pentru ratificarea unor tratate internaţionale
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: +
Articolul 1Se ratifica Acordul de cooperare economică şi tehnica pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 2 martie 1978. +
Articolul 2Se ratifica Acordul de cooperare în domeniile învăţămîntului, ştiinţei şi culturii dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 25 ianuarie 1978. +
Articolul 3Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei asupra relaţiilor lor reciproce în domeniul pescuitului, încheiat la Bucureşti la 17 ianuarie 1978. +
Articolul 4Se ratifica Convenţia consulară dintre Republica Socialistă România şi Republica Tunisiană, semnată la Tunis la 8 octombrie 1977 +
Articolul 5Se ratifica Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor şi averii, la Viena la 30 septembrie 1976. +
Articolul 6Se ratifica Convenţia privind prevenirea şi sancţionarea infracţiunilor contra persoanelor care se bucura de protecţie internationala, inclusiv agenţii diplomatici, adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1973, cu următoarea rezerva:"Republica Socialistă România declara că nu se considera legată de prevederile paragrafului 1 al articolului 3 din convenţie, conform cărora diferendele dintre doua sau mai multe părţi contractante privind interpretarea sau aplicarea convenţiei, care nu vor fi fost reglementate pe cale de negocieri, vor fi supuse arbitrajului sau Curţii Internaţionale de Justiţie, la cererea uneia dintre părţi.Republica Socialistă România considera ca asemenea diferende pot fi supuse arbitrajului sau Curţii Internaţionale de Justiţie numai cu consimţămîntul tuturor părţilor în litigiu, pentru fiecare caz în parte". +
Articolul 7Se ratifica Convenţia internationala asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid, adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 30 noiembrie 1973. +
Articolul 8Se ratifica Protocolul referitor la modificarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economice, precum şi a statutului acestei bănci, semnat la Moscova la 23 noiembrie 1977. +
Articolul 9Se ratifica Protocolul privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslava, în legătură cu construirea şi exploatarea conductelor de etilenă – propilenă, din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în Republica Socialistă România, care intersectează subacvatic riul Birzava, semnat la Timişoara la 25 noiembrie 1977. +
Articolul 10Se ratifica Protocolul referitor la amendarea Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, încheiat la Montreal la 30 septembrie 1977.NICOLAE CEAUŞESCUPreşedinteleRepublicii Socialiste RomâniaACORDde cooperare economică şi tehnica pe termen lung între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe EgiptPornind de la dorinţa de a extinde şi adinci în continuare relaţiile prieteneşti şi de colaborare în toate domeniile de activitate între cele doua tari, în spiritul Declaraţiei solemne comune a Republicii Socialiste România şi Republicii Arabe Egipt, semnată la Bucureşti la 30 iunie 1974, şi al înţelegerilor convenite cu prilejul vizitelor şi convorbirilor la nivel înalt, hotărîte sa fundamenteze relaţiile dintre ele pe principiile respectării independentei, suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, convinse de necesitatea promovării progresului economic şi social al tuturor ţărilor şi a cooperării între state, îndeosebi al ţărilor în curs de dezvoltare, pentru eliminarea decalajului dintre acestea şi statele dezvoltate, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, confirmind interesul lor reciproc în utilizarea cît mai eficienta, pe calea cooperării economice şi tehnice pe multiple planuri, a posibilităţilor create de creşterea continua a potenţialului economic şi a progresului tehnic al ambelor tari, apreciind importanţa acordurilor pe termen lung, menite să asigure o baza stabilă şi de durata relaţiilor economice şi tehnice dintre cele doua tari, au convenit asupra celor ce urmează: +
Articolul 1Cele doua părţi vor extinde, întări şi adinci relaţiile lor de prietenie şi cooperare în domeniile economic şi tehnic, în interesul popoarelor celor două tari. +
Articolul 2Cele doua părţi vor sprijini, incuraja şi facilita dezvoltarea cooperării economice şi tehnice pe multiple planuri, în scopul fructificării în cît mai mare măsura a avantajelor pe care le oferă participarea la diviziunea internationala a muncii şi în vederea creşterii şi diversificării schimburilor economice reciproc avantajoase dintre cele doua tari. +
Articolul 3Cele doua părţi sînt de acord sa promoveze cooperarea economică şi tehnica, în scopul valorificării cît mai depline a resurselor lor naturale, potrivit obiectivelor de dezvoltare economică a fiecărei tari. +
Articolul 4Cele doua părţi vor favoriza dezvoltarea contactelor şi a schimburilor de experienta între instituţiile şi organizaţiile din ţările lor, în toate domeniile de activitate economică şi tehnica, în vederea unei mai bune cunoaşteri reciproce. +
Articolul 5Cele doua părţi vor tine seama în activitatea de cooperare de larga durata de prevederile planurilor de dezvoltare economică şi socială ale celor două tari. Se vor organiza periodic consultări între organele de specialitate din Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt, pentru stabilirea domeniilor şi direcţiilor de dezvoltare a cooperării economice şi tehnice de lungă durata. +
Articolul 6Cele doua părţi convin să-şi acorde reciproc, în relaţiile lor de cooperare economică şi tehnica, tratamentul naţiunii celei mai favorizate, în conformitate cu prevederile Acordului comercial de lungă durata între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 13 mai 1977. +
Articolul 7Creşterea continua a progresului tehnic al economiilor celor două tari, ca şi diversificarea producţiei industriale şi dezvoltarea în continuare a economiei Republicii Socialiste România şi Republicii Arabe Egipt, precum şi faptul ca ambele tari dispun de o serie de capacităţi modern utilate în industrie şi în alte domenii economice, care asigura o calitate a produselor şi serviciilor recunoscută pe plan mondial, fac posibil ca cele doua tari sa lărgească şi sa intensifice relaţiile de cooperare economică reciproce, în primul rind în acele domenii şi ramuri ale economiilor naţionale care sînt purtătoare ale progresului tehnic. +
Articolul 8Cooperarea de lungă durata între organele şi organizaţiile economice şi de cercetare ştiinţifică din cele doua tari se va realiza în conformitate cu prevederile acordurilor, convenţiilor, contractelor şi altor înţelegeri încheiate.Cele doua părţi convin ca la realizarea de obiective economice în cadrul cooperării româno-egiptene, atît pe teritoriile ţărilor lor, cît şi pe terţe pieţe, contribuţia lor sa constea, în principal, din următoarele:a) executarea de lucrări de cercetare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică, inclusiv geologico-miniera; … b) executarea de lucrări de proiectare, studii şi prospecţiuni; … c) livrarea de licenţe, tehnologii şi know-how; … d) livrări, din producţia proprie a fiecărei tari, de instalaţii, maşini, utilaje şi echipamente, precum şi piese de schimb necesare pentru buna funcţionare a obiectivelor în perioada de garanţie. … În cazul în care sînt necesare importuri din valoarea acestora va fi plătită de către partea beneficiara, potrivit cu termenii contractuali stabiliţi cu respectivul furnizor din ţara terta. Aceşti termeni urmează să fie acceptaţi între părţile contractante;e) cooperarea şi specializarea în producţia de ansamble şi subansamble şi piese, în scopul fabricării în comun de maşini, utilaje şi instalaţii, în una sau ambele tari, pentru acoperirea necesarului intern şi pentru export pe terţe pieţe; … f) efectuarea de activităţi de consulting, marketing şi engineering; … g) acordarea reciprocă de asistenţa tehnica la montarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor livrate pentru realizarea de obiective în cele doua tari sau pe terţe pieţe; … h) pregătirea şi specializarea personalului pentru obiectivele ce se realizează prin cooperare. … Cooperarea concretă şi formele acesteia pentru fiecare domeniu de interes reciproc se vor stabili prin contracte între organizaţiile economice şi de cercetare ştiinţifică din cele doua tari. +
Articolul 9Mijloacele financiare necesare îndeplinirii prevederilor prezentului acord, condiţiile şi modalităţile concrete de livrare şi de plată, precum şi obligaţiile fiecăruia dintre cele doua părţi cu privire la realizarea obiectivelor de cooperare, vor fi stabilite prin contractele care se vor încheia, pentru fiecare obiectiv în parte, între organizaţiile competente din cele doua tari. +
Articolul 10Contractele care se vor încheia pentru realizarea pe obiective în cadrul prezentului acord vor avea la baza principiile convenite prin Acordul comercial pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 13 mai 1977. +
Articolul 11În spiritul intrajutorarilor între tari în curs de dezvoltare, cele doua părţi sînt de acord ca în cadrul relaţiilor lor de cooperare pe multiple planuri să-şi acorde reciproc facilităţi economico-financiare, inclusiv credite pentru finanţarea realizării obiectivelor, în condiţiile ce se vor stabili de comun acord de către ambele părţi. +
Articolul 12Cele doua părţi sînt de acord sa constituie societăţi mixte în diferite domenii economice, în conformitate cu legile şi reglementările existente în cele doua tari.Investiţiile unei părţi în ţara celeilalte părţi vor fi executate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Egipt privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor de capital, încheiat la Cairo la 10 mai 1976. +
Articolul 13Cele doua părţi convin ca documentaţiile livrate în cadrul prezentului acord sa nu fie transmise unei terţe tari fără aprobarea prealabilă, în scris, a autorităţilor competente din ţara furnizoare. +
Articolul 14Comisia mixtă guvernamentală româno-egipteana de cooperare economică şi tehnica va acţiona pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord şi pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare economică şi tehnica dintre cele doua tari.În acest scop, comisia mixtă se va reuni periodic, pe baza înţelegerii reciproce, alternativ la Bucureşti şi Cairo, pentru a analiza modul de desfăşurare a relaţiilor de cooperare economică şi tehnica şi de a lua măsuri concrete pentru realizarea obligaţiilor ce revin celor două părţi din protocoalele sesiunilor Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică şi tehnica şi din acordurile de cooperare economică şi tehnica în vigoare.De asemenea, comisia mixtă va examina şi va stabili măsuri pentru dezvoltarea cooperării economice şi tehnice. +
Articolul 15Dispoziţiile prezentului acord vor continua să se aplice, şi după expirarea sa, la toate contractele dintre organizaţiile competente din cele doua tari, încheiate în baza sa, anterior expirării valabilităţii sale. +
Articolul 16Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 5 ani.La expirarea acestei perioade, acordul va fi reînnoit automat pentru noi perioade de 1 an, în afară cazului în care una dintre cele doua părţi va comunică celeilalte părţi, în scris, denunţarea acestuia, cu 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate. +
Articolul 17Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări pe care părţile şi-o fac reciproc cu privire la îndeplinirea formalităţilor de ratificare sau aprobare cerute de legislaţia părţilor semnatare.Semnat la Cairo la 2 martie 1978, în doua originale, fiecare în limba română, arabă şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenta, textul de referinţa va fi textul englez.Pentru guvernulRepublicii Socialiste RomâniaAngelo MiculescuPentru guvernulRepublicii Arabe EgiptHamed Abdel Latif El SayehACORDde cooperare în domeniile învăţămîntului, ştiinţei şi culturii între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe EgiptGuvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt, animate de dorinţa de a promova şi dezvolta relaţii de prietenie şi cooperare între popoarele celor două tari, dorind sa adinceasca cunoaşterea reciprocă a rezultatelor obţinute de cele doua tari în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, culturii şi artei, ocrotirii sănătăţii, presei, radiodifuziunii şi televiziunii, sportului şi turismului, au hotărît sa încheie acest acord pe baza respectării reciproce a suveranităţii naţionale şi independentei naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. +
Articolul 1Cele doua părţi vor incuraja dezvoltarea relaţiilor în domeniul învăţămîntului, prin:a) promovarea cooperării între universităţi şi alte instituţii de învăţămînt superior; … b) vizite reciproce ale cadrelor didactice şi funcţionarilor superiori din învăţămîntul de toate gradele, în scopul ţinerii de conferinţe şi documentării asupra sistemului de învăţămînt din cele doua tari; … c) acordarea reciprocă de burse pentru studii şi specializare; … d) schimburi directe de manuale şcolare, cursuri sau prelegeri universitare, în vederea asigurării unei prezentări corespunzătoare a istoriei, geografiei, dezvoltării economice, sociale şi culturale a celor două tari în manualele lor şcolare şi cursurile universitare; … e) schimburi de publicaţii de specialitate, materiale documentare şi de informare din domeniul învăţămîntului; … f) studierea condiţiilor cerute pentru recunoaşterea echivalării gradelor şi a diplomelor de învăţămînt acordate de către universităţile şi instituţiile de învăţămînt de toate gradele din cele doua tari, în vederea încheierii unor protocoale speciale în acest domeniu. … +
Articolul 2Cele doua părţi vor coopera în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării pentru soluţionarea unor obiective specifice de interes comun şi vor incuraja dezvoltarea cooperării între instituţiile ştiinţifice şi de cercetare-dezvoltare din cele doua tari. +
Articolul 3Cele doua părţi vor coopera în domeniile literaturii, muzicii, artelor plastice, cinematografiei, teatrului, precum şi în alte domenii cultural – artistice, prin:a) schimburi de vizite ale scriitorilor, compozitorilor, artiştilor plastici, cineaştilor, precum şi ale altor oameni de cultura; … b) schimburi de formaţii artistice şi artişti pentru a susţine concerte şi spectacole; … c) organizarea de expoziţii din domeniile artei, culturii şi ştiinţei; … d) traducerea şi publicarea unor lucrări din domeniile literaturii, artei şi culturii celeilalte tari; … e) dezvoltarea relaţiilor între muzee, edituri, biblioteci şi alte instituţii culturale prin schimburi de cărţi, publicaţii, microfilme, articole, materiale documentar-informative; … f) promovarea relaţiilor între editurile în vederea asigurării reflectării corecte a celor două tari în lucrările enciclopedice şi alte materiale de referinţa; … g) includerea reciprocă în repertoriile instituţiilor de arta (teatre, opere, orchestre simfonice, filarmonici) a unor lucrări dramatice şi muzicale reprezentative aparţinînd celeilalte tari; … h) promovarea cooperării directe între uniunile şi asociaţiile oamenilor de cultura şi arta (scriitori, compozitori, artişti plastici etc.). … +
Articolul 4Cele doua părţi vor incuraja cooperarea pe linie de sănătate, prin:a) adincirea cooperării directe între instituţiile de sănătate din cele doua tari; … b) participarea la reuniuni ştiinţifice pe teme medicale organizate în cele doua tari; … c) schimburi de publicaţii de specialitate; … d) vizite reciproce de experţi pentru schimb de experienta şi prezentarea de conferinţe. … +
Articolul 5Cele doua părţi vor promova cooperarea directa între agenţiile de presa, asociaţiile de ziarişti, organizaţiile de radiodifuziune şi televiziune ale celor două tari, precum şi schimbul de vizite de ziarişti şi reporteri. +
Articolul 6Cele doua părţi vor promova dezvoltarea turismului şi sportului între cele doua tari. +
Articolul 7Fiecare parte va acorda, la cerere, asistenţa de specialitate în domeniile care fac obiectul prezentului acord, prin trimiterea de specialişti pentru a lucra pe perioade limitate în cealaltă ţara.Trimiterea de specialişti se va face pe baza unor protocoale încheiate între ministerele sau instituţiile de resort din cele doua tari, care vor stabili condiţiile concrete privind activitatea specialiştilor celeilalte părţi. +
Articolul 8Cele doua părţi vor sprijini participarea reciprocă la congrese, conferinţe, festivaluri sau alte manifestări cu participare internationala, organizate în cealaltă ţara, în domeniile care fac obiectul prezentului acord. +
Articolul 9Pentru aplicarea acestui acord, cele doua părţi vor încheia programe executive periodice, care urmează a fi semnate, alternativ, în capitalele celor două tari. +
Articolul 10La data intrării în vigoare a prezentului acord, Acordul cultural dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Egipt, încheiat la Cairo la 15 aprilie 1957, îşi încetează valabilitatea.Programele executive, protocoalele şi înţelegerile încheiate în baza Acordului cultural semnat la 15 aprilie 1957 rămîn valabile pînă la data expirării lor. +
Articolul 11Prezentul acord va fi supus aprobării organelor competente, conform dispoziţiilor prevăzute în legislaţia fiecărui stat, şi va intra în vigoare la data ultimei notificări a aprobării.Prezentul acord este valabil pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării sale în vigoare, după care va fi reînnoit prin tacită reconducţiune pe noi perioade consecutive, de cîte 5 ani, dacă nici una dintre părţi nu-l va denunta, în scris, cu cel puţin 6 luni înaintea expirării fiecărei perioade de valabilitate.Semnat la Cairo la 25 ianuarie 1978, în doua originale, fiecare în limba română, arabă şi engleza, toate textele fiind în mod egal autentice. În caz de interpretare diferita, textul în limba engleza va constitui textul de referinţa.Pentru guvernulRepublicii Socialiste RomâniaPetru Burlacu,ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Arabă EgiptPentru guvernulRepublicii Arabe EgiptSaad Afra,subsecretar de stat pentruafacerile externe alRepublicii Arabe EgiptACORDîntre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei asupra relaţiilor lor reciproce în domeniul pescuituluiGuvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei, considerind interesul ambelor guverne pentru administrarea, conservarea şi utilizarea raţională a resurselor biologice ale marii şi interesul guvernului Canadei pentru bunăstarea colectivităţilor sale costiere şi pentru resursele biologice ale apelor adiacente de care depind aceste colectivităţi,recunoscind ca guvernul Canadei a extins jurisdicţia sa asupra resurselor biologice ale apelor sale adiacente conform principiilor pertinente ale dreptului internaţional şi exercită în interiorul unei zone de 200 mile marine drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării, al conservării şi administrării acestor resurse, recunoscind ca, ţinînd seama de caracteristicile geografice unice ale regiunii Marilor Bancuri – Flamish Cap din largul coastei canadiene, activităţile de pescuit în aceasta regiune a marii libere exterioară şi imediat adiacenta zonei de sub jurisdicţia canadiana trebuie să fie administrate pe o baza ştiinţifică şi ţinînd seama de conservarea stocurilor de peşti şi de cerinţele colectivităţilor costiere ale Canadei,dorind sa determine modalităţile care vor conduce relaţiile lor reciproce în domeniul pescuitului şi sa favorizeze dezvoltarea metodica a dreptului marii, luînd în considerare faptul ca Republica Socialistă România s-a angajat în practicarea pescuitului în largul coastei canadiene într-un context de cooperare internationala, luînd în considerare practica statelor şi lucrările celei de-a treia Conferinţe a Naţiunilor Unite asupra dreptului marii,au convenit asupra celor ce urmează: +
Articolul 1Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei se angajează sa menţină o colaborare strinsa între cele doua tari în problemele referitoare la conservarea şi utilizarea resurselor biologice ale marii. Ele vor lua măsuri adecvate în scopul facilitării acestei colaborări şi vor continua să se consulte şi sa coopereze în cadrul negocierilor şi al organizaţiilor internaţionale, în vederea realizării obiectivelor lor comune în domeniul pescuitului. +
Articolul 21. Guvernul Canadei se angajează sa autorizeze navele româneşti, sa pescuiasca în interiorul zonei de pescuit aflate sub jurisdicţia canadiana, dincolo de limitele marii teritoriale şi ale zonelor de pescuit ale Canadei în largul coastei Atlanticului, astfel cum au fost promulgate înainte de 1 ianuarie 1977, atribuindu-le, după caz, părţi din capturile globale autorizate care depăşesc capacitatea de exploatare canadiana, în conformitate cu prevederile paragrafelor 2 şi 3 din prezentul articol.2. În exerciţiul drepturilor sale suverane asupra resurselor biologice ale zonei menţionate în paragraful 1, guvernul Canadei determina în fiecare an, sub rezerva modificării considerate necesare în cazul unor împrejurări neprevăzute:a) volumul total al capturilor autorizate pentru anumite stocuri sau pentru ansambluri de stocuri de peşti, ţinînd seama de interdependenta stocurilor, de criteriile recunoscute pe plan internaţional şi de orice alt factor pertinent; … b) capacitatea de exploatare canadiana în privinta respectivelor stocuri; şi … c) după consultări corespunzătoare, cotele din excedentele acestor stocuri sau ansambluri de stocuri de peşti care se atribuie, după caz, navelor româneşti. … 3. Pentru a pescui cotele care le sînt atribuite în baza prevederilor paragrafelor 1 şi 2, navele româneşti trebuie să obţină licenţe de la autorităţile competente ale guvernului Canadei. Ele se vor conformă măsurilor de conservare şi altor modalităţi stabilite de guvernul Canadei şi se vor supune legilor şi reglementărilor Canadei în domeniul pescuitului.4. Guvernul Republicii Socialiste România se angajează sa coopereze cu guvernul Canadei, în sensul evoluţiei relaţiilor lor în domeniul pescuitului, conform prevederilor prezentului acord, în cercetări ştiinţifice necesare în scopul administrării, conservării şi utilizării resurselor biologice ale zonei menţionate în paragraful 1. În aceste scopuri, oameni de ştiinţa din cele doua tari se vor consulta cu privire la desfăşurarea acestor cercetări, precum şi în ceea ce priveşte analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute. +
Articolul 31. Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei afirma necesitatea de a asigura conservarea resurselor biologice ale marii libere dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale asupra pescuitului, precum şi interesul deosebit al Canadei, inclusiv cerinţele colectivităţilor sale costiere, în privinta mentionatelor resurse ale sectorului exterior şi imediat adiacent zonei menţionate în alin. II. În consecinţa, ele se angajează sa coopereze în lumina acestor principii atît direct, cît şi prin intermediul organizaţiilor internaţionale, după caz, în vederea asigurării administrării şi conservării corespunzătoare şi acestor resurse biologice.2. Atunci cînd exista şi aceleaşi stocuri de peste sau stocuri de specii înrudite atît în zona menţionată în art. II, cît şi într-un sector exterior şi adiacent acestei zone, iar cetăţenii şi navele Republicii Socialiste România participa sau doresc sa participe la pescuitul acestor stocuri în sectorul adiacent, cele doua guverne se vor strădui, fie direct, fie prin intermediul organizaţiilor internaţionale corespunzătoare, să se înţeleagă asupra măsurilor de conservare şi de administrare a acestor stocuri în zona adiacenta, luînd în considerare necesitatea concordanţei dintre măsurile aplicate în interiorul zonei menţionate la art. II şi în zona adiacenta, precum şi principiile enunţate la paragraful 1.3. Atunci cînd exista stocuri distincte de peşti într-un sector exterior şi adiacent zonei menţionate în art. II, iar cetăţenii şi navele Republicii Socialiste România şi Canadei participa sau doresc sa participe la pescuitul acestor stocuri, ambele guverne se vor strădui, fie direct, fie prin intermediul organizaţiilor internaţionale corespunzătoare, să se înţeleagă asupra măsurilor de conservare şi administrare a acestor stocuri, luînd în considerare principiile enunţate în paragraful 1, precum şi interesele Republicii Socialiste România cu privire la aceste stocuri. +
Articolul 41. Sub rezerva serviciilor disponibile şi a necesităţilor navelor canadiene, guvernul Canadei se angajează sa autorizeze navele româneşti să facă escala în porturile canadiene, în conformitate cu legile, reglementările şi cerinţele administrative ale Canadei, în scopul de a cumpara nada, provizii şi echipamente sau pentru a efectua reparaţii, precum şi pentru orice alte motive asupra cărora guvernul Canadian va putea decide, atunci cînd navele sînt autorizate prin licenţe sa pescuiasca sau sa sprijine activităţile de pescuit în baza art. II.2. Aceasta autorizare va fi nulă şi neavenită faţă de orice nava, din momentul anulării sau expirării licenţei sale de pescuit sau de sprijinire a activităţilor de pescuit, în afară de cazul în care aceasta nava trebuie să facă escala pentru a cumpara provizii sau pentru a efectua reparaţii necesare plecării sale în larg.3. Prevederile prezentului articol nu aduc nici un prejudiciu în problema accesului în porturile canadiene în cazurile de pericol, îngrijiri medicale urgente sau forta majoră. +
Articolul 51. Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei recunosc ca statele în ale căror riuri se reproduc specii anadrome au un interes major şi poarta răspunderea principala pentru aceste specii şi convin ca speciile anadrome nu ar trebui să fie pescuite în zonele care se întind dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale de pescuit. Ele vor continua sa lucreze concentrat la încheierea aranjamentelor multilaterale permanente care reflecta aceasta poziţie. 2. Conform paragrafului 1, guvernul Republicii Socialiste România va adopta măsuri pentru a face astfel încît navele şi persoanele aflate sub jurisdicţia sa sa evite capturarea speciilor anadrome care se reproduc în apele canadiene. +
Articolul 61. Guvernul Republicii Socialiste România va adopta măsuri pentru a face astfel încît navele sale să se conformeze prevederilor prezentului acord, precum şi măsurilor care vor fi adoptate pe măsura necesităţilor de către cele doua guverne în baza prevederilor prezentului acord.2. Guvernul Canadei va adopta măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, inclusiv eliberarea licenţelor. +
Articolul 71. Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Canadei se vor consulta periodic cu privire la aplicarea prezentului acord şi asupra posibilităţilor de a extinde cooperarea lor. Aceste consultări vor avea loc cel puţin o dată pe an, la nivelul şi într-un cadru care vor putea fi determinate de cele doua guverne.2. Cele doua guverne vor examina împreună posibilitatea de a dezvolta cooperarea lor bilaterala, inclusiv o cooperare în domenii cum ar fi: schimbul de informaţii tehnice şi de personal specializat; îmbunătăţirea utilizării şi prelucrării capturilor; înlesnirea înţelegerilor de cooperare între întreprinderi române şi canadiene cu privire la utilizarea resurselor biologice din apele situate în largul coastei canadiene; iniţierea unor aranjamente privind utilizarea porturilor canadiene de către navele româneşti de pescuit pentru imbarcarea sau debarcarea membrilor de echipaj sau a altor persoane şi pentru orice alte scopuri asupra cărora vor putea conveni cele doua părţi; examinarea extinderii pieţelor pentru peştele şi produsele pescuitului originare din Canada, şi, ţinînd seama de drepturile şi obligaţiile celor două tari în calitate de părţi contractante la Acordul general privind tarifele vamale şi comerţul, încurajarea reducerii sau eliminării barierelor tarifare şi netarifare pentru aceste produse. 3. Cu prilejul consultărilor prevăzute la alin. c) al paragrafului 2 din art. II cu privire la cotele din excedentele stocurilor sau ansambluri de stocuri de peşti care se atribuie navelor de pescuit româneşti, guvernul Canadei va lua în considerare toţi factorii pertinenţi, inclusiv, între altele, interesele canadiene, capturile anterioare ale navelor româneşti privind stocurile menţionate sau ansamblurile de stocuri de peste şi evoluţia cooperării între cele doua guverne, în conformitate cu prevederile prezentului acord. +
Articolul 81. Prezentul acord nu va aduce prejudicii celorlalte acorduri în vigoare între cele doua guverne, nici convenţiilor multilaterale la care cele doua guverne sînt părţi, şi nici vederilor unuia sau altuia dintre guverne în ceea ce priveşte dreptul marii.2. Prezentul acord poate fi revocat de oricare parte la 31 decembrie 1982 sau oricînd după această dată, prin notificarea unui aviz în acest scop cu cel puţin 12 luni înaintea expirării perioadei menţionate. +
Articolul 9Prezentul acord va intra în vigoare la data semnării. Drept care subsemnaţii, autorizaţi în modul cuvenit în acest scop de către guvernele lor respective, au semnat prezentul acord.Încheiat în doua exemplare la Bucureşti, la 17 ianuarie 1978, în limbile română, engleza şi franceza, fiecare versiune avînd aceeaşi valabilitate.Pentru guvernulRepublicii Socialiste RomâniaPetre Blajovici,ministru secretar de stat, şeful Departamentului industriei alimentarePentru guvernulCanadeiJoseph Elmo Thibault,ambasador extraordinar şi plenipotenţiaral CanadeiCONVENŢIE CONSULARĂîntre Republica Socialistă România şi Republica TunisianăRepublica Socialistă România şi Republica Tunisiană, în dorinţa de a dezvolta relaţiile lor de prietenie pe baza principiilor respectării suveranităţii, independentei naţionale, neamestecului în afacerile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc,dorind sa reglementeze relaţiile consulare, sa faciliteze protecţia intereselor lor, precum şi a cetăţenilor lor, şi sa stabilească drepturile şi obligaţiile, privilegiile şi imunităţile oficiilor consulare, ale funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari ai ţărilor lor,afirmind ca dispoziţiile Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare, din 24 aprilie 1963, vor continua să fie aplicabile pentru problemele care n-au fost în mod expres reglementate prin dispoziţiile prezentei convenţii, au hotărît sa încheie o convenţie consulară şi, în acest scop, au numit ca împuterniciţi ai lor:Preşedintele Republicii Socialiste România, pe domnul Marin Rădoi, ambasadorul României la Tunis, Preşedintele Republicii Tunisiene, pe domnul Abdelkrim Gana, ambasador director al afacerilor consulare, care, după schimbul împuternicirilor lor, găsite în buna şi cuvenită forma, au convenit asupra următoarelor dispoziţii: +
Articolul 1DefiniţiiÎn înţelesul prezentei convenţii:a) oficiu consular înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consulară; … b) circumscripţie consulară înseamnă teritoriul atribuit unui oficiu consular pentru exercitarea funcţiilor consulare; … c) şef de oficiu consular înseamnă persoana însărcinată sa acţioneze în aceasta calitate; … d) funcţionar consular înseamnă orice persoană, inclusiv şeful oficiului consular, însărcinată cu exercitarea funcţiilor consulare, în calitate de consul general, consul, viceconsul sau agent consular; … e) angajat consular înseamnă orice persoană angajata în serviciile administrative sau tehnice ale unui oficiu consular; … f) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană afectată serviciului casnic al unui oficiu consular; … g) membri ai oficiului consular înseamnă funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu; … h) membri ai personalului consular înseamnă funcţionarii consulari, alţii decît şeful oficiului consular, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu; … i) membru al personalului particular înseamnă o persoană angajata în mod exclusiv în serviciul particular al unui membru al oficiului consular; … j) membri de familie înseamnă soţul, copiii minori, precum şi tatăl sau mama unui membru al oficiului consular, care trăiesc în acelaşi cămin şi sînt intretinuti de acesta; … k) localuri consulare înseamnă clădirile sau părţile de clădiri şi terenul care tine de acestea, care, indiferent în proprietatea cui se găsesc, sînt utilizate exclusiv pentru oficiul consular; … l) arhive consulare înseamnă orice corespondenta şi toate documentele oficiale, hirtiile, cărţile, filmele, benzile de magnetofon şi registrele oficiului consular, precum şi materialul de cifru, fişierele şi mobilele destinate să le protejeze şi să le conserve; … m) nava a statului trimiţător, în înţelesul art. 22 al prezentei convenţii, înseamnă orice nava avînd naţionalitatea statului trimiţător, acordată în conformitate cu legislaţia acestuia. … +
Capitolul 1Stabilirea şi conducerea relaţiilor consulare +
Articolul 21. Un oficiu consular nu poate fi înfiinţat pe teritoriul uneia dintre cele doua părţi contractante decît cu consimţămîntul celeilalte.2. Sediul oficiului consular, rangul şi circumscripţia sa consulară sînt fixate prin înţelegere între statul trimiţător şi statul de reşedinţa.3. Modificări ulterioare ale sediului oficiului consular, rangului sau circumscripţiei sale consulare nu pot fi aduse decît prin înţelegere între statul trimiţător şi statul de reşedinţa. +
Articolul 31. Şefii oficiului consular sînt numiţi de statul trimiţător şi admişi să-şi exercite funcţiile lor de către statul de reşedinţa.2. Statul trimiţător transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţa.Patenta consulară trebuie să ateste calitatea, indica numele şi prenumele, rangul şefului oficiului consular, circumscripţia consulară şi sediul oficiului consular.3. Şeful oficiului consular, consul general, consul sau viceconsul este admis să-şi exercite funcţiile printr-o autorizaţie a statului de reşedinţa denumita "exequatur".4. Statul de reşedinţa poate acorda şefului oficiului consular o autorizaţie provizorie pentru exercitarea funcţiilor sale pînă la eliberarea exequaturului.În acest caz, dispoziţiile prezentei convenţii îi sînt aplicabile.5. În cazul în care şeful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, să-şi exercite funcţiile sale, statul de reşedinţa trebuie să informeze despre aceasta, imediat, autorităţile competente din circumscripţia consulară şi sa ia măsurile necesare ca şeful oficiului consular să poată să-şi îndeplinească funcţiile.6. Statul de reşedinţa poate refuza exequaturul oricînd şi fără să fie ţinut sa explice motivele hotărîrii sale. +
Articolul 41. În cazul în care şeful oficiului consular este în imposibilitate de a-şi exercită funcţiile sale sau dacă postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredinţată în mod provizoriu unui funcţionar consular din cadrul aceluiaşi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimiţător situat în statul de reşedinţa sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimiţător în statul de reşedinţa.2. Numele şi prenumele persoanei desemnate, conform dispoziţiilor din paragraful precedent, în calitate de gerant interimar, sînt notificate, în prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţa.3. Funcţionarul consular desemnat în calitate de gerant interimar se va bucura de drepturile, imunităţile şi privilegiile acordate şefului oficiului consular prin prezenta convenţie. +
Articolul 51. Funcţionarii consulari de cariera trebuie să aibă numai cetăţenia statului trimiţător; ei nu trebuie să fie rezidenţi permanenţi ai statului de reşedinţa şi nici să se găsească pe teritoriul acestui stat pentru îndeplinirea altor funcţii.2. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu trebuie să aibă decît cetăţenia statului trimiţător sau a statului de reşedinţa. +
Articolul 6Statul trimiţător stabileşte numărul membrilor oficiului sau consular, ţinînd seama de importanţa acestui oficiu, precum şi de necesităţile dezvoltării normale a activităţii sale; statul de reşedinţa poate, totuşi, cere ca efectivul membrilor oficiului consular să fie menţinut în limitele a ceea ce el considera rezonabil şi normal, ţinînd seama de condiţiile existente în circumscripţia consulară şi de necesităţile oficiului consular. +
Articolul 7În ceea ce priveşte funcţionarii consulari care nu sînt şefi de oficiu, statul de reşedinţa admite exercitarea funcţiilor lor prin simpla lor numire şi sub rezerva notificării. +
Articolul 8Sînt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţa sau autorităţii desemnate de acest minister:a) numirea membrilor oficiului consular, sosirea lor după numirea la oficiul consular, plecarea definitivă sau încetarea funcţiilor lor, precum şi orice alte schimbări care interesează statutul lor şi se pot produce în cursul activităţii lor la oficiul consular; … b) sosirea şi plecarea definitivă a unei persoane din familia unui membru al oficiului consular care trăieşte în acelaşi cămin şi, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează de a fi membru al familiei; … c) sosirea şi plecarea definitivă a membrilor personalului particular şi, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate; … d) angajarea şi concedierea persoanelor rezidente în statul de reşedinţa atît ca membri ai oficiului consular, cît şi ca membri ai personalului particular, avînd dreptul la privilegii şi imunităţi. … +
Articolul 91. Autoritatea competenţa a statului de reşedinţa va elibera, gratuit, fiecărui funcţionar consular un document care atesta identitatea şi calitatea sa.2. Dispoziţiile paragrafului precedent se aplică, de asemenea, angajaţilor consulari şi membrilor personalului de serviciu, cu excepţia celor care au cetăţenia statului de reşedinţa sau sînt rezidenţi permanenţi pe teritoriul acestui stat.3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică, de asemenea membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, cu excepţia celor care au cetăţenia statului de reşedinţa, sînt rezidenţi permanenţi în acest stat sau exercita o activitate lucrativă. +
Articolul 10Membrii oficiului consular nu au dreptul sa exercite o activitate comercială sau o alta activitate cu scop lucrativ pe teritoriul statului de reşedinţa. +
Articolul 11Funcţiile unui membru al oficiului consular iau sfîrşit mai ales prin:a) notificarea de către statul trimiţător statului de reşedinţa a faptului ca funcţiile unui membru al oficiului consular au luat sfîrşit; … b) retragerea exequaturului; … c) notificarea de către statul de reşedinţa statului trimiţător ca a încetat sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular. … 2. Statul de reşedinţa poate, în orice moment, sa notifice statului trimiţător ca un funcţionar consular persoana non grata sau ca un angajat consular ori un membru al personalului de serviciu nu este acceptabil. În acest caz, statul trimiţător va hotărî, după caz, fie sa recheme funcţionarul consular, fie sa pună capăt activităţii angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.3. Dacă statul trimiţător nu executa, într-un termen rezonabil, obligaţiile care-i revin ca urmare a notificării, statul de reşedinţa poate, după caz, sa retragă exequaturul şefului de oficiu consular sau sa înceteze de a mai considera persoana în cauza ca membru al personalului consular, după ce a notificat, pe cale diplomatică, aceasta hotărîre statului trimiţător.4. În cazurile menţionate la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol, statul de reşedinţa nu este obligat sa comunice statului trimiţător motivele hotărîrii sale. +
