pentru completarea decretului nr. 197 din 1948 pentru dizolvarea şi lichidarea întreprinderilor bancare şi institutelor de credit
În temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române, Vazand hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 928 din 18 august 1949, Emite următorul decret: +
Articolul 1Obligaţiile de garanţie ale întreprinderilor bancare şi institutelor de credit, disolvate şi intrate în stare de lichidare, pe baza decretului nr. 197 din 1948, izvorand din scrisorile de garanţie eliberate pînă la data de 13 august 1948, sînt stinse de plin drept pe data publicării prezentului decret în Buletinul Oficial. Toate măsurile de asigurare şi urmările luate în contra instituţiilor de credit de mai sus, pe baza acestor scrisori de garanţie, sînt anulate prin efectul prezentului decret. +
Articolul 2Pe aceeaşi dată, garanţiile de orice fel, constituite pentru eliberarea scrisorilor de garanţie, în favoarea întreprinderilor bancare şi institutiunilor de credit, intrate în lichidare, conform decretului nr. 197 din 1948, trec de drept asupra beneficiarilor scrisorilor de garanţie şi profita acestora, fără îndeplinirea vreunui act formal şi cu scutire de plată oricăror taxe, impozite sau timbre de orice fel. Beneficiarii scrisorilor de garanţie se subroga de asemenea în toate drepturile şi acţiunile pe care întreprinderile bancare şi institutiunile de credit le au faţă de debitorii scrisorilor de garanţie. Lichidatorii întreprinderilor bancare şi institutelor de credit arătată mai sus, sînt obligaţi, ca în termen de 10 zile de la data publicării prezentului decret în Buletinul Oficial sa predea beneficiarilor scrisorilor de garanţie titlurile constatatoare ale garanţiilor constituite la emiterea scrisorilor de garanţie, precum şi toate valorile deţinute în acest scop. Menţiunea tranzferurilor acestor garanţii se va face în registrele de transcripţiuni şi inscriptiuni, precum şi în cartea funciară, pe baza unei simple cereri a beneficiarilor scrisorilor de garanţie, la care aceştia vor anexa actul, prin care s-au constituit garanţiile reale respective, avînd menţiunea de transfer din partea întreprinderii bancare sau institutului de credit în cauza. +
Articolul 3Prejudiciile suferite de întreprinderile furnizoare naţionalizate, decurgînd din executarea contractelor garantate cu scrisori de garanţie, vor fi reţinute din despăgubirile ce s-ar cuveni foştilor proprietari sau acţionari, în măsura în care aceste prejudicii au rezultat din cauze anterioare naţionalizarii. Stabilirea şi reţinerea despăgubirii pentru aceste prejudicii, se va face în conformitate cu dispoziţiunile legii nr. 113 din 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor. +
Articolul 4Întreprinderile bancare şi institutele de credit dizolvate, intrate în lichidare sau lichidate pe baza decretului nr. 197 din 1948 nu vor putea fi declarate în stare de faliment şi nu le sînt aplicabile dispoziţiunile art. 215 şi 216 din codul comercial. Pentru întreprinderile bancare şi institutele de credit supuse aplicării dispoziţiunilor decretului nr. 197 din 1948, Curtea Superioară Bancară exercita toate atribuţiunile date de dreptul comun în competenţa tribunalelor sau a oricăror alte instanţe, în ceea ce priveşte funcţionarea, şi lichidarea acestora. Dispoziţiunile acestui articol au caracter interpretativ al art. 17 din decretul nr. 197 din 1948. +
Articolul 5Pentru realizarea creanţelor de orice fel ale Statului, toate sau parte din bunurile mobile şi imobile aparţinînd întreprinderilor bancare şi institutelor de credit, intrand în prevederile decretului Nr. 197 din 1948, vor putea fi vândute împreună şi printr-o singura licitaţie, după procedura şi în condiţiile prevăzute de codul de procedura fiscală, pentru vînzarea prin licitaţie publică a bunurilor imobiliare, cu excepţia ca toate termenele se reduc la jumătate şi fără a se aplică în asemenea executări dispoziţiunile art. 260 din codul de procedura fiscală. Instanţa competenţa pentru a face aceste executări este tribunalul locului sediului principal, indiferent de locul situaţiunii bunurilor scoase în vânzare. +
Articolul 6În cazul în care censorii întreprinderilor bancare şi institutiunilor de credit, supuse aplicării dispoziţiunilor decretului nr. 197 din 1948, nu vor depune în termen de 10 zile libere de la invitatiunea ce li se va face, în acest scop, de lichidator, raportul prevăzut de art. 217, alin. 3, din codul comercial Curtea Superioară Bancară, din oficiu sau la cererea lichidatorului, va numi un contabil expert sau un contabil autorizat, pentru a întocmi şi depune un raport, care va tine locul raportului censorilor. După terminarea operaţiunilor de lichidare, registrele prevăzute de art. 220 din codul comercial, vor fi depuse în conservarea tribunalului sediului întreprinderii bancare sau institutului de credit lichidat. Pentru sucursale sau agenţii, depunerea se poate face la tribunalul locului acestora. +
Articolul 7Legea privitoare la Soc. Civile de Credit Funciar Urban din 20 Martie 1926, cu modificările ulterioare şi legea privitoare la Soc. Civile de Credit Funciar Rural din 20 August 1929, cu modificările ulterioare, se abroga. Societăţile Civile de Credit Funciar Urban şi Rural se considera deplin drept disolvate, iar lichidarea lor se va face în conformitate cu decretul Nr. 197 din 1948, completat prin decretul de faţa. Toate contestaţiile şi litigiile de orice fel, ivite din abrogarea legilor susmenţionate şi din aplicarea dispoziţiunilor decretului Nr. 197 din 1948 şi a decretului de faţa, vor fi soluţionate prin deciziile Curţii Superioare Bancare. De asemeni, Curtea Superioară Bancară va decide la cererea lichidatorilor, sau din oficiu, asupra tuturor chestiunilor de fapt şi de drept ce se vor ivi cu prilejul acestor lichidari, iar aceste hotărîri vor avea caracter de norme interpretative obligatorii a decretului Nr. 197 din 1948, completat prin decretul de faţa. Dispoziţiunile acestui articol au caracter interpretativ. +
Articolul 8Ministerul Justiţiei va decide, la propunerea Ministerului Finanţelor, încetarea funcţionarii şi desfiinţarea Curţii Superioare Bancare. Întreprinderile bancare şi institutele de credit, disolvate şi intrate în lichidare, potrivit decretului nr. 197 din 1948, completat prin decretul de faţa, care nu îşi vor fi încheiat operaţiunile de lichidare pînă la data desfiinţării Curţii Superioare Bancare, vor continua operaţiunile de lichidare potrivit dreptului comun. Dat în Bucureşti la 19 august 1949. PETRE CONSTANTINESCU-IAŞI MARIN FLOREA IONESCU Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şiministru al finanţelor,Vasile LucaMinistrul justiţiei,A. Bunaciu––––
