DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982

pentru ratificarea unor tratate internaţionale



 + 
Articolul 1Se ratifica Tratatul dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrata Germană privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, încheiat la Bucureşti la 19 martie 1982. + 
Articolul 2Se ratifica Acordul de cooperare în domeniul urbanismului, construcţiilor şi locuinţelor dintre Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara, semnat la Alger la 28 decembrie 1981. + 
Articolul 3Se ratifica Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Algeriene Democrate şi Populare privind asigurările sociale, încheiată la Alger la 29 decembrie 1981. + 
Articolul 4Se ratifica Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, semnată la Nicosia la 16 decembrie 1981. + 
Articolul 5Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Islamice Mauritania privind cooperarea în domeniul pescuitului maritim, încheiat la Nouakchott la 21 ianuarie 1982. + 
Anexa 1TRATATîntre Republica Socialistă România şi Republica Democrata Germană privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală + 
Capitolul 1Dispoziţii generale + 
Articolul 1Definirea unor termeni1. În sensul prezentului tratat:a) prin cauze civile se înţeleg cauzele de drept civil, drept al familiei, drept comercial şi dreptul muncii; … b) prin instituţii judiciare se înţeleg instanţele judecătoreşti, procuraturile, notariatele de stat şi alte organe care au atribuţii în materie civilă. … 2. Cetăţenii unui stat contractant sînt persoanele care au cetăţenia acestui stat conform legilor sale.3. Dispoziţiile prezentului tratat referitoare la cetăţenii fiecărui stat contractant se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor juridice înfiinţate în conformitate cu legile statului contractant pe teritoriul căruia îşi au sediul. + 
Articolul 2Ocrotirea juridică1. Cetăţenii fiecărui stat contractant se bucura pe teritoriul celuilalt stat contractant, în ceea ce priveşte persoana patrimoniului lor, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii.2. Cetăţenii fiecărui stat contractant au, în consecinţa, dreptul să se adreseze liber nestingherit instituţiilor judiciare şi altor organe ale celuilalt stat contractant în competenţa cărora intra cauzele civile şi penale, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi sa introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestui stat contractant.3. Instituţiile judiciare ale unui stat contractant îndrumă pe cetăţenii celuilalt stat contractant pentru a-şi asigura reprezentarea de care au nevoie în susţinerea cauzelor lor. + 
Articolul 3Scutirea de cauţiuneCetăţenii fiecărui stat contractant care se adresează instituţiilor judiciare ale celuilalt stat contractant în calitate de reclamanţi sau intervenienţi, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul unuia dintre statele contractante, nu pot fi obligaţi să depună cauţiune pentru motivul ca sînt străini sau ca îşi au domiciliul ori reşedinţa pe teritoriul statului contractant căruia îi aparţine instituţia judiciară solicitată.  + 
Articolul 4Scutiri de taxe şi alte înlesniri1. Cetăţenii unui stat contractant beneficiază pe teritoriul celuilalt stat contractant de scutiri sau reduceri de taxe şi alte cheltuieli de procedura, precum şi de asistenţa judiciară gratuita, în aceeaşi măsura şi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii.2. Înlesnirile prevăzute la paragraful 1, acordate de o instituţie judiciară a unuia dintre statele contractante, într-o anumită cauza, se extind şi la îndeplinirea comisiilor rogatorii şi inminarea de acte în aceeaşi cauza, efectuate pe teritoriul celuilalt stat contractant. + 
Articolul 5Condiţiile obţinerii înlesnirilor1. Adeverinta cu privire la situaţia materială personală, necesară pentru obţinerea înlesnirilor prevăzute de art. 4, va fi eliberata de autoritatea competentă a statului contractant pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana care a făcut cererea.2. Dacă petiţionarul nu are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul nici unuia dintre statele contractante, este suficienta adeverinta eliberata de misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului contractant al cărui cetăţean este petiţionarul, competente la locul unde îşi are domiciliul sau reşedinţa. + 
Articolul 6Solicitarea înlesnirilor1. Cetăţeanul unui stat contractant, care doreşte să solicite unei instituţii judiciare a celuilalt stat contractant înlesnirile prevăzute la art. 4, poate face cerere în acest sens la instituţia judiciară competenţa de la domiciliul sau reşedinţa sa.2. Instituţia judiciară care, potrivit paragrafului 1, a primit cererea, o va trimite, împreună cu adeverinta prevăzută la art. 5 şi eventualele anexe, instituţiei judiciare competente a celuilalt stat contractant.3. Instituţia judiciară competenţa a hotărî asupra cererii pentru acordarea înlesnirilor prevăzute la art. 4 hotărăşte în conformitate cu legea statului sau, putind solicita, la nevoie, date suplimentare. + 
Articolul 7Modul de legăturăInstituţiile judiciare ale statelor contractante comunică între ele prin intermediul ministerelor de justiţie sau procuraturilor generale, în măsura în care, prin prezentul tratat, nu se dispune altfel. + 
Articolul 8Limba folosită1. În aplicarea prevederilor prezentului tratat, ministerele de justiţie şi procuraturile generale ale celor două state contractante folosesc în relaţiile dintre ele limba statului lor. Tot astfel se procedează şi în relaţiile dintre instituţiile judiciare ale statelor contractante, în măsura în care, prin prezentul tratat, nu se dispune astfel.2. Cererile de asistenţa juridică şi actele anexate se redactează în limba statului contractant solicitant; o traducere certificată în limba statului contractant solicitat va fi anexată. Certificarea traducerii se face de către un traducător oficial, de către instituţia judiciară competenţa ori de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului contractant solicitant.3. Instituţiile judiciare pot folosi pentru cererile de asistenţa judiciară formulare cu text bilingv, care vor fi stabilite de comun acord de către ministerele de justiţie.4. Actele întocmite în îndeplinirea cererilor de asistenţa juridică se redactează în limba statului contractant solicitat. + 
Articolul 9Informaţii asupra problemelor de dreptMinisterele de justiţie şi procuraturile generale ale statelor contractante îşi comunică reciproc, la cerere, informaţii referitoare la dispoziţiile legale în vigoare sau care au fost în vigoare în statul căruia îi aparţin, precum şi asupra practicii judiciare. + 
Articolul 10Ocrotirea martorilor şi experţilor1. Martorul sau expertul care, fiind citat într-o cauza civilă sau penală prin intermediul instituţiei judiciare a statului contractant solicitat, se prezintă în faţa instituţiei judiciare a statului contractant solicitant, nu poate, oricare ar fi cetăţenia sa, să fie tras la răspundere penală, arestat sau supus executării unei pedepse penale, pe teritoriul acestui stat, pentru infracţiunea ce formează obiectul procesului pentru care a fost citat sau pentru o alta infracţiune săvîrşită înainte de trecerea frontierei statului contractant solicitant.2. Martorul sau expertul pierde garanţiile prevăzute la paragraful 1 dacă nu a părăsit teritoriul statului contractant solicitant în termen de 30 de zile de la data cînd instituţia judiciară solicitanta îl înştiinţează ca prezenta sa nu mai este necesară. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut părăsi teritoriul statului contractant solicitant din motive independente de voinţa sa. + 
Articolul 11Restituirea cheltuielilor pentru martori şi experţiMartorul şi expertul au dreptul la restituirea cheltuielilor de călătorie şi de întreţinere în perioada deplasarii, precum şi la compensarea retributiei nerealizate. Expertul are dreptul la onorariul de expert. Despre drepturile martorului sau expertului se va face menţiune în citaţie. + 
Articolul 12Audierea ca martor a persoanei arestateÎn cazul în care o persoană, ce se afla arestata pe teritoriul unui stat contractant, este necesar să fie audiată ca martor de către o instituţie judiciară a celuilalt stat contractant, organele centrale prevăzute la art. 7 din prezentul tratat pot conveni ca aceasta persoana să fie transportată pe teritoriul statului contractant solicitant, cu condiţia de a fi menţinută în stare de arest şi de a fi înapoiată în cel mai scurt timp după audiere. + 
Capitolul 2Cauze civile. Asistenţa juridică. + 
Articolul 13Acordarea asistenţei juridiceInstituţiile judiciare ale celor două state contractante îşi acorda reciproc, la cerere, asistenţa juridică în cauzele civile, în condiţiile prevăzute în prezentul tratat. + 
Articolul 14Obiectul asistenţei juridiceAsistenţa juridică în materie civilă cuprinde îndeplinirea unor activităţi procesuale cum ar fi: întocmirea, transmiterea şi inminarea de acte judiciare şi extrajudiciare; audierea părţilor, martorilor, experţilor şi a altor persoane; cercetarea locală; efectuarea de expertize; asigurarea dovezilor, constatarea unei stări de fapt; aplicarea unor măsuri de asigurare sau de conservare. + 
Articolul 15Cererea de asistenţa juridică1. Cererea de asistenţa juridică va cuprinde următoarele date:a) denumirea instituţiei judiciare solicitante; … b) denumirea instituţiei judiciare solicitate; … c) obiectul cererii şi indicarea cauzei în care se solicita asistenţa juridică; … d) numele şi prenumele părţilor, calitatea procesuala, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa lor, iar la persoanele juridice, denumirea şi sediul lor; … e) numele, prenumele şi domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor părţilor, dacă este cazul; … f) datele necesare cu privire la obiectul cererii, îndeosebi adresa destinatarului la cererile de inminare de acte, iar la comisiile rogatorii, împrejurările în legătură cu care urmează să facă o proba şi, dacă este cazul, întrebările care trebuie puse persoanelor ce urmează a fi audiate; … g) menţionarea actelor anexe la cerere. … 2. Cererea de asistenţa juridică şi actele anexe trebuie să poarte ştampila oficială. + 
Articolul 16Rezolvarea cererilor de asistenţa juridică1. În îndeplinirea cererii de asistenţa juridică, instituţia judiciară solicitată aplica normele legale ale statului sau.Instituţia judiciară solicitată poate, la cerere, să aplice normele procesuale ale statului contractant solicitant dacă acestea nu contravin legii statului solicitat.2. Dacă instituţia solicitată nu este competenţa să soluţioneze cererea, ea va transmite, din oficiu, instituţiei judiciare competente şi va informa despre aceasta instituţia judiciară solicitanta.3. Dacă adresa persoanei care urmează să fie audiată sau căreia urmează sa i se inmineze un act nu este indicată precis sau dacă se constată că ea este inexactă, instituţia judiciară solicitată va lua, din proprie iniţiativă, măsurile necesare pentru stabilirea adresei exacte.4. Inminarea de acte în procedura cu părţile implicate în procese, care îşi au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul unuia dintre statele contractante, se efectuează pe calea asistenţei juridice prevăzute în prezentul tratat.5. În cazul în care actele nu sînt redactate în limba satului contractant solicitat ori nu sînt însoţite de traduceri certificate, instituţia judiciară le inmineaza numai dacă destinatarul este de acord să le primească. Dacă pentru acest motiv se refuza primirea, inminarea se considera că nu a fost efectuată.6. Dovada de inminare a actelor se întocmeşte în conformitate cu legea în vigoare a statului contractant solicitat. Dovada va cuprinde, în orice caz, modalitatea, locul şi data inminarii.7. Instituţia judiciară solicitată va înştiinţa, la cerere, în timp util, instituţia judiciară solicitanta despre locul şi data la care urmează să fie efectuată comisia rogatorie.8. În cazul în care cererea nu a putut fi satisfacuta, se vor restitui actele şi se vor comunică motivele pentru care aceasta nu a fost îndeplinită. + 
Articolul 17Atribuţii ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulareStatele contractante au dreptul sa dispună inminarea de acte judiciare şi extrajudiciare, prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, cetăţenilor proprii care se afla pe teritoriul celuilalt stat contractant, dacă aceştia accepta primirea. + 
Articolul 18Cheltuieli legate de acordarea asistenţei juridice1. Statul contractant solicitat nu va pretinde restituirea cheltuielilor ocazionate de acordarea asistenţei juridice. Statele contractante suporta singure toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistenţei juridice pe teritoriul lor, inclusiv cheltuielile făcute cu administrarea probelor.2. Instituţia judiciară solicitată comunică instituţiei solicitante cuantumul cheltuielilor făcute. Dacă instituţia judiciară solicitanta percepe aceste cheltuieli de la persoana obligată să le plătească, sumele încasate rămîn statului contractant a cărui instituţie le-a perceput. + 
Articolul 19Refuzul asistenţei juridiceAcordarea asistenţei poate fi refuzată dacă statul contractant solicitat considera ca prin satisfacerea cererii s-ar putea aduce atingere ordinii sale publice. + 
Capitolul 3Acte oficiale. Valabilitatea actelor. + 
Articolul 20Valabilitatea actelor1. Actele care au fost întocmite sau certificate de un organ de stat sau de către o persoană oficială pe teritoriul unuia dintre statele contractante, în limitele competentei lor, în forma stabilită de lege şi prevăzute cu sigiliul oficial, sînt valabile pe teritoriul celuilalt stat contractant fără vreo alta legalizare. Aceasta este valabil, deopotrivă, pentru legalizarea semnaturilor şi copiilor de pe acte.2. Actele menţionate la paragraful 1 au, pe teritoriul celuilalt stat contractant, aceeaşi forta probanta ca şi actele de acelaşi fel ale acestui din urma stat. + 
Articolul 21Transmiterea actelor de stare civilă1. Autorităţile competente ale celor două state contractante transmit, la cerere. gratuit, certificate de stare civilă, extrase de pe registrele de stare civilă, precum şi copii certificate de pe hotărîrile date în materie de stare civilă de către instituţiile judiciare, dacă aceste înscrisuri se referă la cetăţenii statului contractant solicitant şi dacă sînt cerute în interes oficial.2. Transmiterea înscrisurilor menţionate la paragraful 1 se face prin intermediul ministerelor de justiţie ale fiecărui stat contractant. + 
Capitolul 4Norme conflictuale + 
Secţiunea IStatutul persoanei şi dreptul familiei. + 
Articolul 22Capacitatea juridicăCapacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este determinata de legea statului contractant al cărui cetăţean este. + 
Articolul 23Încheierea căsătoriei1. Condiţiile de fond ale încheierii căsătoriei sînt determinate, pentru fiecare dintre viitorii soţi, de legea statului contractant ai cărui cetăţean sînt.2. Forma încheierii căsătoriei este determinata de legea statului contractant pe al cărui teritoriu se încheie căsătoria.3. Forma încheierii căsătoriei oficiale în faţa unui agent diplomatic sau funcţionar consular, împuternicit în acest scop, este determinata de legea contractant trimiţător al agentului diplomatic sau funcţionarului consular. + 
Articolul 24Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor1. Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sînt guvernate de legea statului contractant ai cărui cetăţeni sînt.2. Dacă unul dintre soţi este cetăţean al unui stat contractant, raporturile lor personale şi patrimoniale sînt guvernate de legea acelui stat contractant pe al cărui teritoriu ei îşi au ori şi-au avut ultimul domiciliu comun.3. Dacă sotii menţionaţi la paragraful 2 nu au avut domiciliul comun, instituţia judiciară solicitată aplica legea statului sau.4. Competenţa de a hotărî asupra raporturilor personale şi patrimoniale prevăzute la paragrafele 1 şi 2 aparţine instituţiei judiciare a statului contractant a cărui lege guvernează acele raporturi. În cazul prevăzut la paragraful 3, sînt competente instituţiile judiciare ale ambelor state contractante. + 
Articolul 25Divorţul1. În caz de divorţ, dacă ambii soţi au cetăţenia unui stat contractant şi domiciliază, la data introducerii acţiunii de divorţ, pe teritoriul celuilalt stat contractant, va fi aplicabilă legea statului contractant ai cărui cetăţeni sînt.2. Dacă, la data introducerii acţiunii de divorţ, unul dintre soţi este cetăţean al unuia dintre statele contractante, iar celălalt soţ are cetăţenia celuilalt stat contractant şi domiciliază fie amindoi pe teritoriul aceluiaşi stat contractant, fie unul pe teritoriul unui stat contractant şi altul pe teritoriul celuilalt stat contractant, instanţele judecătoreşti competente aplica legea statului lor.3. Pentru soluţionarea cauzelor de divorţ menţionate la paragrafele 1 şi 2 sînt competente instanţele judecătoreşti ale ambelor state contractante. + 
Articolul 26Nulitatea căsătoriei1. Pentru constatarea (declararea) nulităţii şi pentru anularea (constatarea inexistentei) unei căsătorii se aplică legile statului contractant care, potrivit art. 23, sînt valabile pentru încheierea căsătoriei.2. În privinta competentei instanţelor, prevederile art. 25 se aplică în mod corespunzător. + 
Articolul 27Filiaţia1. În cauzele privind stabilirea şi contestarea filiaţiei este aplicabilă legea statului contractant al cărui cetăţean este copilul.2. Forma recunoaşterii paternităţii este cirmuita de legea statului contractant pe al cărui teritoriu are loc recunoaşterea.3. Competenţa pentru soluţionarea cauzelor prevăzute la paragraful 1 aparţine instituţiilor judiciare ale statului contractant al cărui cetăţean este copilul.4. Dacă reclamantul şi pîrîtul domiciliază pe teritoriul aceluiaşi stat contractant, competenţa soluţionării cauzelor prevăzute la paragraful 1 aparţine şi instituţiilor judiciare ale acestui stat. + 
Articolul 28Raporturile juridice dintre părinţi şi copii1. Raporturile juridice dintre părinţi şi copii se stabilesc potrivit legii statului contractant al cărui cetăţean este copilul.2. În privinta competentei instituţiilor judiciare, prevederile art. 27 paragrafele 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător. + 
Articolul 29Înfierea1. Înfierea sau desfiinţarea înfierii sînt determinate de legea statului contractant al cărui cetăţean este infietorul în momentul înfierii sau desfiinţării acesteia.2. Cînd copilul este cetăţean al celuilalt stat contractant, pentru înfierea şi desfacerea trebuie obţinute consimţămîntul reprezentantului legal al copilului, autorizarea organelor de stat competente şi consimţămîntul copilului însuşi, dacă acesta este cerut de legea statului contractant al cărui cetăţean este.3. Cînd copilul este înfiat de soţi, dintre care unul are cetăţenia unui stat contractant, iar celălalt are cetăţenia celuilalt stat contractant, atît înfierea, cît şi desfiinţarea acesteia, sînt determinate de legile ambelor state contractante.4. Pentru procedura înfierii şi a desfiinţării acesteia sînt competente instituţiile judiciare ale statului contractant al cărui cetăţean este infietorul în momentul înfierii şi respectiv al desfiinţării acesteia. Dacă atît infietorul, cît şi copilul înfiat, îşi au domiciliul pe teritoriul celuilalt stat contractant, instituţiile judiciare ale acestui stat sînt deopotrivă competente.5. În cazul prevăzut la paragraful 3, competenţa aparţine instituţiei judiciare a statului contractant pe a carei raza teritorială ambii soţi domiciliază ori au avut ultimul domiciliu comun. + 
Articolul 30Tutela şi curatela1. Pentru instituirea şi desfiinţarea tutelei şi a curatelei se aplică legea statului contractant al cărui cetăţean este persoana asupra căreia urmează să se instituie ori s-a instituit tutela sau curatela.2. Raporturile juridice dintre tutore sau curator şi persoana asupra căreia s-a instituit tutela sau curatela sînt determinate de legea statului contractant a cărui instituţie judiciară l-a numit pe tutore sau curator.3. Obligaţia de a prelua activitatea de tutore sau curator este determinata de legea statului contractant al cărui cetăţean este persoana care urmează să fie numita ca tutore sau curator.4. Cetăţeanul unuia dintre statele contractante poate fi numit tutore sau curator al cetăţeanului celuilalt stat contractant dacă domiciliază pe teritoriul statului contractant în care urmează a se exercită tutela sau curatela şi dacă numirea sa corespunde cel mai bine intereselor persoanei asupra căreia urmează să se instituie tutela sau curatela.5. În ceea ce priveşte instituirea şi desfiinţarea tutelei sau a curatelei, hotărăşte instituţia judiciară a statului contractant al cărui cetăţean este persoana asupra căreia urmează să se instituie ori s-a instituit tutela sau curatela, dacă prezentul tratat nu prevede altfel. + 
Articolul 31Măsuri privind tutela şi curatela1. În cazul în care urmează să se instituie tutela sau curatela pentru ocrotirea intereselor cetăţeanului unui stat contractant al cărui domiciliu, reşedinţa ori bunuri se afla pe teritoriul celuilalt stat contractant, instituţia judiciară a acestui stat contractant înştiinţează, de îndată, misiunea diplomatică sau oficiul consular al celuilalt stat contractant.2. În cazuri urgente, instituţia judiciară ia măsuri provizorii necesare conform legii statului sau, instiintind neîntîrziat despre aceasta misiunea diplomatică sau oficiul consular, potrivit prevederilor paragrafului 1. Măsurile provizorii rămîn valabile pînă la luarea hotărîrii de către instituţia judiciară competenţa a celuilalt stat contractant. Instituţia judiciară care a luat măsurile provizorii a fi instiintata despre aceasta hotărîre. + 
Articolul 32Transmiterea competentei privind tutela şi curatela1. Instituţia judiciară competenţa potrivit art. 30 paragraful 5 poate transmite competenţa privind tutela sau curatela instituţiei judiciare a celuilalt stat contractant, dacă persoana asupra căreia s-a instituit tutela şi curatela îşi are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul acestui stat.Competenţa se considera transmisă atunci cînd instituţia judiciară căreia îi este adresată cererea accepta preluarea acestei competente şi informează despre aceasta instituţia judiciară solicitanta.2. Instituţia judiciară care, potrivit paragrafului 1, a acceptat preluarea competentei privind tutela sau curatela îşi îndeplineşte atribuţiile în conformitate cu legea statului sau.Totuşi, în materie de capacitate judiciară, se va aplica legea statului contractant al cărui cetăţean este persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela. Ea nu are dreptul sa adopte hotărîri în legătură cu statutul personal al acesteia. + 
Articolul 33Declararea morţii1. Pentru declararea pe cale judecătorească a dispariţiei sau a morţii unei persoane (declararea morţii) şi stabilirea datei morţii sînt competente instituţiile judiciare ale statului contractant al cărui cetăţean era acea persoana la data cînd, potrivit ultimelor ştiri, mai era în viaţa.2. Cu toate acestea, instituţiile judiciare ale unui stat contractant, la cererea unor persoane care domiciliază pe teritoriul acestuia, sînt competente sa declare dispariţia sau moartea (sa declare moartea) sau sa stabilească data morţii unui cetăţean al celuilalt stat contractant, dacă, potrivit legii statului contractant solicitat, acele persoane au drept la o asemenea acţiune.3. În cauzele arătate la paragrafele 1 şi 2, instituţiile judiciare ale statelor contractante aplica legea statului lor. + 
Articolul 34 + 
Secţiunea IISuccesiuni. Principiul egalităţii.Cetăţenii unui stat contractant sînt egali cu cetăţenii celuilalt stat contractant în ce priveşte capacitatea de a întocmi sau revoca un testament cu privire la bunurile care se găsesc ori la drepturile ce urmează a fi realizate pe teritoriul acestui stat contractant, precum şi în ce priveşte capacitatea de a dobîndi prin moştenire sau legat astfel de bunuri şi drepturi. Bunurile şi drepturile se transmit acestora în condiţiile stabilite pentru cetăţenii proprii. + 
Articolul 35Legea aplicabilă1. Dreptul la succesiune asupra bunurilor mobile este determinat de legea statului contractant al cărui cetăţean era autorul succesiunii la data morţii sale.2. Dreptul de succesiune asupra bunurilor imobile este determinat de legea statului contractant pe al cărui teritoriu se afla acele bunuri.3. Deosebirea dintre bunurile succesorale mobile şi imobile se face în conformitate cu legea statului contractant pe al cărui teritoriu se afla acele bunuri. + 
Articolul 36Dreptul la succesiune al statuluiÎn cazul în care moştenitor este statul, conform legii statului contractant după care se determina dreptul succesoral, bunurile mobile din succesiune revin statului contractant al cărui cetăţean era autorul succesiunii la data morţii sale, iar bunurile imobile din succesiune revin statului contractant pe al cărui teritoriu sînt situate acele bunuri. + 
Articolul 37Testamentul1. În privinta capacităţii de a testa ori de a revoca testamentul, precum şi în privinta consecinţelor juridice ale viciilor de voinţa, se va aplica legea statului contractant al cărui cetăţean a fost autorul succesiunii la data întocmirii sau revocării testamentului.După aceeaşi lege se stabilesc şi felurile de dispoziţii testamentare care sînt admise.2. Forma întocmirii şi revocării unui testament este aceea prevăzută de legea statului contractant al cărui cetăţean a fost autorul succesiunii la data întocmirii sau revocării testamentului ori de legea statului pe teritoriul căruia aceste acte au fost făcute. + 
Articolul 38Competenţa1. Deschiderea succesiunii şi întreaga procedura succesorală privind bunurile mobile sînt de competenţa instituţiilor judiciare ale statului contractant al cărui cetăţean era defunctul la data morţii sale, în afară de cazul în care se face aplicarea paragrafului 4.2. Deschiderea succesiunii şi întreaga procedura succesorală privind bunurile imobile sînt de competenţa instituţiilor judiciare ale statului contractant pe teritoriul căruia se afla aceste bunuri.3. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător şi pentru litigiile succesorale.4. Dacă toate bunurile mobile succesorale rămase de la cetăţeanul unuia dintre statele contractante sînt situate pe teritoriul celuilalt stat contractant şi dacă toţi succesorii sînt de acord, la cererea oricărui succesor sau a altei persoane care are un drept la succesiune, competenţa revine instituţiilor judiciare ale acestui stat contractant. + 
Articolul 39Deschiderea testamentuluiDeschiderea testamentului este în căderea instituţiei judiciare competente a statului contractant pe teritoriul căruia se afla testamentul. Copia certificată a testamentului şi procesul-verbal referitor la starea şi conţinutul testamentului şi, în funcţie de împrejurări, copia certificată a procesului-verbal de deschidere a testamentului, precum şi, în cazul în care se cere, originalul testamentului, se trimit instituţiei judiciare competente a celuilalt stat contractant, dacă defunctul a fost cetăţean al acestuia sau dacă o instituţie judiciară a acestui stat este competenţa să efectueze procedura succesorală. + 
Articolul 40Măsuri de conservare a succesiunii1. Instituţiile judiciare ale fiecărui stat contractant vor lua, potrivit legii lor, măsurile necesare pentru conservarea sau administrarea bunurilor succesorale rămase pe teritoriul lor în urma decesului unui cetăţean al celuilalt stat contractant.2. Ele informează fără întîrziere misiunea diplomatică sau oficiul consular al celuilalt stat contractant despre măsurile luate conform paragrafului 1; misiunea diplomatică sau oficiul consular poate participa la realizarea acestor măsuri. La cererea misiunii diplomatice sau a oficiului consular, măsurile luate conform paragrafului 1 vor putea fi schimbate sau anulate, iar cele ce urmează a fi luate vor putea fi aminate.3. Instituţia judiciară a statului contractant al cărui cetăţean a fost defunctul, competenţa potrivit art. 38 paragraful 1, va putea cere schimbarea, anularea sau amînarea măsurilor luate conform paragrafului 1 din prezentul articol.4. Dacă cetăţeanul unui stat contractant moare pe teritoriul celuilalt stat contractant, unde nu a avut domiciliul sau reşedinţa, obiectele pe care le-a avut asupra să se pun la dispoziţia misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului contractant al cărui cetăţean a fost defunctul, însoţite de un inventar, fără vreo alta procedura. + 
Articolul 41Comunicarea cazurilor de deces1. În cazul în care cetăţeanul unui stat contractant moare pe teritoriul celuilalt stat contractant, instituţia competenţa va înştiinţa de îndată misiunea diplomatică sau oficiul consular al celuilalt stat contractant despre deces.În acelaşi timp, instituţia judiciară competenţa va comunică tot ceea ce cunoaşte despre succesori, despre domiciliul sau reşedinţa lor, despre masa succesorală şi valoarea succesiunii, precum şi despre testament, în caz ca exista. Aceasta regula se aplică şi în cazul cînd instituţia judiciară competenţa a unui stat contractant este informată ca cetăţeanul celuilalt stat contractant, decedat pe teritoriul unui al treilea stat, a lăsat bunuri pe teritoriul statului ei.2. Dacă misiunea diplomatică sau oficiul consular deţine date cu privire la un deces în condiţiile paragrafului 1, va comunică aceste date instituţiei judiciare competente pentru a lua măsurile necesare de conservare a succesiunii. + 
Articolul 42Dreptul de reprezentare a misiunilor diplomatice sau oficiilor consulareÎn cauzele succesorale, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale statelor contractante au dreptul sa reprezinte interesele cetăţenilor proprii în faţa instituţiilor judiciare ale celuilalt stat contractant, în conformitate cu legea acestui stat, dacă aceştia lipsesc şi nu şi-au desemnat un mandatar. + 
Articolul 43Transmiterea succesiunii1. Cînd, după terminarea procedurii succesorale, bunurile succesorale mobile ori sumele realizate din vînzarea bunurilor succesorale mobile şi imobile revin moştenitorilor care au domiciliul ori reşedinţa în celălalt stat contractant şi nu exista posibilitatea ca aceste bunuri sau valori să le fie remise direct ori prin împuterniciţii lor, remiterea se va face misiunii diplomatice sau oficiului consular al acestui stat contractant.2. Se procedează potrivit prevederilor paragrafului 1, după ce:a) toate taxele succesorale şi cheltuielile legate de moştenire au fost plătite sau asigurate; … b) organele competente au dat cuvenită aprobare, prevăzută de legea statului lor, pentru exportul obiectelor provenite din succesiune şi transferul sumelor de bani. …  + 
Articolul 44 + 
Secţiunea IIIRăspunderea civilă delictuala1. Răspunderea civilă delictuala se stabileşte potrivit legii statului contractant pe al cărui teritoriu s-a comis fapta cauzatoare de prejudiciu.2. Dacă atît persoana care a cauzat prejudiciul, cît şi cea care a suferit paguba sînt cetăţeni ai aceluiaşi stat contractant şi domiciliază pe teritoriul acestuia, se aplică legea statului respectiv. + 
Capitolul 5Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor + 
Articolul 45Obiectul recunoaşterii şi executării1. Fiecare stat contractant va recunoaşte sau va incuviinta să se execute pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de prezentul tratat, hotărîrile pronunţate pe teritoriul celuilalt stat contractant.2. În sensul paragrafului 1, prin hotărîri se înţeleg:a) hotărîrile judecătoreşti pronunţate în cauzele civile, inclusiv tranzacţiile judiciare; … b) hotărîrile judecătoreşti pronunţate în cauzele penale, cît priveşte dispoziţiile civile referitoare la repararea pagubei; … c) hotărîrile judecătoreşti referitoare la cheltuielile de judecată; … d) actele autentice susceptibile de executare în cauzele civile; … e) hotărîrile arbitrale, pronunţate în cauzele civile, în măsura în care recunoaşterea sau executarea lor nu este reglementată prin alte convenţii la care sînt părţi ambele state contractante; … f) hotărîrile nepatrimoniale ale organelor de tutela şi curatela. …  + 
Articolul 46Condiţiile recunoaşterii şi încuviinţării executăriiHotărîrile sînt recunoscute şi executate dacă sînt întrunite următoarele condiţii:a) dacă sînt definitive şi susceptibile de executare potrivit legii statului contractant pe teritoriul căruia au fost pronunţate; … b) dacă nu a fost incalcata competenţa exclusiva a instituţiei judiciare a statului contractant pe al cărui teritoriu urmează a avea loc recunoaşterea sau executarea; … c) dacă personalul care nu a participat la proces şi împotriva căreia s-a dat hotărîrea i s-au inminat, în timp util, citaţia şi actul de sesizare a instanţei, în conformitate cu legea statului contractant pe teritoriul căruia s-a pronunţat hotărîrea, iar în cazul în care nu avea capacitate de exerciţiu, i s-a dat posibilitate de a fi reprezentată în proces; comunicarea prin afişare a citaţiei şi a actului de sesizare nu se considera valabilă; … d) dacă între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pentru aceleaşi fapte, nu s-a pronunţat în prealabil o hotărîre ori se afla în curs de judecată o acţiune intentată anterior pe teritoriul statului contractant unde urmează să se recunoască ori să se încuviinţeze executarea hotărîrii. …  + 
Articolul 47Procedura de recunoaştere1. Hotărîrile pronunţate pe teritoriul unui stat contractant referitoare la statutul personal al propriilor săi cetăţeni se recunosc şi produc efecte juridice pe teritoriul celuilalt stat contractant fără nici o alta procedura.2. Celelalte hotărîri nepatrimoniale se recunosc pe teritoriul celuilalt stat contractant fără nici o procedură, dacă sînt respectate condiţiile prevăzute în art. 45 şi 46.3. Executarea hotărîrilor patrimoniale se încuviinţează de către instanţa judecătorească a statului contractant pe al cărui teritoriu urmează să aibă loc executarea.4. În ceea ce priveşte procedura prevăzută la paragraful 3, instanţa se limitează a stabili dacă sînt întrunite condiţiile menţionate în art. 45 şi 46.5. Încuviinţarea executării hotărîrilor, precum şi executarea propriu-zisa, se efectuează potrivit legii statului contractant pe al cărui teritoriu urmează să aibă loc executarea.6. Orice obiectie cu privire la executare se rezolva de către instanţa competenţa a statului contractant unde are loc executarea, potrivit legii statului sau. + 
Articolul 48Cererile de încuviinţare a executării se de executare1. Cererea de încuviinţare a executării se întocmeşte de către partea care solicită executarea ori de reprezentantul sau. Cererea se depune la instanţa care a pronunţat hotărîrea în prima instanţa.Aceasta o va transmite, împreună cu actele anexe, la instanţa competenţa sa încuviinţeze executarea. Cererea poate fi depusa şi direct aceasta din urma instanţa.2. La cererea de încuviinţare a executării, partea solicitanta va anexa următoarele acte:a) copia legalizată a hotărîrii, cu atestarea facuta de instanţa, ca aceasta este definitivă şi susceptibilă de executare, dacă menţiunea nu rezultă din însuşi textul hotărîrii; … b) o adeverinta prin care instanţa sa confirme ca persoanei care nu a participat la proces şi împotriva căreia s-a dat hotărîrea i s-au inminat, la timp şi în forma cuvenită, citaţia şi actul de sesizare a instanţei, iar în cazul în care persoana nu a avut capacitatea de exerciţiu, se va adauga menţiunea ca instanţa i-a dat acesteia posibilitatea de a fi reprezentată în proces. … Cererile de încuviinţare a executării şi de executare, precum şi actele anexe, prevăzute la lit. a) şi b), vor fi însoţite de traduceri certificate, în limba statului contractant solicitat. Actele traduse vor fi depuse în dublu exemplar.3. În cazul în care cererea şi actele anexe nu corespund cerinţelor menţionate în paragraful 2, instituţia judiciară poate solicita date suplimentare.4. În cazul hotărîrilor privind cheltuielile de judecată, la cererea de încuviinţare a executării se anexează o copie certificată a hotărîrii, cu menţiunea ca este definitivă, precum şi traducerile certificate ale acestora. + 
Articolul 49Informaţii asupra soluţionării cereriiInstanţa care a soluţionat cererea de încuviinţare a executării înştiinţează instanţa din celălalt stat contractant despre hotărîrea pronunţată în rezolvarea cererii. + 
Articolul 50Cheltuieli de executare1. Stabilirea şi încasarea cheltuielilor legate de încuviinţarea executării hotărîrii se de executarea propriu-zisa se dispun de instanţa solicitată, potrivit legii statului ei. În aceste cheltuieli se includ şi cele referitoare la certificarea şi traducerea înscrisurilor şi la susţinerea cererilor.2. Partea care a beneficiat, în faţa instanţei care a pronunţat hotărîrea, de înlesnirile prevăzute la art. 4 paragraful 1 va beneficia de aceleaşi înlesniri şi în cadrul procedurii de încuviinţare a executării hotărîrii şi de executare propriu-zisa, desfăşurate în celălalt stat contractant. + 
Articolul 51Transferul sumelor de bani şi transmiterea bunurilorTransferul sumelor de bani şi transmiterea obiectelor obţinute prin executare, către un creditor care domiciliază pe teritoriul celuilalt stat contractant, se efectuează cu respectarea dispoziţiilor legale ale statului contractant pe teritoriul căruia hotărîrea a fost executată. + 
Capitolul 6Cauze penale. Asistenţa juridică. + 
Articolul 52Acordarea asistenţei juridiceInstituţiile judiciare ale statelor contractante îşi acorda reciproc, la cerere, asistenţa juridică în cauzele penale, în condiţiile stabilite prin prezentul tratat. + 
Articolul 53Obiectul asistenţei juridice şi cererea de asistenţa juridică1. La acordarea asistenţei juridice în cauzele penale, prevederile cuprinse în partea a II-a, capitolul I, din prezentul tratat se aplică în mod corespunzător.2. Prin comisie rogatorie, în cauzele penale, se pot efectua şi perchezitii, sechestre asiguratorii, precum şi predari de probe materiale.3. Cererile de asistenţa juridică în cauzele penale trebuie să cuprindă şi descrierea succintă a situaţiei de fapt care formează obiectul cauzei penale, precum şi încadrarea juridică a faptelor penale. + 
Articolul 54Comunicări privind hotărîrea de condamnareStatele contractante îşi comunică anual date privind hotărîrile penale definitive de condamnare, pronunţate de instanţele judecătoreşti ale unui stat contractant împotriva cetăţenilor celuilalt stat contractant. + 
Articolul 55Informaţii din cazierul judiciarLa cererea instituţiilor judiciare ale celuilalt stat contractant se vor da gratuit informaţii din cazierul judiciar al persoanelor urmărite sau supuse judecaţii penale pe teritoriul acelui stat contractant. + 
Capitolul 7Pornirea urmăririi penale + 
Articolul 56Condiţii1. Fiecare stat contractant se obliga ca, la cererea celuilalt stat contractant, sa pornească, în conformitate cu propria sa lege, urmărirea penală împotriva unui cetăţean al său, atunci cînd exista date suficiente ca acesta a savirsit pe teritoriul celuilalt stat contractant o faptă care este prevăzută ca infracţiune de legile ambelor state contractante.2. Dacă persoanele vătămate prin infracţiunea care constituie obiectul urmăririi penale au formulat cereri corespunzătoare de despăgubiri civile, aceste cereri se soluţionează în cadrul procesului penal. + 
Articolul 57Cererea de urmărire penală1. La cererea de urmărire penală se anexează:a) o informare cuprinzînd datele personale ale celui invinuit, inclusiv indicarea cetateniei, descrierea situaţiei de fapt care formează obiectul cauzei, precum şi încadrarea juridică faptelor; … b) în extras cu textele dispoziţiilor legale incalcate prin infracţiune; … c) probele şi actele de procedura existente; … d) plingerile formulate pentru urmărirea penală de către persoanele vătămate, cînd aceste plîngeri sînt necesare; … e) cererile de despăgubiri civile, dacă exista. … 2. Cererea şi actele prevăzute la paragraful 1 lit. a) şi b) sînt însoţite de traduceri oficiale în limba statului contractant solicitat. + 
Articolul 58Informaţii asupra soluţionării procesuluiStatul contractant solicitat este obligat sa înştiinţeze statul contractant solicitant despre rezultatul procesului penal. La cererea statului contractant solicitant se transmite o copie a hotărîrii definitive. + 
Articolul 59Modul de legăturăÎn problemele urmăririi penale, procuraturile generale şi ministerele de justiţie ale celor două state contractante comunică direct între ele. + 
Capitolul 8Extrădarea + 
Articolul 60Obligaţia de extrădare1. Statele contractante se obliga să-şi extrădeze reciproc, la cerere, potrivit prevederilor cuprinse în prezentul tratat, în vederea tragerii la răspundere penală sau pentru executarea pedepsei, persoanele care se găsesc pe teritoriul unuia dintre cele doua state contractante.2. Extrădarea se admite numai pentru acele fapte care sînt prevăzute ca infracţiuni de legile ambelor state contractante.3. Extrădarea în vederea urmăririi sau judecării se admite numai pentru acele fapte care, potrivit legilor ambelor state contractante, sînt sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau cu o pedeapsă mai grea.Extrădarea în vederea executării pedepsei se admite numai dacă pedeapsa privativă de libertate pronunţată este mai mare de un an sau o pedeapsă grea. + 
Articolul 61Refuzarea extrădării1. Nu se extrădează:a) persoanele care, la data primirii cererii de extrădare, sînt cetăţeni ai statului contractant solicitat; … b) persoanele a căror extrădare nu este permisă de legea statului contractant solicitat. … 2. Extrădarea nu se admite dacă:a) fapta a fost săvîrşită pe teritoriul statului contractant solicitat; … b) potrivit legii statului contractant solicitat acţiunea penală nu poate fi exercitată sau hotărîrea nu poate fi executată ca urmare a amnistiei, a implinirii termenului de prescripţie ori pentru un alt temei legal;○ … c) faţă de persoana a carei extrădare se cere s-a pronunţat o hotărîre definitivă ori s-a pus capăt urmăririi penale, pentru aceeaşi fapta, în statul contractant solicitat; … d) potrivit legii ambelor state contractante, acţiunea penală se pune în mişcare numai la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate. …  + 
Articolul 62Extrădarea condiţionatăCînd o persoană, a carei extrădare se cere pentru executarea pedepsei, a fost judecata în lipsa, extrădarea poate fi condiţionată de cerinţa de a se asigura celui extrădat dreptul de a solicita rejudecarea cauzei, în prezenta sa, potrivit legii statului contractant solicitant. + 
Articolul 63Amînarea extrădării şi extrădarea temporară1. Cînd, pe teritoriul statului contractant solicitat, este în curs de acţiune penală împotriva persoanei a carei extrădare se cere sau cînd aceasta persoana are de executat în statul contractant solicitat o pedeapsă privativă de libertate pentru o alta infracţiune, extrădarea poate fi amînată pînă ce procesul penal a luat sfîrşit ori pînă la data cînd pedeapsa a fost executată sau considerată ca executată.2. În cazul în care amînarea extrădării ar atrage împlinirea termenului de prescripţie al acţiunii penale sau ar crea mari dificultăţi pentru stabilirea faptelor, statul contractant solicitat poate admite extrădarea temporară, sub condiţia ca persoana a carei extrădare se cere să fie readusa după efectuarea actelor procesuale pentru care s-a admis extrădarea, dar nu mai tirziu de 3 luni de la data extrădării. În cazuri întemeiate acest termen poate fi prelungit de comun acord. + 
Articolul 64Limitele acţiunii penale1. Persoana extrădată nu poate fi extrădată unui stat terţ pentru infracţiune săvîrşită înainte de extrădare.2. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 se aplică:a) dacă exista acordul prealabil al statului contractant solicitant, continua sa ramina pe teritoriul acestui stat contractant mai mult de 30 de zile de la sfîrşitul procesului penal ori de la terminarea executării pedepsei, sau dacă ulterior se reintoarce acolo de buna voie. În acest termen nu se include perioada în care persoana extrădată, din motive independente de voinţa sa, a fost împiedicată sa părăsească teritoriul statului contractant solicitant. …  + 
Articolul 65Cereri formulate de mai multe stateDacă extrădarea aceleiaşi persoane este cerută de mai multe state, pentru infracţiune sau pentru mai multe infracţiuni diferite, statul contractant solicitat hotărăşte cărui stat va face extrădarea, luînd în considerare toate împrejurările, cum sînt; cetăţenia persoanei a carei extrădare se cere, natura şi gravitatea infracţiunilor, locul şi data comiterii lor şi data primirii cererilor de extrădare. + 
Articolul 66Modul de legăturăÎn problemele extrădării ministerele de justiţie şi procuraturile generale ale celor două state contractante comunică direct între ele. + 
Articolul 67Actele care se anexează la cererea de extrădare1. La cererea de extrădare vor fi anexate:a) acte privind persoana a carei extrădare se cere, inclusiv cele referitoare la cetăţenie, şi orice date disponibile care ar putea servi la identificarea acesteia; … b) copia certificată a mandatului de arestare, iar cînd extrădarea se cere pentru executarea pedepsei, copia certificată a hotărîrii rămase definitive. În cazul în care mandatul de arestare sau în cuprinsul hotărîrii nu este menţionată fapta cu indicarea locului şi timpului săvîrşirii acesteia, precum şi calificarea ei juridică, aceste date vor fi arătate într-o anexa; … c) copia textelor de lege aplicabile în cauza respectiva; … d) data privind durata pedepsei neexecutate, în cazul în care extrădarea se cere pentru executarea unei pedepse. … 2. Dacă cererea de extrădare nu conţine toate datele necesare, statul contractant solicitat poate cere date suplimentare.Statul contractant solicitant va transmite datele suplimentare în termen de o luna. Acest termen va putea fi prelungit, la cerere, cu cel mult o luna.Statul contractant solicitat poate să pună în libertate persoana arestata şi sa înceteze procedura de extrădare, dacă datele suplimentare nu îi sînt transmise în termenele prevăzute în alineatul precedent. + 
Articolul 68Arestarea în vederea extrădării1. După primirea cererii de extrădare, statul contractant solicitat va lua neîntîrziat măsuri pentru arestarea persoanei a carei extrădare se cere, dacă sînt îndeplinite condiţiile de extrădare prevăzute în prezentul tratat.2. Arestarea unei persoane poate avea loc şi înainte de primirea cererii de extrădare, dacă s-a primit o cerere în acest sens de la statul contractant solicitant. În cerere se va menţiona mandatul de arestare sau hotărîrea definitivă data împotriva acelei persoane, indicindu-se ca cererea de extrădare va fi trimisa ulterior. Cererea de arestare, înainte de primirea cererii de extrădare, poate fi facuta prin posta, telegraf, telefon, radio sau o alta cale.3. Despre arestarea facuta potrivit paragrafului 2 va fi înştiinţat neîntîrziat celălalt stat contractant.4. Persoana arestata în condiţiile paragrafului 2 va fi pusă în libertate dacă cererea de extrădare nu este primită în termen de cel mult o luna, socotit de la data cînd statul contractant solicitant a fost înştiinţat despre arestarea preventivă. + 
Articolul 69Comunicarea hotărîrii asupra cererii de extrădareStatul contractant solicitat va face cunoscut statului contractant solicitant hotărîrea sa asupra cererii de extrădare. Dacă cererea nu a fost admisă, se vor indica prevederile din prezentul tratat care motiveaza hotărîrea. + 
Articolul 70Predarea persoanei extrădate1. În cazul în care cererea de extrădare este admisă, statul contractant solicitat va comunică statului contractant solicitant locul şi data predării persoanei.2. Dacă statul contractant solicitant nu ia în primire, la data stabilită pentru predare, persoana ce urmează a fi extrădată şi nici nu a solicitat o amînare a termenului de predare, statul solicitat poate să pună în libertate persoana arestata şi sa înceteze procedura de extrădare. Amînarea nu poate depăşi 15 zile. + 
Articolul 71Repetarea extrădăriiDacă persoana extrădată se sustrage de la urmărirea penală, de la judecata ori de la executarea pedepsei şi se afla din nou pe teritoriul statului contractant solicitat, ea va fi din nou extrădată.În acest caz, la cerere nu se mai anexează actele prevăzute la art. 67. + 
Articolul 72Transmiterea de obiecte1. Statul contractant solicitat va transmite, la cerere:a) obiectele care pot avea importanţa ca probe în procesul penal; … b) obiectele ce provin din infracţiunea care a atras extrădarea. … Aceste obiecte pot fi transmise şi în cazul cînd extrădarea persoanei nu are loc din cauza morţii, a sustragerii sau datorită altei împrejurări.Predarea obiectelor se face sub luare de dovada.2. Dacă obiectele cerute sînt necesare statului contractant solicitat ca probe într-o cauza penală, transmiterea lor poate fi amînată pînă la terminarea acelui proces.3. Drepturile statului contractant solicitat sau ale terţilor asupra acestor obiecte rămîn neatinse. Obiectele asupra cărora exista asemenea drepturi vor fi restituite statului contractant solicitat cel mai tirziu la terminarea procesului penal.4. Predarea obiectelor prevăzute la paragraful 1 se va face cu respectarea legii statului contractant solicitat referitoare la exportul de obiecte şi transferul sumelor de bani. + 
Articolul 73Informaţii asupra soluţionării procesului penalStatul contractant solicitant informează statul contractant solicitat despre rezultatul procesului penal pornit împotriva persoanei extrădate. La cererea statului contractant solicitat se va transmite şi un exemplar al hotărîrii definitive. + 
Articolul 74Tranzitarea1. Statele contractante autoriza, reciproc, la cerere, transportul pe teritoriul lor al persoanelor care sînt extrădate unuia dintre aceste state de către un al treilea stat.2. Cererea de tranzit se formulează şi se rezolva în conformitate cu prevederile referitoare la extrădare din prezentul tratat. 3. Statul contractant solicitat autoriza tranzitul prin modalitatea pe care o apreciază ca fiind mai potrivita. + 
Articolul 75Cheltuieli de extrădare şi de tranzit1. Cheltuielile de extrădare se suporta de statul contractant pe teritoriul căruia s-au făcut.2. Cheltuielile de tranzit se suporta de statul contractant solicitant. + 
Capitolul 9Predarea condamnaţilor în vederea executării pedepselor + 
Articolul 76CondiţiiCetăţenii unui stat contractant, condamnaţi prin hotărîri penale definitive în celălalt stat contractant la pedepse privative de libertate, vor fi predati, în comun acord, în condiţiile prezentului tratat, pentru executarea pedepsei, statului contractant ai cărui cetăţeni sînt. + 
Articolul 77Cazuri în care nu poate avea loc predareaPredarea condamnatului pentru executarea pedepsei nu va avea loc dacă:a) fapta pentru care s-a pronunţat hotărîrea de condamnare nu constituie infracţiune potrivit legii statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat; … b) pentru aceeaşi fapta, în statul contractant al cărui cetăţean este condamnatul s-a pronunţat faţă de acesta a hotărîre penală rămasă definitivă ori s-a pus capăt urmăririi penale; … c) în statul al cărui cetăţean este cel condamnat, pedeapsa pronunţată împotriva sa nu poate fi executată deoarece a intervenit prescripţia sau alta cauza care, potrivit legii acestui stat, inlatura executarea pedepsei; … d) cel condamnat are domiciliul pe teritoriul statului contractant a cărui instanţa a pronunţat hotărîrea de condamnare; … e) nu s-a ajuns la o înţelegere privind predarea celui condamnat pentru executarea pedepsei. …  + 
Articolul 78Limitele răspunderii penaleCondamnatul predat pentru executarea pedepsei în statul al cărui cetăţean este nu mai poate fi tras la răspundere penală pentru aceeaşi fapta, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 87 lit. c). + 
Articolul 79Propuneri de cereri1. Predarea condamnatului pentru executarea pedepsei se face la propunerea statului contractant a cărui instanţa a pronunţat hotărîrea de condamnare, dacă celălalt stat contractant este de acord sa-l primească, potrivit prevederilor prezentului tratat.2. Statul contractant al cărui cetăţean este cel condamnat se poate adresa statului a cărui instanţa a pronunţat hotărîrea, cu rugamintea de a se examina problema privind posibilitatea predării celui condamnat.3. Cel condamnat sau rudele sale se pot adresa autorităţilor competente ale oricăruia dintre statele contractante cu o cerere prin care să solicite predarea pentru executarea pedepsei celui condamnat.Autorităţile competente ale statului contractant a cărui instanţa a pronunţat condamnarea vor aduce la cunoştinţa celui condamnat ca are posibilitatea să facă o asemenea cerere. + 
Articolul 80Actele care se anexează la propunere1. La propunerea de predare a condamnatului pentru executarea pedepsei se anexează:a) copia legalizată a hotărîrii de condamnare şi, dacă este cazul, a hotărîrii pronunţate de instanţa superioară, cu menţiunea ca hotărîrea este definitivă; … b) copia textelor de lege aplicate în cauza respectiva; … c) un act prin care se certifica partea din pedeapsa deja executată, precum şi partea din pedeapsa ce urmează a fi executată; … d) acte privind executarea pedepsei complimentare, dacă s-a aplicat o astfel de pedeapsa; … e) actul prin care se certifica cetăţenia celui condamnat; … f) alte acte, dacă autoritatea competentă a statului contractant a cărui instanţa a pronunţat hotărîrea de condamnare considera necesară comunicarea acestora; … g) traducerea certificată a propunerii şi a actelor anexate. … 2. Autoritatea competenţa a statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat poate solicita, în caz de nevoie, acte sau date suplimentare. + 
Articolul 81Modul de legăturăÎn problemele de predare a condamnaţilor, în vederea executării pedepselor, organele centrale competente ale celor două state contractante comunică direct între ele. + 
Articolul 82Comunicarea soluţieiAutoritatea competenţa a statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat înştiinţează, în cel mai scurt timp posibil, autoritatea competentă a celuilalt stat contractant despre acordul sau refuzul primirii condamnatului, în condiţiile prevăzute în prezentul tratat. + 
Articolul 83Predarea condamnatuluiDacă se admite propunerea de predare, autorităţilor competente ale celor două state contractante vor conveni, neîntîrziat, asupra locului, datei şi modalitatii de predare a celui condamnat. + 
Articolul 84Punerea în executare a pedepsei1. Pedeapsa se executa pe baza hotărîrii pronunţate de instanţa statului contractant în care a fost condamnat cel în cauza.2. Instanţa competenţa din statul contractant al cărui cetăţean este condamnatul, ţinînd seama de sentinta pronunţată, da o hotărîre prin care dispune executarea pedepsei.3. În cazul în care pedeapsa aplicată prin hotărîrea de condamnare este în limitele pedepsei prevăzute de legea statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat, instanţa acestui din urma stat stabileşte aceeaşi durata a pedepsei prevăzute de legea statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat, instanţa acestui din urma stat stabileşte aceeaşi durata a pedepsei.4. Dacă pedeapsa aplicată prin hotărîrea de condamnare depăşeşte maximul pedepsei private de libertate prevăzut pentru infracţiunea săvîrşită, în legea statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat, instanţa stabileşte maximul pedepsei privative de libertate conform legii acestui stat contractant.5. În cazul în care în legea statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat se prevede, pentru infracţiunea săvîrşită, o pedeapsă de alt fel decît pedeapsa privativă de libertate aplicată prin hotărîrea de condamnare, instanţa stabileşte, potrivit legii statului sau, o pedeapsă care va fi cît mai corespunzătoare pedepsei aplicate prin hotărîrea de condamnare.6. Partea de pedeapsa privativă de libertate care a fost executată de cel condamnat în statul contractant a cărui instanţa a pronunţat hotărîrea de condamnare se deduce din durata pedepsei pronunţate. În cazul în care instanţa stabileşte o pedeapsă de alt fel decît cea aplicată prin hotărîrea de condamnare, la stabilirea pedepsei se tine seama de partea executată de pedeapsa.7. Pedeapsa complimentară pronunţată prin hotărîrea de condamnare se executa în executa în măsura în care este prevăzută, pentru aceeaşi fapta, în legea statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat şi nu a fost executată în statul în care s-a pronunţat condamnarea. Dispoziţiile prezentului articol sînt aplicabile în mod corespunzător. + 
Articolul 85Efectele juridice ale condamnăriiFaţa de persoana predată în vederea executării pedepsei în statul contractant al cărui cetăţean este, hotărîrea de executare a pedepsei produce aceleaşi consecinţe juridice ca şi în cazul persoanelor condamnate în acest stat pentru săvîrşirea unei infracţiuni de acelaşi fel. + 
Articolul 86Legea aplicabilă1. Executarea pedepsei, precum şi înlăturarea totală sau parţială a executării acesteia, se fac potrivit legii statului contractant al cărui cetăţean este cel condamnat.2. Reexaminarea hotărîrii de condamnare se face numai de instanţele statului contractant în care s-a pronunţat hotărîrea, potrivit legii acestui stat. + 
Articolul 87Modificări ale hotărîrilor de condamnare, după predareDacă, după predarea condamnatului pentru executarea pedepsei, hotărîrea de condamnare este modificată sau desfiintata în statul contractant în care a fost pronunţată, copii de pe noua hotărîre rămasă definitivă şi de pe actele necesare sînt transmise autorităţii competente a celuilalt stat contractant. În cazul prevăzut la lit. b), transmiterea se face neîntîrziat. Instituţia judiciară competenţa din statul contractant al cărui cetăţean este cel condamnat:a) pune în executare noua hotărîre potrivit procedurii prevăzute la art. 84, cînd prin aceasta hotărîre a fost modificată pedeapsa; … b) aduce la îndeplinire, potrivit legii statului sau, noua hotărîre, cînd prin aceasta s-a dispus achitarea condamnatului sau încetarea procesului penal; … c) procedează, după caz, la refacerea urmăririi penale ori rejudecarea cauzei, în conformitate cu legea statutului sau, cînd prin noua hotărîre s-a dispus refacerea urmăririi penale ori rejudecarea cauzei. …  + 
Articolul 88Informaţii privind executarea pedepseiStatul contractant căruia i-a fost predat condamnatul pentru executarea pedepsei informează celălalt stat contractant despre hotărîrea pronunţată în baza art. 84 sau 87. + 
Articolul 89Tranzitarea1. Fiecare stat contractant autoriza, la cerere, transportul în tranzit pe teritoriul sau al cetăţenilor celuilalt stat contractant trimişi pentru executarea pedepsei de către un stat terţ în statul ai cărui cetăţeni sînt.2. Cererea pentru autorizarea tranzitului se formulează şi se rezolva potrivit prevederilor din prezentul tratat referitoare la predarea celor condamnaţi pentru executarea pedepsei. + 
Articolul 90Cheltuieli de predare şi de tranzitCheltuielile ocazionate de predarea condamnatului pentru executarea pedepsei sau de transportul acestuia în tranzit se suporta, potrivit prevederilor art. 75, care se aplică în mod corespunzător. + 
Capitolul 10Dispoziţii finale + 
Articolul 911. Prezentul tratat va fi supus ratificării.Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Berlin.2. Prezentul tratat va intra în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.3. Prezentul tratat se încheie pe o durată nelimitată. Fiecare dintre cele doua state contractante poate să îl denunţe printr-o notificare scrisă. Denunţarea va produce efecte după un an de la data notificării adresate celuilalt stat contractant.4. La data intrării în vigoare a prezentului tratat îşi încetează valabilitatea Tratatului dintre Republica Populara Română şi Republica Democrata Germană privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, făcut la Bucureşti la 15 iulie 1958.Încheiat la Bucureşti la 19 martie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba germană, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.Drept care împuterniciţii celor două state contractante au semnat prezentul tratat şi au aplicat sigiliile lor. + 