Capitolul 2Funcţiile consulare +
Articolul 12Funcţiile consulare sînt exercitate pentru:1) apărarea în statul de reşedinţa a drepturilor şi intereselor statului trimiţător, precum şi ale cetăţenilor acestuia; b) favorizarea dezvoltării relaţiilor comerciale, economice, ştiinţifice, culturale şi turistice între statul trimiţător şi statul de reşedinţa; … c) informarea prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evoluţia vieţii comerciale, economice, culturale, ştiinţifice şi turistice din statul de reşedinţa; … d) promovarea relaţiilor de prietenie între cele doua state; … e) acordarea de ajutor şi asistenţa cetăţenilor statului trimiţător. … 2. Dispoziţiile prezentei convenţii privind cetăţenii statului trimiţător reglementează în mod analog, în măsura în care ele sînt aplicabile, activitatea persoanelor juridice avînd naţionalitatea statului trimiţător, potrivit legislaţiei sale. +
Articolul 131. Funcţiile consulare sînt exercitate de către funcţionarii consulari ai statului trimiţător.2. Membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului trimiţător din statul de reşedinţa pot, de asemenea, cu titlu temporar, sa exercite funcţiile consulare în cadrul unui oficiu consular al statului trimiţător.În acest caz, drepturile şi obligaţiile membrilor misiunii diplomatice vor fi respectate.3. Funcţiile consulare sînt exercitate în limitele circumscripţiei consulare. În cazuri deosebite, exercitarea funcţiilor consulare în afară circumscripţiei consulare poate avea loc numai cu consimţămîntul prealabil al statului de reşedinţa.4. Funcţiile consulare prevăzute în aceasta convenţie sînt exercitate cu respectarea legilor statului de reşedinţa şi în limitele admise de dreptul internaţional. +
Articolul 141. În exercitarea funcţiilor consulare, potrivit prezentei convenţii, funcţionarul consular se poate adresa:a) autorităţilor locale competente din circumscripţia consulară; … b) autorităţilor centrale ale statului de reşedinţa dacă, şi în măsura în care aceasta este admis prin legile, regulamentele şi practica statului de reşedinţa sau prin acordurile internaţionale în materie. … 2. Funcţionarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor Externe al statului de reşedinţa numai în absenta unui agent diplomatic al statului trimiţător. +
Articolul 151. Funcţionarul consular are dreptul sa înregistreze cetăţenii statului trimiţător care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia sa consulară.2. Înregistrarea efectuată de către funcţionarul consular nu scuteşte pe aceşti cetăţeni de obligaţia de a respecta legislaţia şi regulamentele statului de reşedinţa privind şederea străinilor. +
Articolul 16Funcţionarul consular este autorizat sa ia măsuri în scopul asigurării, conform legilor statului de reşedinţa, reprezentării corespunzătoare a cetăţenilor statului trimiţător în faţa tribunalelor sau altor autorităţi ale statului de reşedinţa. El poate cere, conform legilor şi regulamentelor statului de reşedinţa, adoptarea de măsuri provizorii în vederea asigurării drepturilor şi intereselor cetăţenilor statului sau atunci cînd din cauza absentei lor sau pentru orice alta cauza ei nu-şi pot apara în timp util drepturile şi interesele lor. +
Articolul 17Funcţionarul consular are dreptul: a) sa elibereze, sa reînnoiască, sa retragă şi sa prelungească valabilitatea paşapoartelor şi altor documente de călătorie ale cetăţenilor statului trimiţător; … b) sa acorde vize persoanelor care doresc sa meargă în statul trimiţător. … +
Articolul 181. Funcţionarul consular are dreptul sa înregistreze naşterea şi decesul cetăţenilor statului trimiţător şi sa elibereze certificatele corespunzătoare. Aceste dispoziţii nu scutesc persoanele interesate de a face declaraţiile prevăzute de legile statului de reşedinţa.2. Funcţionarul consular are dreptul sa oficieze căsătorii între cetăţenii statului trimiţător şi sa elibereze certificatele şi copiile autentice ale actelor corespunzătoare. Funcţionarul consular precum şi cel interesat vor îndrumă despre aceasta întîrziere, autorităţile competente ale statului de reşedinţa.3. În cazul decesului unui cetăţean al statului trimiţător pe teritoriul statului de reşedinţa autorităţile competente ale acestui stat în măsura în care au cunoştinţa, informează, fără întîrziere oficiul consular. +
Articolul 191. În limitele admise de legile statului de reşedinţa funcţionarul consular poate interveni pe lîngă autorităţile competente ale acestui stat, în toate cazurile de tutela sau curatela stabilite sau care trebuie stabilite în favoarea cetăţenilor statului trimiţător. El poate, de asemenea, sa propună autorităţilor competente ale statului de reşedinţa persoanele care ar putea fi însărcinate sa îndeplinească funcţiile de tutor sau curator.2. Autorităţile competente ale statului de reşedinţa vor informa, fără întîrziere, funcţionarul consular, în măsura în care au cunoştinţa de cazurile în care numirea unui tutor sau a unui curator în favoarea unui cetăţean al statului trimiţător este necesară. +
Articolul 201. În măsura în care legislaţia statului de reşedinţa nu se opune funcţionarul consular este autorizat sa îndeplinească în circumscripţia sa consulară şi în cererea naţionalilor săi următoarele activităţi:a) sa primească, sa întocmească şi sa autentifice documente cuprinzînd declaraţiile cetăţenilor statului trimiţător; … b) sa primească, sa întocmească şi sa autentifice acte şi contracte ale cetăţenilor statului trimiţător, dacă sînt destinate sa producă efecte în afară statului de reşedinţa şi dacă nu se referă la bunuri imobiliare situate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale asupra acestor bunuri imobiliare; … c) sa legalizeze semnăturile de pe documente ale cetăţenilor statului trimiţător, precum şi semnăturile autorităţilor judiciare sau ale altor autorităţi ale statului trimiţător şi ale statului de reşedinţa, pe documentele pe care le emit; … d) sa legalizeze copiile, traducerile sau extrasele de pe orice documente; … e) sa primească în depozit documentele aparţinînd cetăţenilor statului trimiţător sau care sînt destinate acestora. Aceste depozite nu beneficiază de imunităţile prevăzute de art. 30 al prezentei convenţii. … 2. Documentele prevăzute în paragraful 1 de mai sus au în statul de reşedinţa aceeaşi valoare juridică şi forta probanta ca documentele autentificate, legalizate sau certificate de autorităţile judiciare sau de alte autorităţi competente ale acestui stat. +
Articolul 211. Autoritatea competenţa a statului de reşedinţa va anunta, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimiţător, atunci cînd o persoană căreia îi revine, în calitate de moştenitor titular de drepturi sau legatar, o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reşedinţa, este cetăţean al statului trimiţător; totuşi aceasta comunicare nu se face decît dacă persoana în cauza nu locuieşte sau nu este legal reprezentată în statul de reşedinţa.2. Autoritatea competenţa a statului de reşedinţa, atunci cînd este solicitată va notifica, fără întîrziere, oficiului consular al statului trimiţător, măsurile pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale care au rămas pe teritoriul statului de reşedinţa de pe urma unui cetăţean decedat al statului trimiţător.Funcţionarii consulari pot să-şi dea concursul direct sau prin intermediul unui delegat la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.Ei pot de asemenea:a) sa urmărească respectarea drepturilor succesorale ale cetăţenilor statului trimiţător; … b) sa vegheze ca toate sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile provenind din drepturile lor succesorale pe teritoriul statului de reşedinţa să fie transmise cetăţenilor statului trimiţător. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de reşedinţa. … 3. Dacă după îndeplinirea pe teritoriul statului de reşedinţa a formalităţilor privitoare la succesiune, mobilele din succesiune ori produsul vinzarii mobilelor sau imobilelor revin unui moştenitor, titular de drepturi sau legatar, cetăţean al statului trimiţător, care nu locuieşte pe teritoriul statului de reşedinţa, nu a participat la procedura succesorală sau nu şi-a desemnat un mandatar, acele bunuri ori produsul vinzarii lor vor fi predate oficiului consular al statului trimiţător pentru a fi transmise moştenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiţia ca:a) autorităţile competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vinzarii lor; … b) toate datoriile moştenirii, declarate în termenul prescris de legea statului de reşedinţa, sa fi fost plătite sau garantate; … c) calitatea de moştenitor titular de drepturi sau legatar să fie justificată; … d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost plătite sau garantate. … 4. În cazul cînd un cetăţean al statului trimiţător se afla provizoriu pe teritoriul statului de reşedinţa şi decedează pe acel teritoriu, lucrurile personale şi sumele de bani rămase de la decujus şi care nu au fost pretinse de un moştenitor prezent vor fi predate, fără alta formalitate, oficiului consular al statului trimiţător, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura păstrarea sub rezerva dreptului autorităţilor administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiţiei.Oficiul consular va trebui sa remită lucrurile personale şi sumele de bani oricărei autorităţi a statului de reşedinţa care ar fi desemnată pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui să respecte legislaţia statului de reşedinţa în ceea ce priveşte exportul lucrurilor şi transferul sumelor de bani. +
Articolul 221. Funcţionarii consulari au dreptul sa acorde asistenţa navelor sub pavilionul statului trimiţător şi care intra sau se găsesc într-un port din circumscripţia lor consulară.2. În măsura în care legile statului trimiţător le permit, funcţionarii consulari au dreptul sa ia legătură cu echipajele navelor sub pavilionul statului trimiţător, să le viziteze, sa verifice şi sa vizeze documentele de bord, precum şi documentele cu privire la incarcatura şi, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigaţie ale statului trimiţător. Fără a aduce atingere competentei autorităţilor statului de reşedinţa şi, în măsura în care legislaţia statului trimiţător îl autoriza, funcţionarii consulari au, de asemenea, dreptul sa ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi disciplinei pe aceste nave.3. Autorităţile statului de reşedinţa nu vor interveni în nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu excepţia dezordinelor de natura sa tulbure liniştea şi ordinea publică pe uscat sau în port ori sa aducă prejudicii sănătăţii şi securităţii publice sau în care s-ar găsi implicate persoane străine de echipaj.4. În caz de avarie, eşuare sau naufragiu în apele naţionale sau teritoriale ale statului de reşedinţa al unei nave sub pavilionul statului trimiţător, autorităţile competente ale acestui stat vor înştiinţa imediat oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului şi-l vor informa despre măsurile întreprinse, în vederea salvării şi ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii şi proviziilor. Aceste autorităţi vor acorda, de asemenea, funcţionarilor consulari sprijinul necesar în luarea măsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eşuării sau naufragiului. În măsura în care legile statului de reşedinţa nu se opun, autorităţile competente ale acestui stat vor invita funcţionarul consular sa asiste la ancheta deschisă pentru determinarea cauzelor avariei, eşuării sau naufragiului. Funcţionarii consulari au dreptul sa ceara autorităţilor statului de reşedinţa sa ia măsurile necesare în vederea salvării şi ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii şi proviziilor.5. Dacă proprietarul sau armatorul navei avariate, eşuate ori naufragiate sau orice altă persoană indreptatita sa acţioneze în numele lor nu poate lua măsurile necesare în legătură cu nava, incarcatura ori provizia acesteia, funcţionarii consulari pot lua aceste măsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptăţite. Tot astfel, funcţionarii consulari pot lua asemenea măsuri în legătură cu orice obiecte aparţinînd unor cetăţeni ai statului trimiţător provenind din incarcatura ori proviziile aduse în port sau găsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eşuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afară de cazul cînd acestea au fost puse în consumaţie sau folosite în statul de reşedinţa.6. În cazul cînd autorităţile statului de reşedinţa sa ia, potrivit competentei lor, măsuri de asigurare ori executare sau de constringere pe bordul navelor sub pavilionul statului trimiţător, vor înştiinţa în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcţionar consular să poată asista la executarea unor astfel de măsuri. Dacă, în cazurile urgente, înştiinţarea oficiului consular n-a fost posibila, iar funcţionarul consular nu a fost prezent la luarea măsurilor de executare, autorităţile statului de reşedinţa vor informa neîntîrziat oficiul consular cu privire la măsurile luate. Oficiul consular va fi înştiinţat şi în cazul cînd membrii echipajului navei urmează să fie interogati de către autorităţile statului de reşedinţa.Dispoziţiile prezentului paragraf nu se referă la controlul vamal, sanitar şi de paşapoarte.7. Prevederile prezentului articol nu se aplică navelor de război. +
Articolul 231. Funcţionarii consulari pot exercita drepturile control şi inspecţie prevăzute prin legile şi regulamentele statului trimiţător asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat, precum şi asupra echipajelor acestora, în măsura în care legile şi regulamentele statului de reşedinţa permit aceasta. Ei pot, de asemenea, sa acorde asistenţa aeronavelor, precum şi echipajelor acestora. 2. Atunci cînd o aeronava înmatriculată în statul trimiţător suferă un accident pe teritoriul statului de reşedinţa, autorităţile competente ale acestui stat vor informa despre aceasta, fără întîrziere, oficiul consular cel mai apropiat de locul în care accidentul s-a produs. +
Articolul 24În afară funcţiilor enumerate în prezenta convenţie, funcţionarul consular este autorizat sa exercite orice alte funcţii consulare încredinţate de către statul trimiţător şi admise în mod expres de către statul de reşedinţa sau la care statul de reşedinţa nu se opune. +
Articolul 25Statul de reşedinţa acorda toate facilităţile pentru îndeplinirea funcţiilor oficiului consular şi ia toate măsurile corespunzătoare care să permită membrilor oficiului consular să-şi exercite activitatea şi să se bucure de imunităţile şi privilegiile acordate prin prezenta convenţie. +
Articolul 26Statul de reşedinţa facilitează, conform legislaţiei sale, dobindirea pe teritoriul sau de către statul trimiţător a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimiţător să obţină aceste localuri într-un alt mod. Statul de reşedinţa va sprijini, de asemenea, oficiul consular în obţinerea de locuinţe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular. +
Articolul 271. Scutul cu stema statului trimiţător şi inscripţia corespunzătoare cu denumirea oficiului consular, în limbile celor două părţi contractante, pot fi aşezate la sediul oficiului consular şi la reşedinţa şefului de oficiu consular.2. Drapelul naţional al statului trimiţător poate fi arborat la sediul oficiului consular, la reşedinţa şefului de oficiu consular şi la mijloacele de transport ale şefului de oficiu consular atunci cînd acestea sînt utilizate în exercitarea funcţiilor oficiale.3. În exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol se va ţine seama de legile, regulamentele şi practica statului de reşedinţa. +
Articolul 281. Localurile consulare, precum şi locuinta şefului de oficiu consular sînt inviolabile.2. Autorităţile statului de reşedinţa nu pot pătrunde în localurile consulare decît cu consimţămîntul şefului de oficiu consular al statului trimiţător, al şefului misiunii diplomatice a acestui stat sau a persoanei de semnate de aceştia. În locuinta şefului de oficiu consular, autorităţile statului de reşedinţa nu pot pătrunde decît cu consimţămîntul acestuia sau al şefului misiunii diplomatice. Cu toate acestea, consimţămîntul şefului de oficiu consular poate fi prezumat în caz de incendiu sau alt sinistru, care fac necesare măsuri de protecţie imediata.3. Statul de reşedinţa are obligaţia sa ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, pentru a împiedica ca localurile consulare să fie invadate sau deteriorate şi pentru a împiedica ca liniştea oficiului consular să fie tulburata ori demnitatea să-i fie ştirbită.4. Localurile consulare, mobilierul şi bunurile oficiului consular, precum şi mijloacele de transport ale acestuia nu pot face obiectul oricărei forme de rechiziţie în scopul apărării naţionale sau utilităţii publice. În cazul în care o expropriere ar fi necesară în aceste scopuri, vor fi luate toate măsurile corespunzătoare în scopul evitării de a se împiedica exercitarea funcţiilor consulare şi o indemnizaţie prompta, adecvată şi efectivă va fi acordată statului trimiţător. +
Articolul 291. Imobilele proprietate a statului trimiţător sau deţinute cu chirie şi care sînt destinate îndeplinirii activităţii consulare ori servesc ca locuinţe pentru funcţionarii consulari sînt scutite de impozite şi taxe de orice natura, naţionale, regionale, provinciale sau comunale, cu excepţia taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor special prestate.2. În ce priveşte imobilele proprietatea statului trimiţător sau deţinute cu chirie, scutirea fiscală nu se va aplica pentru impozitele şi taxele care, conform legii statului de reşedinţa, sînt în sarcina persoanei care a contractat cu statul trimiţător sau cu persoana care acţionează în contul acestui stat.3. Excepţiile prevăzute la paragraful 1 se aplică şi mijloacelor de transport, proprietate a statului trimiţător, destinate utilizării în exercitarea activităţii consulare. +
Articolul 30Arhivele şi documentele consulare sînt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar găsi. +
Articolul 311. Statul de reşedinţa va permite şi înlesni oficiilor consulare ale statului trimiţător libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum şi cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de reşedinţa sau din alte state. În acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomaţiei sau consulari, valiza diplomatică sau consulară şi mesajele în clar sau cifrate. Totuşi, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emitator de radio decît cu asentimentul statului de reşedinţa.2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă, prin corespondenta oficială se înţelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular şi la funcţiile sale.3. Valiza consulară nu trebuie să fie nici deschisă, nici reţinută. Totuşi, dacă autorităţile competente ale satului de reşedinţa au motive serioase sa creadă ca valiza conţine alte obiecte decît corespondenta, documentele şi obiectele menţionate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie deschisă în prezenta lor de un reprezentant autorizat al statului trimiţător. Dacă autorităţile acestui stat refuza aceasta cerere, valiza va fi retrimisa la locul de origine.4. Valiza consulară, care poate fi formată din unul sau mai multe colete, trebuie să fie sigilată, să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate conţine decît corespondenta oficială sau documente şi obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular. 5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial atestind calitatea sa şi precizînd numărul coletelor care constituie valiza consulară. Nu poate fi curier consular un cetăţean al statului de reşedinţa sau rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcţiilor sale, curierul este protejat de statul de reşedinţa. El se bucura de inviolabilitatea personală şi nu poate fi supus nici arestării şi nici oricărei alte forme de deţinere ori de limitare a libertăţii personale. +
Articolul 321. Funcţionarii consulari au dreptul, în cadrul circumscripţiei lor consulare, sa comunice cu cetăţenii statului trimiţător, să-i viziteze, să-i îndrume şi, atunci cînd este cazul, sa ia măsurile necesare pentru a le asigura asistenţa juridică şi reprezentarea lor în justiţie.Cetăţenii statului trimiţător pot sa comunice cu funcţionarii consulari şi să-i viziteze.2. Dacă interesatul cere, autorităţile competente ale statului de reşedinţa vor incunostinta, fără întîrziere şi, în orice caz, în termen de 7 zile, oficiul consular al statului trimiţător, cînd în circumscripţia consulară un cetăţean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte forme de limitare a libertăţii personale. 3. Funcţionarii consulari au dreptul sa primească corespondenta sau orice alte comunicări din partea cetăţeanului statului trimiţător aflat în arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertăţii personale şi, în lipsa refuzului expres al interesatului, sa-l viziteze şi sa comunice cu el.Exercitarea acestui drept nu poate fi amînată de către autorităţile statului de reşedinţa după împlinirea termenului de 10 zile de la data informării prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol.4. Drepturile menţionate la paragraful 3 al prezentului articol se vor exercita potrivit modalităţilor de aplicare prevăzute de legile şi regulamentele statului de reşedinţa cu privire la vizita şi comunicarea cu persoanele supuse unei măsuri privative de libertate.5. Autorităţile competente ale statului de reşedinţa vor aduce la cunoştinţa cetăţeanului statului trimiţător, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertăţii personale, posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol. +
Articolul 33Sub rezerva legilor şi regulamentelor referitoare în zonele în care accesul este interzis sau regulamentul din motive de securitate naţionala sau de interes public, statul de reşedinţa asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul sau. +
Articolul 34Statul de reşedinţa va trata funcţionarii consulari cu respectul cuvenit şi va lua măsurile corespunzătoare, pentru a împiedica orice atingere adusă persoanelor lor, libertăţi şi demnităţii lor. +
Articolul 351. Funcţionarii consulari şi angajaţii consulari nu sînt supuşi jurisdicţiei autorităţilor judiciare sau administrative ale statului de reşedinţa pentru actele îndeplinite în exercitarea funcţiilor lor.2. Totuşi, dispoziţiile primului paragraf nu se aplică în cazul unei acţiuni civile:a) rezultată din încheierea unui contract al unui membru al oficiului consular, care nu a fost făcut în mod expres sau implicit în numele statului trimiţător; … b) intentată de către un terţ pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reşedinţa de către un vehicul, o nava sau o aeronava. … 3. Pentru actele îndeplinite în afară funcţiilor lor, funcţionarii consulari nu pot fi arestaţi sau supuşi oricărei alte forme de privare sau limitare a libertăţii personale, decît în cazul cînd sînt învinuiţi de autoritatea judiciară competenţa de o infracţiune grava sau ca urmare a unei hotărîri judiciare definitive de condamnare.4. Prin infracţiune grava trebuie să se înţeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracţiune pentru care legislaţia statului de reşedinţa prevede o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin 5 ani.5. Cînd o procedură penală este angajata împotriva unui funcţionar consular, acesta este obligat să se prezinte în faţa autorităţilor competente. Totuşi, procedura trebuie să fie condusă cu consideraţia datorată funcţionarului consular cuvenită poziţiei sale oficiale şi de o maniera care să stînjenească cît mai puţin posibil exercitarea funcţiilor consulare. Atunci cînd în împrejurările menţionate la paragraful 3 a apărut necesar ca un funcţionar consular să fie arestat sau supus oricărei alte forme de privare sau de limitare a libertăţii personale, procedura îndreptată contra lui trebuie deschisă în termenul cel mai scurt.6. În cazul luării unei măsuri privative de libertate împotriva unui membru al oficiului consular sau de urmărire penală angajata împotriva lui, statul de reşedinţa este obligat sa informeze despre aceasta pe şeful oficiului consular cît mai curînd posibil. +
Articolul 361. Membrii oficiului consular pot fi chemaţi sa răspundă ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcţionar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau sancţiune nu-i poate fi aplicată.Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu trebuie să refuze sa răspundă ca martori, în afară cazurilor menţionate la paragraful 3.2. Autoritatea statului de reşedinţa care solicită mărturia trebuie să evite sa stînjenească pe funcţionarul consular în desfăşurarea funcţiilor sale oficiale. Ea poate să primească mărturia funcţionarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia ori sa accepte o declaraţie scrisă din partea sa.3. Membrii oficiului consular nu sînt obligaţi să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu desfăşurarea funcţiilor lor şi nici să prezinte corespondenta sau alte documente oficiale privind exercitarea funcţiilor lor. 4. Membrii oficiului consular nu sînt obligaţi sa acţioneze ca experţi în ceea ce priveşte dreptul naţional al statului trimiţător. +
Articolul 37Membrii oficiului consular şi membrii familiei care trăiesc sub îngrijirea acestora sînt exceptaţi în statul de reşedinţa de orice serviciu naţional şi de orice sarcini cu caracter militar, de prestaţii personale de orice natura, precum şi de contribuţiile care le-ar înlocui. +
Articolul 38Funcţionarii consulari şi angajaţii consulari, precum şi membrii familiei care trăiesc sub îngrijirea acestora, sînt exceptaţi de orice obligaţii prevăzute de către legile şi regulamentele statului de reşedinţa în materie de înregistrare a străinilor şi permis de şedere. +
Articolul 391. Potrivit dispoziţiilor legislative şi regulamentelor pe care le poate adopta, statul de reşedinţa autorizata intrarea şi acorda scutirea de orice drepturi vamale, taxe şi alte obligaţii similare, pentru obiectele destinate: a) folosinţei oficiale a oficiului consular; … b) folosinţei personale a funcţionarului consular şi a membrilor familiei sale, care locuiesc împreună cu el, inclusiv efectele destinate instalării sale. Articolele de consum nu trebuie să depăşească cantităţile necesare pentru folosirea lor directa de către cei interesaţi. … Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, de transport, precum şi cheltuielile aferente pentru servicii similare.2. Angajaţii consulari beneficiază de privilegiile şi scutirile prevăzute la alineatul b) al paragrafului 1 în ceea ce priveşte obiectele importate cu ocazia primei lor instalări. 3. Bagajele personale care însoţesc funcţionarii consulari şi membrii familiei lor, care locuiesc împreună cu ei, sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacă exista motive serioase să se presupună ca ele conţin alte obiecte decît cele menţionate la alineatul b) al paragrafului 1 din prezentul articol ori obiecte al căror import sau export este interzis de către legile şi regulamentele statului de reşedinţa ori supus legilor şi regulamentelor sale de carantina. Acest control nu poate să aibă loc decît în prezenta funcţionarului consular sau a unui membru al familiei sale. +
Articolul 401. Funcţionarii consulari şi angajaţii consulari sînt exceptaţi de orice impozite şi taxe, personale sau reale, naţionale, regionale sau comunale, cu excepţia:a) impozitelor indirecte care sînt în mod normal încorporate în preţul mărfurilor sau serviciilor; … b) impozitelor şi taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de reşedinţa, sub rezerva art. 29; … c) drepturilor de succesiune şi de mutaţie percepute de statul de reşedinţa, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului b) al art. 42; … d) impozitelor şi taxelor asupra cistigurilor particulare care îşi au sursa în statul de reşedinţa; … e) drepturilor de înregistrare, grefa, ipoteci şi timbre, sub rezerva dispoziţiilor art. 29. … 2. Membrii personalului de serviciu sînt exceptaţi de impozite şi taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor oficiale.3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuţii sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reşedinţa trebuie să respecte obligaţiile pe care legile şi regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit. +
Articolul 411. Oficiul consular poate percepe pe teritoriul statului de reşedinţa drepturile şi taxele pe care legile şi regulamentele statului trimiţător le prevăd pentru serviciile consulare.2. Sumele încasate ca drepturi şi taxe prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol sînt scutite de orice impozite şi taxe în statul de reşedinţa. +
Articolul 42În caz de deces al unui membru al oficiului consular, statul de reşedinţa este obligat:a) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia acelora care au fost dobîndite în statul de reşedinţa şi care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului; … b) sa scutească bunurile mobile ale succesiunii de impozitele şi taxele sau de alte drepturi similare de orice natura, cu condiţia ca aceste bunuri să se găsească pe teritoriul statului de reşedinţa numai datorită prezentei defunctului în calitatea sa de membru al oficiului consular. … +
Articolul 431. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3, membrii oficiului consular sînt exceptaţi, în ceea ce priveşte serviciile pe care ei le aduc statului trimiţător, de la dispoziţiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reşedinţa.2. Scutirea prevăzută la paragraful 1 se aplică şi membrilor personalului particular care se afla în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacă:a) nu sînt cetăţeni ai statului de reşedinţa sau nu sînt rezidenţi permanenţi în acest stat; … b) sînt supuşi dispoziţiilor referitoare la asigurările sociale în statul trimiţător sau într-un stat terţ. … 3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la paragraful 2 nu li se aplică, trebuie să respecte obligaţiile pe care dispoziţiile privind asigurările sociale ale statului de reşedinţa le impun celui care angajează.4. Scutirea prevăzută la paragrafele 1 şi 2 nu exclude participarea facultativă la regimul asigurărilor sociale existent în statul de reşedinţa, cu condiţia ca ea să fie admisă la acest stat. +
Articolul 441. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu al oficiului consular care sînt cetăţeni ai statului de reşedinţa sau cetăţeni ai statului trimiţător, rezidenţi permanenţi în statul de reşedinţa, nu beneficiază decît de imunităţile şi privilegiile prevăzute la art. 35 paragraful 1 şi art. 36 paragraful 3 din prezenta convenţie.2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază, în măsura în care împrejurările permit, de privilegiile recunoscute acestora din urma, afară numai dacă sînt cetăţeni ai statului de reşedinţa sau rezidenţi permanenţi pe teritoriul acestui stat sau exercita aici o activitate particulară cu caracter lucrativ.3. Statul de reşedinţa trebuie să-şi exercite jurisdicţia asupra persoanelor menţionate la paragrafele 1 şi 2 ale prezentului articol, astfel încît sa nu împiedice activitatea oficiului consular. +
Articolul 451. Statul trimiţător poate renunţa, în ceea ce priveşte un membru al oficiului consular, la privilegiile şi imunităţile prevăzute de art. 35. 2. Renunţarea trebuie să fie întotdeauna expresă, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3 al prezentului articol, şi trebuie comunicată în scris statului de reşedinţa.3. Dacă un membru al oficiului consular, într-una din materiile în care ar beneficia de imunitate de jurisdicţie în virtutea art. 35 paragraful 1, angajează o procedură, el nu va putea invoca imunitatea de jurisdicţie cu privire la orice cerere reconvenţională legală de cererea principala;4. Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă nu implica renunţarea la imunitatea privind măsurile de executare a hotărîrii, pentru care este necesară o renunţare distinctă. +
Articolul 461. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta convenţie din momentul trecerii frontierei teritoriului statului de reşedinţa pentru a-şi ocupa postul, iar dacă se găseşte deja pe acest teritoriu de la intrarea lui în funcţie la oficiul consular.2. Membrii de familie ai membrilor oficiului beneficiază de privilegiile prevăzute de prezenta convenţie în următoarele condiţii:a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunităţi şi privilegii conform paragrafului 1; … b) din momentul trecerii frontierei statului şedinţa, dacă au intrat pe acest teritoriu la o dată ulterioară celei prevăzute la alin a); … c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, dacă au dobîndit aceasta calitate la o dată ulterioară celei prevăzute la alin. a) şi b). … 3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrşit, imunităţile şi privilegiile sale, precum şi cele ale membrilor săi de familie, încetează în momentul în care persoana în cauza părăseşte teritoriul statului de reşedinţa sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop. Imunităţile şi privilegiile angajaţilor consulari ale membrilor personalului de serviciu, care sînt cetăţeni ai statului de reşedinţa sau care au domiciliul în statul de reşedinţa, încetează în momentul în care persoana în cauza îşi pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalului de serviciu.4. Privilegiile acordate membrilor de familie încetează, de asemenea, din momentul în care aceste persoane nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular.Totuşi, dacă aceste persoane declara ca intenţionează sa părăsească teritoriul statului de reşedinţa într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistă pînă în momentul plecării.5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de privilegiile recunoscute prin prezenta convenţie pînă în momentul în care părăsesc teritoriul statului de reşedinţa sau pînă la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.6. Membrii personalului particular beneficiază de drepturile şi înlesnirile care le sînt acordate prin prezenta convenţie pe durata angajării lor în aceasta calitate.7. Pentru actele îndeplinite de către membrii oficiului consular în exerciţiul funcţiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicţie subzistă fără limita de durata. +
Articolul 471. Fără a se aduce atingere privilegiilor şi imunităţilor lor, prevăzute prin prezenta convenţie, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii şi imunităţi au obligaţia să respecte legile şi regulamentele statului de reşedinţa şi sa nu se amestece în treburile interne ale acestui stat.2. Facilităţile, privilegiile şi imunităţile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de aceştia decît în scopul îndeplinirii obligaţiilor lor oficiale.3. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcţiilor consulare. +
Articolul 48Toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimiţător şi care sînt folosite de către oficiile consulare, precum şi toate mijloacele de transport aparţinînd membrilor oficiului consular sau membrilor lor de familie, trebuie să fie asigurate împotriva daunelor cauzate terţilor. +
Capitolul 3Dispoziţii finale +
Articolul 491. Prezenta convenţie va fi ratificată. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cît mai curînd posibil la Bucureşti.2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare. Ea este încheiată pentru o perioadă de 10 ani şi va fi prelungită de fiecare data, pe aceeaşi perioadă, în afară de cazul în care una dintre părţile contractante nu o denunta cu 12 luni înainte de expirarea perioadei respective. Drept care, plenipotenţiarii respectivi au semnat prezenta convenţie, punînd sigiliul lor.Facuta la Tunis la 8 octombrie 1977, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă şi franceza. În caz de divergenta de interpretare între textele în română şi arabă, textul francez va face credinţa.Pentru Republica Socialistă România Marin RădoiPentru Republica TunisianăAbdelkrim GanaCONVENŢIEîntre Republica Socialistă România şi Republica Austria privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor şi averii Republica Socialistă România şi Republica Austria, în dorinţa de a promova şi de a întări relaţiile economice între cele doua tari pe baza avantajului reciproc, au convenit asupra următoarelor dispoziţii privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor şi averii: +
Articolul 1Persoane vizatePrezenta convenţie se aplică persoanelor care sînt rezidente ale unuia din statele contractante sau ale fiecăruia din cele doua state contractante. +
Articolul 2Impozite vizate1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit şi pe avere percepute în contul fiecăruia dintre statele contractante sau al subdiviziunilor lor teritoriale, indiferent de sistemul de percepere.2. Sînt considerate ca impozite pe venit şi pe avere, toate impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elemente de venit ori de avere, inclusiv impozitele pe cîştigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, impozitul pe veniturile din retribuţii (salarii), precum şi impozitul asupra creşterii averii.3. Impozitele actuale asupra cărora se aplică convenţia sînt următoarele: a) în Republica Austria: … 1. impozitul pe venit;2. impozitul pe societăţi; 3. taxa asupra tantiemelor;4. impozitul pe avere; 5. taxa asupra averilor care nu sînt supuse impozitului asupra moştenirii;6. impozitul asupra meseriilor, inclusiv impozitul asupra sumei salariilor; 7. impozitul funciar;8. taxa asupra întreprinderilor agricole şi silvice;9. contribuţiile întreprinderilor agricole şi silvice la fondul de egalizare pentru ajutorarea familiilor;10. taxa asupra valorii terenurilor virane (denumite în continuare impozit austriac).b) În Republica Socialistă România: … 1. impozitul pe veniturile din retribuţii, din lucrări de litere, arta şi ştiinţa, din colaborări la publicaţii sau la spectacole, din expertize şi din alte surse asemănătoare:2. impozitul pe veniturile realizate din România de persoanele fizice şi juridice nerezidente;3. impozitul pe veniturile societăţilor mixte constituite în România cu participarea organizaţiilor economice române şi a partenerilor străini;4. impozitul pe veniturile din activităţi lucrative (meserii, profesii libere), precum şi din întreprinderi altele decît cele de stat;5. impozitul pe veniturile din închirieri de clădiri şi terenuri;6. impozitul pe veniturile realizate din activităţi agricole.(denumite în continuare impozit român).4. Convenţia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natura identică sau analoagă care se vor adauga celor existente sau care le vor înlocui. Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor comunică reciproc modificările importante aduse legislaţiei lor fiscale. +
Articolul 3Definiţii generale1. În sensul prezentei convenţii, dacă contextul nu cere o alta interpretare:a) expresiile un stat contractant şi celălalt stat contractant indica, după context, Republica Socialistă România sau Republica Austria; … b) expresia România înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România şi zonele situate în afară apelor sale teritoriale asupra cărora, în conformitate cu dreptul internaţional şi după propria sa legislaţie, Republica Socialistă România poate exercita drepturi suverane privitoare la fundul marii sau subsolul marin, în vederea explorării sau exploatării resurselor lor naturale, dar numai în măsura în care persoana, proprietatea sau activitatea în legătură cu care se aplică convenţia este în raport cu explorarea sau exploatarea acestor resurse; … c) expresia Austria înseamnă teritoriul Republicii Austria; … d) expresia persoana cuprinde persoanele fizice şi societăţile; … e) expresia societate indica persoanele juridice sau subiectele de drept care sînt supuse impunerii ca persoane juridice, inclusiv societăţile mixte prevăzute de legislaţia română; … f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant indica, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant; … g) expresia trafic internaţional înseamnă acel transport cu o nava, un avion, un vehicul rutier sau un vehicul feroviar care este exploatat de către o întreprindere cu conducerea de afaceri efectivă într-un stat contractant; sînt exceptate cazurile în care nava, avionul, vehiculul rutier sau vehiculul feroviar sînt exploatate în mod exclusiv între puncte din celălalt stat contractant; … h) expresia autoritate competentă indica: … 1. în Republica Socialistă România, pe ministrul finanţelor sau pe reprezentantul sau legal autorizat;2. în Republica Austria, pe ministrul federal al finanţelor.2. În aplicarea convenţiei de către fiecare dintre statele contractante, orice expresie care nu este altfel definită are sensul ce i se atribuie potrivit dreptului statului menţionat care reglementează impozitele făcînd obiectul convenţiei, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita. +
Articolul 4Domiciliu fiscal 1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant desemnează orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale statului menţionat, este subiect de impunere în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricărui alt criteriu de natura analoagă.2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1, o persoană fizica este considerată rezidenţă a fiecăruia din statele contractante, cazul se rezolva după regulile ce urmează:a) aceasta persoana este considerată rezidenţă a statului în care dispune de o locuinta permanenta. Dacă dispune de o locuinta permanenta în fiecare din statele contractante, ea este considerată rezidenţă a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale); … b) dacă nu se poate stabili în care stat contractant persoana are centrul intereselor vitale sau nu dispune în nici un stat contractant de o locuinta permanenta, atunci este considerată rezidenţă a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit; … c) dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau nu locuieşte în nici unul din statele contractante, este considerată rezidenţă a statului contractant a cărui cetăţenie o are; … d) dacă persoana are cetăţenia ambelor state contractante sau nu are cetăţenia nici unuia din statele contractante, autorităţile competente ale statelor contractante vor proceda potrivit art. 26. … 3. Dacă, conform paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este socotită rezidenţă a ambelor state contractante, atunci ea este considerată rezidenţă a statului contractant unde se găseşte conducerii sale efective de afaceri. +
Articolul 5Sediu stabil 1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu stabil indica o baza fixa de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.2. Expresia sediu stabil cuprinde îndeosebi:a) un sediu de conducere; … b) o sucursala; … c) un birou; … d) o uzina; … e) un atelier; … f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extracţie a bogăţiilor naturale; … g) un şantier de construcţii a cărui durata depăşeşte 18 luni; … h) un şantier de montaj a cărui durata depăşeşte 12 luni. … 3. Nu se considera sediu stabil dacă:a) se foloseşte o baza fixa de afaceri numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de bunuri sau mărfuri aparţinînd întreprinderii; … b) bunurile sau mărfurile aparţinînd întreprinderii sînt depozitate numai în scopul stocării, expunerii sau livrării; … c) bunurile sau mărfurile aparţinînd întreprinderii sînt depozitate numai în scopul prelucrării de către o alta întreprindere; … d) bunurile sau mărfurile aparţinînd întreprinderii, care au fost expuse la un tirg comercial sau la o expoziţie, sînt vîndute de către întreprindere la închiderea acestui tirg comercial sau a expoziţiei; … e) o baza fixa de afaceri este folosită exclusiv pentru cumpărarea de mărfuri sau de a culege informaţii pentru întreprindere; … f) o baza fixa de afaceri este folosită pentru întreprindere exclusiv în scopuri de publicitate, de a furniza informaţii, cercetări ştiinţifice sau activităţi analoage care au un caracter preparator sau auxiliar. … 4. O persoana activind într-unul din statele contractante în contul unei întreprinderi din celălalt stat contractant – alta decît un agent care are un statut independent în sensul paragrafului 5 – se considera sediu stabil în primul stat contractant, dacă dispune în acest stat de împuterniciri pe care le exercita în mod obişnuit care-i permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea acestei persoane este limitată la cumpărarea de mărfuri pentru întreprindere.5. Nu se considera ca o întreprindere a unuia dintre statele contractante are un sediu stabil în celălalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta îşi exercită aici activitatea prin intermediul unui curtier (misit), a unui comisionar general sau a oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.6. Faptul ca o societate rezidenţă a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidenţă a celuilalt stat contractant sau care exercită acolo activitatea sa (printr-un sediu stabil sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din una din aceste societăţi un sediu stabil al celeilalte. +
Articolul 6Venituri din bunuri imobiliare1. Veniturile provenind din bunuri imobile sînt impozabile în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislaţia statului contractant unde bunurile în discuţie sînt situate. Expresia cuprinde, în orice caz, accesoriile averilor imobile, inventarul viu şi mort al unităţilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul privat cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor bogatii ale solului; navele şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile. 3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închiriere sau din arendare, precum şi din orice alta forma de exploatare a bunurilor imobile.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesii libere. +
Articolul 7Beneficiile întreprinderilor1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu stabil aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, beneficiile întreprinderii sînt impozabile în celălalt stat, dar numai în măsura în care aceste beneficii sînt atribuibile acestui sediu stabil.2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa şi în celălalt stat contractant, printr-un sediu stabil aflat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi exercitat activităţi identice sau analoage în condiţii identice sau analoage şi dacă în raportul cu întreprinderea al cărui sediu stabil este ar fi fost pe deplin independenta.3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil sînt admise la scădere cheltuielile pentru scopurile urmărite de acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul stabil sau în altă parte.4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile unui sediu stabil să fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu împiedica acest stat de a determina beneficiile impozabile în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie, în orice caz, să fie – ca rezultat – în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.5. Nici un beneficiu nu se poate atribui unui sediu stabil numai pentru faptul ca acest sediu stabil cumpara bunuri sau mărfuri pentru întreprindere.6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afară de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda altfel.7. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit, tratate, separat în alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiile acelor articole nu sînt afectate de dispoziţiile prezentului articol.8. Prevederile acestui articol se aplică şi veniturilor obţinute de un asociat linistit din participarea sa la o societate linistita (stille Gesellschaft) a dreptului austriac. +
Articolul 8Întreprinderi de transport1. Beneficiile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor pot fi impuse numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective de afaceri a întreprinderii.2. Dacă locul conducerii efective de afaceri a unei întreprinderi de navigaţie se afla la bordul unei nave, atunci el este considerat ca aflîndu-se în statul contractant în care se afla portul de baza al navei sau, dacă nu exista un port de baza, în statul contractant în care se afla stabilită persoana care exploatează nava.3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică în mod corespunzător şi beneficiilor provenind din participările într-un pool, la o exploatare în comun sau la o organizaţie internationala de exploatare.4. Beneficiile realizate din exploatarea în trafic internaţional a vehiculelor feroviare sau rutiere pot fi impuse numai în statul contractant unde este situat sediul conducerii efective a întreprinderii, în afară de cazul în care întreprinderea din celălalt stat îşi desfăşoară acolo activitatea printr-un sediu stabil. În cazul, în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea în acest mod se aplică art. 7. +
Articolul 9Întreprinderi asociateAtunci cînd:a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd … b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant, şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, … şi cînd, într-unul sau în celălalt caz, cele doua întreprinderi sînt, în relaţiile lor financiare sau comerciale, legate prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, beneficiile care, fără aceste condiţii, ar fi fost obţinute de către una din întreprinderi dar nu au putut fi obţinute în fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în beneficiile acestei întreprinderi şi impuse în consecinţa. +
Articolul 10Dividende1. Dividendele plătite de către o societate rezidenţă a unui stat contractant către o persoană rezidenţă a celuilalt stat contractant se impun în acest celălalt stat.2. Totuşi, aceste dividende pot fi impuse în statul contractant în care este rezidenţă societatea plătitoare de dividende, potrivit legislaţiei acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depăşi însă 15% din suma bruta a dividendelor.Prevederile acestui paragraf nu privesc impozitarea societăţii pentru beneficiile din care se plătesc dividendele.3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă venituri din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinţă, părţi miniere, părţi de fondator sau alte drepturi – excepţind creanţe – cu participare la beneficii sau venituri provenite din alte părţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de către legislaţia fiscală a statului, în care este rezidenţă societatea distribuitoare a dividendelor. Din aceeaşi categorie fac parte de asemenea beneficiile care conform legislaţiei române sînt repartizate de societăţile mixte subscriitorilor de capital.4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică, cînd beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant, în societatea, în care societatea plătitoare de dividende este rezidenţă, un sediu stabil de care este legată în mod efectiv participarea generatoare de dividende. În acest caz se aplică prevederile art. 7.5. Dacă o societate rezidenţă a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acest celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor care nu sînt rezidente ale acestui celălalt stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acest celălalt stat. +
Articolul 11Dobinzi1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat contractant. 2. Totuşi, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10% din suma dobinzilor.3. Dispoziţiile paragrafului 2 nu se aplică la dobinzile pentru creditele acordate sau garantate direct sau indirect de către un stat contractant, de o subdiviziune administrativ-teritorială sau de o persoană de drept public a acestui stat şi pentru creditele acordate direct de către o banca.4. Termenul dobinzi folosit în prezentul articol indica veniturile din efecte publice, din obligaţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza cu participare la beneficii şi din creanţe de orice natura, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate de legislaţia fiscală a statului contractant din care provin veniturile.5. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant, din care provin dobinzile, un sediu stabil de care sînt legate efectiv creanţele generatoare de dobinzi. În acest caz se aplică prevederile art. 7.6. Dobinzile sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativ-teritorială, o colectivitate locală sau un rezident din acest stat. Cu toate acestea, dacă plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu stabil pentru care operaţiunea generatoare de dobinzi a fost contractată şi care suporta sarcina acestor dobinzi, dobinzile menţionate sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul stabil.7. Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau a relaţiilor pe care şi unul şi celălalt le întreţin cu terţe persoane, suma dobinzilor plătite, ţinînd cont de creanta pentru care ele sînt vărsate, depăşeşte pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant şi ţinînd cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. +
Articolul 12Redevenţe1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant, plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, sînt impozabile în acest celălalt stat.2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acestui stat; impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10% din suma redevenţelor.3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol indica remuneraţiile de orice natura plătite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filmele de cinematograf şi filmele şi benzile magnetice destinate televiziunii sau radiodifuziunii, a unui brevet de invenţie, a unei mărci, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca şi pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific şi pentru informaţiile relative la experienta cîştigată în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică cînd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant, din care provin redevenţele, un sediu stabil de care se leagă efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe. În acest caz se aplică dispoziţiile art. 7.5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativ-teritorială, o colectivitate locală sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, dacă debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-unul din statele contractante un sediu stabil de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator al redevenţelor şi care suporta sarcina acestor redevenţe, acestea sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul stabil.6. Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau pe care şi unul şi celălalt le întreţin cu terţe persoane, cuantumul redevenţelor plătite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt vărsate, excede pe acelea asupra cărora s-ar fi convenit de debitor şi creditor în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant şi ţinînd cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. +
Articolul 13Cistiguri din capital1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu stabil pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau care fac parte dintr-o baza fixa de care dispune un rezident al unul stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv asemenea cistiguri provenind din înstrăinarea acestui sediu stabil (singur sau cu ansamblul întreprinderii) sau a acestei baze fixe sînt impozabile în acest celălalt stat. Cu toate acestea, cîştigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile vizate la art. 23, paragraful 3 sînt supuse impozitului numai în statul contractant în care bunurile în cauza sînt impozabile conform prevederilor menţionatului articol. 3. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1 şi 2 sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cedentul. +
Articolul 14Profesii independente1. Veniturile realizate de către un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activităţi independente cu un caracter analog sînt impozabile numai în acest stat, dacă rezidentul nu dispune în celălalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activităţii sale. Dacă dispune de o astfel de baza veniturile sînt impozabile în acest celălalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuibile menţionatei baze fixe.2. Expresia profesii libere cuprinde în special activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi expert contabil. +
Articolul 15Profesii dependente1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18 şi 19, retribuţiile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită sînt impozabile numai în acest stat, cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, remuneraţiile primite sînt impozabile în acest celălalt stat. 2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită exercitată în celălalt stat contractant nu sînt impozabile decît în primul stat contractant dacă:a) beneficiarul rămîne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, şi … b) remuneraţiile sînt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care nu este rezidenţă a celuilalt stat, şi … c) sarcina remuneraţiilor nu este suportată de către un sediu stabil sau de o baza fixa pe care cel care angajează le are în celălalt stat. … 3. Prin derogare de la dispoziţiile acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru activitatea retribuită exercitată la bordul unei nave, aeronave sau într-un vehicul feroviar ori rutier în trafic internaţional sînt impozabile în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii. +
Articolul 16Remuneraţiile membrilor consiliilor de administraţie sau de conducereTantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de către un rezident al unui stat contractant în calitate de membru al consiliului de administraţie sau de conducere a unei societăţi rezidenţă în celălalt stat contractant sînt impozabile în acest celălalt stat contractant. +
Articolul 17Artişti şi sportivi1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile pe care profesioniştii de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi sportivii le obţin din activitatea lor personală desfăşurată în aceasta calitate, sînt impozabile în statul contractant în care aceste activităţi sînt exercitate.2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, veniturile provenite din activităţile menţionate la paragraful 1 realizate de persoanele care desfăşoară o activitate pe baza unui acord cultural convenit între statele contractante sînt impozabile numai în statul în care aceştia sînt rezidenţi. +
Articolul 18Pensii1. Pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru activitatea dependenta desfăşurată în trecut se impun numai în acest stat.2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, pensiile plătite de un stat contractant, de o subdiviziune administrativ-teritorială, de o colectivitate locală sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat, fie direct fie din fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice pentru activitatea desfăşurată în trecut în exercitarea de funcţii cu caracter public sînt impozabile numai în acest stat contractant.Aceste prevederi nu sînt valabile pentru pensiile plătite persoanelor fizice care sînt cetăţeni ai celuilalt stat.3. Rentele viagere sau de alta natura primite de un rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat contractant. +
Articolul 19Funcţii publice1. Remuneraţiile plătite de un stat contractant, de una din subdiviziunile sale administrativ-teritoriale, de o colectivitate locală sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat, fie direct fie prin prelevare şi din fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate acestui stat, acestei subdiviziuni, acestei colectivităţi sau acestei persoane de drept public, în exercitarea de funcţii cu caracter public sînt impozabile numai în acest stat.Aceasta dispoziţie nu se aplică pentru remuneraţiile plătite persoanelor fizice care au cetăţenia celuilalt stat.2. Dispoziţiile art. 15, 16 şi 18 se aplică remuneraţiilor plătite pentru servicii prestate în cadrul unei activităţi comerciale sau industriale exercitate de unul din statele contractante sau de una din subdiviziunile sale administrativ-teritoriale sau de o persoană juridică de drept public a acestui stat. +
Articolul 20Personal didacticRemuneraţiile pe care profesorii şi alţi membri ai corpului de învăţămînt rezidenţi ai unui stat contractant, care predau într-o universitate sau în orice alta instituţie de învăţămînt a celuilalt stat contractant, le primesc pentru aceasta activitate sînt impozabile numai în primul stat, pe o perioadă care nu depăşeşte doi ani de la începerea activităţii lor. +
Articolul 21Studenţi1. Sumele pe care un student sau un practicant, care este sau a fost anterior rezident al unui stat contractant şi care se afla în celălalt stat contractant exclusiv în scopul instruirii sau specializării, le primeşte pentru întreţinerea sa, studiul sau, instruirea sau specializarea sa nu vor fi impuse în celălalt stat, cu condiţia ca aceste sume sa provină din surse situate în afară acestui celălalt stat. 2. Veniturile persoanelor prevăzute la paragraful 1, pe care acestea le primesc pentru o activitate de dependenta, remunerată, exercitată în celălalt stat contractant exclusiv în scopul completării experienţei practice profesionale şi a carei durata nu depăşeşte 183 de zile din anul fiscal, nu sînt supuse impozitului în acest stat. +
Articolul 22Venituri nemenţionate expres Veniturile unei persoane rezidenţă într-un stat contractant nemenţionate în mod expres la articolele precedente sînt impozabile numai în acest stat. +
Articolul 23Impunerea averii1. Averea constituită din bunuri imobile, asa cum sînt ele definite la paragraful 2 al art. 6, este impozabilă în statul contractant unde aceste bunuri situate.2. Averea constituită din bunuri mobile făcînd din activul unui sediu stabil al unei întreprinderi sau din bunurile mobile constitutive ale unei baze fixe servind la exercitarea unei profesii libere este impozabilă în statul contractant unde este situat sediul stabil sau baza fixa. 3. Navele şi aeronavele exploatate în trafic internaţional, precum şi bunurile mobile afectate exploatării lor sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.4. Vehiculele feroviare sau rutiere exploatate trafic internaţional, precum şi bunurile mobile afectate exploatării lor sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii, în afară de cazul ca aceste vehicul sau bunuri mobile fac parte din activul unui sediu stabil pe care întreprinderea îl are în celălalt stat. În acest caz se aplică paragraful 2. 5. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat. +
Articolul 24Dispoziţii privind evitarea dublei impuneri1. Dacă o persoană rezidenţă într-un stat contractant realizează venituri sau dispune de avere şi aceste venituri sau aceasta avere sînt impozabile conform acestei convenţii în celălalt stat contractant, atunci primul stat menţionat, sub rezerva paragrafului 2, exclude la impozitare aceste venituri sau aceasta avere; acest stat poate însă la stabilirea impozitului pentru restul veniturilor sau pentru restul averii acestei persoane să aplice cota de impozit care ar fi aplicabilă dacă respectivele venituri sau respectiva avere nu ar fi fost excluse de la impozitare.2. Dacă o persoană rezidenţă într-un stat contractant realizează venituri care, conform articolelor 10, 11 12 ar trebui să fie impozabile în celălalt stat contractant, atunci primul stat menţionat ia în considerare la impozitul pe care acesta trebuie să-l perceapă pe venitul acestei persoane şi suma care corespunde impozitului plătit în celălalt stat contractant. Suma luată în considerare nu trebuie să depăşească totuşi partea impozitului stabilit înainte de luarea în considerare care se referă la veniturile realizate în celălalt stat contractant.3. În sensul acestui articol, beneficiile întreprinderilor de stat române vărsate la bugetul statului sînt considerate ca impozit al Republicii Socialiste România. +
Articolul 25Nediscriminarea1. Cetăţenii unui stat contractant nu sînt supuşi în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligaţii legate de impunere, diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau vor fi supuşi cetăţenii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie.2. Termenul cetăţeni indica:a) toate persoanele fizice care au cetăţenia unui stat contractant; … b) toate persoanele juridice, societăţile de persoane şi alte asociaţii de persoane înfiinţate conform legislaţiei în vigoare într-unul din statele contractante. … Impozitarea unui sediu stabil pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se stabileşte în acest celălalt stat într-un mod mai puţin favorabil decît impozitarea întreprinderilor acestui alt stat care exercită aceeaşi activitate. Aceasta prevedere nu trebuie interpretată astfel încît sa oblige un stat contractant sa acorde persoanelor rezidente în celălalt stat contractant scutiri şi reduceri de impozite în funcţie de situaţia sau sarcinile familiale pe care le acorda rezidenţilor proprii.4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este în totalitate sau în parte, direct sau indirect, deţinut sau controlat de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu sînt supuse în primul stat la nici un impozit sau obligaţie legată de impunere care să fie diferita sau mai împovărătoare decît acelea la care sînt sau ar putea fi supuse celelalte întreprinderi de acelaşi fel din acest prim stat.5. Se stabileşte ca perceperea diferenţiată de impozite asupra veniturilor, beneficiilor şi averii care sînt prevăzute în Republica Socialistă România pentru întreprinderile socialiste nu contravine prevederilor acestui articol.6. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire. +
Articolul 26Procedura amiabila1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de un stat contractant sau de fiecare din cele doua state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenţie, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia naţionala a acestor state, sa supună cazul sau autorităţii competente a statului al cărui rezident este.2. Aceasta autoritate competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare intemeiata şi dacă ea însăşi nu este în măsura sa aducă o rezolvare satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenţia.3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui, pe calea înţelegerii amiabile, sa rezolve dificultăţile sau sa înlăture dubiile la care poate da loc aplicarea convenţiei. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenţie.4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în vederea realizării unei înţelegeri, astfel cum se prevede la paragrafele precedente. Dacă schimburile de vederi orale sînt de natura sa faciliteze înţelegerea, acestea pot avea loc în cadrul unei comisii compusa din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statelor contractante. +
Articolul 27Schimb de informaţii1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba informaţiile de ordin fiscal de care ele dispun în mod normal şi care vor fi necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii.Orice informaţie astfel obţinută va fi ţinuta în secret şi nu va putea fi comunicată decît persoanelor sau autorităţilor însărcinate cu stabilirea şi încasarea impozitelor vizate de prezenta convenţie. 2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu pot fi în nici un caz interpretate ca impunind unuia din statele contractante obligaţia.a) de a lua măsuri administrative care să deroge de la propria sa legislaţie sau de la practica sa administrativă sau a celei a celuilalt stat contractant; … b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute pe baza propriei sale legislaţii sau în cadrul practicii sale administrative normale ori a celor ale celuilalt stat contractant; … c) de a transmite informaţii care ar da la iveala un secret comercial de afaceri, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informaţii a căror comunicare ar fi contrară ordinii publice. … +
Articolul 28Funcţionari diplomatici şi consulari1. Dispoziţiile prezentei convenţii nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază funcţionarii diplomatici sau consulari, în virtutea fie a regulilor generale ale dreptului internaţional, fie a convenţiilor speciale.2. Convenţia nu se aplică organizaţiilor internaţionale, organelor sau funcţionarilor lor, nici persoanelor care sînt membri ai misiunilor diplomatice sau consulare ale unui stat terţ şi membrilor lor de familie, dacă se găsesc pe teritoriul unuia din statele contractante şi nu sînt trataţi ca rezidenţi ai acestuia sau ai celuilalt stat contractant în materia impozitelor pe venit şi pe avere. +
Articolul 29Intrarea în vigoare1. Prezenta convenţie va fi supusă ratificării. Documentele de ratificare vor fi schimbate în Bucureşti, cît şi mai curînd posibil.2. Convenţia intră în vigoare la 60 de zile după schimbarea documentelor de ratificare. +
Articolul 30Începerea aplicăriiPrevederile acestei convenţii sînt aplicabile asupra tuturor impozitelor care se percep de la 1 ianuarie al anului în care a avut loc schimbul documentelor de ratificare. +
Articolul 31Denunţarea1. Prezenta convenţie rămîne în vigoare atita timp cît nu este denunţată de unul din statele contractante.2. Fiecare stat poate, după minimum 5 ani de la intrarea în vigoare, sa denunţe în scris convenţia pe cale diplomatică cu cel puţin şase luni înainte de sfîrşitul anului calendaristic. În acest caz, acordul nu se mai aplica asupra impozitelor care sînt percepute începînd cu 1 ianuarie al anului calendaristic care urmează anului la al cărui sfîrşit a avut loc denunţarea. Drept care împuterniciţii celor două state contractante au semnat şi sigilat prezenta convenţie. Facuta în Viena la 30 septembrie 1976, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română şi germană, ambele avînd aceeaşi valabilitate.Pentru Republica Socialistă RomâniaMANEA MANESCUPentru Republica AustriaDr. BRUNO KREISKYCONVENŢIEprivind prevenirea şi sancţionarea infracţiunilor contra persoanelor care se bucura de protecţie internationala, inclusiv agenţii diplomatici *)Statele părţi la prezenta convenţie, avînd în vedere scopurile şi principiile Cartei O.N.U. privind menţinerea păcii internaţionale şi promovarea relaţiilor prieteneşti şi cooperarea între state, considerind ca infracţiunile comise împotriva diplomaţilor şi altor persoane care se bucura de protecţie internationala aduc atingere securităţii acestor persoane, constituind o ameninţare serioasă la adresa relaţiilor internaţionale normale necesare cooperării între state, apreciind ca comiterea unor astfel de infracţiuni constituie un motiv de neliniste pentru comunitatea internationala, convinse de necesitatea adoptării urgente a unei măsuri corespunzătoare şi eficace pentru prevenirea şi sancţionarea acestor infracţiuni, au convenit asupra celor ce urmează: +
Articolul 1În sensul prezentei convenţii:1. Prin expresia persoana care se bucura de protecţie internationala se înţelege:a) orice şef de stat, inclusiv orice membru al unui organ colegial, care în virtutea constituţiei statului respectiv îndeplineşte funcţiile şefului de stat; orice şef de guvern sau ministru al afacerilor externe, atunci cînd o astfel de persoana se găseşte într-un stat străin, precum şi membrii de familie care îi însoţesc; … b) orice reprezentant, funcţionar sau personalitate oficială a unui stat şi orice funcţionar, personalitate oficială sau alt reprezentant al unei organizaţii interguvernamentale, care, la data cînd şi în locul în care o infracţiune s-a comis împotriva sa, a reşedinţei oficiale, a locuinţei personale sau mijloacelor sale de transport, este îndreptăţit conform dreptului internaţional la o protecţie specială împotriva oricărei atingeri a persoanei, a libertăţii sau demnităţii sale, precum şi a membrilor familiei care fac parte din gospodăria sa. … 2. Prin expresia autor presupus al infracţiunii se înţelege orice persoană contra căreia exista probe suficiente ca a comis sau a participat la una sau mai multe infracţiuni prevăzute de art. 2. +
Articolul 21. Fapta intenţionată: a) de a comite un omor, o răpire sau orice alt act împotriva integrităţii corporale sau libertăţii unei persoane care se bucura de protecţie internationala. … b) de a comite folosind violenta, un atac împotriva localurilor oficiale, reşedinţei personale sau mijloacelor de transport aparţinînd unei persoane care se afla sub protecţie internationala şi care este de natura să-i pună în pericol persoana şi libertatea, … c) de a ameninta cu comiterea unui astfel de atac, … d) de a incerca săvîrşirea unui astfel de atac, … e) de a participa în calitate de complice la un astfel de atac, … este considerată de statele părţi la convenţie ca reprezentind o infracţiune conform legislaţiei lor interne. 2. Fiecare stat parte la convenţie va sanctiona aceste infracţiuni luînd în considerare gravitatea lor. 3. Paragrafele 1 şi 2 din prezentul articol nu prejudiciază obligaţiile pe care le au statele părţi, în virtutea dreptului internaţional, de a lua măsurile ce se impun pentru prevenirea altor atingeri aduse integrităţii corporale, libertăţii şi demnităţii persoanelor care se bucura de protecţie internationala. +
Articolul 31. Fiecare stat parte va lua măsurile ce se impun în vederea stabilirii competentei sale în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 2 şi anume:a) cînd infracţiunea a fost comisă pe teritoriul sau, ori la bordul unei nave sau aeronave înmatriculate pe teritoriul sau; … b) atunci cînd autorul prezumat al infracţiunii are naţionalitatea statului respectiv; … c) atunci cînd infracţiunea a fost comisă împotriva unei persoane care avînd dreptul la protecţie internationala în sensul articolului 1, se bucura de acest statut în virtutea chiar a funcţiilor pe care ea le exercita în numele statului respectiv. … 2. Fiecare stat parte va lua măsurile necesare pentru a-şi stabili competenţa în cazul cînd autorii prezumati ai infracţiunilor nu sînt extrădaţi, conform art. 8, unuia din statele prevăzute la paragraful 1 din prezentul articol.3. Prezenta convenţie nu exclude exercitarea competentei penale în virtutea legislaţiei interne. +
Articolul 4Statele părţi colaborează la prevenirea infracţiunilor prevăzute la art. 2, mai ales pentru:a) luarea măsurilor necesare cu scopul de a preveni pregătirea pe teritoriul lor, a unor astfel de infracţiuni care ar urma să fie comise pe sau în afară acestui teritoriu; … b) schimbul de informaţii şi coordonarea măsurilor administrative şi altele, dacă este cazul, cu scopul de a preveni continuarea unor astfel de infracţiuni. … +
Articolul 51. Statul parte pe teritoriul căruia au fost comise una sau mai multe infracţiuni prevăzute la art. 2, dacă are motive sa creadă ca autorul prezumat al infracţiunii a fugit de pe teritoriul sau, comunică celorlalte state interesate, direct sau prin intermediul secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, orice element de fapt pertinent privind infracţiunea şi celelalte informaţii de care dispune privind identitatea autorului prezumat al infracţiunii.2. Atunci cînd una sau mai multe infracţiuni prevăzute la art. 2 a fost comisă împotriva unei persoane care se bucura de protecţie internationala, statul parte care dispune de informaţii privind victima şi circumstanţele infracţiunii le va comunică, în condiţiile prevăzute de legislaţia sa interna, în timp util şi complet, statului parte în numele căruia persoana respectiva îşi exercită funcţiile. +
Articolul 61. Dacă considera ca circumstanţele o justifica statul parte pe teritoriul căruia se găseşte autorul prezumat al infracţiunii ia măsurile necesare potrivit legislaţiei sale interne în vederea asigurării prezentei autorului prezumat al infracţiunii cu scopul de a porni urmărirea penală sau de a-l extrada. Aceste măsuri sînt notificate fără întîrziere direct sau prin intermediul secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite:a) statului unde infracţiunea a fost comisă; … b) statului sau statelor al cărui autor prezumat al infracţiunii are naţionalitatea sau, dacă acesta este apatrid, statului pe teritoriul căruia îşi are reşedinţa permanenta; … c) statului sau statelor a cărui naţionalitate o are persoana care se bucura de protecţie internationala sau în numele căruia sau cărora îşi exercită funcţiunile; … d) tuturor celorlalte state interesate, şi … e) organizaţiilor interguvernamentale ale căror persoane se bucura de protecţie internationala, în cazul cînd este vorba de un funcţionar sau o personalitate oficială. … 2. Orice persoană faţă de care au fost luate măsurile vizate la paragraful 1 din prezentul articol este în drept:a) sa comunice fără întîrziere cu reprezentantul competent cel mai apropiat al statului a cărui naţionalitate o are sau care este abilitat sa-l protejeze, dacă este vorba de o persoană apatridă, care este dispus, la cererea sa, să-i protejeze drepturile; şi … b) sa primească vizita unui reprezentant al acestui stat. … +
Articolul 7Statul parte pe teritoriul căruia se găseşte autorul prezumat al infracţiunii, dacă nu-l extrădează supune cazul, fără nici o excepţie şi fără intirzieri nejustificate, autorităţilor sale competente sa exercite acţiunea penală, după o procedură conformă cu legislaţia acestui stat. +
Articolul 81. În măsura în care infracţiunile prevăzute la art. 2 nu figurează pe lista cazurilor de extrădare în convenţiile de extrădare în vigoare între statele părţi, ele sînt considerate ca fiind incluse în aceste convenţii. Statele părţi se angajează sa includă aceste infracţiuni ca situaţii de extrădare în toate tratatele de extrădare ce vor încheia între ele.2. Dacă un stat parte care subordonează extrădarea existenţei unui tratat este sesizat cu o cerere de extrădare de către un alt stat parte cu care nu este legat printr-un tratat de extrădare, poate, dacă decide extrădarea, sa considere prezenta convenţiei ca fiind baza juridică a extrădării pentru aceste infracţiuni. Extrădarea este supusă regulilor de procedura şi altor condiţiuni prevăzute de dreptul statului în care se face extrădarea.3. Statele părţi care nu subordonează extrădarea existenţei unui tratat recunosc aceste infracţiuni ca constituind între ele cazuri de extrădare supuse regulilor de procedura şi altor condiţii prevăzute de dreptul statului primitor.4. În vederea extrădării, aceste infracţiuni sînt considerate între statele părţi ca fiind comise atît la locul unde s-au petrecut cît şi pe teritoriul statelor ţinute să-şi stabilească competenţa în baza art. 3 paragraful 1. +
Articolul 9Persoana contra căreia s-a angajat o procedură judiciară, ca urmare a unei infracţiuni prevăzute la art. 2, se bucura de garanţii şi tratament echitabil în orice faza a procedurii. +
Articolul 101. Statele părţi îşi acorda asistenţa judiciară în orice faza a procedurii penale angajate pentru infracţiunile prevăzute la art. 2, inclusiv în ceea ce priveşte comunicarea oricăror elemente de proba de care ele dispun şi care sînt necesare realizării scopurilor procedurii.2. Dispoziţiile paragrafului 1 al prezentului articol nu afectează obligaţiile relative la asistenţa judiciară prevăzute în orice alt tratat. +
Articolul 11Statul parte care angajează o procedură penală contra autorului prezumat al infracţiunii comunică rezultatul definitiv secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rindul sau, informează despre aceasta celelalte state părţi. +
Articolul 12Dispoziţiile convenţiei nu vor afecta aplicarea tratatelor referitoare la azil, care sînt în vigoare la data adoptării prezentei convenţii, în ceea ce priveşte statele, care sînt părţi la aceste tratate, un stat parte la convenţie nu va putea însă invoca tratatele referitoare la azil faţă de un alt stat parte la convenţie care nu este parte la aceste tratate. +
Articolul 131. Orice diferend între doua sau mai multe state părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii care nu se soluţionează prin negocieri se supune arbitrajului, la cererea uneia din părţi. Dacă, în şase luni de la data cererii de arbitrare părţile nu cad de acord să se supună arbitrajului, oricare dintre ele va putea supune diferendul Curţii internaţionale de justiţie, depunind în acest sens o cerere conform Statutului Curţii.2. Orice stat parte va putea, în momentul semnării prezentei convenţii, ratificării sau aderării la ea, sa declare că nu se considera legată de dispoziţiile paragrafului 1 al prezentului articol.Celelalte state părţi nu vor fi legate de dispoziţiile respective faţă de un stat parte care va formula o astfel de rezerva.3. Orice stat parte care va formula o rezervă conform dispoziţiilor din paragraful 2 al prezentului articol va putea în orice moment sa ridice aceasta, rezerva printr-o notificare adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 14Prezenta convenţie va fi deschisă pentru semnare tuturor statelor, pînă la 31 decembrie 1974, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York. +
Articolul 15Prezenta convenţie va fi ratificată. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngă secretarul general Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 16Prezenta convenţie va rămîne deschisă aderării oricărui stat. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 171. Prezenta convenţie va intra în vigoare după 30 de zile de la data depunerii pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite a celui de al 22-lea instrument de ratificare sau aderare. Pentru fiecare din statele care vor ratifica convenţia sau vor adera la ea după depunerea celui de-al 22-lea instrument de ratificare sau aderare, convenţia va intra în vigoare după a 30-a zi de la depunerea de către acest stat a instrumentului sau de aderare sau ratificare. +
Articolul 181. Orice stat parte poate să denunţe prezenta convenţie prin notificare scrisă adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.2. Denunţarea va avea efect după 6 luni de la data la care notificarea a fost primită de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 19Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite notifica tuturor statelor, între altele: a) semnăturile puse pe prezenta convenţie şi depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare conform art. 14. 15 şi 16, precum şi notificările făcute în virtutea art. 18. … b) data la care prezenta convenţie va intra în vigoare conform art. 17. … +
Articolul 20Originalul prezentei convenţii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez şi rus au valoare egala, va fi depus pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate tuturor statelor.Drept pentru care subsemnaţii, legal împuterniciţi de către guvernele lor respective, au semnat prezenta convenţie, deschisă pentru semnare la New York, la 14 decembrie 1973.CONVENŢIA INTERNATIONALAasupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid*)–––––––Notă …
*) Traducere.Statele părţi la prezenta convenţie,reamintind prevederile Cartei Naţiunilor Unite prin care toţi membrii s-au angajat sa acţioneze atît împreună cît şi separat, în cooperare cu Organizaţia, în vederea asigurării respectării universale şi efective a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie,considerind ca Declaraţia universala a drepturilor omului, care dispune ca toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi şi ca fiecare poate să se prevaleze de toate drepturile şi toate libertăţile proclamate în Declaraţie, fără nici o deosebire, îndeosebi de rasa, culoare sau origine naţionala,luînd în considerare Declaraţia asupra acordării independentei ţărilor şi popoarelor coloniale în care Adunarea generală a declarat ca procesul de eliberare este irezistibil şi ireversibil şi ca, în interesul demnităţii umane, al progresului şi justiţiei, trebuie să se pună capăt colonialismului şi tuturor practicilor de segregatie şi de discriminare care îl însoţesc,reamintind ca potrivit Convenţiei internaţionale asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, statele condamna în special segregatia rasială şi apartheidul şi se angajează sa prevină, sa interzică şi sa elimine din teritoriile de sub jurisdicţia lor toate practicile de aceasta natura,reamintind ca în Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid anumite acte care pot fi calificate şi ca acte de apartheid constituie o crima în raport cu dreptul internaţional,reamintind ca, potrivit Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, actele inumane decurgind din politica de apartheid sînt calificate drept crime împotriva umanităţii,reamintind ca Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o serie de rezoluţii în care politica şi practicile de apartheid sînt condamnate ca o crima împotriva umanităţii,reamintind ca Consiliul de Securitate a subliniat ca intensificarea şi lărgirea continua a apartheidului tulbura şi ameninta grav pacea şi securitatea internationala,convinse ca o convenţie internationala asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid ar permite să se ia noi măsuri mai eficiente pe plan internaţional şi pe plan naţional în vederea eliminării şi reprimării crimei de apartheid, au convenit asupra celor ce urmează: +
Articolul 1Statele părţi la prezenta convenţie declara ca apartheidul este o crima împotriva umanităţii şi ca actele inumane rezultind din politicile şi practicile de apartheid şi alte politici şi practici asemănătoare de segregatie şi discriminare rasială, definite în art. II al convenţiei, sînt crime care contravin normelor dreptului internaţional, îndeosebi scopurilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite şi ca ele constituie o ameninţare serioasă pentru pacea şi securitatea internationala.2. Statele părţi la prezenta convenţie declara criminale organizaţiile, instituţiile şi persoanele care comit crima de apartheid. +
Articolul 2În termenii prezentei convenţii, expresia crima de apartheid, care înglobează politicile şi practicile asemănătoare de segregatie şi discriminare rasială, asa cum ele sînt practicate în Africa australa, desemnează actele inumane indicate mai jos, comise în vederea instituirii sau menţinerii dominatiei unui grup rasial de fiinţe umane asupra oricărui alt grup rasial de fiinţe umane şi de a-l asupri sistematic pe acesta:a) a refuza unui membru sau unor membri ai unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale dreptul de viaţa şi de libertate persoanei: … i) luînd viaţa unor membri ai unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale; … îi) aducind grava atingere integrităţii fizice sau psihice, libertăţii sau demnităţii membrilor unui grup rasial sau al mai multor grupuri rasiale sau supunindu-i torturii sau unor pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante;iii) arestind arbitrar şi deţinînd ilegal membrii unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale;b) a impune deliberat unui grup rasial sau mai multor grupuri rasiale condiţii de viaţa menite sa ducă la distrugerea fizica totală sau parţială; … c) a lua măsuri legislative sau de alta natura, menite sa împiedice un grup rasial sau mai multe grupuri rasiale de a participa la viaţa politica, socială, economică şi culturală a tarii şi sa creeze deliberat condiţii care împiedica deplina dezvoltare a grupului sau a grupurilor respective. De asemenea, sa priveze pe membrii unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale de libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului, în special dreptul la munca, dreptul de a forma sindicate recunoscute, dreptul la educaţie, dreptul de a-şi părăsi ţara şi de a reveni, dreptul la o naţionalitate, dreptul de a circula liber şi de a-şi alege reşedinţa, dreptul de libertate de opinie şi de exprimare şi dreptul la libertatea de întrunire şi asociere paşnică; … d) a lua măsuri, inclusiv măsuri legislative, vizind divizarea populaţiei după criterii rasiale creind rezervaţii şi ghetouri pentru membrii unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale interzicind căsătoriile între persoane aparţinînd unor grupuri rasiale diferite şi expropriind terenurile aparţinînd unui grup rasial sau mai multor grupuri rasiale sau unor membri ai acestor grupuri; … e) a exploata munca membrilor unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale, în special supunindu-i muncii forţate; … f) a persecuta organizaţii sau persoane privindu-le de libertăţile şi drepturile fundamentale, pentru ca se opun apartheidului. … +
Articolul 3Sînt considerate din punct de vedere penal ca fiind responsabile pe plan internaţional, şi oricare ar fi mobilul, persoanele, membrii unor organizaţii şi instituţii şi reprezentanţii statului, care fie ca îşi au reşedinţa pe teritoriul statului în care actele sînt săvîrşite sau într-un alt stat, care:a) comit actele menţionate la art. II al prezentei convenţii. Participa la aceste acte, le inspira direct sau conspira la săvîrşirea lor; … b) favorizează sau încurajează direct săvîrşirea crimei de apartheid sau cooperează la ea direct. … +
Articolul 4Statele părţi la prezenta convenţie se angajează:a) sa ia toate măsurile, legislative sau de alta natura, necesare pentru a împiedica ca crima de apartheid şi alte politici segregationiste asemănătoare sau manifestările lor sa nu fie încurajate într-o maniera oarecare precum şi pentru a elimina orice încurajare de aceasta natura şi pentru a pedepsi persoanele vinovate de aceasta crima; … b) sa ia măsuri legislative, judiciare şi administrative pentru a urmări, judeca şi pedepsi, în conformitate cu legislaţia lor, persoanele responsabile sau acuzate de actele definite la art. II al prezentei convenţii, fie ca îşi au sau nu reşedinţa pe teritoriul statului în care aceste acte au fost săvîrşite şi în care se referă la cetăţeni ai acestui stat sau ai unui alt stat sau la persoane apatride. … +
Articolul 5Persoanele acuzate de actele enumerate la art. II al prezentei convenţii pot fi judecate de un tribunal competent al oricărui stat parte la convenţie care ar putea avea jurisdicţii asupra acestor persoane sau de către un tribunal internaţional penal care ar fi competent faţă de acele state părţi care vor fi acceptat competenţa sa. +
Articolul 6Statele părţi la prezenta convenţie se angajează sa accepte şi să execute în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite deciziile luate de Consiliul de Securitate avînd drept scop de a preveni, a elimina şi a reprima crima de apartheid, precum şi de a concura la executarea deciziilor adoptate de alte organe competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în vederea atingerii obiectivelor convenţiei. +
Articolul 71. Statele părţi la prezenta convenţie se angajează sa supună periodic grupului creat în conformitate cu art. IX al convenţiei rapoarte asupra măsurilor legislative, judiciare, administrative sau de alta natura pe care le-au luat pentru a da efect dispoziţiilor convenţiei.2. Exemplare ale acestor rapoarte vor fi transmise prin grija secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comitetului special pentru apartheid. +
Articolul 8Orice stat parte la prezenta convenţie poate cere oricărui organ competent al Organizaţiei Naţiunilor Unite de a lua, conform Cartei Naţiunilor Unite, măsurile pe care le considera corespunzătoare pentru a preveni şi elimina crima de apartheid. +
Articolul 91. Preşedintele Comisiei drepturilor omului va desemna un grup compus din trei membri ai acestei comisii, care vor fi în acelaşi timp reprezentanţi ai unor state părţi la prezenta convenţie, în scopul examinării rapoartelor prezentate de statele părţi în conformitate cu prevederile art. VII al convenţiei.2. Dacă Comisia drepturilor omului nu cuprinde reprezentanţi ai unor state părţi la prezenta convenţie sau cuprinde mai puţin de trei, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în consultare cu toate statele părţi la convenţie, va desemna un reprezentant al unui stat parte sau reprezentanţi ai unor state părţi la convenţie membri ai Comisiei drepturilor omului pentru a face parte din grupul creat în baza dispoziţiilor paragrafului 1 al prezentului articol pînă la alegerea în Comisia drepturilor omului de reprezentanţi ai unor state părţi la convenţie.3. Grupul va putea să se întrunească pentru a examina rapoartele prezentate în conformitate cu dispoziţiile art. VII pe o perioadă maxima de cinci zile, fie înainte de deschidere, fie după închiderea sesiunii Comisiei drepturilor omului. +
Articolul 101. Statele părţi la prezenta convenţie împuternicesc Comisia drepturilor omului:a) sa ceara organismelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, atunci cînd ele transmit exemplare ale unor petiţii în conformitate cu art. 15 al Convenţiei internaţionale asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, de a aduce în atenţia comisiei plingerile privind actele ce sînt enumerate la art. II al prezentei convenţii; … b) sa stabilească bazindu-se pe rapoartele organismelor competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi pe rapoartele supuse periodic de statele părţi la prezenta convenţie, o lista a persoanelor, organizaţiilor, instituţiilor şi reprezentanţilor unor state care sînt prezumate răspunzătoare de crimele enumerate la art. II, precum şi de acelea împotriva cărora s-au angajat urmăriri judiciare de către statele părţi la convenţie; … c) sa ceara organismelor competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite informaţii cu privire la măsurile luate de autorităţile responsabile cu administrarea de teritorii sub tutela şi teritorii neautonome precum la orice alte teritorii cărora li se aplică rezoluţia 1514 (XV) a Adunării generale, din 14 decembrie faţă de persoanele care ar fi responsabile de crimele vizate la art. II şi care sînt prezumate a aparţine jurisdicţiei lor teritoriale şi administrative. … 2. Aşteptînd să fie atinse obiectivele Declaraţiei asupra acordării independentei ţărilor şi popoarelor coloniale, care figurează în rezoluţia 1514 (XV) a Adunării generale, prevederile prezentei convenţii nu vor restringe cu nimic dreptul de petiţie acordat acestor popoare de alte instrumente internaţionale sau de Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile sale specializate. +
Articolul 111. Actele enumerate la art. II al prezentei convenţii vor fi considerate drept crime politice în scopurile extrădării.2. Statele părţi la prezenta convenţie se angajează sa acorde într-un asemenea caz extrădarea conform legislaţiei lor şi tratatelor în vigoare. +
Articolul 12Orice diferend între statele părţi privind interpretarea, aplicarea sau executarea prezentei convenţii care nu a fost reglementat pe cale de negocieri va fi adus în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, la cererea statelor părţi la diferend, în afară de cazul cînd acestea n-au convenit un alt mod de reglementare. +
Articolul 13Prezenta convenţie este deschisă semnării de către toate statele. Orice stat care nu a semnat convenţia pînă la intrarea sa în vigoare va putea sa adere la aceasta. +
Articolul 141. Prezenta convenţie este supusă ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 151. Prezenta convenţie va intra în vigoare a 30-a zi de la data depunerii la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de al douazecilea instrument de ratificare sau aderare.2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezenta convenţie sau vor adera la aceasta după depunerea celui de al douazecilea instrument de ratificare sau aderare, convenţia va intra în vigoare a 30-a zi de la data depunerii de către acest stat a instrumentului sau de ratificare sau aderare. +
Articolul 16Orice stat parte poate să denunţe prezenta convenţie pe calea notificării scrise adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Denunţarea va avea efect la un an de la data la care secretarul general a primit notificarea. +
Articolul 171. Orice stat parte poate, în orice moment, sa ceara revizuirea prezentei convenţii pe calea notificării scrise adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.2. Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite hotărăşte măsurile de luat, dacă este nevoie, în legătură cu o cerere de aceasta natură. +
Articolul 18Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va informa toate statele: a) asupra semnarilor, ratificărilor şi aderărilor în temeiul art. XIII şi XIV; … b) asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare în conformitate cu art. XV; … c) asupra denunturilor notificate în conformitate cu art. XVI; … d) asupra notificărilor adresate în conformitate cu art. XVIII. … +
Articolul 191. Prezenta convenţie, ale carei texte în limbile engleza, chineza, spaniola, franceza şi rusa au aceeaşi valabilitate, va fi depusa în arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite.2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va trimite o copie certificată conformă cu prezenta convenţie tuturor statelor.PROTOCOLreferitor la modificarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, precum şi a statutului acestei bănci*)–––––––Notă …
*) Traducere.Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Socialiste Vietnam, Republicii Democrate Germane, Republicii Cuba, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace,în scopul perfecţionării activităţii Băncii Internaţionale de Colaborare Economică,în conformitate cu articolul XV din Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, din 22 octombrie 1963, şi cu articolul 44 din Statutul Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, care constituie parte integrantă a Convenţiei menţionate,au convenit următoarele: +
Articolul 1În Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, să se introducă următoarele modificări şi completări:1. Penultimul alineat al articolului II să se înlocuiască cu alineate în următoarea redactare:"În afară de funcţiile enumerate mai sus, banca poate efectua, pe seama mijloacelor proprii şi atrase, creditarea organizaţiilor economice internaţionale, băncilor şi altor organizaţii create de ţările membre ale băncii, precum şi a băncilor altor tari, în conformitate cu principiile şi condiţiile de baza, ce se stabilesc de consiliul băncii.Banca poate efectua, pe seama resurselor alocate de ţările interesate, finanţarea organizaţiilor economice internaţionale ai altor organizaţii, create de ţările membre ale Băncii."2. Ultimele trei alineate ale articolului III să se înlocuiască cu alineate în următoarea redactare:"Suma capitalului statutar al băncii poate fi majorată cu acordul ţărilor membre ale băncii, la recomandarea consiliului băncii.Suma capitalului statutar al băncii se majorează, la primirea unei noi tari ca membra a băncii, cu suma varsamintului (cotei) ei la acest capital. Suma, modul şi termenele varsamintului se stabilesc de consiliul băncii, prin înţelegere cu aceasta ţara.Banca are capital de rezerva; termenele, mărimea, scopul şi modul de constituire a acestuia se stabilesc de consiliul băncii.Banca poate avea fonduri speciale proprii, care se creează prin hotărîrea consiliului băncii.În conformitate cu convenţiile încheiate între ţările interesate şi banca, la banca pot fi create fonduri speciale pe seama resurselor acestor tari."3. Articolul IX să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 11Banca Internationala de Colaborare Economică poate efectua decontări în ruble transferabile cu ţările nemembre ale băncii. Modalitatea şi condiţiile decontărilor se stabilesc de consiliul băncii, prin înţelegere cu ţările interesate."4. Articolul XI să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 11Banca Internationala de Colaborare Economică este persoana juridică. Banca se bucura de capacitatea juridică necesară pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor sale, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii şi ale statutului băncii.Ca organizaţie internationala, banca poate încheia convenţii internaţionale.Banca, precum şi reprezentanţii ţărilor în consiliul băncii şi funcţionarii băncii, beneficiază, pe teritoriul fiecărei tari membre a băncii, de privilegiile şi imunităţile care sînt necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor sale, prevăzute de prezenta convenţie şi de statutul băncii. Privilegiile şi imunităţile menţionate mai sus se definesc prin statutul băncii.Banca poate deschide pe teritoriul tarii de sediu, precum şi pe teritoriul altor tari, filiale, agenţii şi reprezentante ale sale. Relaţiile dintre banca şi ţara de sediu a băncii, dintre filialele, agenţiile şi reprezentantele sale se stabilesc prin înţelegeri corespunzătoare."5. Alineatele 2 şi 3 ale articolului XIII să se formuleze în următoarea redactare:"Primirea ca membra a băncii se face prin consiliului băncii.Copia corespunzător certificată a hotărîrii consiliului băncii cu privire la primirea noii tari ca membra a băncii se transmite acestei tari şi depozitarului prezentei convenţii. Din ziua primirii de către depozitar a documentului menţionat, împreună cu documentul (cererea) de aderare, se considera ca ţara a aderat la convenţie şi a fost primită în rindul membrilor băncii, fapt despre care depozitarul înştiinţează ţările membre ale băncii şi banca. +
Articolul 2În Statutul Băncii Internaţionale de Colaborare Economică să se introducă următoarele modificări şi completări:1. La articolul 5:Alineatul 5 să se formuleze în următoarea redactare:"Suma capitalului statutar al băncii poate fi majorată în conformitate cu prevederile art. III al convenţiei."Alineatul 7 să se formuleze în următoarea redactare:"La încetarea activităţii băncii, vărsămintele şi alte mijloace existente ale băncii, după satisfacerea pretenţiilor creditorilor pentru obligaţiile acesteia, urmează să fie restituite ţărilor membre ale băncii şi distribuite între ele după scăderea sumei pentru acoperirea datoriilor ca urmare a reglementării reciproce a pretenţiilor ţărilor membre ale băncii."2. Articolul 8 să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 8Banca poate avea fonduri speciale proprii. Scopurile, mărimea, termenele şi condiţiile creării şi utilizării acestor fonduri se stabilesc de consiliul băncii.La banca se pot crea, de asemenea, fonduri speciale pe seama resurselor ţărilor interesate. Scopurile, mărimea, modul de creare şi utilizare a acestor fonduri se stabilesc prin convenţii între ţările interesate şi banca."3. Articolul 9 să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 9Banca organizează şi efectuează decontări multilaterale în ruble transferabile pentru operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni.Decontările se efectuează prin conturile în ruble transferabile ale băncilor ţărilor membre (denumite în continuare băncile împuternicite), deschise la Banca Internationala de Colaborare Economică sau, prin înţelegere cu aceasta, la alte bănci împuternicite.Plăţile se efectuează de către banca în limitele mijloacelor pe care le are fiecare banca imputernicita în conturile în ruble transferabile."4. Articolul 10 să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 10Banca poate deschide conturi în ruble transferabile organizaţiilor economice internaţionale, băncilor şi altor organizaţii create de ţările membre ale băncii, precum şi băncilor şi organizaţiilor altor tari şi poate efectua decontări prin aceste conturi, în modalitatea stabilită de banca."5. Alineatele 3 şi 4 ale articolului 11 să se înlocuiască cu un alineat cu următorul conţinut:"Titularii de conturi care au în conturi la banca mijloace în ruble transferabile şi în alte valute, pot dispune liber de aceste mijloace."6. Articolul 12 să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 12Pentru mijloacele în ruble transferabile, păstrate în conturi la Banca Internationala de Colaborare Economică, se calculează şi se plătesc dobinzi în cuantumul stabilit de consiliul băncii."7. Articolul 19 să se completeze cu un al treilea alineat, cu următorul conţinut:"Banca poate acorda, de asemenea, credite organizaţiilor economice internaţionale, băncilor şi altor organizaţii create de ţările membre ale băncii, precum şi băncilor altor tari, în conformitate cu principiile şi condiţiile de baza, stabilite de consiliul băncii."8. Alineatul 2 al articolului 20 să se formuleze în următoarea redactare:"Planurile de credite ale băncii se întocmesc pe baza declaraţiilor de credite ale băncilor împuternicite, care pornesc de la datele planurilor de dezvoltare a economiei naţionale şi comerţului exterior, ale acordurilor şi contractelor comerciale. În planurile de credite ale băncii se includ, de asemenea, declaraţiile de credite ale organizaţiilor economice internaţionale, băncilor şi altor organizaţii create de ţările membre ale băncii, precum şi declaraţiile de credite ale băncilor altor tari.La întocmirea planurilor de credite, banca foloseşte, de asemenea, datele şi calculele proprii. Planurile de credite se aproba de consiliul băncii. În cazul solicitării de credite de către banca imputernicita a unei tari, peste sumele prevăzute în planul de credite, banca examinează aceasta cerere ţinînd seama de datele prezentate de banca imputernicita, cu privire la stadiul îndeplinirii de către ţara respectiva a acordurilor comerciale şi de alte materiale necesare în acest scop."9. Articolul 23 să se formuleze în următoarea redactare:"ART. 23Banca poate efectua, pe seama resurselor puse la dispoziţie de ţările interesate, finanţarea organizaţiilor economice internaţionale şi a altor organizaţii create de ţările membre ale băncii."10. Articolul 24 să fie formulat în următoarea redactare:"ART. 24Banca poate acorda şi primi credite şi împrumuturi în valute liber convertibile şi în alte valute, pe baza convenţiilor încheiate cu bănci şi alte organizaţii şi instituţii ale ţărilor membre şi ţărilor nemembre ale băncii, poate efectua operaţiuni de depozit, de arbitraj, cambiale, de garanţie, de decontare şi alte operaţiuni uzuale în practica bancară internationala, în aceste valute, precum şi operaţiuni cu aur."11. Din alineatul 3 al articolului 26 să se excludă cuvintele: " …. pînă la trei reprezentanţi din fiecare ţara".12. La articolul 28:Punctele "c" şi "h" să se formuleze în următoarea redactare:"c) creează fonduri speciale proprii ale băncii;""h) ia hotărîri cu privire la primirea de noi membri ai băncii;"La punctul "j", cuvintele "…… decurgind din prezentul statut" să se înlocuiască cu cuvintele: "… decurgind din convenţia şi prezentul statut".13. La alineatul întîi al articolului 34, cuvintele:"…… şi patru membri" să se înlocuiască cu cuvintele: "…… şi cinci membri".14. Alineatul întîi al articolului 37 să se formuleze în următoarea redactare:"Litigiile băncii cu clientela sa din ţările membre ale băncii, potrivit înţelegerii dintre părţi, se examinează în arbitrajul ce se alege din rindul arbitrajelor existente sau nou constituit." +
Articolul 3Prezentul protocol va fi supus ratificării şi va intra în vigoare de la data cînd ultima dintre părţile contractante va preda instrumentul de ratificare depozitarului acestui protocol. Protocolul va intra totuşi în vigoare, temporar, din ziua semnării sale. +
Articolul 4Prezentul protocol va fi predat spre păstrare Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc care va îndeplini funcţia de depozitar al acestui protocol.Întocmit în oraşul Moscova, la 23 noiembrie 1977, într-un singur exemplar în limba rusa.PROTOCOLprivind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslava, în legătură cu construirea şi exploatarea conductelor de etilenă-propilenă, din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în Republica Socialistă România, care intersectează subacvatic riul BirzavaGuvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia avînd în vedere Convenţia de cooperare economică în domeniul petrochimiei între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, semnată la Bucureşti, la 21 aprilie 1973 au hotărît sa încheie prezentul Protocol şi în acest scop au numit pe împuterniciţii lor: guvernul Republicii Socialiste România, pe Aurel Lupu, director al Întreprinderii de comerţ exterior "Rompetrol" din Bucureşti, guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, pe Miodrag Mihailovic, director al Organizaţiei de muncă "Petrochimia" din Pancevo,care, după schimbul deplinelor puteri, găsite în buna şi cuvenită forma, au convenit sa reglementeze: +
Articolul 11. Trecerea frontierei de stat româno-iugoslava de către cetăţenii români şi cetăţenii iugoslavi, care participa la construirea şi exploatarea sistemului de conducte de etilenă-propilenă.2. Controlul documentelor de trecere a frontierei de stat şi al regimului vamal, pentru personalului ambelor părţi, care trece frontiera cu ocazia executării lucrărilor de construire şi exploatare a sistemului de conducte, precum şi al transportării utilajelor, instrumentelor şi materialelor necesare la construirea şi întreţinerea acestuia.3. Regimul de lucru al specialiştilor şi muncitorilor, precum şi al transportării utilajelor. +
Articolul 21. Trecerea frontierei de stat de către cetăţenii români şi cetăţenii iugoslavi se efectuează prin porţiunea dintre localităţile Partos (Republica Socialistă România) şi Markovicevo (Republica Socialistă Federativă Iugoslavia), pe baza permisului prevăzut în Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, privind unificarea permiselor de trecere a frontierei de stat româno-iugoslava semnat la Belgrad, la 8 aprilie 1965, sau a tabelului vizat de către organul competent al tarii ai carei cetăţeni sînt, însoţit de buletinele de identitate.2. Prevederile prezentului articol, sînt aplicabile specialiştilor şi muncitorilor români şi iugoslavi, care executa lucrările de construire şi exploatare a conductelor, la frontiera sau în apropierea acesteia, pe teritoriul celeilalte părţi. +
Articolul 31. Cetăţenii români şi cetăţenii iugoslavi, posesori ai permiselor sau persoanele trecute pe tabel, prevăzute la art. 2 pct. 1, din prezentul Protocol, trec frontiera de stat şi se înapoiază pe teritoriul tarii lor, prin acelaşi loc.2. Trecerea frontierei de stat pe teritoriul celeilalte părţi se efectuează în prezenta reprezentanţilor organelor competente pentru controlul trecerii frontierei şi începe cu o ora înainte de răsăritul soarelui şi termina la o ora după apusul soarelui. +
Articolul 41. Persoanele prevăzute la art. 2, din prezentul Protocol, au dreptul:– sa treacă frontiera de stat româno-iugoslava prin porţiunea dintre localităţile Partos-Markovicevo;– să se deplaseze pe teritoriul celeilalte părţi, în zona construcţiei;– sa ramina pe teritoriul celeilalte părţi, pînă la şapte zile,Pe timpul exploatării conductelor, specialiştii desemnaţi pot trece frontiera şi se pot deplasa pînă la ventilele de secţionare şi la staţiile de măsurare, iar, în situaţii deosebite şi de-a lungul întregului traseu al conductelor.Pentru nevoi de serviciu, îmbolnăviri, accidente sau forta majoră, organele competente ale fiecărei părţi pot aproba rămînerea pe teritoriul propriu, însă să se informeze reciproc despre împrejurările care au făcut imposibila înapoierea normală. +
Articolul 5La trecerea frontierei de stat, sînt scutite de taxe vamale şi alte taxe: alimentele, produsele din tutun şi medicamentele aduse de către persoanele care participa la executarea lucrărilor de construcţie şi întreţinere a conductelor, în cantităţile necesare uzului personal, pe timpul şederii pe teritoriul celeilalte părţi.2. În ce priveşte utilajele, instrumentele şi materialele, care se introduc pe teritoriul celeilalte părţi şi sînt destinate construcţiei sau întreţinerii sistemului de conducte, se aplică reglementările vamale ale tarii respective.3. Specialiştii şi muncitorii care au dreptul de trecere a frontierei de stat pot introduce, cu condiţia înapoierii obligatorii, documentaţia tehnica necesară executării lucrărilor şi documentele de serviciu. +
Articolul 6 Cetăţenii care trec frontiera de stat pe baza permiselor sau a tabelelor, sînt obligaţi ca pe timpul şederii lor pe teritoriul celeilalte părţi, să respecte legile tarii respective. +
Articolul 7Asigurarea aplicării prevederilor prezentului protocol revine organelor competente ale fiecărei părţi. +
Articolul 81. Prezentul protocol se aplică provizoriu de la data semnării acestuia şi va intra în vigoare, în ziua ultimei notificări privind aprobarea lui.2. Protocolul se încheie pe o perioadă de zece ani se va prelungi, în continuare, pe termene de cîte cinci ani, pînă cînd nu va fi denunţat de către una din părţile contractante cu şase luni înainte de expirarea valabilităţii acestuia.Prezentul protocol a fost întocmit la Pancevo şi Timişoara, în doua exemplare identice, fiecare în limba română ei în limba sirbo-croată. Ambele texte au aceeaşi valabilitate.Semnat la Timişoara, la 25 noiembrie 1977.Din împuternicirea guvernuluiRepublicii Socialiste RomâniaAurel LupuDin împuternicirea guvernuluiRepublicii Socialiste Federative IugoslaviaMiodrag Mihailovic +
PROTOCOLreferitor la amendarea Convenţiei privind aviaţia civilă internationala,semnat la Montreal la 30 septembrie 1977 *)––––––Notă …
*) Traducere.Adunarea generală a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale,întrunită în cadrul celei de-a 22-a sesiuni, la Montreal, la 30 septembrie 1977,luînd act de Rezoluţia A 21-13 referitoare la textul autentic în limba rusa al Convenţiei privind aviaţia civilă internationala,luînd act de dorinţa generală a statelor contractante de a se menţiona existenta unui text autentic în limba rusa a convenţiei mai sus menţionate,considerind necesar sa amendeze, în acest scop, Convenţia privind aviaţia civilă internationala, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944,1. Aproba, conform dispoziţiilor alin. a) din art. 94 şi convenţiei, următoarea propunere de amendament convenţia menţionată;Sa se înlocuiască textul actual al ultimului paragraf convenţiei cu textul de mai jos:"Încheiată la Chicago, în a şaptea zi a lunii decembrie 1944, în limba engleza. Textele prezentei convenţii redactate în limbile franceza, engleza, spaniola şi rusa au aceeaşi valabilitate. Textele vor fi depuse la arhivele guvernului Statelor Unite ale Americii, iar acest guvern va transmite copii certificate pentru conformitate guvernelor tuturor statelor care vor semna sau vor adera la prezenta convenţie. Convenţia va fi deschisă spre semnare la Washington (D.C.)."2. Fixează, conform dispoziţiilor alin. a) din art. 94 mai sus menţionat, la nouăzeci şi patru numărul statelor contractante a căror ratificare este necesară pentru intrarea în vigoare a prezentului amendament.3. Hotărăşte ca secretarul general al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale sa redacteze un protocol în limbile franceza, engleza, spaniola şi rusa, fiecare text avînd aceeaşi valabilitate, care să cuprindă amendamentul propus, precum şi următoarele dispoziţii:În consecinţa, în conformitate cu hotărîrea de mai sus a Adunării generale:Prezentul protocol a fost redactat de Secretarul general al Organizaţiei.Protocolul va fi deschis spre ratificare oricărui stat care a ratificat convenţia mai sus menţionată privind aviaţia civilă internationala sau a aderat la aceasta. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.Protocolul va intra în vigoare pentru statele care vor ratifica la data cînd cel de-al nouăzeci şi patru instrument de ratificare va fi depus.Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor contractante data depunerii fiecărei ratificări a protocolului. Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor părţi la convenţia menţionată data cînd protocolul va intra în vigoare.Protocolul va intra în vigoare pentru statele contractante care îl vor ratifica după data mai sus menţionată, atunci cînd acestea vor depune instrumentul lor de ratificare la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.Drept care, preşedintele şi secretarul general al celei de-a 22-a sesiuni a Adunării generale a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, autorizaţi în modul cuvenit de Adunarea generală, semnează prezentul protocol.Încheiat la Montreal la treizeci septembrie al anului o mie noua sute şaptezeci şi şapte, într-un singur exemplar, în limbile franceza, engleza, spaniola şi rusa, fiecare dintre texte avînd aceeaşi valabilitate. Prezentul protocol va fi depus la arhivele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale şi secretarul general al organizaţiei va transmite copii certificate tuturor statelor părţi la Convenţia privind aviaţia civilă internationala, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944.K. O. Rattray,Preşedintele celei de-a 22-a sesiuni a Adunării generaleYves Lambert,Secretar general––––––––-
