stat menţionat.4. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire. +
Articolul 27Procedura amiabila1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de unul sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenţie, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia naţionala a acestor state, sa supună cazul sau autorităţii competente a statului al cărui rezident este. Cazul trebuie supus, în 3 ani care urmează, primei notificări a măsurii care îi atrage o impozitare ce nu este în conformitate cu convenţia.2. Autoritatea competenţa se va strădui, dacă reclamaţia îi pare intemeiata şi dacă ea însăşi nu este în măsura sa aducă o rezolvare corespunzătoare, să soluţioneze problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenţia.3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultăţi sau dubii rezultind din interpretarea sau din aplicarea convenţiei.Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenţie.4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, în scopul realizării unei înţelegeri în vederea aplicării prevederilor prezentei convenţii. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral sau de vederi, un atare schimb poate avea loc în cadrul unei comisii compuse din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statelor contractante.5. Autorităţile competente ale statelor contractante vor stabili procedura de aplicare a prezentei convenţii şi, în special, formalităţile care trebuie îndeplinite de rezidentii unui stat contractant pentru a li se acordă în celălalt stat contractant scutirile sau reducerile de impozit la veniturile menţionate la art. 10, 11, 12 şi 13, obţinute în acel celălalt stat. +
Articolul 28Schimb de informaţii1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii de natura fiscală pe care le deţin în mod obişnuit, în măsura în care va fi necesar pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi cele ale legilor interne ale statelor contractante relative la impozitele vizate prin convenţie, în măsura în care impozitarea pe care ele o prevăd este conformă cu convenţia.Orice informaţie astfel schimbată va fi ţinuta secret şi nu va fi divulgată nici unei persoane sau autorităţi, altele decît cele însărcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenţie.2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unuia dintre statele contractante obligaţia:a) de a îndeplini măsuri administrative contrarii propriei legislaţii sau cu practica administrativă a unuia sau a celuilalt stat contractant; … b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii sale administrative normale sau ale celuilalt stat contractant; … c) de a furniza informaţii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice. … +
Articolul 29Funcţionari diplomatici şi consulariNici o prevedere din prezenta convenţie nu va afecta privilegiile funcţionarilor diplomatici şi consulari acordate în cadrul normelor dreptului internaţional sau în baza prevederilor unor acorduri speciale. +
Articolul 30Extinderea aplicabilitatii teritoriale a convenţieiPrezenta convenţie poate fi extinsă, fie în întregime, fie cu unele modificări necesare, asupra oricărei părţi a teritoriului Danemarcei, care, în mod expres, este exclusa de la aplicarea convenţiei şi care stabileşte impozite în mare măsura cu caracteristici asemănătoare cu cele la care se aplică convenţia. O astfel de extensiune va intra în vigoare de la data şi sub rezerva modificărilor şi condiţiilor, inclusiv a condiţiilor privitoare la denunţare, astfel cum se va preciza şi conveni între statele contractante prin note schimbate pe cai diplomatice. +
Articolul 31Intrarea în vigoare1. Prezenta convenţie va fi aprobată în conformitate cu dispoziţiile constituţionale în vigoare în fiecare dintre statele contractante şi va intra în vigoare din cea de a 30-a zi de la schimbul ultimei note din cele doua, prin care se arata ca ambele părţi s-au conformat acestor prevederi, cunoscîndu-se ca prezenta convenţie se va aplica pentru prima data:a) în Republica Socialistă România, impozitelor aferente perioadei impozabile în curs, precum şi impozitelor plătite sau reţinute cu începere de la 1 ianuarie 1974; … b) în Regatul Danemarca: … 1) cu privire la venitul care se impune în anul fiscal 1974 şi anii următori;2) cu privire la capitalul care se impune în anul calendaristic 1974 şi anii următori. +
Articolul 32DenunţareaPrezenta convenţie va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată.Fiecare stat contractant poate să denunţe convenţia pînă la 30 iunie inclusiv al fiecărui an calendaristic, începînd din cel de-al cincilea an următor celui al intrării în vigoare a convenţiei, dînd nota de denunţare pe cale diplomatică; în acest caz, aplicarea prezentei convenţii încetează:a) cu privire la venitul care se impune începînd cu anul fiscal următor aceluia în care s-a remis nota de denunţare şi anii următori; … b) cu privire la capitalul care se impune începînd cu anul calendaristic următor aceluia în care s-a remis nota de renunţare şi anii următori. … Drept care subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenită forma de către guvernele lor, am semnat prezenta convenţie.Facuta la Copenhaga la 13 decembrie 1976, în doua exemplare originale, redactate fiecare în limbile română, daneza şi engleza, cele trei texte avînd aceeaşi valabilitate. În caz de divergenţe în interpretarea dispoziţiilor acestei convenţii, textul în limba engleza are precădere.–––––