Anexa 2ACORD de cooperare în domeniul urbanismului, construcţiilor şi locuinţelor între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara + 
Capitolul 1Dispoziţii generale + 
Articolul 1Prezentul acord are ca obiect de a defini, pe de o parte, modalitatea de cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara în domeniul locuinţelor, urbanismului şi construcţiilor şi, pe de altă parte, condiţiile de angajare şi de funcţionare a întreprinderilor româneşti care vor lua parte la realizarea la cheie, în Algeria, a proiectelor pe care ele le vor avea în sarcina. + 
Articolul 2Cooperarea în domeniului locuinţelor, urbanismului şi construcţiilor, obiect al prezentului acord, se referă la realizarea activităţilor următoare:– proiecte tehnice şi de arhitectura (proiecte preliminare şi de execuţie);– studii de urbanism;– studii de teren, geotehnice şi topografice;– asistenţa tehnica, consulting şi engineering;– programe de locuinţe integrate şi de construcţii în general;– cercetări în domeniul locuinţelor şi construcţiilor sus-citate;– organizarea unei industrii a construcţiilor;– formarea de cadre şi de muncitori algerieni;– achiziţionarea de echipamente pentru BTP (construcţii de lucrări publice). + 
Articolul 3Activităţile de cooperare înscrise la art. 2 se vor desfăşura pe bază de contracte, care vor fi încheiate prin negocieri directe între întreprinderile desemnate ale Republicii Socialiste România şi beneficiarii din Republica Algeriana Democratica şi Populara. + 
Articolul 4Programele de locuinţe vor fi executate sub forma de locuinţe integrate, incluzind realizarea infrastructurilor administrative şi social-educative, în conformitate cu normele, regulile şi prescripţiile tehnice în vigoare în Algeria. + 
Capitolul 2Forme şi modalităţi de cooperare + 
Articolul 5Cele doua părţi au convenit sa ia măsurile necesare pentru a asigura o buna execuţie a prezentului acord.În caz de neexecutare parţială sau de imposibilitatea de realizare a lucrărilor de către una sau mai multe întreprinderi participante la contractele care vor fi încheiate, partea română se angajează de a lua toate măsurile de natura a permite executarea totală a proiectelor în aceleaşi condiţii stabilite prin contractul (ele) încheiat (e). + 
Articolul 6Cele doua părţi convin de a se consulta periodic pentru a schimba informaţii asupra experienţei lor respective în materie de locuinţe, urbanism şi construcţii, mai cu seama în domeniile următoare: tehnici de construcţii, cercetare, promovare a materialelor noi de construcţii, standarde şi norme. + 
Capitolul 3Condiţii de realizare a activităţii de cooperare + 
Articolul 7Încheierea contractelor de prestaţii, de proiectare şi de execuţie, între beneficiarii algerieni şi întreprinderile româneşti desemnate, se va efectua conform dispoziţiilor prezentului acord, după reglementarea algeriana în vigoare şi în virtutea contractelor încheiate prin tratative directe. + 
Articolul 8Întreprinderile desemnate în cadrul prezentului acord vor beneficia de regimul de admisie temporară, cu suspendarea de taxe şi impozite, la utilajele de şantier şi echipamentele necesare execuţiei contractelor, conform reglementărilor în vigoare în Algeria.Aceste utilaje vor fi autorizate la libera circulaţie în cazul execuţiei simultane sau succesive a mai multor santiere sau pentru aprovizionarea acestor santiere.Lista utilajelor folosibile pe fiecare şantier trebuie să fie precizată în contract, cu date de referinţa suficiente pentru identificare. + 
Articolul 9Utilajele şi echipamentele menţionate la art. 8 vor putea fi sau repatriate, sau declarate neutilizabile sub control vamal, sau date în consum în ţara de primire, conform reglementărilor în vigoare în Algeria. + 
Articolul 10Întreprinderile româneşti desemnate vor avea posibilitatea, în cadrul A.G.I. (Autorizaţiilor Globale de Import),în contul beneficiarului de lucrări, de a se aproviziona din România cu materiale şi utilaje necesare executării lucrărilor, în cazul în care acestea nu sînt disponibile pe piaţa algeriana la semnarea contractelor.Aceste produse vor fi importate potrivit unui program şi în condiţii stabilite de acord cu beneficiarul de lucrări. + 
Articolul 11Întreprinderile româneşti desemnate vor avea facultatea de a folosi pe santierele lor personal recrutat în ţara primitoare sau în ţara de origine.În orice caz, mina de lucru necalificată va fi recrutata din forta de muncă algeriana.În ceea ce priveşte mina de lucru calificată, recrutarea în ţara de origine se va face în conformitate cu modalităţile care vor fi definite la încheierea contractelor şi în corelare cu serviciile forţelor de muncă din Ministerul Muncii şi al Pregătirii Profesionale, teritorial competente. + 
Capitolul 4Dispoziţii finale + 
Articolul 12Cele doua părţi vor veghea ca prevederile prezentului acord să fie aplicate cu toată diligenta şi eficacitatea necesară.Fiecare parte va informa cealaltă parte, în cel mai scurt timp posibil, de orice factor susceptibil sa împiedice realizarea obiectivelor prezentului acord. + 
Articolul 13Pentru asigurarea celor mai bune condiţii de execuţie a prezentului acord, cele doua părţi sînt de acord cu înfiinţarea unei comisii mixte sectoriale. Aceasta comisie este însărcinată cu supravegherea bunei executii a activităţilor care fac obiectul prezentului acord şi cu examinarea tuturor diferendelor care ar putea aparea în timpul execuţiei proiectelor, precum şi cu supunerea la Comisia mixtă interguvernamentală de cooperare de propuneri care ar putea promova în continuare cooperarea în domeniul locuinţelor, urbanismului şi construcţiilor.Comisia se va reuni, în mod alternativ, în Algeria şi în România, la fiecare 6 luni, sau la cererea uneia dintre cele doua părţi. + 
Articolul 14Orice diferende rezultind din interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate pe cale diplomatică. + 
Articolul 15Prezentul acord va rămîne în vigoare pe o perioadă de 4 ani şi va fi prelungit prin tacită reconducţiune pe noi perioade de 2 ani, dacă nici una din părţi nu îl va denunta cu un preaviz de 6 luni.El va intra în vigoare, cu titlu provizoriu, la data semnării şi cu titlu definitiv la data schimbului de note diplomatice prin care se confirma aprobarea sa de către autorităţile celor două tari. + 
Articolul 16Prevederile prezentului acord vor rămîne valabile pînă la îndeplinirea totală a obligaţiilor reciproce decurgind din contractele încheiate în baza prezentului document.Prezentul acord a fost întocmit în doua exemplare originale în limba română şi în limba arabă, cele doua texte avînd aceeaşi valoare.Încheiat la Alger la 28 decembrie 1981. + 
Anexa 3CONVENŢIE între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind asigurările sociale + 
Articolul 11. Legislatiile de asigurări sociale avute în vedere prin prezenta convenţie sînt:A. ÎN ROMÂNIAa) legislaţia privind asigurările sociale (batrinete, invaliditate, boala, accidente de muncă şi boli profesionale, deces); … b) legislaţia privind asistenţa medicală; … c) legislaţia referitoare la alocaţiile de stat pentru copii. … B. ÎN ALGERIAa) legislaţia privind asigurările sociale; … b) legislaţia privind alocaţiile familiale; … c) legislaţia privind accidentele de muncă şi bolile profesionale. … 2. Prezenta convenţie se referă, de asemenea, la toate actele legislative sau de reglementare care ar modifica sau completa legislatiile enumerate la paragraful 1 al prezentului articol.Totuşi, ea nu se referă la:a) actele legislative sau de reglementare care se referă la o ramura noua a asigurărilor sociale, dacă între cele doua părţi contractante nu intervine un acord în acest scop; … b) actele legislative sau de reglementare care vor extinde regimurile existente asupra unor noi categorii de beneficiari, dacă ar exista o opoziţie, în aceasta privinta, a părţii contractante interesate, notifica celeilalte părţi contractante în termen de 3 luni începînd de la data publicării oficiale a acestor acte. …  + 
Articolul 2Cetăţenii români sau algerieni care exercită în Algeria sau în România o activitate retribuită sînt, ca şi membrii lor de familie care locuiesc cu ei, supuşi legislatiilor de asigurări sociale pe teritoriul căruia îşi exercită activitatea şi beneficiază de asigurări sociale în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii fiecăruia dintre cele doua state, sub rezerva dispoziţiilor speciale convenite de comun acord prin prezenta convenţie. + 
Articolul 31. Personalul retribuit, trimis temporar de către una dintre părţile contractante pentru a executa lucrări pe teritoriul celeilalte părţi contractante, rămîne supus legislaţiei tarii trimitatoare din momentul sosirii pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în măsura în care durata acestei activităţi nu depăşeşte 3 ani, în care sînt cuprinse şi perioadele de concedii.2. Autorităţile competente vor putea conveni de comun acord asupra prelungirii perioadei prevăzute la paragraful precedent.3. Personalul retribuit al întreprinderilor de transport dintr-un stat contractant care lucrează în celălalt stat, fie în mod permanent, fie temporar, este supus regimului de asigurări sociale în vigoare în statul unde îşi are sediul întreprinderea.4. Autorităţile competente ale părţilor contractante pot sa prevadă, de comun acord, alte excepţii de la dispoziţiile art. 2. + 
Articolul 41. Membrii misiunilor diplomatice şi consulare ale părţilor contractante nu sînt cuprinşi în domeniul de aplicare a prezentei convenţii.2. Personalul administrativ şi tehnic, angajaţii consulari şi personalul de serviciu, precum şi personalul de serviciu al membrilor misiunilor diplomatice şi consulare, care au cetăţenia statului reprezentat de către misiunea diplomatică sau consulară şi care şi-au stabilit definitiv domiciliul în statul în care lucrează, pot opta între aplicarea legislaţiei tarii în care se afla locul de muncă şi legislaţia statului trimiţător. + 
Articolul 51. Asiguraţii unei părţi contractante, precum şi membrii lor de familie care-i însoţesc, au dreptul la îngrijire medicală pe perioada în care se afla temporar pe teritoriul celeilalte părţi contractante.2. În cazurile menţionate la paragraful 1, dreptul la îngrijire medicală exista numai în măsura în care starea sănătăţii asiguratului reclama acordarea imediata a acestei îngrijiri.3. Asiguraţii unei părţi contractante pot fi admişi în instituţiile medicale ale celeilalte părţi contractante după primirea autorizaţiei instituţiei de asigurare de care aparţin cei interesaţi, în condiţiile ce se vor stabili printr-un acord separat.4. Prestaţiile acordate în baza paragrafelor 1 şi 3 ale prezentului articol se asigura de instituţiile medicale ale tarii unde se afla reşedinţa temporară, potrivit dispoziţiilor legislaţiei aplicabile în acest stat. Durata pentru care se acordă îngrijiri medicale este cea prevăzută de către instituţia de asigurare de care aparţin cel interesat.5. Protezele, marea aparatura şi alte prestaţii în natura de mare importanţa nu vor fi acordate, în afară cazurilor de urgenta absolută, decît cu aprobarea instituţiei de asigurare de care aparţine cel interesat. Se considera urgenta absolută situaţia în care intirzierea acordării prestaţiei ar putea sa pună în mod serios în pericol viaţa sau sănătatea asiguratului.6. Dispoziţiile paragrafelor 1 pînă la 5 se aplică în acelaşi mod membrilor de familie ai asiguraţilor. + 
Articolul 61. Prestaţiile în bani pentru incapacitate temporară de muncă, în caz de boala, accident sau maternitate, la care au dreptul de muncă, în caz de boala, accident sau maternitate, la care au dreptul asiguraţii, se acordă de către instituţia de asigurare de care aparţin cei interesaţi, conform legislatiilor ce se aplică de către aceasta instituţie. Instituţia de asigurări sociale a statului de reşedinţa supune pe asigurat controlului medical potrivit normelor legale ce se aplică propriilor asiguraţi, în vederea stabilirii perioadei de incapacitate de muncă.2. Cheltuielile pentru controlul medical şi expertiza medicală nu se rambursează între părţile contractante. + 
Articolul 7Cheltuielile pentru acordarea de îngrijiri medicale, în virtutea art. 5 al prezentei convenţii, vor fi suportate de instituţia de asigurări sociale de care aparţine cel interesat şi vor fi rambursate prin intermediul organelor de legătură ale părţilor contractante, pe baza tarifelor practicate pentru asiguraţii săi. + 
Articolul 8Pentru personalul retribuit care se duce dintr-un stat în altul, perioadele de asigurare sau cele asimilate, efectuate sub regimul asigurărilor sociale ale primului stat, sînt insumate, la nevoie, cu condiţia ca ele sa nu se suprapuna cu perioadele de asigurări sau cele asimilate realizate sub regimul de asigurări sociale al celuilalt stat şi numai pentru deschiderea dreptului la prestaţii în acest din urma stat.Perioadele considerate ca asimilate perioadelor de asigurări sînt, în fiecare stat, cele recunoscute ca atare prin legislaţia statului respectiv. + 
Articolul 9Pentru a se aprecia gradul de incapacitate permanenta de muncă, rezultată dintr-un accident de muncă sau dintr-o boala profesională, în raport de legislaţia unui stat, accidentele de muncă şi bolile profesionale ivite mai înainte sub legislaţia celuilalt stat sînt luate în considerare pentru deschiderea dreptului la pensie de invaliditate sau la renta pentru accident de muncă, ca şi cum acestea s-ar fi ivit sub legislaţia primului stat. + 
Articolul 10Membrii de familie ai unei persoane asigurate române sau algeriene, care domiciliază în una dintre cele doua tari, în timp ce persoana îşi exercită activitatea în cealaltă ţara, beneficiază de prestaţii de asigurări sociale şi de alocaţii familiale din partea instituţiei de asigurări de care aparţin. + 
Articolul 11Perioadele de asigurări îndeplinite de către personalul român retribuit, încadrat în munca cu contract, în Algeria, în baza unui acord între cele doua tari, şi de către personalul algerian retribuit în România, sînt luate în considerare la determinarea drepturilor la pensie de batrinete, de către instituţiile tarii de origine, la sfîrşitul activităţii lor.Cotizaţiile plătite pentru pensia de batrinete, în perioada activităţii determinate în primul paragraf al acestui articol, se transfera instituţiei tarii de origine, la sfîrşitul activităţii lor. + 
Articolul 12Studenţii români în Algeria sau studenţii algerieni în România beneficiază de dispoziţiile prezentei convenţii în materie de asistenţa medicală, în condiţiile ce vor fi stabilite prin înţelegerea administrativă. + 
Articolul 13Autorităţi competente, în sensul prezentei convenţii, sînt considerate, pentru fiecare dintre părţile contractante, miniştrii care sînt însărcinaţi, fiecare în ceea ce îl priveşte, cu aplicarea legislatiilor enumerate la art. 1.Sînt considerate ca organe de legătură:Pentru România:– Direcţia generală de asigurări sociale, pensii şi asistenţa socială din Ministerul Muncii;– Oficiul central de plată pensiilor.Pentru Algeria:Casa naţionala de securitate socială. + 
Articolul 14O înţelegere administrativă, încheiată de către autorităţile competente ale celor două state, va stabili condiţiile de aplicare a prezentei convenţii şi modelele formularelor necesare punerii în aplicare a acestor dispoziţii. + 
Articolul 15Autorităţile competente ale celor două state:– pot încheia, în afară înţelegerii administrative la care se referă art. 14, orice alte înţelegeri care să o completeze sau sa o modifice;– îşi vor comunică toate informaţiile referitoare la măsurile luate, pe plan intern, pentru aplicarea prezentei convenţii şi a înţelegerilor convenite pentru aplicarea ei;– îşi vor comunică reciproc toate dificultăţile ce ar putea aparea pe plan tehnic din aplicarea dispoziţiilor convenţiei sau a înţelegerilor convenite pentru aplicarea ei;– îşi vor comunică toate informaţiile privind modificările aduse legislaţiei şi reglementărilor la care se referă art. 1, în măsura în care aceste modificări ar fi susceptibile de a afecta aplicarea prezentei convenţii sau a înţelegerilor convenite pentru aplicarea ei. + 
Articolul 16Beneficiul scutirilor de taxe de timbru şi de taxe consulare, prevăzute de către legislaţia uneia dintre părţile contractante pentru actele ce trebuie prezentate administraţiilor sau instituţiilor de asigurări sociale ale acestei părţi contractante, se extinde, de asemenea, la actele care trebuie prezentate pentru aplicarea prezentei convenţii administraţiilor sau instituţiilor de asigurări ale celeilalte părţi contractante.Toate actele, documentele şi orice dovezi ce trebuie prezentate în executarea prezentei convenţii sînt scutite de viza de legalizare. + 
Articolul 17Cele doua părţi contractante vor facilita transferurile financiare din aplicarea prezentei convenţii. + 
Articolul 18Transferurile rezultate din aplicarea prezentei convenţii se efectuează în devize liber convertibile, la cursul oficial de schimb în vigoare la data transferului. + 
Articolul 19Toate neînţelegerile privind aplicarea prezentei convenţii vor fi soluţionate, de comun acord, de către autorităţile competente ale celor două părţi contractante.În cazul în care nu ar fi posibil să se ajungă, pe aceasta cale, la o soluţie, aceasta va trebui să fie cautata pe cale diplomatică. + 
Articolul 20Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părţi contractante îndeplinirea procedurilor constituţionale necesare în ceea ce o priveşte pentru intrarea în vigoare a prezentei convenţii.Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care va urma datei ultimei notificări. + 
Articolul 21Prezenta convenţie va rămîne în vigoare pe durata nedeterminată.Fiecare parte contractantă o va putea denunta cu un preaviz de 6 luni, notificat pe cale diplomatică.În caz de denunţare, prevederile prezentei convenţii vor rămîne aplicabile drepturile dobîndite.Încheiată în trei exemplare originale în limbile română, arabă şi franceza.În caz de neconcordanta în interpretare, textul în limba franceza va prevala.Facuta la Alger la 29 decembrie 1981. + 
Anexa 4între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe avere + 
Articolul 1Persoane vizatePrezenta convenţie se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. + 
Articolul 2Impozite vizate1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit şi pe avere stabilite de unul dintre statele contractante sau de unităţile lor administrativ-teritoriale ori de autorităţile locale, indiferent de sistemul de percepere.2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe avere toate impozitele stabilite pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîştigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile şi imobile.3. Impozitele existente care cad sub incidenţa convenţiei sînt, în special, următoarele:a) în ceea ce priveşte România: … i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice; … îi) impozitul pe veniturile societăţilor mixte constituite cu participarea organizaţiilor economice române şi a partenerilor străini;iii) impozitul pe venitul realizat din activităţi agricole;(mai jos denumite impozit român)b) în ceea ce priveşte Cipru: … i) impozitul pe venit; … îi) contribuţia specială;iii) impozitul pe cîştigurile din capital(mai jos denumite impozit cipriot).4. Convenţia va aplica, de asemenea, impozitelor identice sau analoage care se vor institui, după data semnării prezentei convenţii, în plus sau în locul celor existente. Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor comunică reciproc orice modificări importante aduse legislatiilor fiscale respective. + 
Articolul 3Definiţii generale1. În sensul prezentei convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:a) termenul România, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv marea teritorială şi platoul continental, precum şi orice suprafaţa dincolo de apele teritoriale ale României asupra cărora România exercita, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu propria sa legislaţie, drepturi suverane cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale existente în apele marii, solul şi subsolul acesteia; … b) termenul Cipru înseamnă Republica Cipru şi include orice suprafaţa adiacenta apele teritoriale ale Ciprului care, în conformitate cu dreptul internaţional a fost sau ar putea fi desemnată ulterior, potrivit legislaţiei Ciprului referitoare la platforma continentala, ca o arie înăuntrul căreia pot fi exercitate drepturile Ciprului cu privire la fundul marii, subsolul şi resursele lor naturale; … c) termenii un stat contractant şi celălalt stat contractant înseamnă, după context, România sau Cipru; … d) termenul de persoana cuprinde o persoană fizica sau juridică şi orice alta grupare de persoane; … e) termenul de societate înseamnă orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislaţiei române, sau orice entitate care este considerată persoana juridică în vederea impozitării; … f) termenii întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant; … g) termenul naţional înseamnă: … i) orice persoană fizica care are cetăţenia unui stat contractant; … îi) orice persoană juridică, societate de persoane şi asociaţie care îşi dobîndeşte statul juridic în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;h) termenul trafic internaţional înseamnă orice transport făcut de către o nava, o aeronava sau un vehicul rutier exploatat de către o întreprindere care îşi are locul conducerii efective într-unul din statele contractante, cu excepţia cazului cînd un atare transport este efectuat numai între doua locuri situate în celălalt stat contractant; … i) termenul autoritate competentă indica: … i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat; … îi) în cazul Ciprului, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat.2. Pentru aplicarea convenţiei de către un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit are sensul ce i se atribuie de către legislaţia acelui stat contractant care reglementează impozitele ducind obiectul convenţiei, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita. + 
Articolul 4Domiciliul fiscal1. În sensul prezentei convenţii, termenul rezident al unui stat contractant indica orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat, este subiect de impunere în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei, sediului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura analoagă.2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1, o persoană fizica este considerată rezidenţă a ambelor state contractante, atunci acest caz va fi rezolvat în conformitate cu următoarele reguli:a) persoana va fi considerată rezidenţă a statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacă dispune de o locuinta permanenta în fiecare dintre statele contractante, ea va fi considerată rezidenţă a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale); … b) dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidenţă a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit; … c) dacă aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau dacă nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidenţă a statului contractant a cărui cetăţenie o are; … d) dacă aceasta persoana are cetăţenia ambelor state contractante sau dacă nu are cetăţenia nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor transa problema de comun acord. … 3. Cînd, potrivit dispoziţiilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidenţă a ambelor state contractante, ea este considerată ca rezidenţă a statului contractant în care este situat sediul conducerii sale efective. + 
Articolul 5Sediu permanent1. În sensul prezentei convenţii, termenul sediu permanent indica un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.2. Termenul sediu permanent cuprinde îndeosebi:a) un sediu de conducere; … b) o sucursala; … c) un birou; … d) o uzina; … e) un atelier; … f) o mina, o cariera, un put petrolier sau pentru extractia gazelor, precum şi orice alt loc de extracţie a resurselor naturale; … g) un şantier de construcţii sau de montaj, altul decît cel la care se referă paragraful 3 (g) din acest articol, a cărui durata depăşeşte 12 luni. … 3. Termenul sediu permanent nu cuprinde:a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparţinînd întreprinderii; … b) menţinerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparţinînd întreprinderii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării; … c) menţinerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de către o alta întreprindere; … d) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mărfuri ori de a stringe informaţii pentru întreprindere; … e) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetări ştiinţifice sau pentru activităţi analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere; … f) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru desfăşurarea de activităţi combinate din categoria celor menţionate la subparagrafele a) la e), cu condiţia ca întreaga activitate să aibă un caracter auxiliar sau preparator; … g) un montaj executat de o întreprindere a unui stat contractant în legătură cu livrări de maşini sau echipament din acel stat către celălalt stat contractant; … h) vînzarea produselor sau mărfurilor aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare ocazionale, după închiderea tirgului sau expoziţiei. … 4. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoană – alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 5 – acţionează în numele unei întreprinderi şi are împuternicirea pe care o exercită în mod curent într-un stat contractant, de a se încheia contracte, în numele întreprinderii, în aceasta situaţie acea întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acel stat cu privire la activităţile desfăşurate de acea persoana pentru întreprindere, în afară de cazul cînd activităţile unei astfel de persoane sînt limitate la cele menţionate la paragraful 3 care, dacă sînt exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu vor face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent.5. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca acesta îşi exercită activitatea prin intermediul unui curtier, al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.6. Faptul ca o societate rezidenţă a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidenţă a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea sa în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din una dintre aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte. + 
Articolul 6Venituri imobiliare1. Veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile (inclusiv veniturile din exploatările agricole ori forestiere) situate în celălalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat.2. a) Termenul bunuri imobile este definit, sub rezerva subparagrafelor b) şi c), în conformitate cu legea statului contractant în care bunurile în cauza sînt situate;b) Termenul bunuri imobile va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile bunurilor imobile, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, a izvoarelor şi a altor bogatii naturale; … c) Navele şi aeronavele nu sînt considerate bunuri imobile. … 3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.4. Prevederile paragrafului 1 şi 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni. + 
Articolul 7Beneficiile întreprinderilor1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercita activităţi în celălalt stat contractant printr-u sediu permanent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activităţi în acest mod, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai în măsura în care sînt atribuite acelui sediu permanent.2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activităţi şi în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată exercitind activităţi identice sau analoage în condiţii identice sau analoage şi tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sînt admise ca deduceri cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în altă parte. 4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile atribuibile unui sediu permanent să fie determinate pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu împiedica acel stat contractant sa determine beneficiile impozabile în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie, totuşi, să fie de asa natura încît rezultatul sa corespundă cu principiile cuprinse în prezentul articol.5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afară de cazul cînd exista motive valabile şi suficiente de a proceda astfel.7. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit care sînt tratate separat, în alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiilor acelor articole nu sînt afectate de dispoziţiile prezentului articol. + 
Articolul 8Întreprinderi de transport1. Beneficiile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, a aeronavelor ori a vehiculelor rutiere sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport navale se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla în statul contractant în care este situat portul de armare al navei sau, dacă nu exista un atare port de armare, în statul contractant în care cel care exploatează nava este rezident.3. Dispoziţiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiile obţinute din participările într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi. + 
