DECRET nr. 21 din 30 ianuarie 1970

pentru ratificarea Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare



 + 
EXPUNERE DE MOTIVETratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare a fost deschis spre semnare la 1 iulie 1968, la Moscova, Washington şi Londra, capitalele celor trei state depozitare ale tratatului.Republica Socialistă România a participat în mod activ la negocierile pentru elaborarea Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare, atît în cadrul Comitetului pentru dezarmare, cît şi în Adunarea Generală a O.N.U. La cea de-a XXII-a sesiune reluată a Adunării Generale a O.N.U., a votat în favoarea Rezoluţiei nr. 2373 (XXII) din 12 iunie 1968, prin care se cere guvernelor depozitare – U.R.S.S., S.U.A., Anglia – sa deschidă tratatul spre semnare.Republica Socialistă România a semnat tratatul în capitalele celor trei state depozitare în prima zi a deschiderii spre semnare, 1 iulie 1968.Republica Socialistă România considera ca esenta tratatului rezida atît în interzicerea proliferarii armelor nucleare, cît şi în obligaţia de a infaptui pasi efectivi în direcţia dezarmarii nucleare, în garantarea securităţii statelor neposesoare de arme nucleare şi a accesului nestînjenit al tuturor părţilor la cuceririle ştiinţei şi tehnicii în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice.Tratatul consacra, într-un articol separat, obligaţia juridică a tuturor părţilor de a continua cu buna credinţa negocieri asupra unor măsuri eficace de încetare a cursei inarmarilor nucleare la o dată apropiată şi de dezarmare nucleara şi asupra unui tratat de dezarmare generală.Prin tratat se consacra dreptul inalienabil al tuturor părţilor de a dezvolta nestînjenit cercetarea, producţia şi orice alta utilizare paşnică a energiei nucleare, de a avea acces la informaţiile şi realizarile ştiinţei şi tehnologiei nucleare paşnice, de a participa la cel mai larg schimb de echipament şi materiale nucleare.Tratatul reafirma obligaţia fundamentală a statelor, înscrisă în Carta O.N.U., de a se abţine de la ameninţarea cu forta sau folosirea ei împotriva integrităţii teritoriale sau independentei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu ţelurile O.N.U. Aceasta prevedere, precum şi Rezoluţia Consiliului de Securitate nr. 255 (1968) din 19 iunie 1968, pun în lumina necesitatea de a se depune noi eforturi în direcţia soluţionării problemei garanţiilor de securitate.Amendarea prevederilor tratatului se poate face cu acordul majorităţii statelor părţi, inclusiv al statelor posesoare de arme nucleare, părţi la tratat, şi al tuturor celorlalte părţi care la data respectiva sînt membre ale Consiliului Guvernatoritor al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica.Amendamentele intră în vigoare pentru fiecare parte la tratat numai după acceptarea lor expresă. La 5 ani după intrarea în vigoare a tratatului urmează să aibă loc o conferinţa pentru examinarea modului în care se îndeplinesc prevederile sale. După aceea, la intervale de 5 ani, o majoritate a părţilor poate obţine, prezentind o propunere în acest sens statelor depozitare, convocarea altor conferinţe avînd acelaşi obiectiv – examinarea modului de funcţionare a tratatului.Fiecare parte, în exercitarea suveranităţii sale naţionale, are dreptul să se retragă din tratat dacă decide ca evenimente extraordinare legate de conţinutul tratatului au pus în pericol interesele supreme ale tarii sale.La 25 de ani după intrarea în vigoare a tratatului, o conferinţa a statelor părţi va hotărî dacă el rămîne în vigoare pe termen nedefinit sau va fi prelungit pentru una sau mai multe perioade determinate suplimentare. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: + 
Articolul UNICSe ratifica Tratatul au privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la 1 iulie 1968.Preşedintele Consiliului de Stat,NICOLAE CEAUŞESCUTRATAT 01/07/1968

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește