privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
–––Notă …
*) Republicare în temeiul art. IX din Decretul nr. 100 din 8 martie 1982, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 27 din 15 martie 1982, dîndu-se articolelor o noua numerotare. Decretul nr. 298/1979 a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 6 august 1979. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: +
Capitolul 1Dispoziţii generale +
Articolul 1Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare exercita, potrivit legii, conducerea unitară a întregii agriculturi, asigura progresul ei continuu şi dezvoltarea economică a organizaţiilor socialiste de stat şi cooperatiste din agricultura. De asemenea, asigura dezvoltarea industriei alimentare, în condiţiile valorificării superioare a resurselor de materii prime agricole vegetale şi animale, creşterea şi diversificarea producţiei de mărfuri alimentare, în concordanta cu cerinţele economiei naţionale. +
Articolul 2Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poarta întreaga răspundere pentru înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi îndeplineşte funcţia de minister coordonator pentru activitatea din domeniul sau ce se desfăşoară în unităţi din subordinea altor organe centrale sau locale ale administraţiei de stat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ia măsuri pentru integrarea activităţi de producţie şi economice a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, în vederea utilizării cu maxima eficienta a fondului funciar, a mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă, care să ducă la creşterea mai accentuata a producţiei vegetale şi animale. +
Articolul 3Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare conduce, îndrumă şi controlează unităţile din subordinea sa şi răspunde, în calitate de titular de plan, de realizarea planului pentru întreaga sa activitate. +
Articolul 4Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în domeniul sau de activitate, asigura aplicarea legilor, decretelor, precum şi a hotărîrilor Consiliului de Miniştri. +
Articolul 5Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare colaborează cu celelalte ministere şi organe centrale, precum şi cu organele locale, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin. Pentru a se asigura sporirea continua a producţiei, dezvoltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de producţie, a consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, Ministerul Agriculturi şi Industriei Alimentare conlucreaza cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie. +
Capitolul 2Atribuţii +
Articolul 6Ministerul Agriculturii şi Industilei Alimentare are următoarele atribuţii principale: A. Atribuţii cu privire la agricultura: a) ia măsuri şi răspunde de folosirea raţională a tuturor terenurilor agricole, indiferent de posesor; asigura executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare care să ducă la redarea în cultura de noi suprafeţe, la îmbunătăţirea categoriilor de folosinţă, la creşterea potenţialului de producţie al întregului fond funciar al tarii; controlează şi răspunde de scoaterea terenurilor din producţia agricolă vegetala pentru alte nevoi ale economiei, urmărind ca aceasta să se facă cu respectarea stricta a prevederilor legii; … b) stabileşte zonarea producţiei de cereale, leguminoase, plante tehnice, legume, cartofi, plante de nutret a plantaţiilor de vii şi pomi, a speciilor şi categoriilor de animale, potrivit cu condiţiile pedoclimatice şi social-economice din fiecare zona şi microzona; stabileşte repartizarea teritorială a soiurilor şi hibrizilor pentru toate plantele de cultura, precum şi a raselor de animale, urmăreşte şi controlează respectarea acestora; elaborează tehnologii unitare de producţie pentru toate culturile, pentru zootehnie şi celelalte activităţi cu caracter agricol, ia măsuri şi controlează respectarea acestora de către toate unităţile agricole; … c) organizează şi răspunde de realizarea productiilor de cereale, leguminoase, plante tehnice şi furajere, legume, cartofi, fructe, struguri, carne, lapte, oua, lina şi alte produse agricole vegetale şi animale; … d) organizează, în funcţie de zonarea producţiei agricole vegetale şi animale, concentrarea şi specializarea unităţilor agricole de stat şi îndrumă profilarea cooperativelor agricole de producţie; organizează ferme şi întreprinderi specializate, precum şi unităţi de tip industrial, sprijină acţiunile de cooperare şi asociere între unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie; îndrumă activitatea şi răspunde de organizarea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste; … e) ia măsuri, organizează şi răspunde de dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a activităţilor de prelucrare a produselor agricole, de extindere a activităţilor industriale proprii şi prin cooperare cu întreprinderile industriale din subordinea ministerului şi din subordinea altor ministere şi organe centrale, de executarea construcţiilor, de producere a materialelor de construcţii, de extindere a prestărilor de servicii şi a activităţii de comercializare a produselor agricole, care să contribuie la folosirea forţei de muncă în tot cursul anului şi la sporirea veniturilor; … f) organizează, prin unităţile de cercetare din subordinea sa, producerea seminţelor şi a materialului săditor, urmăreşte şi răspunde de asigurarea cu saminta şi material săditor a nevoilor întregii agriculturi, precum şi de calitatea acestora; … g) elaborează măsuri pentru protecţia plantelor şi norme de carantina fitosanitara; îndrumă acţiunile de combaterea bolilor şi dăunătorilor şi controlează aplicarea lor, avizează asupra producerii insecticidelor, fungicidelor şi erbicidelor; … h) organizează şi conduce acţiunile privind reproductia şi selecţia animalelor, în mod unitar, pentru toate sectoarele din agricultura, urmărind şi rapunzind de sporirea efectivelor şi ameliorarea acestora; … i) răspunde de asigurarea unei baze furajere echilibrate, pentru toate speciile şi categoriile de animale, în care scop ia măsuri pentru realizarea, în toate unităţile, a programului de imbunatatire şi exploatare raţională a pasunilor şi finetelor naturale, de stabilirea unei structuri optime a plantelor de. nutret cultivate, de aplicarea tehnologiilor stabilite pentru acestea, de recoltarea şi păstrarea furajelor cu asigurarea condiţiilor de calitate, precum şi de administrarea lor raţională în hrana animalelor, de pregătirea şi îmbunătăţirea tuturor subproduselor industriale şi a produselor agricole secundare destinate furajarii; … j) exercita atribuţiile serviciului sanitar veterinar de stat şi ale inspecţiei de stat sanitare veterinare, răspunde de prevenirea şi combaterea epizootiilor; organizează producerea materialelor biologice şi avizează folosirea preparatelor biologice şi a medicamentelor de uz zooveterinar; … k) stabileşte sisteme de tractoare, maşini agricole şi utilaje, necesare mecanizarii proceselor de producţie din agricultura; ia măsuri pentru introducerea lor în producţia agricolă, stabilind norme de folosire, întreţinere şi reparare a acestora; … l) asigura studiile şi proiectele pentru organizarea teritoriului agricol, pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru construcţiile agricole; … m) coordonează activitatea geodezica-topografica din întreaga ţara, cu excepţia celei îndeplinite de Ministerul Apărării Naţionale; introduce şi organizează cadastrul funciar al teritoriului tarii; … n) răspunde de executarea în termenele stabilite a programului naţional de îmbunătăţiri funciare; … o) răspunde de organizarea întreţinerii şi exploatării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din sistemele care se afla în administrarea sa; îndeplineşte sarcinile ce-i revin pentru păstrarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare împotriva inundaţiilor şi gheturilor; … p) asigura şi răspunde de constituirea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe, oleaginoase şi plante textile, prin contracte ce se încheie cu unităţile agricole socialiste şi prin preluarea produselor cuvenite ca plata, pentru lucrările prestate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi din uium, precum şi prin achiziţii de la gospodăriile populaţiei; ia măsuri şi răspunde de buna conservare a produselor preluate la fondul de stat şi de livrarea acestora, cu respectarea stricta a destinaţiilor stabilite prin plan şi balanţa fiecărui produs; … r) constituie, în scopul aprovizionarii populaţiei, al asigurării cantităţilor necesare industrializarii şi semiindustrializarii, precum şi pentru export, fondul de stat de legume, cartofi, fructe şi struguri, prin contractari şi achiziţia de la unităţi socialiste şi gospodării ale populaţiei, urmărind îmbunătăţirea continua a calităţii produselor şi sortimentelor, ia măsuri pentru realizarea şi depozitarea rezervelor, de toamna şi iarna la legume, cartofi, fructe şi struguri în stare proaspăta, industrializata şi semindustrializata; … s) ia măsuri şi răspunde pentru constituirea şi păstrarea rezervei de stat de produse agroalimentare; … t) organizează comerţul cu ridicată şi cu amănuntul de legume, cartofi, fructe şi struguri de masa, îndrumă acvitatea reţelei proprii de depozite şi magazine de prezentare şi desfacere a produselor agricole. … B. Atribuţii cu privire la industrializarea alimentara: a) asigura şi răspunde de dezvoltarea continua a activităţii de industrializare a produselor agricole, diversificarea sortimentelor de produse alimentare şi îmbunătăţirea calităţii acestora în scopul satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei şi a altor cerinţe ale economiei naţionale; ia măsuri pentru specializarea unităţilor de industrie alimentara în realizarea de produse destinate exportului; … b) răspunde de valorificarea superioară a materiilor prime agricole, introducerea de noi tehnologii, reducerea consumurilor specifice, folosirea raţională a capacităţilor de producţie, introducerea unor metode avansate de organizare a producţiei şi a muncii, în vederea creşterii productivitatii muncii şi a eficientiei economice în unităţile de industrializare; … c) organizează şi asigura prelucrarea la fondul de stat, conform planului, a materiilor prime vegetale şi animale, în care scop: … – încheie contracte de preluare la fondul de stat a produselor vegetale şi animale din obiectul sau de activitate şi răspunde de realizarea lor. În acest scop, Departamentul industriei alimentare preia de la Uniunesa Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţie, şi Desfacere a Mărfurilor activitatea de contractare şi preluare la fondul de stat a porcinelor şi ovinelor; – urmăreşte şi acorda sprijin unităţilor agricole cu care a încheiat contracte pentru insamintarea efectivă a suprafeţelor stabilite la sfecla de zahăr, floarea-soarelui, soia, în pentru ulei, tutun; verifica aplicarea tehnologiilor şi se preocupa de preluarea în bune condiţii a întregii producţii obţinute; – controlează şi urmăreşte în fiecare unitate cu care a încheiat contracte existente efectivelor de animale, realizarea sporurilor de creştere în greutate, producţia de lapte şi valorificarea produselor potrivit prevederilor din plan şi contracte; d) asigura dezvoltarea, în cadrul consiliilor unice agroindustriale, a capacităţilor noi industriale pentru valorificarea economică a resurselor de materii prime agricole; organizează acţiunii de cooperare şi asociere între întreprinderile industriale şi cooperativele agricole şi dezvoltarea secţiilor întreprinderilor pe raza de activitate a consiliilor; … e) controlează regimul de tăiere a animalelor în abatoare, indiferent de subordonare, şi răspunde de respectarea prevederilor legii în ce priveşte greutatea de sacrificare şi numărul de animale destinate tăierii potrivit prevederilor de plan, precum şi de respectarea destinaţiei produselor obţinute; … f) organizează, îndrumă şi controlează pescuitul în Marea Neagra şi în oceane, industrializarea şi desfacerea peştelui şi a celorlalte produse acvatice, construirea şi repararea, de nave uşoare şi utilaje necesare pescuitului, industriei peştelui, recoltarii şi valorificării stufului; … g) coordonează şi da dispoziţii obligatorii pentru producţia şi livrarea de, făina, malai, produse de panificatie, produse zaharoase şi alte produse agroindustriale, realizate de către unităţile din subordinea organelor locale acorda acestora, asistenţa tehnica de specialitate şi exercită controlul activităţii morilor cu regim de macinis prestator; … h) organizează, îndrumă şi coordonează utilizarea raţională şi dezvoltarea reţelei frigorifice din ţara; … i) organizează şi îndrumă activitatea reţelei de magazine proprii de prezentare a bunurilor alimentare; … j) stabileşte metodologia unitară de elaborare, aplicare şi urmărire a normelor şi normativelor de consum, emite norme şi normative tehnice de specialitate obligatorii pentru toate unităţile producătoare de bunuri alimentare, indiferent de subordonarea lor, şi controlează aplicarea acestora; … k) îndeplineşte funcţia de coordonator de ramura în domeniul produselor alimentare. … C. Atribuţii comune: a) asigura în cadrul planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, dezvoltarea în ritm susţinut şi într-o conceptie unitară a tuturor sectoarelor, ramurilor şi subramurilor din agricultura şi industrializarea produselor agricole, în vederea realizării sarcinilor de plan şi pentru obţinerea, unor cantităţi sporite de produse agricole şi alimentare, pentru satisfacerea cerinţelor de aprovizionare a populaţiei şi a celorlalte nevoi ale econmiei naţionale, în care scop: … – elaborează studii şi programe privind proportiile, nivelurile, ritmurile şi căile de dezvoltare în perspectiva a ramurilor şi subramurilor din activitatea sa;– elaborează proiectele planurilor anuale şi de perspectiva, pe baza studiilor proprii şi a propunerilor departamentelor, direcţiilor generale economice, centralelor, direcţiilor generale judeţene pentru agricultura industria alimentara şi a celorlalte unităţi subordonate şi, colaborează cu organele centrale de resort la elaborarea proiectelor planurilor anuale şi de perspectiva pentru întreaga activitate din domeniul sau, asigurind mobilizarea prin plan a tuturor resurselor existente;– asigura diversificarea producţiei şi ridicarea continua a caracteristicilor calitative ale produselor, în scopul satisfacerii necesităţilor economiei naţionale şi creşterii competitivitatii lor pe piaţa internationala; – stabileşte, după adoptarea legilor pentru; aprobarea planului naţional unic de dezvoltare ecomico-socială şi a bugetului de stat, indicatorii de plan economici şi financiari pe unităţi subordonate, ale căror sarcini de plan nu sînt stabilite distinct prin planul naţional unic de dezvoltare, economico-socială; – determina, potrivit normelor legale, necesarul de mijloace, circulante pentru unităţile subordonate şi le doteaza cu astfel de mijloace, cu acordul Ministerului Finanţelor; – organizează urmărirea indicatorilor ce-i revin din planul naţional unic şi bugetul de stat, răspunde de îndeplinirea acestora şi informează periodic Consiliul de Miniştri;– analizează bilanţurile şi dările de seama periodice, ale unităţilor subordonate şi întocmeşte pe cele care privesc, activitatea pe întregul minister;– întocmeşte şi executa bugetul de venituri şi cheltuieli pentru administraţia centrala, a ministerului şi pentru unităţile subordonate; – executa atribuţiile ce-i revin, potrivit legii, cu privire la tarife şi preţuri în domeniul sau de activitate; b) coordonează şi îndrumă activitatea de cercetare şi proiectare din unităţile subordonate şi ia măsuri pentru inzestrarea acestora cu mijloacele tehnico-materiale necesare; ia măsurile necesare pentru integrarea activităţii de cercetare cu producţia şi învăţămîntul şi desfăşurarea acesteia pe bază de programe care să asigure rezolvarea problemelor prioritare de care producţia are nevoie; urmăreşte rezultatele cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora în producţie; se preocupa de introducerea progresului tehnic, ştiinţific şi economic în unităţile subordonate; … c) organizează, activitatea de documentare tehnica specifică ramurilor şi subramurilor sale şi asigura informarea unităţilor subordonate cu privire la tendintele progresului tehnico-ştiinţific, pe plan naţional şi mondial; editează publicaţii şi lucrări privitoare la problemele de producţie, ştiinţa şi tehnica şi organizează acţiuni de propaganda specifică activităţii pe care o conduce; … d) aproba potrivit legii, documentaţiile tehnico-economice pentru asimilarea produselor noi de mare importanţa şi îşi da acordul cu privire la tipurile şi indicatorii tehnico-economici ai instalaţiilor complexe, precum şi ai maşinilor şi instalaţiilor unicate ce urmează a fi produse în ţara sau procurate din străinătate, pentru întreaga activitate din domeniul sau; … e) îndrumă activitatea de invenţii şi inovaţii şi se preocupa de generalizarea celor mai importante realizari; face propuneri cu privire la problemele de standardizare; aproba norme interne; coordonează şi controlează activitatea de metrologie din unităţile subordonate; … f) aproba, în limita competentei sale, documentaţiile tehnico-economice şi răspunde pentru realizarea lucrărilor de investiţii şi punerea în funcţiune în termen a obiectivelor; urmăreşte reducerea consumului de materiale de construcţii deficitare, precum şi reducerea investiţiei specifice, organizează, coordonează şi răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii-montaj şi instalaţii în execuţie proprie din ramurile şi subramurile sale de activitate; răspunde de realizarea producţiei de materiale de construcţii prevăzute în planul sau; … g) elaborează şi face propuneri cu privire la proportiile şi structura schimburilor comerciale în perspectiva; organizează asigurarea producţiei destinate exportului, în care scop ia măsuri pentru specializarea unităţilor care au condiţii favorabile pentru realizarea de produse la parametrii calitativi ceruti pe pieţele externe, dotarea acestora cu baza materială de care au nevoie; diversifica structura sortimentala, condiţiile de prezentare şi ambalare; urmăreşte pregătirea şi livrarea produselor destinate exportului în scopul valorificării acestora în condiţii de eficienta sporită; răspunde de realizarea planului de export; … h) organizează activitatea de cooperare în domeniul producţiei şi al comercializării produselor, proiectării, execuţiei de lucrări şi asistenţei tehnice cu alte tari şi asigura îndeplinirea sarcinilor ce decurg din aceasta activitate, corelează activitatea de cooperare cu cea de export, urmărind valorificarea prin acţiuni de cooperare a produselor destinate exportului şi producerea de materii prime pentru industria alimentara şi pentru alte ramuri; … i) organizează şi coordonează, activitatea de colaborare economică, tehnica şi ştiinţifică cu alte ministere şi organe centrale din străinătate în ramurile şi subramurile sale de activitate, asigura aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privitoare la activitatea din domeniul sau şi controlează îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din aceasta; … j) răspunde de acvitatea de organizare a conducerii, producţiei şi a muncii în unităţile de stat şi cooperatiste din sistema sa; organizează perfecţionarea sistemului informaţional şi asigura aplicarea acestuia în domeniul sau de activitate; … k) îndrumă şi coordonează activitatea de valorificare a produselor, de aprovizionare tehnico-materială, financiar-contabila de investiţii a cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste; … l) organizează activitatea de elaborare, aplicare şi urmărire a normativelor şi normelor de muncă pentru toate categoriile de personal muncitor din domeniul sau de activitate, organizează elaborarea de normative şi norme de muncă unificate pe economie la lucrările pentru care se stabileşte ca este initiator sau colaborator; aproba normativele şi notiunile unificate pe ramuri, subramuri şi alte activităţi specifice şi controlează, modul lor de aplicare; elaborează norme de muncă în unităţile agricole socialiste şi urmăreşte aplicarea acestora; … m) organizează întocmirea lucrărilor privind necesarul de materii prime, materiale şi utilaje, a căror balanţa se aproba de Consiliul de Miniştri sau de ministere ori alte organe centrale; răspunde de întocmirea în mod corespunzător a balantelor materiale de către unităţile în subordine şi colaborează cu celelalte organe centrale la echilibrarea acestora în concordanta cu sarcinile din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, cu necesităţile şi posibilităţile economiei naţionale; asigura aprovizionarea cu materiale utilaje pentru care este coordonator, necesare tuturor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi organelor locale; … n) organizează exploatarea, prin pescuit natural şi piscicultura a bazinelor aflate în administraţia unităţilor din subordinea sa exercita, în condiţiile prevăzute de lege, coordonarea-îndrumarea şi controlul activităţii de pescuit, piscicultura şi protecţia fondului piscicol în toate bazinele piscicole din subordinea sa sau a altor organe centrale şi locale; … o) avizează, în condiţiile prevăzute de lege, înfiinţarea sau dezvoltarea unităţilor agroindustriale proprii, precum şi a unităţilor, cu acest profil din subordinea altor ministere, organe centrale şi organe locale; … p) organizează exploatarea mijloacelor de transport din dotarea unităţilor sale, destinate transporturilor interne şi internaţionale; … r) asigura aplicarea dispoziţiilor legale în probleme de personal, în care scop: … – aplica criteriile unitare stabilite pe economie pentru selecţionarea, pregătirea, perfecţionarea şi promovarea personalului din domeniul sau de activitate şi controlează executarea; stabileşte necesarul de personal în perspectiva şi ia măsuri pentru pregătirea acestuia, potrivit legii; – încadrează personalul pentru aparatul propriu; numeşte organele de conducere ale centralelor şi ale celorlalte unităţi din subordinea sa; – organizează perfecţionarea pregătirii personalului de specialitate din unităţile sale;– organizează, evidenta cadrelor cu studii superioare agricole, de industrializare a produselor agricole, şi răspunde de repartizarea lor, încadrarea specialiştilor agricoli şi de industrie alimentara în alte sectoare de activitate decît cele agricole se face numai cu acordul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; – răspunde, potrivit Legii educaţiei şi învăţămîntului, de organizarea învăţămîntului de specialitate din domeniul, agriculturii şi industriei alimentare; s) stabileşte, potrivit legii, normele şi ia măsuri cu privire la protecţia muncii, în scopul asigurării celor mai bune condiţii de muncă, al prevenirii accidentelor de muncă şi imbolnavirilor profesionale pentru unităţile în subordine; … t) participa la elaborarea propunerilor privind perfecţionarea elementelor sistemului de retribuire, organizind elaborarea de studii în acest scop, stabileşte măsuri de ansamblu pentru îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de trai ale personalului; răspunde de aplicarea prevederilor legale în domeniul retribuirii muncii şi organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii în unităţile subordonate; … u) elaborează, pe baza şi în vederea executării legii, norme tehnice cu caracter metodologic privind activitatea de producţie, planificare, de organizare şi normare a muncii, retribuire şi financiară, precum şi pentru orice alte, activităţi din domeniul sau. Normele tehnice stabilite pentru produsele din nomenclatorul sau sînt obligatorii şi pentru unităţile subordonate altor organe centrale sau locale care fabrica produse similare; … v) urmăreşte reducerea costurilor de producţie, creşterea rentabilitatii şi a eficientei economice în unităţile subordonate; … x) prezintă Consiliului de Miniştri proiecte de acte normative şi de alte acte prevăzute de lege; avizează proiectele de acte normative şi cu alt caracter elaborate de celelalte ministere şi organe centrale şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, care interesează domeniul sau de activitate; … y) exercita atribuţiile legale cu privire la activitatea organizaţiilor obşteşti din domeniul sau şi sprijină activitatea acestora; … z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. … +
Capitolul 3Organizare şi funcţionare +
Articolul 7Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este condus de consiliul de conducere al ministerului, care hotărăşte în problemele generale privind activitatea ministerului. Conducerea colectivă a activităţii operative a ministerului şi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliului de conducere se realizează prin biroul executiv al acestuia. Consiliul de conducere al ministerului şi biroul executiv al acestuia, organe cu caracter deliberativ, sînt organizate şi funcţionează potrivit Decretului nr. 76/1973 privind conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective.Din Consiliul de conducere al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare face parte şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. +
Articolul 8Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are în conducerea sa un ministru, doi miniştri secretari de stat care sînt membri ai guvernului, noua adjuncţi ai ministrului şi trei secretari de stat. Unul dintre miniştrii secretari de stat îndeplineşte şi funcţia de şef al Departamentului industriei alimentare.Miniştrii secretari de stat, adjunctii ministrului şi secretarii de stat se numesc prin decret prezidential iar atribuţiile acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului. +
Articolul 9Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara precum şi în relaţiile internaţionale; în lipsa ministrului aceste atribuţii se exercită de unul dintre miniştrii secretari de stat. +
Articolul 10În cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare funcţionează Consiliul pentru cereale şi plante tehnice, Consiliul horticulturii, Consiliul fondului funciar şi imbunatatirilor funciare, Consiliul zooveterinar şi Consiliul mecanizarii, ca organe tehnice de lucru pe lîngă organele de conducere colectivă ale ministerului. Din aceste consilii fac parte specialişti de înaltă calificare şi cu o îndelungată experienta în producţie, cercetare şi învăţămînt. Numărul de membri şi componenta nominală se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului. Consiliile dezbat şi prezintă consiliului de conducere, al ministerului, pentru domeniile lor de activitate, propuneri asupra acţiunilor şi măsurilor ce trebuie luate în ce priveşte producerea seminţelor, structura soiurilor şi hibrizilor, zonarea acestora; măsurilor de selecţie, reproducţie şi raionare a raioanelor de animale; apărării sănătăţii animalelor; stabilirii şi aplicării unitare a tehnologiilor în toate sectoarele din agricultitra; avizării sistemei de tractoare şi maşini agricole, utilaje şi instalaţii pentru agricultura şi industria de prelucrare a produselor agricole; introducerii în producţie de noi sortimente de produse chimice, medicamente şi biopreparate. Consiliul fondului funciar şi imbunatatirilor funciare dezbate şi aproba soluţiile constructive la lucrările de îmbunătăţiri funciare şi construcţii agroindustriale, precum şi tehnologiile de execuţie şi exploatare a acestor lucrări. +
Articolul 11Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are următoarea structura organizatorică:a) Departamentul agriculturii de stat, care are în structura sa: … – Direcţia producţiei agricole; – Direcţia tehnica, investiţii şi mecanizare; – Direcţia plan, finanţe, desfacere şi export; – Direcţia organizare şi control; b) Departamentul industriei alimentare, care are în structura sa: … – Direcţia plan, finanţe, desfacere; – Direcţia tehnica, investiţii, mecano-energetic; – Direcţia organizare şi control; c) Direcţia generală economică a horticulturii care are în structura sa: … – Direcţia tehnica şi de industrializare a produselor horticole; – Dirertia plan, finanţe, desfacere şi export; – Direcţia organizare şi control; – Trustul economic de producţie pentru legume de sera; – Trustul economic de producţie pentru legume de cimp; – Trustul economic de producţie pentru cartofi; – Trustul economic de producţie pentru pomicultura; – Trustul economic de producţie pentru viticultura şi vinificaţie. Trusturile economice de producţie din cadrul Direcţiei generale economice a horticulturii funcţionează pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, şi îndeplinesc atribuţii de direcţii de producţie şi îndrumare tehnica de specialitate a ministerului pentru sectoarele din profilul lor de activitate. Trusturile economice de producţie au sediul, obiectul de activitate, unităţile subordonate, precum şi atribuţiile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2; d) Direcţia generală economică zooveterinară, care are în structura sa: … – Direcţia producţiei animale; – Direcţia baza furajera; – Direcţia sanitară veterinara, care are în componeta sa şi Inspecţia de stat sanitară veterinara; – Direcţia plan, finanţe, investiţii şi organizare; e) Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, care are în structura sa: … – Direcţia mecanizare şi transporturi; – Direcţia de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; – Direcţia tehnica şi de producţie industriala; – Direcţia plan, finanţe, organizare şi control; f) Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura, care are în structura sa: … – Direcţia tehnica, investiţii şi mecano-energetic; – Direcţia construcţii-montaj; – Direcţia plan finanţe şi aprovizionare-desfacere; g) Direcţia pentru cereale, plante tehnice şi fond funciar care are în structura sa şi: … – Inspecţia de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor; – Inspecţia de stat pentru carantina fitosanitara; – Inspecţia pentru fond funciar; h) Direcţia tehnica şi de investiţii; … i) Direcţia de comerţ exterior şi cooperare economică internationala; … j) Direcţia planificarii; … k) Direcţia finanţe-preţuri; … l) Direcţia organizarea producţiei şi a muncii; … m) Direcţia de personal, învăţămînt şi propaganda; … n) Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială; … o) Direcţia secretariat-administrativ; … p) Inspecţia de stat pentru agricultura şi industria alimentara. … Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială şi Direcţia de personal, învăţămînt şi propaganda se asimilează cu direcţiile tehnico-economice din ministere.Structura organizatorică pe compartimente de muncă şi numărul maxim de personal în aparatul ministerului sînt cele prevăzute în anexele nr. 3*), 3A*)-3K*). –––––Notă …
*) Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate. +
Articolul 12Direcţia pentru cereale plante tehnice şi fond funciar răspunde de: a) elaborarea şi aplicarea în mod unitar a programelor de producţie pentru fiecare cultura, a tehnologiilor acestora, asigurarea seminţelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, obţinerea productiilor planificate; … b) întocmirea programelor de gospodărire raţională a pămîntului de creştere a suprafeţelor arabile şi ameliorare a fondului funciar agricol al întregii tari precum şi de cadastrul funciar. … +
Articolul 13Direcţia generală, economică zooveterinară răspunde de: a) realizarea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială privind efectivele, producţia, preluarile şi livrările la fondul de stat şi indicatorii de eficienta, în domeniul creşterii animalelor de pe întreg teritoriul tarii; … b) elaborarea şi aplicarea unitară a programelor de cercetare şi producţie pentru ameliorarea, reproductia şi nutritia animalelor pe întreaga agricultura şi tehnologiilor de profil, pentru realizarea producţiei animale; … c) asigurarea sănătăţii animalelor; … d) soluţionarea problemelor specifice producţiei agrozootehnice din zonele necooperativizate; … e) asigurarea bazei, furajere necesare, îmbunătăţirea pajiştilor, prelucrarea şi buna gospodărire a furajelor de toate categoriile. … +
Articolul 14Direcţia de comerţ exterior şi cooperare economică internationala răspunde de:a) urmărirea pregătirii producţiei pentru export; … b) contractarea şi livrarea producţiei pentru export; … c) lărgirea activităţilor de cooperare economică şi colaborare tehnico-ştiinţifică internationala. … +
Articolul 15Departamentul agriculturii de stat răspunde de: a) realizarea producţiei vegetale şi animale în condiţiile de eficienta prevăzute prin plan în unităţile de producţie din subordine, prin aplicarea unitară a tehnologiilor stabilite pentru întreaga agricultura de către direcţiile de profil din cadrul ministerului şi de asigurarea şi folosirea raţională a bazei tehnico-materiale; … b) dezvoltarea raţională a capacităţilor de producţie, de modernizarea acestora, de realizarea integrală a obiectivelor de investiţii, precum şi de folosirea cu maxima eficienta a fondurilor de investiţii şi a mijloacelor fixe din dotarea unităţilor sale; … c) intensificarea acţiunii de asociere şi cooperare cu unităţile agricole cooperatiste, pentru folosirea mai buna a resurselor existente în cele doua sectoare şi creşterea producţiei din agricultura. … +
Articolul 16Departamentul industriei alimentare răspunde de: a) realizarea sarcinilor din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, la toţi indicatori stabiliţi, precum şi elaborarea şi aplicarea programelor de dezvoltare din domeniul sau de activitate; … b) dezvoltarea continuu a capacităţilor de producţie pentru industrializarea produselor agricole, diversificarea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare necesare consumului intern şi exportului; … c) asigurarea prin centralele şi unităţile din subordine a materiilor prime, acordarea de sprijin tehnic unităţilor agricole care le produc şi valorificarea lor superioară. … +
Articolul 17Şeful departamentului reprezintă departamentul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara şi în relaţiile internaţionale, potrivit competentelor stabilite de consiliul de conducere, al ministerului. +
Articolul 18Direcţia generală economică a horticulturii coordonează şi răspunde în mod unitar pe ansamblul agriculturii, potrivit prevederilor Legii nr. 28/1976 de producerea, industrializarea şi valorificarea legumelor, cartofilor, fructelor şi strugurilor. +
Articolul 19Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii răspunde de: a) elaborarea şi aplicarea programelor de mecanizare pe întreaga agricultura; … b) organizarea producerii unor utilaje, mecanisme, dispozitive, piese de schimb ce se realizează prin unităţi proprii, realizarea şi diversificarea utilajelor şi instalaţiilor necesare prelucrării produselor agricole, atît pentru obiectivele industriale mari, cît şi pentru capacitatile de producţie sau secţiile unor fabrici ce se creează în cadrul consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste; … c) exploatarea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii din sistemele mari şi amenajările locale; … d) acordarea asistenţei tehnice pentru exploatarea şi întreţinerea amenajărilor locale din cadrul cooperativelor agrico1e de producţie; … e) activitatea de transporturi pe întregul minister; … f) urmărirea, împreună cu Direcţia generală ecomica de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura, a realizării investiţiilor în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. … +
Articolul 20Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura răspunde de: a) realizarea programelor de ameliorare a fondului funciar, prin studii, cercetare, proiectare şi executare a lucrărilor de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, atît în sistemele mari, cît şi locale; … b) executarea de lucrări de construcţii agrozootehnice şi de industrializarea produselor agricole; … c) asigurarea studiilor şi proiectelor pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru construcţiile agricole şi de industrializarea produselor agricole de mai mica complexitate; … d) asigurarea asistenţei tehnice în proiectarea şi executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din cooperativele agricole de producţie; … e) urmărirea, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, a realizării investiţiilor în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. … +
Articolul 21Inspecţia de stat pentru agricultura şi industria alimentara exercita controlul asupra aplicării hotărîrilor de partid şi de stat şi a actelor normative, asupra modului cum se realizează programele privind dezvoltarea producţiei agricole şi alimentare, precum şi modului cum se folosesc pămîntul, mijloacele materiale, financiare şi forta de muncă. +
Articolul 22Departamentul agriculturii de stat, Departamentul industriei alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Direcţia generală economică zooveterinară, Direcţia generală economică a horticulturii, Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii şi Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii în agricultura au personalitate juridică, sînt titulare de plan, au nominalizare în mod distinct prin planul naţional unic sarcini la toţi indicatorii şi răspund direct de realizarea indicatorilor stabiliţi.La nivelul ministerului se poate constitui o rezervă de la titularii de plan (departamente, direcţii generale economice şi centrale) de pînă la 3% la indicatorii aprobaţi prin planul naţional unic. Utilizarea rezervei se va face cu aprobarea ministrului, la oricare titular de plan, din cadrul ministerului, cu respectarea, nivelelor prevăzute pe total minister la indicatorii respectivi, informind Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor asupra modificărilor intervenite. +
Articolul 23Direcţiile generale, economice funcţionează pe principiul autogestiunii economico-financiare şi îndeplinesc atribuţiile ce le revin, potrivit legii, centralelor şi departamentelor. +
Articolul 24Departamentele şi direcţiile generale economice prevăzute la art. 13, 15, 16 şi 18-20 sînt conduse de cîte un consiliu de conducere şi cîte un birou executiv, organe cu caracter deliberativ, care, se constituie şi funcţionează potrivit prevederilor Decretului nr. 76/1973, privind conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale, ale administraţiei de stat pe baza principiului conducerii colective. +
Articolul 25Atribuţiile consiliilor de conducere şi ale birourilor executive ale acestora se stabilesc de consiliul de conducere al ministerului. +
Articolul 26Pe lîngă organele de conducere colectivă ale direcţiilor generale economice prevăzute la art. 13 şi 18-20 se organizează şi funcţionează consilii tehnico-economice, potrivit Decretului nr. 78/1973. +
Articolul 27Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială are personalitate juridică şi funcţionează pe principiul autogestiunii economico-financiare. +
Articolul 28Activităţile de personal şi învăţămînt se realizează centralizat, pe ansamblul ministerului, prin Direcţia de personal, învăţămînt şi propaganda. +
Articolul 29Atribuţiile tuturor compartimentelor din aparatul ministerului se stabilesc, potrivit legii, prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aproba de consiliul de conducere al ministerului. +
Articolul 30Direcţiile generale economice prevăzute la art. 11 lit. c), d), e) şi f) sînt conduse de cîte un adjunct al ministrului, care îndeplineşte şi funcţia de director general. +
Capitolul 4Legătură cu organele locale ale administraţiei de stat +
Articolul 31Pentru conducerea unitară a întregii agriculturi şi a activităţii de industrializare a produselor agricole, în cadrul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, se organizează direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara. Acestea funcţionează ca organe locale de specialitate, fiind subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetului executiv al consiliului, popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. Direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara au personalitate juridică şi sînt titulare de plan pentru sarcinile ce revin agriculturii, industriei alimentare, altor activităţi industriale şi transporturilor din cadrul judeţului. +
Articolul 32Organizarea direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi a unităţilor din subordinea acestora se face pe baza normelor de structura aprobate prin decret al Consiliului de Stat. +
Articolul 33Normativele tehnice, de consum şi de muncă, precum şi tehnologiile elaborate, potrivit legii, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi de către centralele subordonate, sînt obligatorii pentru toate unităţile de profil de pe teritoriu.Direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara răspund de aplicarea unitară a acestora, potrivit condiţiilor concrete pedoclimatice şi social-economice din zona respectiva. De asemenea direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara, prin unităţile lor de specialitate, răspund de aplicarea, în toate unităţile, indiferent de subordonare, a normelor şi măsurilor de conservare, creştere şi ameliorare a fondului funciar, de protecţia plantelor, calitatea seminţelor şi materialului săditor, de selecţia animalelor şi a celor cu caracter sanitar-veterinar şi realizează, prestările de servicii de specialitate. +
Articolul 34Departamentele, direcţiile generale economice, direcţiile generale, direcţiile din minister şi centralele subordonate, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, sînt obligate sa acorde sprijin şi îndrumare de specialitate direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi să le consulte în elaborarea şi aplicarea măsurilor cu caracter de directiva, ca şi la realizarea unor acţiuni care privesc unităţile din raza lor teritorială. +
Articolul 35Inginerii, medicii veterinari şi economistii care lucrează în cooperativele agricole de producţie, în calitate de reprezentanţi ai statului, poarta răspunderea, alături de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, de aplicarea tehnologiilor stabilite, de organizarea producţiei şi a muncii, de realizarea produselor agricole vegetale şi animale şi de livrarea aeestora la fondul de stat, potrivit sarcinilor prevăzute în planul naţional unic. Inginerii şi medicii veterinari care lucrează în cooperativele agricole de producţie sînt retribuiţi de stat prin consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste şi răspund faţă de acestea de îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Transferarea specialiştilor agricoli şi de industrie alimentara se face o dată pe an, în trimestrul IV, corelat cu repartizarea absolvenţilor şi începerea anului agricol. Prevederile alin. 2 se aplică în mod corespunzător şi contabililor şefi din cooperativele agricole de producţie care sînt retribuiţi de stat. +
Capitolul 5Dispoziţii finale +
Articolul 36Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele şi staţiunile centrale de cercetare împreună cu direcţiile generale şi direcţiile de profil din minister elaborează programe unitare de cercetare şi, pe baza rezultatelor obţinute, stabilesc şi perfectioneaza permanent tehnologii obligatorii pentru întreaga agricultura, urmăresc aplicarea lor diferenţiată în toate unităţile agricole. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare răspund de producţia şi asigurarea întregii agriculturi cu seminţe necesare de cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, plante furajere, legume şi cartofi, material săditor viticol şi pomicol şi animale de reproducţie. Institutele, staţiunile centrale şi staţiunile de cercetare din subordinea departamentelor şi direcţiilor generale economice se subordonează, pentru activitatea de cercetare, şi Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care răspunde de coordonarea, îndrumarea şi controlul, îndeplinirii programelor de cercetare ştiinţifică. +
Articolul 37Pe data de 1 august 1979, Centrala pentru mecanizarea agriculturii şi producţiei de utilaje pentru agricultura şi industria alimentara, Centrala de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, Centrala pentru legume şi fructe, Trustul întreprinderilor pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, Centrala viei şi vinului şi Trustul de cercetare, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie pomicola se desfiinţează. +
Articolul 38Pe data de 1 august 1979 se înfiinţează Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultura, cu sediul în municipiul Pitesti-Maracineni, în subordinea Direcţiei generale economice a horticulturii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin preluarea activităţii de cercetare şi proiectare în pomicultura de la Trustul de cercetare, inginerie tehnologică, proiectare şi producţia pomicola, care se desfiinţează. Institutul funcţionează pe baza principiului autogestiunii; economico-finaciare, cu personalitate juridică, şi se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat şi normelor unitare de structura aprobate prin Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile de cercetare şi de proiectare, încadrat în grupa IV de ramuri, nivel II de retribuire. +
Articolul 39Activitatea de proiectare a Centralei viei şi vinului se preia de către Institutul de cercetări pentru valorificarea legumelor şi fructelor, cu sediul în municipiul Bucureşti, din subordinea Direcţiei generale economice a horticulturii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Institutul de cercetări pentru valorificarea legumelor şi fructelor îşi schimba denumirea în "Institutul de cercetare şi proiectare pentru valorificarea şi industrializarea legumelor şi fructelor" şi îşi completează obiectul de activitate cu proiectarea de construcţii pentru păstrarea, industrializarea legumelor şi fructelor, precum şi pentru vinificaţie. +
Articolul 40Pe data de 1 august 1979, Trustul întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate, cu sediul în municipiul Bucureşti, se reorganizează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – Direcţia generală zooveterinară*) – prin divizarea activităţii Centralei pentru valorificarea cerealelor şi producerea nutreturilor combinate, care îşi schimba denumirea în "Centrala pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice" şi îşi modifica corespunzător obiectul de activitate. ––-Notă …
*) În prezent Direcţia generală economică zooveterinară, conform Decretului 100/1982. Trustul are ca obiect de activitate producerea nutreturilor combinate necesare realizării programului de producţie animaliera, funcţionează pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică, şi se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea şi conducerea centralelor economice, cu structura organizatorică tip prevăzută pentru centrale cu aparat distinct – cu volum mai redus de activitate. Trustul se încadrează în gradul special de organizare, grupa VI de ramuri. +
Articolul 41Structura organizatorică a Centralei pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice este prevăzută în anexa nr. 4**). –––Notă …
**) Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate. +
Articolul 42Anexele nr. 1 şi 2 la H.C.M. nr. 178/l974 privind îmbunătăţirea structurii organizatorice a centralelor, a unităţilor asimilate acestora, precum şi a celorlalte unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, se modifica şi se înlocuiesc cu anexa nr. 5 la prezentul decret. Lista unităţilor de cercetare şi proiectare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare este prevăzută în anexa nr. 6*), care înlocuieşte cap. XII – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din anexa nr. 1 la Decretul nr. 139/1974. +
Articolul 43Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor propune, în termen de 45 zile de la data prezentului decret, modificarea indicatorilor de plan, pe titulari, cu influentele ce decurg, cu menţinerea echilibrului bugetar. +
Articolul 44Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul decret. +
Articolul 45Decretul nr. 14/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare devenit Legea nr. 28/1971, republicat în Buletinul Oficial al Republicii Sociliste România nr. 19 din 10 februarie 1972, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 137/1978 cu privire la preluarea de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a organizării, îndrumării şi coordonării activităţilor industriale, de prestări de servicii şi de valorificare ale cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste cu excepţia art. 3, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga. ––––Notă …
*) Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate. +
Anexa 1 SEDIUL, OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI UNITĂŢILE SUBORDONATE TRUSTURILOR ECONOMICE DE PRODUCŢIE───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr. Denumirea Sediul, Obiectul de activitate Unităţi subordonatecrt. trustului localitatea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării – Laboratorul de de producţie programelor de dezvol- cercetări pentru pentru legume de tare şi a sarcinilor culturi de sera sera de plan privind pro- – întreprinderile ductia de legume şi de sere. flori de sera 2. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării – Institutul de de producţie programelor de dezvol- cercetări pentru pentru le- tare şi a sarcinilor legumicultura şi gume de cimp de plan din legumicul- floricultura tura în unităţile de Vidra; – statiu- stat, cooperatiste şi nile de cercetare în gospodăriile şi producţie populaţiei legumicola; – Întreprinderea de valorificare a seminţelor de legume şi materialului săditor. 3. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării – Institutul de de producţie programelor de dezvol- cercetare şi pentru cartofi tare şi a sarcinilor producţie a de plan privind cultura cartofului cartofului în unităţile Braşov; – de stat şi cooperatiste Întreprinderea şi în gospodăriile de amidon şi populaţiei glucoza Tirgu Secuiesc; – Întreprinderea de producere şi industrializare a cartofilor Fagaras. 4. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării – Institutul de de producţie programelor de dezvol- cercetare şi pentru tare şi a sarcinilor de producţie pentru pomicultura de plan din domeniul pomicultura pomiculturii în Pitesti- unităţile de stat şi Maracineni; – cooperatiste şi în staţiunile de gospodăriile populaţiei cercetare şi producţie pomicola. 5. Trustul economic Bucureşti Organizarea realizării – Institutul de de producţie programelor de dezvol- cercetări pentru pentru viticul- tare şi a sarcinilor de viticultura şi tura şi vinifi- plan din domeniul viti- vinificaţie Valea catie culturii şi vinificaţiei Calugareasca; – în unităţile de stat şi staţiunile de cooperatiste şi în cercetare şi gospodăriile populaţiei producţie vitivinicole.─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── +
Anexa 2ATRIBUŢIILEtrustului economic de producţie pentru legume de sera– Răspunde nemijlocit de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de legume, flori în sere şi ciuperci, din unităţile socialiste de stat şi cooperatiste; – întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva pentru cultura legumelor, florilor în sere şi a ciupercilor în România; – răspunde de întreaga activitate de organizare şi realizare a producerii seminţelor, materialului săditor pentru culturile de legume şi flori în sera din speciile, soiurile şi hibrizii stabiliţi, precum şi a miceliului pentru ciuperci; – efectuează, prin specialiştii trustului, recunoaşterea culturilor producătoare de seminţe, material săditor şi miceliu pentru ciuperci; – executa controlul calităţii seminţelor, materialului săditor şi miceliului pentru ciuperci, la unităţile producătoare şi face recunoaşterea şi certificarea acestora; – împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea în cultura a celor mai valoroase soiuri, hibrizi sau tulpini de ciuperci; – stabileşte necesarul, coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie în toate unităţile de sere şi ciupercarii; – stabileşte necesarul de import pentru seminţe, material săditor, miceliu pentru ciuperci, pesticide, reactivi, biostimulatori, aparatura de laborator, utilaje specifice, piese de schimb şi materiale, urmărind realizarea acestuia; – stabiteste sistema de maşini, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, pentru mecanizarea şi automatizarea lucrărilor în sere şi ciupercarii, urmărind omologarea, asimilarea şi fabricarea tipurilor corespunzătoare; – stabileşte necesarul şi repartizează cotele aprobate de combustibil, carburanţi şi alte materiale tehnologice unităţilor de sere şi ciupercarii, luînd totodată măsuri pentru reducerea consumurilor; – stabileşte necesarul şi urmăreşte dotarea cu tractoare, maşini şi instalaţii specifice de exploatare a serelor şi ciupercariilor; – organizează şi răspunde de activitatea de chimizare şi protecţie fitosanitara pentru toate unităţile de sera şi ciupercarii; – răspunde de organizarea şi realizarea producţiei de legume, ciuperci şi flori de sera pentru export şi efectuează exportul acestora prin unităţile subordonate; – organizează secţii de producţie pentru unele produse auxiliare necesare unităţilor proprii ca: ghivece pentru flori şi material săditor, suporturi pentru aranjamente florale, ambalaje specifice, maşini şi utilaje tehnologice de mica serie etc.; – răspunde de activitatea de desfacere a produselor specifice, organizindu-şi în acest scop unităţi de desfacere proprii; – participa la organizarea asociaţiilor economice între cooperativele agricole de producţie şi unităţile de stat şi răspunde de activitatea acestora din punct de vedere tehnic şi economic; – efectuează proiectarea tehnologică pentru unităţile de sera şi ciupercarii; – răspunde de generalizarea cercetărilor şi introducerea progresului tehnic; – asigura perfecţionarea cadrelor tehnice care lucrează în sere şi ciupercarii; – urmăreşte realizarea indicatorilor economici şi financiari, aprobaţi prin plan şi bugetul de stat, şi sporirea eficientei economice, la unităţile proprii; – participa la acţiuni de cooperare internationala privind producerea de seminţe şi material săditor pentru culturile de sera şi a miceliului pentru ciuperci, valorificarea producţiei de legume, flori şi ciuperci, precum şi achiziţionarea de documentaţii, tehnologii şi utilaje moderne. ATRIBUŢIILEtrustului economic de producţie pentru legume de cimpRăspunde de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de legume de cimp, în unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi din gospodăriile populaţiei; – răspunde de zonarea şi amplasarea producţiei de legume numai pe terenuri corespunzătoare de irigat, în funcţie de condiţiile pedoclimatice în fiecare judeţ; – întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva pentru producerea legumelor şi florilor;– elaborează tehnologiile pentru fiecare specie de legume şi flori de cimp; – răspunde de organizarea şi realizarea producţiei de legume pentru export, a producţiei din culturile de cimp şi solarii în unităţi şi ferme specializate; – elaborează proiecte tehnologice pentru unităţi specializate în legumicultura şi f1oricultura; – coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale din intern şi import necesare procesului de producţie pentru întreaga legumicultura şi floricultura; – stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini şi necesarul de tractoare şi maşini specifice culturii, urmăreşte omologarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor şi tractoarelor corespunzătoare; – răspunde de întreaga activitate de producere a seminţelor de legume şi flori de cimp din soiurile şi hibrizii stabiliţi, în cantităţi care să acopere cerinţele tuturor unităţilor agricole şi ale producătorilor individuali, crearea fondului de rezerva şi a disponibilităţilor pentru export; – asigura material biologic cu potenţial de producţie ridicat, precum şi condiţionarea şi depozitarea acestuia; – asigura, contra cost, prin unităţi proprii şi alte unităţi socialiste, pe bază de contract, seminţele de legume şi flori, conform programului de dezvoltare; – executa controlul calităţii seminţelor prin specialiştii trustului la unităţile producătoare de seminţe, indiferent de subordonare, şi face recunoaşterea şi certificarea culturilor producătoare de seminţe de legume şi flori de cimp; – stabileşte şi executa importul şi exportul de seminţe de legume şi flori; – răspunde de generalizarea cercetărilor şi de introducerea progresului tehnic; – asigura perfecţionarea profesională a cadrelor tehnice care activează în legumicultura; – urmăreşte realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice, la unităţile proprii; – asigura desfacerea seminţelor de legume şi flori prin unităţile proprii; – efectuează, prin Întreprinderea pentru valorificarea seminţelor de legume şi materialului săditor, achiziţii de seminţe de legume, flori, butaşi şi material dendrologic de la gospodăriile populaţiei; – întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiţiile legii; – împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri sau hibrizi. ATRIBUŢIILEtrustului economic de producţie pentru cartofi– Răspunde nemijlocit de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de cartofi din unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi din gospodăriile populaţiei; – asigură realizarea planului de însămînţări şi organizează aplicarea tehnologiilor moderne pentru toate unităţile cultivatoare de cartofi, controlează şi urmăreşte respectarea cu stricteţe a acestora; – coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, prevăzute în programele de fertilizare, asigura pesticidele conform programului, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie, pentru întreaga producţie de cartofi; – stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, necesarul de tractoare, maşini agricole şi utilaje specifice producţiei de cartofi; – răspunde de producerea cartofilor de saminta în cantităţi care să asigure cerinţele tuturor unităţilor agricole şi ale producătorilor individuali, de condiţionarea şi depozitarea acestora, precum şi de crearea fondului de rezerva; – elaborează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de dezvoltare a producţiei de cartofi; – organizează cooperarea cu unităţile producătoare de cartofi de saminta pentru înmulţirea celorlalte verigi biologice; – asigura cartofii de saminta necesari pentru export şi efectuează exportul acestora; – participa la organizarea asociaţiilor economice şi a asociaţiilor producătorilor individuali din zona necooperativizata, pe care le conduce din punct de vedere tehnic; – răspunde de generalizarea rezultatelor cercetării şi introducerea progresului tehnic; – efectuează proiectarea tehnologică pentru unităţi specializate în cultura cartofului; – executa controlul calităţii cartofilor de saminta prin specialiştii trustului, la unităţile producătoare indiferent de subordonare, şi face recunoaşterea şi certificarea cartofilor de saminta; – asigura ridicarea calificării tehnice a cadrelor care activează în producerea, valorificarea şi industrializarea cartofilor; – întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiţiile legii; – efectuează, prin unităţi proprii, transformarea prin industrializare a cartofului în chips (cartofi prajiti), fulgi, crochete, spirt, amidon, glucoza; – împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri, precum şi de proportia lor în producţie. ATRIBUŢIILEtrustului economic de producţie pentru pomicultura– Răspunde nemijlocit de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de fructe în unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi la gospodăriile populaţiei; – întocmeşte programele anuale şi de perspectiva privind dezvoltarea pomiculturii şi dendrologiei; – răspunde de realizarea planului de plantari şi modernizarea livezilor, organizează aplicarea tehnologiilor avansate în producţia pomicola; – stabileşte măsuri tehnice obligatorii privind plantaţiile pomicole pentru toate unităţile socialiste, indiferent de subordonare, precum şi pentru gospodăriile populaţiei, controlează şi urmăreşte respectarea acestora; – produce, prin staţiunile de cercetare şi producţie pomicola, întregul necesar de material săditor pomicol, conform programului de dezvoltare a pomiculturii; valorifica materialul săditor pomicol, dendrologic şi floricol, prin unităţi proprii de desfacere – executa controlul calităţii materialului săditor pomicol şi dendrologic, prin specialiştii trustului şi ai unităţilor subordonate, şi efectuează recunoaşterea şi certificarea materialului săditor pomicol şi dendrologic; – stabileşte şi executa importul şi exportul de material săditor pomicol şi dendrologic, precum şi alte sortimente de material biologic; – îndrumă tehnic, prin consilii unice agroindustriale, activitatea asociaţiilor economice cu profil pomicol şi activitatea asociaţiilor producătorilor pomicoli individuali;– avizează documentaţiile tehnico-economice elaborate de Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultura pentru obiectivele de dezvoltare în pomicultura şi arhitectura peisagista, fiind singurul organ autorizat pentru aceasta activitate; – coordonează şi urmăreşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide, precum şi alte materiale necesare procesului de producţie pentru întreaga pomicultura; – coordonează şi controlează activitatea de combatere a bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile pomicole, inclusiv la gospodăriile populaţiei, conform prevederilor Legii pomiculturii; – urmăreşte şi răspunde de realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice la unităţile proprii; – stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini pentru mecanizarea pomiculturii, urmăreşte omologarea, asimilarea şi fabricarea maşinilor şi tractoarelor corespunzătoare, precum şi dotarea cu acestea a unităţilor specializate, în concordanta cu volumul de lucrări; – avizează acordarea creditelor pentru înfiinţarea şi modernizarea plantaţiilor pomicole şi a creditelor de producţie pentru pomicultura, solicitate de unităţile de stat, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste, precum şi creditele solicitate de către gospodăriile populaţiei pentru pomicultura; – organizează apărarea pe zone şi bazine pomicole împotriva brumelor, ingheturilor şi a grindinei, asigurind tehnica şi materialele necesare; – asigura ridicarea calificării tehnice a tuturor cadrelor care activează în pomicultura; – întreţine relaţii internaţionale cu instituţii şi organisme ştiinţifice, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare în condiţiile legii; – împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea şi zonarea pe teritoriu a celor mai valoroase soiuri, precum şi de proporţia lor în producţie. ATRIBUŢIILEtrustului economic pentru viticultura şi vinificaţie– Întocmeşte planurile anuale şi de perspectiva privind dezvoltarea viticulturii şi producerea de material săditor; – răspunde de întreaga activitate de organizare şi realizare a producţiei de struguri care se realizează în unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei; – stabileşte măsuri obligatorii privind înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor viticole, producerea de material săditor, structura de sortiment pentru toate sectoarele şi are dreptul de control tehnic pentru aplicarea întocmai a acestor prevederi prin personalul de specialitate propriu şi prin personalul de specialitate din cadrul întreprinderilor viei şi vinului; – avizează normele pentru activitatea de producere a vinurilor, băuturilor alcoolice şi nealcoolice din struguri, must şi vin, spirt, macerate, întocmite de Institutul de cercetări pentru viticultura şi vinificaţie, pentru toate unităţile socialiste, luînd măsuri pentru respectarea lor; – stabileşte sortimentele şi direcţiile de producţie specifice fiecărei zone delimitate, urmăreşte respectarea lor de către toate unităţile viticole, întocmeşte şi supune Oficiului Naţional al Viei şi Vinului lucrări privind îmbunătăţirea delimitării arealelor viticole, acordarea denumirii de origine, completări şi modificări ale normelor tehnice de aplicare a Legii viei şi vinului; – organizează, controlează şi răspunde de producerea materialului săditor viticol din întreaga ţara, efectuează prin specialiştii din staţiunile de cercetare şi producţie recunoaşterea plantaţiilor pentru coarde-altoi, a plantaţiilor portaltoi şi a şcolilor de vita şi executa controlul calităţii materialului săditor viticol; – materialul săditor elita, superelita şi liber de viroze se produce în unităţile proprii prin înfiinţarea de plantaţii şi butasire sau prin realizarea de altoaie de pe cele de la alţi producători, suprafeţele sau butucii recunoscuţi; – repartizează şi asigura valorificarea materialului săditor viticol pentru toate sectoarele; – răspunde de înfiinţarea în toate unităţile, indiferent de subordonare, a plantaţiilor de portaltoi, pentru îmbunătăţirea sortimentului actual şi realizarea prevederilor din programul de dezvoltare a viticulturii; – controlează şi ia măsuri pentru aplicarea tehnologiilor obligatorii în cultura viţei de vie, a portaltoiului şi a materialului săditor viticol; – asigura producerea materialului săditor viticol necesar pentru export, realizează exportul prin unităţile subordonate; – în calitate de organ unic avizează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de dezvoltare şi modernizare a viticulturii şi vinificaţiei, tehnologiile de producere a materialului săditor viticol, înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie, portaltoi, îngrijirea viilor şi perfecţionarea tehnologiilor de obţinere a vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi de valorificare superioară a subproduselor vinicole; – stabileşte, împreună cu Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii, sistema de maşini, imbunatateste soluţiile de mecanizare a lucrărilor în viticultura şi vinificaţie, organizează omologarea maşinilor şi utilajelor de profil, înfiinţează în unităţile proprii ateliere de producţie pentru unele produse auxiliare ca: ghivece nutritive pentru vite, ambalaje specifice, dispozitive, utilaje pe profil şi piese de schimb; – realizează verificarea rezultatelor cercetării în fermele din unităţile proprii, controlează şi răspunde de aplicarea lor în producţie;– coordonează, controlează şi răspunde de activitatea de combatere a bolilor şi insectelor în plantaţiile viticole, inclusiv gospodăriile populaţiei; – urmăreşte şi răspunde de realizarea indicatorilor economici şi financiari aprobaţi prin plan şi bugetul de stat şi sporirea eficientei economice la unităţile proprii; – asigura organizarea informării şi instruirii anuale şi periodice a specialiştilor din viticultura şi vinificaţie în problemele actuale ale tehnologiei şi economiei producţiei viticole şi de producere a materialului săditor viticol; – întreţine relaţii internaţionale cu instituţii, organisme ştiinţifice, în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, avînd competenţa sa organizeze schimburi de informaţii ştiinţifice, material biologic, vizite de documentare şi specializare, în condiile legii, sa participe la congrese, conferinţe, simpozioane în străinătate şi sa organizeze astfel de manifestări în ţara; – împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Comisia de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor organizează verificarea în condiţii experimentale şi de producţie şi răspunde de introducerea în cultura a celor mai valoroase soiuri de hibrizi de viţă de vie şi portaltoi; – valorifica produsele specifice prin unităţi proprii de desfacere; – asigura şi ia măsuri pentru aplicarea Legii viei şi vinului, în sectorul vitivinicol, indiferent de subordonare; – îndrumă tehnic, pe consilii unice agroindustriale, activitatea asociaţiilor economice cu profil viticol. +
Anexa 5 LISTA unităţilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei AlimentareA. Unităţi subordonate direct Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare I. Centrale şi alte unităţi similare ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr.crt. Denumirea Sediul Unitatea pe Obiectul de activitate structura loc. jud. căreia se constituie ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────0 1 2 3 4 5*) 6 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*) Cuprinsul coloanei 5 a fost comunicat instituţiilor interesate. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Centrala pentru Bucureşti – – Organizează contrac- valorificarea tarea, preluarea, cerealelor şi depozitarea şi plantelor valorificarea tehnice cerealelor, plantelor tehnice şi legumi- noaselor pentru fondul de stat şi fondul de furaje Administrează rezerva de stat de cereale. Asigura livrarea la export a produselor din domeniul sau de activitate. Asigura şi răspunde de activitatea de exploatare portuara pentru importul şi exportul din domeniul sau de activitate. 2. Trustul inului, Bucureşti – – Contractează, organi- cînepii şi zeaza şi îndrumă bumbacului producţia de seminţe şi tulpini de în şi cinepa precum şi producţia de bumbac Asigura baza tehnico- materială necesară acestei producţii, desfăşoară activitatea de cercetare privind cultura bumbacului şi prelucrarea primara a plantelor textile, precum şi introducerea tehnologiilor avansate în procesul de pro- ductie. Prelucreaza producţia de fibra, în, cinepa, bumbac şi saminta de în, cinepa şi bumbac. 3. Trustul "Plafar" Bucureşti – – Asigura contractarea achiziţionarea, producerea şi valorificarea plan- telor medicinale şi aromatice din culturi şi flora spontana, mac şi mustar, în vederea asigurării industriei de medicamente şi produse cosmetice a fondului pieţei şi a altor beneficiari interni şi externi cu plante medicinale şi aromatice din culturi şi flora spontana, mac şi mustar.───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Direcţia generală economică zooveterinară ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Trustul Bucureşti – – Organizează producţia întreprinderilor şi desfacerea nutretu- pentru produ- rilor combinate, precum cerea nutretu- şi a producţiei şi rilor combinate desfacerii germenilor de porumb. Asigura producerea de concentrate proteine- vitamine minerale (PVM) de premixuri specifice de inter- venţie îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie. Asigura dezvoltarea industriei de producere a nutretu- rilor combinate în corelatie cu programul de dezvoltare a zootehniei. 5. Centrala pentru Bucureşti – – Organizează producţia, producţia cercetarea, industria- avicola lizarea şi valorifi- carea produselor în domeniul creşterii pasarilor şi animalelor mici. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Departamentul industriei alimentare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Centrala Bucureşti – – Organizează contrac- industrializarii tarea şi preluarea carnii animalelor din toate speciile şi din toate sectoarele de producţie. Asigura urmărirea la unităţile furnizoare a modului în care se realizează producţia de carne, efectivele şi structura acestora Asigura valorificarea integrală şi supe- rioara a produselor şi subproduselor din carne în abatoare, unităţi de prelu- crarea, pentru realizarea unei diversificari de produse şi preparate din carne în sorţi- mentele solicitate pentru consumul populaţiei şi alte nevoi ale economiei naţionale. Asigura introducerea unui control riguros asupra regimului de tăiere a animalelor în abatoare, indiferent de subordonare, şi răspunde de respec- tarea prevederilor legii în ce priveşte greutatea de sacrifi- care şi a numărului de animale destinate tăierii, potrivit prevederilor de plan. Organizează cooperarea cu gospodăriile populaţiei pentru creşterea şi ingrasarea animalelor pentru tăiere şi cu alte unităţi de industriali- zare a produselor agricole. Organizează indus- trializarea carnii şi reţeaua frigorifica. Asigura realizarea sarcinilor privind livrările la intern şi export a carnii, precum şi a produselor şi conservelor din carne. Organizează antrepo- zitarea frigorifica, congelarea produselor şi fabricarea ghetei şi asigura antrepo- zitarea frigorifica pentru alte sectoare. 7. Centrala Bucureşti – – Organizează contrac- industrializarii tarea, preluarea, laptelui industrializarea şi valorificarea laptelui Asigura urmărirea la unităţile furnizoare a modului în care se realizează producţia de lapte şi condiţiile sanitar–veterinare Asigura realizarea sarcinilor privind exportul de produse lactate 8. Centrala Bucureşti – – Organizează producerea industriala de fainii, crupelor produ- morarit, decor- selor decorticate, ticat, panifi- pîinii produselor de: catie şi produse panificatie de pati- fainoase serie, pastelor fainoase şi, biscuitilor. Asigura confecţionarea pieselor de schimb şi utilajelor, repara- tiile capitale ale utilajelor tehno- logice, montajele de utilaje tehnologice specifice industriei de morarit panifica- tie, precum şi tranporturile specializate. Efectuează lucrări de cercetare, inginerie tehnologică şi proiec- tare. Asigura coordonarea, îndrumarea tehnica de specialitate şi con- trol a unităţilor de morarit prestatoare şi a unităţilor de pani- ficaţie şi produse fainoase din subordinea consiliilor populare şi cele ale unităţilor cooperatiste. 9. Centrala Bucureşti – – Organizează, îndrumă şi producţiei controlează producţia industrializarii de sfecla de zahăr. sfeclei de zahăr Asigura urmărirea şi controlează la unita- tile furnizoare aplicarea tehnologiilor de cultura a sfeclei de zahăr şi a modului în care se asigura baza tehnico-materială pe faze de vegetaţie. Organizează producţia de zahăr şi produse zaharoase. Asigura realizarea sarcinilor privind livrările la intern şi export a zahărului şi a produselor zaharoase.10. Centrala berii, Bucureşti – Intreprin- Asigura contractarea, spirtului, derea de îndrumarea tehnica şi amidonului şi bere controlul producţiei apelor minerale Bucureşti de orz, orzoaica şi (fără per- hamei destinate indus- sonalitate triei berii şi a juridică) producţiei destinate industriei spirtului şi amidonului. Organizează producţia de bere, drojdie, spirt şi amidon, glucoza, dextrina şi ape minerale. Asigura realizarea sarcinilor de livrare la intern şi export a produselor pe care le fabrica. 11. Centrala Giurgiu Giurgiu Intreprin- Organizează, îndrumă producţiei şi derea şi valorifica producţia industriali- piscicolă de peste din apele zarii peştelui Giurgiu interioare. (fără perso- Organizează industri- nalitate alizarea producţiei de juridică) peste. Asigura realizarea sarcinilor de livrare la intern şi export a peştelui şi a produ- selor acvatice. 12. Centrala Bucureşti – Intreprin- Organizează îndrumă producţiei şi derea şi contractează industriali- de tigarete producţia de tutun. zarii tutunului Bucureşti Asigura urmărirea şi (fără perso- controlează la produ- nalitate catori aplicarea juridică) tehnologiilor de cultura a tutunului şi a modului în care se asigura baza tehnico-materială pe faze de vegetaţie. Organizează indus- trializarea tutunului. Asigura realizarea producţiei de tutun, tigarete şi produse derivate pentru intern şi export. 13. Centrala pentru Bucureşti – Intreprin- Asigura urmărirea şi industrializarea derea controlează la unita- seminţelor de ulei tile furnizoare alege- oleaginoase "Muntenia" rea pentru cultura a (fără perso- celor mai productive nalitate soiuri de plante juridică) oleaginoase, precum şi a modului în care se asigura întreţinerea, dezvoltarea culturilor şi respectarea perioa- delor optime de recoltare. Asigura preluarea directa a materiei prime din unităţile producătoare sau prin contracte de la unităţile specializate în valorificarea cerealelor. Organizează producţia de ulei. Asigura realizarea sarcinilor de livrare la intern şi export (ulei comestibil, tehnic şi subproduse).───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Departamentul agriculturii de stat ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────14. Centrala "Delta Tulcea Tulcea Întreprinde- Valorifica prin pescuit Dunării" rea de şi piscicultura exploatare şi resursele naturale din valorificare Delta Dunării. a stufului Exploatează şi valori- Tulcea fica stuful şi asigura Intreprin- transportul fluvial al derea de acestuia. pescuit şi Organizează producti- piscicultura ile: stuficola pentru (fără perso- celuloza, piscicolă, nalitate agricolă, juridică) silvică, cercetare ştiinţifică şi proiectare. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────II. Întreprinderi şi alte unităţi similare ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr. Denumirea Sediul crt. localitatea judeţul ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────0 1 2 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Comisia de stat pentru încercarea şi omogarea soiurilor Bucureşti – 2. Laboratorul central de carantina fitosanitara Bucureşti – 3. Întreprinderea de comerţ exterior "Prodexport" Bucureşti – 4. Întreprinderea de comerţ exterior "Fructexport" Bucureşti – 5. Întreprinderea de comerţ exterior "Romagrimex" Bucureşti – 6. Întreprinderea de transporturi internaţionale auto Bucureşti – 7. Centrul informaţional şi de calcul Bucureşti – 8. Centrul special pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor din agricultura Baneasa Bucureşti – 9. Centrul de perfecţionare a cadrelor economico administrative din unităţile agricole cooperatiste Dobrogostea Merisani Arges 10. Centrul de material didactic şi propaganda agricolă Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Direcţia generală economică zooveterinară ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Centrul republican de reproducţie şi selecţie Balotesti a animalelor Sectorul agricol Ilfov – 12. Centrul republican pentru creşterea cabalinelor şi calificarea căilor de rasa Bucureşti – 13. Staţiunea centrala de producţie şi cercetare pentru sericicultura Bucureşti – 14. Laboratorul central pentru controlul alimentelor de origine animala Bucureşti – 15. Laboratorul central de control ştiinţific al produselor biologice medicamentelor de uz veterinar Bucureşti – 16. Întreprinderea de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie Bucureşti – 17. Întreprinderea "Protan" Bucureşti – ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Departamentul agriculturii de stat ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Combinatul pentru producerea şi industrializarea carnii de porc Calarasi Modelu Calarasi 19. Combinatul pentru producerea şi industrializarea carnii de porc Ialomita Cazanesti Ialomita 20. Combinatul pentru producerea şi industrializarea carnii de porc Timiş Timişoara Timiş 21. Întreprinderea de magazine "Gostat" Bucureşti Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Departamentul industriei alimentare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22. Întreprinderea de pescuit oceanic Tulcea Tulcea Tulcea 23. Întreprinderea "Frigotehnica" Bucureşti Bucureşti – 24. Întreprinderea de prezentare a produselor alimentare Bucureşti Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Direcţia generală economică a horticulturii ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25. Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea cartofului Fagaras Braşov 26. Întreprinderea de amidon şi glucoza Tirgu Secuiesc Covasna 27. Întreprinderea de sere Oradea Bihor 28. Întreprinderea de sere Codlea Braşov 29. Întreprinderea de sere Constanta Constanta 30. Întreprinderea de sere Ialomita Isalnita Dolj 31. Întreprinderea de sere Galaţi Galaţi 32. Întreprinderea de sere Ploiesti Prahova 33. Întreprinderea de sere Dumbraveni Sibiu 34. Întreprinderea de sere Berceni Bucureşti – 35. Întreprinderea de sere Popesti Bucureşti – 36. Întreprinderea de valorificare a serelor de legume şi materialului săditor Bucureşti – 37. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura cu ambalaje şi gospodărirea ambalajelor Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Direcţia generală economică pentru mecanizarea agriculturii ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 38. Întreprinderea poligrafica "Luceafarul" Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare şi construcţii înagricultura ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 39. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare Galaţi Galaţi Galaţi 40. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare Constanta Constanta Constanta 41. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare Bucureşti Bucureşti – 42. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare Craiova Craiova Dolj 43. Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare Timişoara Timişoara Timiş 44. Trustul de construcţii-montaj pentru agricultura şi industria alimentara Bucureşti Bucureşti – 45. Întreprinderea de utilaje grele, pentru construcţii Bucureşti Bucureşti – 46. Întreprinderea de instalaţii şi montaje pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare Bucureşti Bucureşti – 47. Întreprinderea de foraje Bucureşti Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 48. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 1 Alba Iulia Alba 49. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 2 Arad Arad 50. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 3 Pitesti Arges 51. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 4 Bacau Bacau 52. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 5 Oradea Bihor 53. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Bistrita Bistrita- agricultura nr. 6 Nasaud 54. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 7 Botosani Botosani 55. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 8 Brăila Brăila 56. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 9 Braşov Braşov 57. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 10 Buzau Buzau 58. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 11 Oravita Caraş-Severin 59. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 12 Cluj-Napoca Cluj 60. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 13 Ovidiu Constanta 61. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 14 Valea Crisului Covasna 62. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 15 Tirgoviste Dîmboviţa 63. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 16 Craiova Dolj 64. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 17 Galaţi Galaţi 65. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 18 Tirgu Jiu Gorj 66. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 19 Miercurea-Ciuc Harghita 67. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 20 Simeria Hunedoara 68. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 21 Slobozia Ialomita 69. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 22 Iaşi Iaşi 70. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Stefanestii agricultura nr. 23 de Jos Sectorul agricol Ilfov – 71. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 24 Baia Mare Maramures 72. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Drobeta-Turnu agricultura nr. 25 Severin Mehedinti 73. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 26 Tirgu Mures Mures 74. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 27 Piatra-Neamt Neamt 75. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 28 Slatina Olt 76. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Tatarani agricultura nr. 29 comuna suburbana Barcanesti municipiul Ploiesti Prahova 77. Baza de aprovizioaare tehnico-materială pentru agricultura nr. 30 Zalau Salaj 78. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 31 Satu Mare Satu Mare 79. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 32 Sibiu Sibiu 80. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 33 Suceava Suceava 81. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 34 Alexandria Teleorman 82. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 35 Timişoara Timiş 83. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 36 Tulcea Tulcea 84. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 37 Vaslui Vaslui 85. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 38 Dragasani Vilcea 86. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru Cimpineanca, agricultura nr. 39 municipiul Focsani Vrancea 87. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 40 Calarasi Calarasi 88. Baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultura nr. 41 Giurgiu Giurgiu 89. Baza de aprovizionate specializată cu produse de uz zooveterinar Bucureşti – 90. Baza de aprovizionare specializată cu produse din import pentru industria alimentara Bucureşti – ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────B. Întreprinderi şi alte unităţi cu personalitate juridică din subordinea centralelor şi altor unităţi subordonate direct Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Centrala pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr. Denumirea Sediul crt. localitatea judeţul ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────0 1 2 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Alba Sebes Alba 2. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Arad Arad Arad 3. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Arges Pitesti Arges 4. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Bacau Bacau Bacau 5. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Bihor Oradea Bihor 6. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Bistrita Bistrita- plantelor tehnice Bistrita-Nasaud Nasaud 7. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Botosani Botosani Botosani 8. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Braşov Braşov Braşov 9. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Brăila Brăila Brăila 10. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Buzau Buzau Buzau 11. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Caraş-Severin Resita Caras Severin 12. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Calarasi Calarasi Calarasi 13. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Cluj Cluj-Napoca Cluj 14. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Constanta Constanta Constanta 15. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Sfîntu plantelor tehnice Covasna Gheorghe Covasna 16. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa 17. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Dolj Craiova Dolj 18. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Galaţi Galaţi Galaţi 19. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Giurgiu Giurgiu Giurgiu 20. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Gorj Tirgu Jiu Gorj 21. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Harghita Miercurea-Ciuc Harghita 22. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Hunedoara Deva Hunedoara 23. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Ialomita Slobozia Ialomita 24. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Iaşi Iaşi Iaşi 25. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Afumati plantelor tehnice Afumati Sectorul agricol Ilfov – 26. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi Drobeta- plantelor tehnice Mehedinti Turnu Severin Mehedinti 27. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Mures Tirgu Mures Mures 28. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Neamt Piatra-Neamt Neamt 29. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Olt Slatina Olt 30. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Prahova Ploiesti Prahova 31. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Satu Mare Satu Mare Satu Mare 32. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Salaj Zalau Salaj 33. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Sibiu Sibiu Sibiu 34. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Suceava Suceava Suceava 35. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Teleorman Alexandria Teleorman 36. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Timiş Timişoara Timiş 37. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Tulcea Tulcea Tulcea 38. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Vaslui Vaslui Vaslui 39. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea 40. Întreprinderea de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice Vrancea Focsani Vrancea 41. Oficiul pentru tehnologia şi controlul calităţii cerealelor şi plantelor tehnice Bucureşti – 42. Întreprinderea pentru condiţionarea, conservarea şi ambalarea seminţelor Bucureşti – –––– *) Deserveşte şi judeţul Maramures ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Trustul inului, cînepii şi bumbacului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Întreprinderea de cinepa Iratosu Iratosu Arad 44. Întreprinderea de în şi cinepa Bihor Sintandrei municipiul Oradea Bihor 45. Întreprinderea de în Beclean Beclean Bistrita-Nasaud 46. Întreprinderea de în şi cinepa Buzau Buzau Buzau 47. Întreprinderea de în Mangalia Noua Mangalia Constanta 48. Întreprinderea de în Reci Reci Covasna 49. Întreprinderea de în Joseni Joseni Harghita 50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramures 51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mures 52. Întreprinderea de cinepa Ludus Ludus Mures 53. Întreprinderea de în Sighisoara Sighisoara Mures 54. Întreprinderea de în şi cinepa Neamt Caciulesti, comuna Girov Neamt 55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi, municipiul Ploiesti Prahova 56. Întreprinderea de în şi cinepa Cirta Cirta Sibiu 57. Întreprinderea de în şi cinepa Suceava Suceava Suceava 58. Întreprinderea de în şi cinepa Carei Carei Satu Mare 59. Întreprinderea de cinepa Alexandria Alexandria Teleorman 60. Întreprinderea de cinepa şi în Sinnicolau Mare Sinnicolau Mare Timiş 61. Întreprinderea pentru producerea şi valorificarea bumbacului Brinceni Brinceni Teleorman 62. Întreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui Vaslui─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Trustul "Plafar" ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 63. Întreprinderea "Plafar" Bucureşti Bucureşti – 64. Întreprinderea "Plafar" Botosani Botosani Botosani 65. Întreprinderea "Plafar" Braşov Braşov Braşov 66. Întreprinderea "Plafar" Brăila Brăila Brăila 67. Întreprinderea "Plafar" Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj 68. Întreprinderea "Plafar" Craiova Craiova Dolj 69. Întreprinderea "Plafar" Oradea Oradea Bihor 70. Întreprinderea "Plafar" Orastie Orastie Hunedoara 71. Întreprinderea "Plafar" Roman Roman Neamt 72. Întreprinderea "Plafar" Timişoara Timişoara Timiş─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Direcţia generală economică zooveterinară ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Trustul întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 73. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad Arad 74. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Alexandria Teleorman 75. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau Bacau 76. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Bailesti Dolj 77. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Brăila Brăila Brăila 78. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Caracal Olt 79. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Dragalina Calarasi 80. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj Cluj-Napoca Cluj 81. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Craiova Dolj 82. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Crevedia Dîmboviţa 83. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Codlea Braşov 84. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Costesti Arges 85. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Drobeta- combinate Drobeta-Turnu Severin Turnu Severin Mehedinti 86. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Focsani Vrancea 87. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galaţi Galaţi Galaţi 88. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu Giurgiu 89. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iaşi Iaşi Iaşi 90. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Iclod Cluj 91. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Iernut Mures 92. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Leorda Botosani 93. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Oltenita Calarasi 94. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Orastie Hunedoara 95. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Oradea Bihor 96. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Ovidiu, combinate Ovidiu Constanta Constanta 97. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Sintandrei, municipiul Oradea Bihor 98. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Poarta Alba Constanta 99. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Peris, combinate Peris Sectorul agricol Ilfov – 100. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploiesti Ploiesti Prahova101. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Roman Neamt102. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Rimnicu Sarat Rimnicu Sarat Buzau103. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Bragadiru, combinate Sabaru Sectorul agricol Ilfov – 104. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Sahateni Buzau105. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Segarcea Dolj106. Întreprinderea pentru ptoducerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare Satu Mare107. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu Sibiu108. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Tinca Bihor109. Întreprinderea pentru producerea nutretunior combinate Titu Titu Dîmboviţa110. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor Urleasca, combinate Urleasca comuna Traian Brăila111. Întreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Veresti Suceava112. Întreprinderea pentru reparaţii şi fabricatii Peris Peris Sectorul agricol Ilfov –───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala pentru producţia avicola ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────113. Întreprinderea avicola de stat Alba Iulia Alba Iulia Alba 114. Întreprinderea avicola de stat Arad Arad Arad115. Întreprinderea avicola de stat Baiculesti Baiculesti Arges116. Întreprinderea avicola de stat Bacau Bacau Bacau117. Întreprinderea avicola de stat Oradea Oradea Bihor118. Întreprinderea avicola de stat Brăila Brăila Brăila119. Întreprinderea avicola de stat Braşov Braşov Braşov120. Întreprinderea avicola de stat Bocsa Bocsa Caraş-Severin121. Întreprinderea avicola de stat Cluj Cluj-Napoca Cluj122. Întreprinderea avicola de stat Constanta Constanta Constanta123. Întreprinderea avicola de stat Sfîntu Gheorghe Sfîntu Gheorghe Covasna124. Întreprinderea avicola de stat Gaiesti Gaesti Dîmboviţa125. Întreprinderea avicola de stat Titu Lunguletu Dîmboviţa126. Întreprinderea avicola de stat Craiova Craiova Dolj127. Întreprinderea avicola de stat Galaţi Galaţi Galaţi128. Întreprinderea avicola de stat Tirgu Jiu Tirgu Jiu Gorj129. Întreprinderea avicola de stat Cristuru Secuiesc Cristuru Secuiesc Harghita130. Întreprinderea avicola de stat Deva Deva Hunedoara131. Întreprinderea avicola de stat Slobozia Slobozia Ialomita132. Întreprinderea avicola de stat Iaşi Miroslava Iaşi133. Întreprinderea avicola de stat Crevedia Crevedia Dîmboviţa134. Întreprinderea avicola de stat Mihailesti Mihailesti Giurgiu135. Întreprinderea avicola de stat Tartasesti Tartasesti Dîmboviţa136. Întreprinderea avicola de stat Buftea Buftea, Sectorul agricol Ilfov –137. Întreprinderea avicola de stat Baia Mare Baia Mare Maramures138. Întreprinderea avicola de stat Tirgu Mures Tirgu Mures Mures139. Întreprinderea avicola de stat Piatra-Neamt Piatra-Neamt Neamt140. Întreprinderea avicola de stat Baicoi Baicoi Prahova141. Întreprinderea avicola de stat Sibiu Sibiu Sibiu142. Întreprinderea avicola de stat Suceava Suceava Suceava143. Întreprinderea avicola de stat Alexandria Alexandria Teleorman144. Întreprinderea avicola de stat Giarmata Giarmata Timiş145. Întreprinderea avicola de stat Bistrita Bistrita Bistrita Nasaud146. Întreprinderea avicola de stat Botosani Botosani Botosani147. Întreprinderea avicola de stat Babeni Babeni Vilcea───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Departamentul industriei alimentare ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala industrializarii carnii ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────148. Întreprinderea de industrializare a carnii Alba Alba Iulia Alba149. Întreprinderea de industrializare a carnii Arad Arad Arad150. Întreprinderea de industrializare a carnii Arges Pitesti Arges151. Întreprinderea de industrializare a carnii Bacau Bacau Bacau152. Întreprinderea de industrializare a carnii Bihor Oradea Bihor153. Întreprinderea de industrializare a carnii Bistrita-Nasaud Bistrita Bistrita-Nasaud154. Întreprinderea de industrializare a carnii Botosani Botosani Botosani155. Întreprinderea de industrializare a carnii Braşov Braşov Braşov156. Întreprinderea de industrializare a carnii Brăila Brăila Brăila157. Întreprinderea de industrializare a carnii Buzau Buzau Buzau158. Întreprinderea de industrializare a carnii Caras Severin Resita Caras Severin159. Întreprinderea de industrializare a carnii Calarasi Calarasi Calarasi160. Întreprinderea de industrializare a carnii Constanta Constanta Constanta161. Întreprinderea de industrializare a carnii Covasna Sfîntu Gheorghe Covasna162. Întreprinderea de industrializare a carnii Cluj Cluj-Napoca Cluj163. Întreprinderea de industrializare a carnii Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa164. Întreprinderea de industrializare a carnii Dolj Craiova Dolj165. Întreprinderea de industrializare a carnii Galaţi Galaţi Galaţi166. Întreprinderea de industrializare a carnii Giurgiu Giurgiu Giurgiu167. Întreprinderea de industrializare a carnii Gorj Tirgu Jiu Gorj168. Întreprinderea de industrializare a carnii Miercurea- Harghita Ciuc Harghita169. Întreprinderea de industrializare a carnii Hunedoara Deva Hunedoara170. Întreprinderea de industrializare a carnii Ialomita Slobozia Ialomita171. Întreprinderea de industrializare a carnii Iaşi Iaşi Iaşi172. Întreprinderea de industrializare a carnii Maramures Baia Mare Maramures173. Întreprinderea de industrializare a carnii Drobeta- Mehedinti Turnu Severin Mehedinti174. Întreprinderea de industrializare a carnii Mures Tirgu Mures Mures175. Întreprinderea de industrializare a carnii Neamt Piatra-Neamt Neamt176. Întreprinderea de industrializare a carnii Olt Slatina Olt177. Întreprinderea de industrializare a carnii Prahova Ploiesti Prahova178. Întreprinderea de industrializare a carnii Satu Mare Satu Mare Satu Mare179. Întreprinderea de industrializare a carnii Salaj Zalau Salaj180. Întreprinderea de industrializare a carnii Sibiu Sibiu Sibiu181. Întreprinderea de industrializare a carnii Suceava Suceava Suceava182. Întreprinderea de industrializare a carnii Teleorman Alexandria Teleorman183. Întreprinderea de industrializare a carnii Timiş Timişoara Timiş184. Întreprinderea de industrializare a carnii Tulcea Tulcea Tulcea185. Întreprinderea de industrializare a carnii Vaslui Birlad Vaslui186. Întreprinderea de industrializare a carnii Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea187. Întreprinderea de industrializare a carnii Vrancea Focsani Vrancea188. Întreprinderea de industrializare a carnii Bucureşti Bucureşti – 189. Întreprinderea "Antrefrig" Bucureşti Bucureşti – 190. Întreprinderea de preparate şi conserve din carne Bucureşti – 191. Întreprinderea "Frigoriferul portuar" Constanta Constanta Constanta───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala industrializarii laptelui ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────192. Întreprinderea de industrializare a laptelui Alba Alba Iulia Alba193. lntreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad Arad194. Întreprinderea de industrializare a laptelui Arges Pitesti Arges195. Întreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau Bacau196. Întreprinderea de industrializare a laptelui Bihor Oradea Bihor197. Întreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita-Nasaud Bistrita Bistrita- Nasaud198. Întreprinderea de industrializare a 1aptelui Botosani Botosani Botosani199. Întreprinderea de industrializare a laptelui Braşov Braşov Braşov200. Întreprinderea de industrializare a laptelui Brăila Brăila Brăila201. Întreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau Buzau202. Întreprinderea de industrializare a laptelui Caras Severin Resita Caras Severin203. Întreprinderea de industrializare a laptelui Calarasi Calarasi Calarasi 204. Întreprinderea de industrializare a laptelui Cluj Cluj-Napoca Cluj205. Întreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta Constanta206. Întreprinderea de industrializare a laptelui Covasna Sfîntu Gheorghe Covasna207. Întreprinderea de industrializare a laptelui Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa208. Întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj Craiova Dolj209. Întreprinderea de industrializare a laptelui Galaţi Galaţi Galaţi210. Întreprinderea de industrializare a laptelui Giurgiu Giurgiu Giurgiu211. Întreprinderea de industrializare a laptelui Gorj Tirgu Jiu Gorj212. Întreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea- Harghita Ciuc Harghita213. Întreprinderea de industrializare a laptelui Hunedoara Simeria Hunedoara214. Întreprinderea de industrializare a laptelui Ialomita Slobozia Ialomita215. Întreprinderea de industrializare a laptelui Iaşi Iaşi Iaşi216. Întreprinderea de industrializare a laptelui Maramures Baia Mare Maramures217. Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta- Mehedinti Turnu Severin Mehedinti218. Întreprinderea de industrializare a laptelui Mures Tirgu Mures Mures219. Întreprinderea de industrializare a laptelui Neamt Piatra-Neamt Neamt220. Întreprinderea de industrializare a laptelui Olt Slatina Olt221. Întreprinderea de industrializare a laptelui Prahova Ploiesti Prahova222. Întreprinderea de industrializare a laptelui Simleu Salaj Silvaniei Salaj223. Întreprinderea de industrializare a laptelui Satu Mare Satu Mare Satu Mare224. Întreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu Sibiu225. Întreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava Suceava226. Întreprinderea de industrializare a laptelui Teleorman Alexandria Teleorman227. Întreprinderea de industrializare a laptelui Timiş Timişoara Timiş228. Întreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea Tulcea229. Întreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui Vaslui230. Întreprinderea de industrializare a laptelui Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea231. Întreprinderea de industrializare a laptelui Vrancea Focsani Vrancea232. Întreprinderea de industrializare a laptelui Bucureşti Bucureşti –───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala de morarit, decorticat, panificatie şi produse fainoase ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────233. Întreprinderea de morarit şi panificatie Alba Alba lulia Alba234. Întreprinderea de morarit şi panificatie Arad Arad Arad235. Întreprinderea de morarit şi panificatie Arges Pitesti Arges236. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bacau Bacau Bacau237. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bihor Oradea Bihor238. Întreprinderea de morarit şi panificatie Bistrita Bistrita- Bistrita-Nasaud Nasaud239. Întreprinderea de morarit şi panificatie Botosani Botosani Botosani240. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Braşov Braşov Braşov241. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Brăila Brăila Brăila242. Întreprinderea de morarit şi panificatie Buzau Buzau Buzau243. Întreprinderea de morarit şi panificatie Caraş-Severin Resita Caraş-Severin244. Întreprinderea de morarit şi panificatie Calarasi Calarasi Calarasi245. Întreprinderea de morarit panificatie şi produse fainoase Cluj Cluj-Napoca Cluj246. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Constanta Constanta Constanta247. Întreprinderea de morarit şi panificatie Sfîntu Covasna Gheorghe Covasna248. Întreprinderea de morarit şi panificatie Dîmboviţa Tirgoviste Dîmboviţa249. Întreprinderea de morarit, decorticat, panificatie şi produse fainoase Dolj Craiova Dolj250. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Galaţi Galaţi Galaţi251. Întreprinderea de morarit şi panificatie Giurgiu Giurgiu Giurgiu252. Întreprinderea de morarit şi panificatie Gorj Tirgu Jiu Gorj253. Întreprinderea de morarit şi panificatie Harghita Miercurea- Ciuc Harghita254. Întreprinderea de morarit şi panificatie Hunedoara Deva Hunedoara255. Întreprinderea de morarit şi panificatie Ialomita Slobozia Ialomita256. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Iaşi Iaşi Iaşi257. Întreprinderea de morarit şi panificatie Maramures Baia Mare Maramures258. Întreprinderea de morarit şi panificatie Drobeta- Mehedinti Turnu Severin Mehedinti259. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Mures Tirgu Mures Mures260. Întreprinderea de morarit şi panificatie Neamt Piatra-Neamt Neamt261. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Olt Slatina Olt262. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Prahova Ploiesti Prahova263. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Satu Mare Satu Mare Satu Mare264. Întreprinderea de morarit şi panificatie Salaj Zalau Salaj265. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Sibiu Sibiu Sibiu266. Întreprinderea de morarit şi panificatie Suceava Suceava Suceava267. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Teleorman Alexandria Teleorman268. Întreprinderea de morarit, decorticat, panificatie şi produse fainoase Timiş Timişoara Timiş269. Întreprinderea de morarit şi panificatie Tulcea Tulcea Tulcea270. Întreprinderea de morarit şi panificatie Vaslui Birlad Vaslui271. Întreprinderea de morarit şi panificatie Vilcea Rimnicu Vilcea Vilcea272. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Vrancea Focsani Vrancea273. Întreprinderea de morarit, panificatie şi produse fainoase Bucureşti Bucureşti –───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala producţiei şi industrializarii sfeclei de zahăr ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────274. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Arad Arad Arad275. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Sascut Sascut Bacau276. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Oradea Oradea Bihor277. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bucecea Bucecea Botosani278. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Bod Bod Braşov279. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Ianca Ianca Brăila280. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Buzau Buzau Buzau281. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Calafat Calafat Dolj282. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei Podari, de zahăr Podari Craiova Dolj283. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Tandarei Tandarei Ialomita284. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Pascani Pascani Iaşi285. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Giurgiu Giurgiu Giurgiu286. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Urziceni Urziceni Ialomita237. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Ludus Ludus Mures288. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Tirgu Mures Tirgu Mures Mures289. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Roman Roman Neamt290. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Corabia Corabia Olt291. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Zimnicea Zimnicea Teleorman292. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Timişoara Timişoara Timiş293. Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Babadag Babadag Tulcea294. Întreprinderea de produse zaharoase Bucureşti Bucureşti – 295. Întreprinderea de produse zaharoase Braşov Braşov Braşov296. Întreprinderea de produse zaharoase "Cerna" Drobeta- Turnu Severin Mehedinti297. Întreprinderea de produse zaharoase "Feleacul" Cluj-Napoca Cluj298. Întreprinderea de produse zaharoase "Kandia" Timişoara Timiş299. Întreprinderea de produse zaharoase "Victoria" Sibiu Sibiu───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala berii, spirtului, amidonului şi apelor minerale ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────300. Întreprinderea de spirt şi drojdie Bucureşti Bucureşti – 301. Întreprinderea de spirt şi drojdie Arad Arad Arad302. Întreprinderea de bere Pitesti Pitesti Arges303. Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Margineni Bacau Bacau304. Întreprinderea de bere, spirt şi drojdie Oradea Oradea Bihor305. Întreprinderea de bere "Aurora" Braşov Braşov306. Întreprinderea de bere şi amidon Brăila Brăila Brăila307. Întreprinderea de bere şi spirt Cluj Cluj-Napoca Cluj308. Întreprinderea de bere Constanta Constanta Constanta309. Întreprinderea de spirt Ozun Ozun Covasna310. Întreprinderea de bere Craiova Craiova Dolj311. Întreprinderea de spirt Ghidigeni Ghidigeni Galaţi312. Întreprinderea de bere, spirt şi amidon Harghita Miercurea-Ciuc Harghita313. Întreprinderea de bere Hateg Hateg Hunedoara314. Întreprinderea de bere şi spirt Iaşi Iaşi Iaşi 315. Întreprinderea de drojdie "Seineana" Seini Maramures316. Întreprinderea de bere şi amidon "Steagul roşu" Piatra-Neamt Neamt317. Întreprinderea de bere Azuga Azuga Prahova318. Întreprinderea de bere şi amidon Sibiu Sibiu Sibiu319. Întreprinderea de spirt şi bere "Banovita" Drobeta- Turnu Severin Mehedinti320. Întreprinderea de spirt, bere şi amidon Radauti Radauti Suceava321. Întreprinderea de bere "Timisoreana" Timişoara Timiş 322. Întreprinderea de bere Galaţi Galaţi Galaţi 323. Întreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare Satu Mare324. Întreprinderea de bere Reghin Reghin Mures ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala producţiei şi industrializarii peştelui ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────325. Întreprinderea piscicolă Cefa Cefa Bihor 326. Întreprinderea piscicolă Calarasi Calarasi Calarasi327. Întreprinderea piscicolă Iaşi Iaşi Iaşi 328. Întreprinderea piscicolă Botosani Botosani Botosani329. Întreprinderea piscicolă Brăila Brăila Brăila 330. Întreprinderea piscicolă Constanta Constanta Constanta331. Întreprinderea piscicolă Calafat Calafat Dolj 332. Întreprinderea piscicolă Galaţi Galaţi Galaţi 333. Întreprinderea piscicolă Cluj Cluj-Napoca Cluj 334. Întreprinderea piscicolă Timişoara Timişoara Timiş 335. Întreprinderea piscicolă Zimnicea Zimnicea Teleorman336. Întreprinderea piscicolă Giurgiu (fără personalitate juridică) Giurgiu Giurgiu337. Întreprinderea piscicolă Satu Mare Satu Mare Satu Mare338. Întreprinderea piscicolă Ialomita Slobozia Ialomita339. Întreprinderea piscicolă Zau de Cîmpie Zau de Cîmpie Mures 340. Întreprinderea piscicolă Buzau Buzau Buzau 341. Întreprinderea piscicolă Murgeni Murgeni Vaslui342. Întreprinderea piscicolă Ineu Ineu Arad 343. Întreprinderea de industrializare a peştelui Tulcea Tulcea Tulcea───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala producţiei şi industrializarii tutunului ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────344. Întreprinderea de tigarete Rimnicu Sarat Rimnicu Sarat Buzau345. Întreprinderea de tigarete Sfîntu Gheorghe Sfîntu Gheorghe Covasna346. Întreprinderea de tigarete Tirgu Jiu Tirgu Jiu Gorj 347. Întreprinderea de tigarete Iaşi Iaşi Iaşi 348. Întreprinderea de tigarete Timişoara Timişoara Timiş349. Întreprinderea de cultura de fermentarea tutunului Ocna Mures Ocna Mures Alba 350. Întreprinderea de cultura şi fermentarea tutunului Urziceni Urziceni Ialomita351. Întreprinderea de cultura şi fermentarea tutunului Arad Arad Arad 352. Întreprinderea de cultura şi fermentarea tutunului Carei Carei Satu Mare353. Întreprinderea de cultura şi fermentarea tutunului Craiova Craiova Dolj 354. Întreprinderea de cultura şi fermentarea tutunului Birlad Birlad Vaslui ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala pentru industrializarea seminţelor oleaginoase ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────355. Întreprinderea de ulei "Interindustrial" Oradea Oradea Bihor 356. Întreprinderea de ulei Constanta Constanta Constanta357. Întreprinderea de ulei "Oltenia" Podari, Craiova Dolj358. Întreprinderea de ulei "Prutul" Galaţi Galaţi359. Întreprinderea de ulei Slobozia Slobozia Ialomita360. Întreprinderea de ulei "Unirea" Iaşi Iaşi 361. Întreprinderea de ulei "Ardealul" Carei Satu Mare362. Întreprinderea de ulei Rosiori Rosiori de Vede Teleorman363. Întreprinderea de ulei Birlad Birlad Vaslui364. Întreprinderea de ulei "13 Decembrie" Bucureşti –365. Întreprinderea de ulei Urziceni Urziceni Ialomita───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Departamentul agriculturii de stat ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Centrala "Delta Dunării" Tulcea ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────366. Întreprinderea de construcţii şi reparaţii de nave şi utilaje Tulcea Tulcea Tulcea 367. Întreprinderea piscicolă Macin Macin Tulcea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── LISTA unităţilor din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare care îşi schimba sediul ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr.crt. Denumirea unităţii Sediul înainte de Sediul reorganizare localitatea judeţul ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────1. Baza de aprovizionare satul Salcuta, Tirgoviste Dîmboviţa tehnico-materială oraşul Titu, pentru agricultura judeţul Dîmboviţa nr. 152. Baza de aprovizionare Bucureşti Stefanestii tehnico-materială de Jos, pentru agricultura Sectorul nr. 23 agricol Ilfov – 3. Întreprinderea de Sinsimion Miercurea-Ciuc Harghita bere, spirt şi amidon Harghita ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────––––
