pentru punerea în aplicare în Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare
CAROL al II-lea, Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României, La toţi de faţa şi viitori, sănătate: Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri al ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Nr. 101.738 din 1938; Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri cu Nr. 2.555 din 1938; Vazand avizul Consiliului Legislativ Nr. 24 din 1938; În temeiul art. 98 din Constitutiune, Am decretat şi decretam: +
LEGE pentru punerea în aplicare în Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare +
Articolul 1Se pune în aplicare în tot cuprinsul Bucovinei, pe data de 15 Octomvrie, legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare din 27 Aprilie 1938, prin derogare dela art. 147 al acestei legi cu modificările de mai jos. +
Articolul 2Constituirea, transmiterea, modificarea şi stingerea drepturilor reale imobiliare se va face potrivit prevederilor legii pentru unificarea cărţilor funciare. De asemenea aceeaşi lege determina efectele înscrierii drepturilor personale, a raporturilor şi faptelor juridice ce pot fi notate în cartea funciară. +
Articolul 3În toate cazurile cînd legislatiunea română acorda un privilegiu, fie general, fie imobiliar, sau o ipoteca legală pentru garantarea vreunui drept ori creanta, se va putea cere înscrierea acelor drepturi în cartea funciară. +
Articolul 4Înscrierea ipotecii legale sau a privilegiilor se va face în temeiul înscrisului din care rezultă creanta privilegiată sau care conferă dreptul de a lua o inscriptiune ipotecară. În cazurile prevăzute de art. 67-71 inclusiv din legea pentru unificarea cărţilor funciare, se va proceda potrivit normelor acolo prevăzute. +
Articolul 5Ipotecile legale sau privilegiile se vor înscrie pentru suma prevăzută în înscris; dacă creanta nu este determinata, pentru suma maxima arătată în cerere. +
Articolul 6Ipotecile şi privilegiile capata rang şi se conserva prin înscrierea lor în cartea funciară, potrivit prevederilor legii pentru unificarea cărţilor funciare. Se exceptează dela regulele de mai sus, privilegiul cheltuielilor de judecată, precum şi privilegiile Statului, care prin diferite legi sînt scutite de formalitatea inscriptiunii. +
Articolul 7În caz de absenta, cel ce a posedat un lucru nemişcător în condiţiunile legii, timp de 30 de ani, socotit dela declaraţiunea de absenta a celui dispărut, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. +
Articolul 8Posesiunea cerută în vederea uzucapiunii trebuie să îndeplinească condiţiunile cerute de codul civil extins. Posesiunea anterioară punerii în aplicare a acestei legi, numai atunci va fi luată în seama, dacă îndeplineşte condiţiunile cerute atît de legea locală, cat şi de codul civil. +
Articolul 9Cei puşi în posesiune definitivă a averii unui absent, vor putea cere înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor acelei averi, în temeiul jurnalului de punere în posesiune, fără a aduce vreo atingere drepturilor ce rezultă din aplicarea art. 117 şi 118, din codul civil. +
Articolul 10Dreptul de proprietate dobîndit pe cale de accesiune se va putea înscrie în cartea funciară în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, data după ascultarea părţilor interesate şi pe baza unei expertize făcute de către vreo persoana autorizata din cele indicate la art. 40 din prezenta lege. +
Articolul 11În caz de divorţ prin consimţământ mutual, înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea copiilor, astfel cum este stabilit prin art. 285 din codul civil, se va incuviinta în temeiul procesului-verbal încheiat de tribunal potrivit art. 263 din codul civil, care va arata şi imobilele asupra cărora urmează să se facă înscrierea. În acest scop, soţi vor fi datori să prezinte şi să depună la tribunal, pe lîngă actele enumerate la art. 262, şi o declaraţiune cuprinzînd datele privitoare la imobilele ce urmează a fi înscrise pe numele copiilor. Dacă divorţul se pronunţa pentru cauze determinate, înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea copiilor se va face în temeiul sentinţei de divorţ, prin care se recunoaşte drepturile copiilor, înscriindu-se totdeodată şi uzufructul legal ce se cuvine soţului vinovat. În ambele cazuri justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul extractului din registrul de stare civilă, în care s-a menţionat hotărîrea desavarsita de divorţ. +
Articolul 12În cazul prevăzut de art. 51 din legea pentru unificarea cărţilor funciare, instanţa va incuviinta înscrierea provizorie a radierii dreptului de ipoteca, dacă oferta reală şi consemnatiunea făcându-se potrivit prevederilor legale, se alătură la cererea de radiere şi un certificat eliberat de către institutiunea unde s-a efectuat consemnatiunea, prin care se atesta ca debitorul a renunţat la dreptul de a retrage suma consemnată. +
Articolul 13Se vor putea nota în cartea funciară, în afară de cele prevăzute în art. 81 din legea pentru unificarea cărţilor funciare şi următoarele: 1. Trimeterea în posesiune provizorie asupra vreunui imobil aparţinînd absentului;2. Sentinta de admitere a moratoriului; 3. Actele de urmărire, care potrivit dispoziţiunilor legilor executionale sînt supuse transcrierii în registrele de publicitate, în cazul cînd se urmăreşte imobilul sau veniturile sale, precum şi ordonanţa de adjudecare prevăzută de art. 558 din codul de procedura civilă. 4. Poprirea unei creanţe ipotecare. +
Articolul 14Notarea actelor de urmărire în cartea funciară va produce efectele transcrierii din sistemul de publicitate al legiuirii române. Termenul de recurs contra ordonanţelor de adjudecare va curge dela data notarii, iar intabularea se va face în temeiul ordonanţei de adjudecare desavarsita. +
Articolul 15Ordonanţa prin care se dispune facerea popririi asupra unei creanţe ipotecare se va comunică din oficiu instanţei de carte funciară, care după notare, o va comunică tertiului poprit. Se vor aplica şi în acest caz dispoziţiunile prevăzute la art. 73 din legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. Dacă după notarea popririi, cesionarul creanţei ipotecare cere înscrierea cesiunii în favoarea sa, instanţa va incuviinta înscrierea sub rezerva dreptului creditorului popritor, ce i se cuvine potrivit normelor de drept comun. +
Articolul 16Creditorii urmăritori vor putea cere înscrierea creanţei ipotecare poprite în temeiul hotărîrii desavarsite de validare. Dacă însă s-au făcut mai multe popriri asupra aceleaşi creanţe ipotecare, pentru care însă procedura de validare este în curs în faţa a mai multor instanţe, intabularea dreptului de ipoteca, privitor la creanta asupra căreia s-a validat poprirea, se va face sub rezerva dreptului celorlalţi popritori. +
Articolul 17După transcrierea conventiunii matrimoniale în registrul special, instanţa va fi datoare a trimite un extract de pe aceasta instanţei de carte funciară, în vederea notarii, dacă printre bunurile supuse regimului matrimonial convenit de părţi, se găseşte vreun imobil. În ceea ce priveşte un atare imobil, numai din notare convenţiunea matrimoniala devine opozabilă terţilor de buna credinţa. +
Articolul 18Notarea opririi de a instraina sau greva nu împiedica înscrierea dreptului, dacă rangul a fost asigurat, potrivit art. 88 din legea pentru unificarea cărţilor funciare, înainte de prezentarea cererii de notare. Ea nu împiedica justificarea unei înscrieri provizorii. +
Articolul 19Contractele de locaţiune încheiate pe un termen ce depăşeşte 3 ani, devin opozabile terţilor numai prin notarea lor în cartea funciară. +
Articolul 20În caz de separatiune de patrimonii, drepturile creditorilor şi legatarilor se conserva numai prin notare. Prin notare, separatiunea de patrimonii va produce efectele determinate de codul civil. Notarea se poate cere atît timp cat moştenitorul este înscris ca proprietar în cartea funciară. +
Articolul 21Dacă s-a renunţat la separatiunea de patrimonii, radierea se va putea cere în temeiul înscrisului de radiere. În cazul cînd radierea se cere pentru novatiunea creanţei prin acceptarea moştenitorului ca debitor, instanţa de carte funciară se va pronunţa asupra cererii, după ascultarea părţilor interesate. Dacă părţile nu ajung la acord, instanţa de carte funciară îi va îndrumă la proces, iar radierea notarii separaţiunii de patrimonii se va face în temeiul hotărîrii judecătoreşti desavarsite. +
Articolul 22Dreptul de proprietate va fi supus legilor române extinse dela data punerii în aplicare a acestor legi. Servitutiile naturale şi legale vor fi dela aceeaşi dată, cele stabilite de legile române. +
Articolul 23Ipotecile înscrise sub imperiul dreptului local vor fi convertite în ipoteci de drept român, după expirarea unui termen de un an dela punerea în aplicare a legiuirii române. +
Articolul 24Cererile, precum şi acţiunile introduse la instanţele de carte funciară, pînă la punerea în aplicare a legii de faţă, vor fi judecate potrivit legilor locale în vigoare în momentul introducerii lor. +
Articolul 25Termenele şi căile de atac se determina după dispoziţiunile legii în vigoare în momentul cînd începe să curgă termenul. +
Articolul 26Înscrierea drepturilor moştenitorilor şi legatarilor în cartea funciară se va putea cere în temeiul certificatului de moştenitor sau de legatar particular. +
Articolul 27Certificatul de moştenitor sau legatar se eliberează de instanţa competenţa în faţa căreia s-a deschis succesiunea şi care va stabili aceasta calitate, conform dispoziţiunilor dreptului comun. Aceasta obligaţiune incumba şi moştenitorului sezinar pentru formalitatea înscrierii. +
Articolul 28Cel ce cere darea unui certificat de moştenitor trebuie să facă următoarele arătări: 1. Data morţii defunctului; 2. Legătură de rudenie sau actul de ultima voinţa pe care îşi întemeiază dreptul la succesiune; 3. Soţul supravieţuitor, precum şi ceilalţi moştenitori, cu care ar urma sa vie în concurenta sau motivele pentru care aceştia n-ar putea sa vina la succesiune. Se va arata după putinta şi domiciliul acestora; 4. Dacă printre cei chemaţi la succesiune s-ar afla vreun interzis sau minor, fie el chiar emancipat; 5. Dacă defunctul lăsând vreo dispoziţiune de ultima voinţa, instanţa a procedat la deschiderea testamentului, potrivit dispoziţiunilor din codul de procedura civilă; 6. Imobilele ce se găsesc în masa succesorală, cu arătarea dacă ele au fost dobândite în temeiul legilor de improprietarire; 7. Dacă exista vreun litigiu pendinte în ceea ce priveşte dreptul de succesiune. +
Articolul 29Instanţa va trebui să facă toate investigatiunile înainte de a pasi la eliberarea certificatului de moştenitor. În acest scop, va cita pentru ziua fixată pe toţi moştenitorii prezumtivei, pe soţul supravieţuitor, chiar dacă acesta n-ar avea calitatea de moştenitor sau pe reprezentanţii lor legali, făcându-li-se cunoscut sa înfăţişeze probele necesare pentru a face dovada drepturilor lor la succesiune. Cu acest prilej se va lua moştenitorilor, care n-au acceptat încă succesiunea, declaraţiunea dacă o accepta pur şi simplu, sau sub beneficiul de inventar sau dacă o repudiaza. Moştenitorii vor putea cere, potrivit art. 706 din codul civil, acordarea termenelor prevăzute pentru facerea inventarului şi pentru a delibera. +
Articolul 30Înscrierea drepturilor de moştenitor sau legatar în cartea funciară nu se va putea opera decât după trecerea unui termen de 30 zile dela afişarea certificatului de moştenitor la usa instanţei care l-a eliberat, la primăria locului unde s-a deschis succesiunea, precum şi la primăria comunei situaţiunii imobilelor şi dacă în acest interval, nu s-a făcut vreo opoziţiune. Afişarea se va face din oficiu. Formalitatea afişării se va constata prin proces-verbal întocmit potrivit celor arătate la art. 130, alin. 4 din legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare. +
Articolul 31Dacă se face vreo contestaţie privitor la dreptul de moştenire, sau dacă se susţine ca prin dispoziţiunile testamentare s-a adus vătămare drepturilor cuvenite moştenitorilor rezervatari, instanţa succesorală va amana eliberarea certificatului de moştenitor pînă la resolvirea litigiului, fixând totdeodată un termen de 30 zile, inlauntru căruia partea care contesta legitimitatea situaţiunii invocată de moştenitorii prezumtivi, va trebui sa introducă acţiunea. Dacă cel indrumat la proces nu porneşte acţiunea în termenul defipt, certificatul de moştenitor se va elibera fără a mai tine seama de pretentiunile contestatorului, fără a aduce însă vreo atingere dreptului acestuia de a le valorifica, potrivit dreptului comun. Dacă însă contestaţia se referă numai la dreptul vreunuia dintre moştenitori, instanţa va putea elibera un certificat parţial de moştenitor, rezervand drepturile celor ce sa găsesc în litigiu.Tot astfel, instanţa va putea elibera un certificat de legatar, dacă dreptul legatarului nu este contestat. +
Articolul 32Dacă printre bunurile succesorale, se găsesc proprietăţi agricole rurale, dobândite în temeiul legilor enumerate la art. 1 din legea privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii, se va proceda potrivit acelei legi. Ofiţerii de stare civilă ai primăriilor, comunelor rurale, sînt obligaţi ca în caz de deces sa comunice din oficiu instanţei succesorale un extract de pe registrul de deces, iar instanţa succesorală este obligată ca imediat cer primeşte un astfel de act, sa ceara informaţiuni cu privire la imobilele aflătoare în succesiune. +
Articolul 33Certificatul de moştenitor va cuprinde numele moştenitorului, drepturile ce li se cuvin în succesiune, cu arătarea imobilelor, potrivit datelor de carte funciară, ce urmează să fie înscrise în favoarea lor. Tot astfel se va proceda şi în privinta legatarilor. Dacă testatorul a numit un executor testamentar, se va arata şi numele acestuia. +
Articolul 34În cuprinsul acestei legi sub cuvântul moştenitor se înţelege şi legatarul universal sau cu titlu universal. +
Articolul 35Dacă succesiunea se deschide pe un teritoriu unde procedura privitoare la eliberarea certificatului de moştenitor nu se găseşte în vigoare, moştenitorii vor putea cere eliberarea unui certificat de moştenitor, potrivit acestei legi, dela instanţa succesorală în circumscripţia căreia s-a deschis succesiunea, pentru a putea cere înscrierea în cărţile funciare a imobilelor aflătoare pe teritoriul Bucovinei. +
Articolul 36Oricine va face o declaraţiune falsa în vederea obţinerii certificatului de moştenitor, se va pedepsi cu amendă dela 2.000-20.000 lei, care se va pronunţa de instanţa succesorală. În caz de neachitare, se vor aplica dispoziţiunile prevăzute de art. 54 din codul penal Regele Carol al II-lea. +
Articolul 37Instanţele judecătoreşti, precum şi notarii publici, care autentifica un act din care rezultă vreun drept ce urmează a fi intabulat în cartea funciară, sînt datori a cere din oficiu înscrierea lor în cartea funduara. +
Articolul 38Pînă la înlocuirea registrelor funciare cu noile modele de cărţi funciare, întocmite în conformitate cu prevederile legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare, partea II-a a foii pentru descrierea imobilelor va continua sa servească pentru înscrierea servitutiilor constituite în folosul fondului dominant, precum şi pentru insemnarea modificărilor ce se produc în cuprinsul material al parcelelor. +
Articolul 39Se menţine legătură între instanţele de carte funciară şi birourile de evidenta cadastrala. Instanţele de carte funciară vor comunică birourilor de evidenta cadastrala, încheierile prin care se dispune strămutarea dreptului de proprietate sau oricărei modificări ce se produce în cuprinsul material al unei parcele. Dacă, potrivit prevederilor legale la cererea de înscriere urmează a se alătură schita de plan, aceasta se va întocmi în dublu exemplar, dintre care unul împreună cu încheierea de admitere a înscrierii, se va inainta biroului de evidenta cadastrala. +
Articolul 40Numai inginerii, absolvenţii ai şcolilor politehnice cu subsectia de cadastru, geometrii civili, inginerii hotarnici, precum şi tehnicienii cadastrali, prevăzuţi în art. 74 din legea pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cărţilor funciare, sînt autorizaţi a întocmi schiţele de plan, ce potrivit prevederilor legale urmează a se alătură la cererea de înscriere. +
Articolul 41Normele de funcţionare ale vechilor registre funciare pînă la înlocuirea lor cu noile modele de cărţi funciare se va stabili prin regulament. +
Articolul 42Dispoziţiunile din legile extinse în Bucovina, prin legea pentru extinderea în Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat din 1 Octomvrie 1938, în măsura în care sînt contrarii legii Nr. 115 din 1938, pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare sau prezentei legi, nu se vor aplica în tot ceea ce priveşte drepturile reale imobiliare înscrise în cărţile funciare din Bucovina. Dat în Sinaia la 13 Octomvrie 1938. CAROL Preşedintele Consiliului de Miniştri,Miron,Patriarhul României.Ministrul justiţiei,Victor IamandiREFERAT nr. 101460 din 13 Octomvrie 1938către Consiliul de Miniştri Prin art. 147 din legea pentru unificarea cărţilor funciare din 27 Aprilie 1938, urma ca dispoziţiunile cuprinse în această lege să fie extinse pe tot teritoriul tarii odată cu unificarea legislativă. Aceasta unificare legislativă neputând fi realizată pînă acum şi cum necesităţile locale din Bucovina cereau ca aceasta unificare să fie infaptuita cu un ceas mai de vreme, prin legea din 1 Octomvrie 1938, s-au extins legiuirile de drept privat din Vechiul Regat. Prin acest proiect de lege se urmăreşte, pe de o parte, să se menţină instituţia cărţilor funciare în Bucovina, care prin legea pentru organizarea cadastrului şi pentru introducerea cărţilor funciare din 20 Aprilie 1933, urmează sa devină regimul unitar funciar pe întreg cuprinsul tarii, iar pe de altă parte să se adapteze legislatiunea de drept privat extinsă în Bucovina la instituţia cărţilor funciare. Dacă impartasiti modul nostru de a vedea, va rog sa ne autorizaţi a supune aprobării M. S. Regelui proiectul alăturat. Ministrul justiţiei, Victor Iamandi ––––Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 240 din data de 15 octombrie 1938