Articolul 9Întreprinderi asociate1. Atunci cînd:a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau … b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi cînd, fie într-un caz fie în celălalt, între cele doua întreprinderi s-au stabilit sau impus condiţii, în relaţiile lor financiare sau comerciale, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care, dacă nu ar fi fost acele condiţii, ar fi revenit uneia dintre întreprinderi, dar datorită acelor condiţii nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impuse în mod corespunzător. … 2. Atunci cînd un stat contractant include în beneficiile unei întreprinderi a acelui stat – şi impozitează în mod corespunzător – beneficiile unei întreprinderi a celuilalt stat contractant care au fost impozitate în acel celălalt stat, iar beneficiile astfel incluse sînt beneficii care ar fi trebuit sa revină întreprinderii primului stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele care s-ar fi stabilit între întreprinderi independente, atunci acel celălalt stat va modifica corespunzător suma impozitului stabilit asupra acelor beneficii. La determinarea unei asemenea modificări se va tine cont şi de celelalte prevederi ale convenţiei, iar dacă este cazul, autorităţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc. + 
Articolul 10Dividende1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidenţă a unui stat contractant către un rezident al celuilalt stat contractant se impun în acel celălalt stat.2. Totuşi, aceste dividende pot fi impuse şi în statul contractant în care este rezidenţă societatea plătitoare de dividende, potrivit legislaţiei acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10 la suta din suma bruta a dividendelor.3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, atît timp cît Cipru nu percepe un impozit pe dividende în plus faţă de impozitul stabilit pe beneficiile sau venitul unei societăţi, dividendele plătite de o societate care este rezidenţă a Ciprului unui rezident al României vor fi scutite de orice impozit în Cipru, care poate fi stabilit pe dividende în plus faţă de impunerea beneficiilor sau veniturilor societăţii.4. Autorităţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalităţile de aplicare a paragrafelor 2 şi 3.5. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu vor afecta impozitarea societăţii cu privire la beneficiile din care sînt plătite dividendele.6. Termenul dividende, asa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile provenind din acţiuni sau alte drepturi care nu sînt titluri de creanta, din participarea la beneficii, precum şi veniturile din alte părţi sociale care se impun ca şi venitul din acţiuni, conform legislaţiei fiscale a statului contractant în care este rezidenţă societatea distribuitoare. În acest context, beneficiile distribuite de societăţile mixte române subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.7. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se aplică în cazul cînd beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidenţă, activităţi industriale sau comerciale prin intermediul unui sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat profesiuni independente printr-o baza fixa situat acolo şi acţiunile deţinute pentru care se plătesc dividendele sînt legate în mod efectiv de acel sediu permanent sau de acea baza fixa.În aceasta situaţie se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.8. Cînd o societate rezidenţă a unui stat contractant obţine beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate rezidenţilor primului stat menţionat ori sa supună beneficiile nedistribuite ale societăţii unui impozit pe beneficiile nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite sînt compuse, în total sau în parte, din beneficii sau venituri provenind din acel celălalt stat. + 
Articolul 11Dobinzi1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat contractant.2. Totuşi, dobinzile realizate dintr-un stat contractant de un rezident al celuilalt stat contractant şi care este beneficiarul efectiv al dobinzii pot fi impuse în primul stat contractant menţionat cu o cota care să nu poate depăşi 10 la suta din suma bruta a acestora.3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinda provenită dintr-un stat contractant şi plătită:– celuilalt stat contractant sau unei instituţii a acelui celălalt stat, care nu este supusă impozitului pe venit în acel celălalt stat, sau– unui rezident al celuilalt stat contractant în legătură cu împrumuturile făcute, garantate sau asigurate de acel celălalt stat ori o instituţie a acestuia, va fi scutită de impozit în primul stat menţionat. Autorităţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord instituţiile cărora li se vor aplica prevederile acestui paragraf.Autorităţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord orice alta instituţie guvernamentală căreia i se vor aplica prevederile prezentului paragraf.4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica veniturile din titluri de creanta de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului, şi, în special, veniturile din efecte publice şi veniturile din titluri sau obligaţii, inclusiv primele şi premiile decurgind din aceste titluri. Penalităţile datorate pentru plata cu întîrziere nu vor fi considerate ca dobinzi în sensul prezentului articol.5. Prevederile paragrafelor, 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, rezident al unui stat contractant, îşi desfăşoară activitatea în celălalt stat contractant din care provin aceste dobinzi, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în acel celălalt stat profesiuni independente printr-o baza fixa situata acolo, de care sînt legate efectiv dobinzile. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.6. Dobinda va fi considerată ca provenind dintr-un stat contractant cînd plătitorul este chiar acest stat, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cînd persoana plătitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenţă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care se plăteşte dobinda şi o atare dobinda se va considera ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.7. Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi terţe persoane, suma dobinzilor plătite, ţinînd cont de creanta pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. + 
Articolul 12Redevenţe1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant, plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, sînt impozabile în acel celălalt stat.2. Totuşi redevenţele de felul celor la care se referă subparagraful a) al paragrafului 3 pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, însă impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 5 la suta din suma bruta a redevenţelor. Autorităţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitări.3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica plăţile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii:a) unui patent (certificat de invenţie), a unei mărci de fabrica, a unui desen sau model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, a unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţiile referitoare la experienta cîştigată în domeniul industrial, comercial şi ştiinţific; … b) oricărui drept de autor pentru opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv a filmelor cinematografice şi a filmelor şi benzilor magnetice pentru televiziune sau radio. … 4. Dispoziţiile, paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, rezident al unui stat contractant, îşi desfăşoară activitatea în celălalt stat contractant din care provin aceste redevenţe, printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat profesiuni independente printr-o baza fixa situata acolo şi dreptul sau bunul în legătură cu care se plătesc redevenţele este efectiv legat de acest sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz.5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacă plătitorul este chiar acest stat, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cu toate acestea, cînd plătitorul redevenţelor, fie ca este sau nu un rezident al unui sediu permanent de care este legată efectiv obligaţia de plată redevenţelor şi care suporta aceste redevenţe, acestea sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.6. Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi terţe persoane, suma redevenţelor plătite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia s-ar fi convenit de debitor şi creditor în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai suma menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, tinindu-se cont şi de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. + 
Articolul 13Comisioane1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat.2. Totuşi, asemenea comisioane pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, însă impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 5 la suta din suma comisioanelor.3. Termenul comisioane, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica plati făcute unui intermediar (broker), unui comisionar general sau oricărei alte persoane asimilate unui astfel de intermediar sau comisionar de către legislaţia fiscală a statului contractant din care provine o asemenea plata.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul comisionului, fiind rezident al unui stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este legată efectiv activitatea generatoare de comisioane. În acest caz se aplică prevederile art. 7.5. Comisionul va fi considerat ca provine dintr-un stat contractant cînd plătitorul este chiar acest stat, o unitate administrativ-teritorială o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd persoana plătitoare a comisionului, fie ca este sau nu rezidenţă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sînt legate activităţile pentru care este facuta plata şi acest comision este suportat de acest sediu permanent, atunci comisionul va fi considerat ca provine din statul contractant în care este situat sediul permanent.6. Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiar sau între ambii şi terţe persoane, suma comisioanelor plătite, ţinînd cont de activităţile pentru care s-au plătit, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit plătitorul şi beneficiarul în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. + 
Articolul 14Cistiguri de capital1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni independente, inclusiv cîştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei asemenea baze fixe se impun în celălalt stat.3. Cistigurile provenind din înstrăinarea navelor, a aeronavelor şi a vehiculelor rutiere exploatate în trafic internaţional sau a bunurilor mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de mijloace de transport sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafelor 1, 2 şi 3, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează. + 
Articolul 15Profesiuni independente1. Veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesiuni independente sau a altor activităţi cu caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, cu excepţia cazului cînd rezidentul dispune pentru exercitarea activităţii sale de o baza fixa în celălalt stat contractant. Dacă dispune de o astfel de baza fixa, veniturile sînt impozabile în celălalt stat contractant, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile acelei baze fixe.2. Expresia profesiuni independente cuprinde, în special activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ şi pedagogic, precum şi activitatea independenta a medicilor, avocaţilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor şi contabililor. + 
Articolul 16Profesiuni dependente1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19 şi 20, retribuţiile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru activitate salariata sînt impozabile numai în acel stat, cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, remuneraţiile primite sînt impozabile în acel celălalt stat.2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menţionat, dacă:a) beneficiarul rămîne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic, şi … b) remuneraţiile sînt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care angajează şi care este rezidenţă a celuilalt stat, şi … c) remuneraţiile nu sînt suportate de către un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat. … 3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pentru activitatea salariata exercitată la bordul unei nave, al unei aeronave sau al unui vehicul rutier exploatat în trafic internaţional vor fi impuse în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii. + 
Articolul 17TantiemeTantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitate de membru al consiliului de administraţie sau al unui organ similar al unei societăţi rezidente în celălalt stat contractant vor fi impuse în acel celălalt stat. + 
Articolul 18Artişti şi sportiviPrin derogare de la prevederile art. 15 şi 16, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant ca profesionist de spectacole, cum ar fi artist de teatru, de cinema, de radio sau televiziune ori interpret muzical, precum şi sportiv, din activitatea lui personală desfăşurată în aceasta calitate în celălalt stat contractant vor fi impuse în acel celălalt stat contractant vor fi impuse în acel celălalt stat. Cu toate acestea, veniturile obţinute din astfel de activităţi vor fi scutite de impozit în acel stat, dacă activităţile sînt desfăşurate în cadrul acordurilor sau înţelegerilor culturale încheiate între statele contractante. + 
Articolul 19Funcţii guvernamentale1. Remuneraţiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorială sau de o autoritate locală din acel stat unei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat, unităţii administrativ-teritoriale sau autorităţii locale se vor impune numai în acel stat.2. Cu toate acestea, remuneraţia la care se referă paragraful 1 va fi impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel stat, iar persoana fizica este un rezident al acelui stat şi dacă:i) este un naţional al acelui stat, sau … îi) nu a devenit rezident al acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.3. a) Orice pensie plătită de către sau din fonduri create de un stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială ori o autoritate locală a acesteia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unităţii administrativ-teritoriale sau autorităţii locale va fi impozabilă numai în acel stat.b) Cu toate acestea, o atare pensie va fi impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizica este un naţional sau un rezident al acelui stat. … 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică remuneraţiei pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate comercială sau industriala desfăşurată de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială ori o autoritate locală a acestuia. + 
Articolul 20PensiiSub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile, anuitatile şi orice alte remuneraţii similare plătite unui stat rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat. + 
Articolul 21Studenţi1. Sumele pe care le primeşte un student sau un practicant, care este prezent într-un stat contractant numai în scopul educării sau instruirii sale şi care este sau a fost imediat anterior venirii sale rezident al celuilalt stat contractant, în scopul întreţinerii, educării şi instruirii sale, nu vor fi impuse în primul stat contractant menţionat, cu condiţia ca astfel de sume sa provină din surse aflate în afară acelui stat.2. Un student la o universitate sau o alta instituţie de învăţămînt superior dintr-un stat contractant sau un practicant, care este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc 183 de zile în anul calendaristic respectiv şi care este sau a fost imediat anterior venirii sale rezident al primului stat menţionat, nu va fi impus în celălalt stat contractant pentru remuneraţia aferentă serviciilor prestate în acel celălalt stat, cu condiţia ca serviciile sa fi fost prestate în legătură cu studiile sau pregătirea sa, iar remuneraţia să fie un cistig necesar întreţinerii sale. + 
Articolul 22Profesori1. Un profesor rezident al unui stat contractant, care preda sau efectuează cercetări la o universitate sau la orice alta instituţie de învăţămînt a celuilalt stat contractant, va fi impus numai în primul stat contractant, pentru toate remuneraţiile primite în legătură cu acea activitate, pe o perioadă care să nu depăşească 2 ani de la data începerii activităţii sale.2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor din cercetare, dacă lucrările de cercetare nu sînt întreprinse în interes general, ci în primul rind în interesul personal al uneia sau mai multor persoane determinate. + 
Articolul 23Venituri nemenţionate expresElementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care nu au fost menţionate expres în articolele precedente ale prezentei convenţii se impun numai în acel stat. + 
Articolul 24Avere1. Averea constind din bunuri imobile, asa cum sînt ele definite la paragraful 2 al art. 6, este impozabilă în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.2. Averea constind din bunuri mobile care fac parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau din bunuri mobile care aparţin unei baze fixe folosită pentru exercitarea unei profesiuni independente este impozabilă în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.3. Navele, aeronavele şi vehiculele rutiere exploatate în trafic internaţional şi bunurile mobile afectate exploatării unor astfel de mijloace de transport sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat contractant se impun numai în acel stat. + 
Articolul 25Evitarea dublei impuneri1. Dubla impunere va fi evitata după cum urmează:a) În ce priveşte România, impozitele plătite în Cipru de rezidentii României asupra venitului obţinut sau averii deţinute care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, pot fi impuse în Cipru, vor fi scăzute din impozitele datorate statului român. … Beneficiile vărsate de întreprinderile de stat române la bugetul statului sînt considerate în acest articol ca impozit al României.b) În ce priveşte Cipru, sub rezerva prevederilor legii cipriote privind deducerea din impozitul plătit în Cipru a impozitului plătit în orice teritoriu din afară Ciprului şi a oricăror modificări ulterioare ale acelor prevederi – care nu vor afecta principiul general al acestuia – şi dacă prin legea cipriota nu este prevăzută o deducere sau o înlesnire mai mare, impozitul plătibil în România asupra beneficiilor, venitului sau cistigurilor realizate în România va fi dedus din orice impozit plătibil în Cipru, aferent unor astfel de beneficii, venit sau cistiguri. … 2. Potrivit paragrafului 1, termenul impozit cipriot va include:a) impozitul cipriot care ar fi trebuit să fie plătit pe orice beneficiu sau dobinda la care s-a acordat un stimulent, o scutire sau o alta înlesnire de impozit în Cipru, dar numai pentru acel stimulent, scutire sau înlesnire de impozit; … b) impozitul cipriot care ar fi trebuit să fie deductibil din orice dividend plătit din beneficiile la care s-a acordat un stimulent, o scutire sau o înlesnire de impozit în Cipru, dar numai pentru acel stimulent, scutire sau înlesnire de impozit. …  + 
Articolul 26Limitarea înlesnirilorCînd, potrivit oricărei prevederi din prezenta convenţie, un venit beneficiază de o înlesnire plata impozitului în unul din statele contractante şi potrivit legislaţiei în vigoare din celălalt stat contractant venitul menţionat al unei persoane este supus impozitării pentru suma aferentă care a fost remisă către/sau primită în acel celălalt stat contractant şi nu pentru întreaga suma din acel stat, atunci înlesnirea acordată potrivit prezentei convenţii în primul stat contractant menţionat se aplică numai asupra venitului remis către/sau primit în celălalt stat contractant. + 
Articolul 27Nediscriminarea1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant nu vor supuşi în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligaţii legate de impunere care este diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau pot fi puşi naţionali acelui celălalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie.2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va stabili în acel celălalt stat în condiţii mai puţin avantajoase decît impozitarea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat, desfăşurînd aceleaşi activităţi.Aceasta prevedere nu poate fi interpretată ca obligind în stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice înlesnire, reducere sau scutire de impozit cu caracter personal, în funcţie de situaţia sau de sarcinile familiale pe care le acorda propriilor săi rezidenţi.3. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau mai mulţi rezidenţi al celuilalt stat contractant, nu sînt supuse în primul stat contractant menţionat nici unui impozit sau obligaţii legate de impunere care este diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sau pot fi supuse alte întreprinderi de aceeaşi natura ale acestui prim stat menţionat.4. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire. + 
Articolul 28Procedura amiabila1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de unul sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenţie, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia naţionala a acelor state, sa supună cazul sau autorităţii competente a statului contractant a cărui rezident este.2. Autoritatea competenţa se va strădui, dacă reclamaţia îi pare intemeiata şi dacă ea însăşi nu este în măsura sa dea o soluţie satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenţia.3. Autorităţile competente al statelor contractante se vor strădui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultăţi sau dubii cu privire la întreprinderea sau la aplicarea convenţiei. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenţie.4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, în vederea realizării unei înţelegeri asa cum se prevede în paragrafele precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb de vederi oral, un atare schimb poate avea loc în cadrul unei comisii compuse din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statelor contractante. + 
Articolul 29Schimb de informaţii1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba informaţiile care sînt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi cele ale legilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenţie, în măsura în care impozitarea pe care ele o prevăd este conform cu convenţia. Orice informaţie asfel schimbată va fi tratata ca secret şi nu va fi divulgată nici unei persoane sau autorităţi, inclusiv unei instanţe, altele decît cele însărcinate cu stabilirea, aplicarea, urmărirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenţie.2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unuia dintre statele contractante obligaţia:a) de a lua măsuri administrative în contradictie cu propria legislaţie sau cu practica administrativă a unuia sau celuilalt stat contractant; … b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute pe baza propriei sale legislaţii sau în cadrul practicii administrative normale a unuia sau a celuilalt stat contractant; … c) de a transmite informaţii care ar divulga orice secret comercial, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice. …  + 
Articolul 30Funcţionarii diplomatici şi consulariDispoziţiile prezentei convenţii nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază funcţionarii diplomatici sau consulari, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau în virtutea prevederilor unor acorduri speciale. + 
Articolul 31Intrarea în vigoare1. Guvernele statelor contractante vor notifica unul altuia ca procedurile constituţionale cerute pentru intrarea în vigoare a prezentei convenţii au fost îndeplinite.2. Convenţia va intra în vigoare la data ultimei notificări prevăzute la paragraful 1 şi prevederile sale îşi vor produce efectul pentru prima data:a) cu privire la impozitele reţinute la sursa, la sumele obţinute pe/sau după 1 ianuarie al anului calendaristic imediat următor celui în care convenţia intră în vigoare; … b) cu privire la celelalte impozite pe venit şi al impozitele pe capital, la impozitele care sînt stabilite pentru anul impozabil care începe la/sau după 1 ianuarie al anului calendaristic imediat următor celui în care convenţia intră în vigoare. …  + 
Articolul 32DenunţareaPrezenta convenţie va rămîne în vigoare pînă la denunţarea ei de către unul dintre statele contractante. Oricare dintre statele contractante poate denunta convenţia pe cale diplomatică, transmiţînd în acest sens o nota de denunţare cu cel puţin 6 luni înainte de sfîrşitul anului calendaristic care urmează unei perioade de 5 ani de la data la care convenţia intră în vigoare. În acest caz, convenţia va inceta să fie aplicabilă:a) cu privire la alte impozite pe capital, la impozitele care sînt stabilite pentru oricare an impozabil care începe la/sau după 1 ianuarie al anului calendaristic imediat următor celui în care s-a transmis nota de denunţare. … Drept care subsemnaţii, autorizaţi legal în acest scop, au semnat prezenta convenţie.Facuta la Nicosia la 16 noiembrie 1981, în doua exemplare originale, redactate fiecare în limbile română, greaca şi engleza, cele trei texte avînd aceeaşi valabilitate. În caz de divergenţe în interpretarea dispoziţiilor acestei convenţii, textul în limba engleza are precădere. + 
Anexa 5ACORD între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Isalmice Mauritania privind cooperarea în domeniul pescuitului marin + 
Articolul 1Obiectul prezentului acord este de a defini condiţiile generale şi principiile de baza care vor servi drept cadru în care va trebui să se dezvolte cooperarea în domeniul pescuitului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Islamice Mauritania. + 
Articolul 2Oriunde vor fi folosiţi în cuprinsul acestui acord, termenii sau expresiile de mai jos vor avea următoarele înţelesuri:– părţile desemnează guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Islamice Mauritania;– resursele vii ale marii desemnează toate speciile de peste, crustacee, cefalopode care trăiesc în permanenta sau se deplaseaza sezonier în interiorul apelor aflate sub jurisdicţie mauritana;– acord desemnează prezentul acord. + 
Articolul 3Părţile îşi exprima voinţa de a dezvolta cooperarea lor în domeniul pescuitului maritim şi, în special, de a incuraja constituirea de societăţi mixte în următoarele domenii;– santiere navale pentru construcţia şi repararea navelor;– nave şi echipamente de pescuit;– comercializarea produselor pescuitului;– promovarea industriilor de prelucrare a produselor pescuitului. + 
Articolul 4Părţile se vor consulta periodic asupra dezvoltării cercetării ştiinţifice şi tehnice în domeniul pescuitului şi vor schimba studii şi informaţii relative la oceanografia, biologia marii şi statisticile de pescuit. + 
Articolul 5Navele aparţinînd fiecărei părţi vor putea folosi instalaţiile portuare ale celeilalte părţi în scopul reparaţiilor, aprovizionarii, transbordarii sau depozitarii produselor pescuitului. + 
Articolul 6Autorizaţiile de pescuit în apele aflate sub jurisdicţie mauritana vor putea fi acordate în limita disponibilităţilor resurselor vii ale marii:– pe de o parte, navelor române închiriate de societăţile de drept mauritanian;– pe de altă parte, sub forma de licenţe, navelor române. + 
Articolul 7Numărul de nave ce urmează a fi autorizate şi condiţiile de pescuit vor fi fixate anual de către autorităţile competente ale părţilor.Autorităţile mauritaniene vor permite, în porturile mauritaniene, schimbul echipajelor navelor române pe baza vizelor de intrare şi ieşire, acordate pe liste nominale de echipaj şi vor accepta, drept document de călătorie şi de identitate pentru membrii de echipaj, carnetul de marinar.Aceste nave şi echipajele lor vor trebui să se conformeze cu scrupulozitate reglementării mauritaniene privind pescuitul. + 
Articolul 8Republica Socialistă România va acorda Republicii Islamice Mauritania asistenţa tehnica în domeniul pescuitului şi va contribui la pregătirea cadrelor mauritaniene în România.În acest scop, anual şi pe baza înţelegerii părţilor, vor fi rezervate locuri şi burse pentru studenţi şi stagiari mauritanieni. + 
Articolul 9Orice diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi reglementat amiabil pe calea negocierilor directe între autorităţile competente al părţilor. Dacă nu se va ajunge la o soluţie, diferendul va fi reglementat pe cale diplomatică. + 
Articolul 10Nici o prevedere a prezentului acord nu poate afecta drepturile şi obligaţiile decurgind din alte acorduri internaţionale încheiate de oricare dintre părţi. + 
Articolul 11Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 5 ani, fiind reînnoit în mod tacit pentru perioade succesive de cîte 2 ani, pînă la denunţarea de către una dintre părţi.Aceasta denunţare trebuie să fie notificată celeilalte părţi, pe cale diplomatică, cu cel puţin 3 luni înainte. + 
Articolul 12Expirarea sau denunţarea acestui acord nu poate afecta în nici un fel valabilitatea contractelor în curs de executare, încheiate în baza prezentului acord. + 
Articolul 13Prezentul acord va fi supus ratificării conform legislaţiei naţionale a fiecărei părţi şi va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare.Prezentul acord înlocuieşte şi anulează Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Islamice Mauritania referitor la cooperarea în domeniul pescuitului oceanic, încheiat la Bucureşti la 25 iunie 1974.Încheiat la Nouakchott, la 21 ianuarie 1982, în doua exemplare originale în limba română şi în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valoare.–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește