+
Titlul lDispoziţiuni generale +
Articolul 1Parchetul supraveghează respectarea legilor penale în Republica Populara Română, atît de către funcţionarii publici cat şi de ceilalţi cetăţeni. +
Articolul 2Parchetul veghează, în deosebi, la urmărirea şi pedepsirea crimelor împotriva ordinei şi libertăţii democratice, a intereselor economice, independentei naţionale şi suveranităţii Statului Roman. +
Articolul 3Parchetul funcţionează sub conducerea Ministerului Justiţiei. +
Articolul 4Parchetul se compune din:a)Procurorul general al Republicii Populare Române şi un număr de procurori ce se va stabili prin decizia ministrului justiţiei, care formează serviciul central al Parchetului General al Republicii Populare Române; … b)Un procuror şef şi 8 procurori pe lîngă Curtea Suprema; … c)Un procuror şef şi numărul de procurori prevăzut în tabloul anexat decretului, pe lîngă Curţi; … d)Un procuror şef şi numărul de procurori prevăzut în tabloul anexat decretului, pe lîngă tribunale; … e)Procurorii pe lîngă judecătoriile populare. … (la 02-12-1949,
Articolul 4 din Titlul l a fost modificat de Punctul 1, Articolul 1 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Titlul IICompunerea şi funcţionarea parchetului +
Capitolul 1Parchetul General al Republicii Populare Române.(la 02-12-1949,
Denumirea Capitolului I din Titlul II a fost modificată de Punctul 2, Articolul 1 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 5Procurorul general al Republicii Populare Române, are dreptul de a inspecta, coordona, supraveghea, controla şi îndrumă activitatea parchetelor de pe lîngă Curţi, tribunale şi judecătorii populare, precum şi aceea a asesorilor populari de pe lîngă parchetele tribunalelor, raportand ministrului de justiţie, constatările făcute şi măsurile luate. +
Articolul 6În baza rapoartelor primite dela procurorii şefi de pe lîngă Curţi, procurorul general al R. P. R., întocmeşte dări de seama, pe care le înaintează direct ministrului justiţiei, semnaland problemele de ordin legislativ şi social mai importante.(la 02-12-1949,
sintagma: primii procurori a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 7Procurorul general al Republicii Populare Române, poate delega procurorului general adjunct al Republicii Populare Române şi procurorilor din Parchetul General al Republicii Populare Române, parte din atribuţiunile sale.De asemenea el poate delega parte din atribuţiunile sale procurorului şef sau unuia ori mai multor procurori de pe lîngă Curtea Suprema.El poate delega temporar pe orice procuror de pe lîngă orice instanţa din ţara pentru a pune concluziuni în anumite cauze.(la 02-12-1949,
Articolul 7 din Capitolul 1 , Titlul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul 1 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 8Procurorul general al R. P. R., comunică Directiunii personalului din Ministerul Justiţiei, notele de serviciu ale subalternilor, precum şi orice alte date administrative cu privire la personal. Totodată, face direct ministrului, propuneri pentru numirile, inaintarile şi chemările în funcţiune ale procurorilor. +
Articolul 9Procurorul general al Republicii Populare Române, este ajutat în activitatea sa de un procuror general adjunct al Republicii Populare Române, cu rang de procuror şef de Curte Suprema, numit prin decret prezidential şi un număr de procurori cu grad de procuror şef de Curte, sau procuror şef de tribunal, numiţi prin decizia ministrului justiţiei. Grefa Parchetului General al Republicii Populare Române, este compusa dintr-un număr de funcţionari numiţi de Ministrul Justiţiei, la cererea procurorului general al Republicii Populare Române.(la 02-12-1949,
Articolul 9 din Capitolul 1 , Titlul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul 1 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Capitolul 2Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema +
Articolul 10Procurorul şef de pe lîngă Curtea Suprema este capul procurorilor de pe lîngă Curtea Suprema şi are dreptul de control asupra concluziunilor procurorilor de pe lîngă aceasta Curte.(la 02-12-1949,
sintagma: Primul-procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Capitolul 3Parchetul de pe lîngă Curţi +
Articolul 11Procurorul şef de pe lîngă Curte, este capul tuturor procurorilor şi celorlalţi ofiţeri de poliţie judiciară din circumscripţia Curţii şi are dreptul de control asupra concluziunilor procurorilor.(la 02-12-1949,
sintagma: Primul-procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 12La 15 şi la finele fiecărei luni, procurorul sef de pe lîngă Curte va inainta procurorului general al R. P. R., rapoarte, cuprinzînd observatiuni asupra celor constatate cu ocaziunea inspecţiilor şi a rapoartelor primite de la procurorii şefi de pe lîngă tribunale.(la 02-12-1949,
sintagma a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Capitolul 4Parchetul de pe lîngă tribunale +
Articolul 13Procurorul sef Parchetului de pe lîngă tribunal este capul procurorilor din acea circumscriptiune şi are dreptul sa oprească lucrările sau concluziunile acestora cu care nu este de acord.(la 02-12-1949,
sintagma: Prim-procurorul a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 14Procurorul şef de pe lîngă tribunal va semnala prin rapoarte bilunare, înaintate procurorului sef de pe lîngă Curte, dificultăţile constatate cu ocazia aplicării legilor şi va arata mersul lucrărilor justiţiei în judeţ.(la 02-12-1949,
sintagma a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 15La Parchetul de pe lîngă fiecare tribunal, vor funcţiona câte doi asesori populari.Ei vor fi obligaţi sa cerceteze dosarele cauzelor clasate şi să raporteze procurorului șef de pe lîngă Curtea respectiva, cauzele pe care le vor socoti ca au fost clasate pentru motive neintemeiate; ei vor avea, de asemenea, dreptul sa declare recurs la Camera de instrucţiune, împotriva ordonanţelor de neurmărire.(la 02-12-1949,
sintagma: primului procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Capitolul 5Procurorii de pe lîngă judecătoriile populare +
Articolul 16Pe lîngă judecătoriile populare, ministrul justiţiei va putea înfiinţa, prin deciziune, posturi de procurori.Procurorii numiţi dintre absolvenţii scoalei speciale prevăzute de art. 24, vor pune concluziuni în cauzele penale, precum şi în alte cauze de interes obştesc.Ei vor putea deschide acţiunea penală numai în temeiul unei autorizatiuni generale sau speciale, data prin decizie ministerială. +
Articolul 17Procurorii vor inainta, de doua ori pe săptămîna, direct, procurorului șef de pe lîngă tribunalul în circumscriptiunea căruia funcţionează judecătoria populara, rapoarte, prin care vor arata dificultăţile intampinate cu ocaziunea aplicării legilor.În cazul cînd, pe lîngă judecătoria populara, nu exista parchet, obligaţiunea prevăzută în alineatul precedent, va fi îndeplinită de şeful judecătoriei populare.(la 02-12-1949,
sintagma: primului procuror a fost înlocuită de Articolul 2 DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Titlul IIIDispoziţiuni privitoare la numirea procurorilor +
Capitolul 1Ierarhia Parchetului +
Articolul 18Ierarhia funcţiunilor în Parchete se stabileşte precum urmează:I.Procurorul general al Republicii Populare Române; … II.Procurorul general adjunct al Republicii Populare Române şi procurorul şef de pe lîngă Curtea Suprema; … III.Procurorii din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema; … IV.Procurorii cu grad de procuror şef de Curte din serviciul central al Parchetului General al Republicii Populare Române, şi procurorii şefi din Parchetele de pe lîngă Curţi; … V.Procurorii din Parchetele de pe lîngă Curţi; … VI.Procurorii cu grad de procuror şef de tribunal din serviciul central al Parchetului General al Republicii Populare Române şi procurorii şefi din Parchetele de pe lîngă Tribunale; … VII.Procurorii din Parchetele de pe lîngă judecătoriile populare. … (la 02-12-1949,
Articolul 18 din Capitolul 1 , Titlul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul 1 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 19Vechimea se calculează dela data intrării în funcţiune.În caz de numiri simultane, se da precădere vârstei.Cînd un procuror trece dela o funcţiune superioară la una inferioară, i se tine seama în noua sa funcţiune, de vechimea în funcţiunea superioară precedenta.Timpul cat un procuror se afla suspendat disciplinar sau în disponibilitate, nu intră în calculul vechimii. +
Capitolul 2Condiţiuni generale pentru numirea procurorilor +
Articolul 20Pentru a fi numit procuror, se cer următoarele condiţiuni.1.Cetăţenia română. … 2.Exerciţiul drepturilor civile şi politice. … 3.Îndeplinirea obligaţiunilor prevăzute de legea pentru recrutarea armatei. … 4.Titlul de doctor sau licenţiat dela o facultate juridică din ţara sau din străinătate, echivalat potrivit legilor române. … 5.Cunoaşterea limbii române. … 6.Sa nu fie inculpat sau condamnat pentru crima sau pentru delict de fals, furt, înşelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracţiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicită, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influenţa, delapidare, rupere de sigiliu, sustragere, delicte contra siguranţei interioare sau exterioare a Statului, calomnie sau denunţare calomnioasă; de asemenea nu pot fi numiţi procurori acei declaraţi în stare de faliment. … În Parchetele tribunalelor şi judecătoriilor în a căror circumscriptiune cel puţin 30 la suta din locuitori au o alta limba maternă comuna decât cea română, membrii Parchetului, pentru a fi numiţi, vor trebui sa cunoască şi limba naţionalităţii respective. Parchetele mai sus arătate vor fi determinate prin deciziune de Ministerul Justiţiei. +
Articolul 21Procurorii se numesc prin decret prezidial, înainte de a intră în exerciţiul funcţiunii, ei vor depune jurământul potrivit dispoziţiunilor prevăzute de Statutul funcţionarilor publici. +
Articolul 22Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeaşi funcţiune.De asemenea avocatul chemat sa suplineasca pe procuror, acolo unde legea o permite, nu va depune jurământ. +
Articolul 23Ministrul justiţiei va putea chema procurori în funcţiuni superioare fără îndeplinirea condiţiunilor de stagiu, prevăzute de art. 25 şi urm.El va putea de asemeni, numi procurori speciali pentru anumite procese, la orice instanţe, chiar fără îndeplinirea condiţiunilor de studii prevăzute de art. 20, pct. 4.Ministrul va putea revoca oricînd din funcţiune pe cei numiţi sau inaintati potrivit acestui articol. +
Capitolul 3Condiţiuni speciale pentru numirea procurorilor +
Articolul 24Numirea procurorilor de pe lîngă judecătoriile populare, se va face prin decizie ministerială. Ei vor putea fi numiţi dintre absolvenţii unei şcoli speciale, a carei organizare şi funcţionare se va stabili prin jurnal al Consiliului de Miniştri. +
Articolul 25Pentru a fi numit procuror în Parchetele de pe lîngă tribunale, se mai cere, în afară de condiţiunile generale de numire, un stagiu de cel puţin doi ani ca membru al ordinului judecătoresc sau un stagiu efectiv de trei ani ca avocat. +
Articolul 26Pentru a fi numit procuror şef în Parchetele de pe lîngă tribunale, se cere un stagiu pe lîngă tribunal de cel puţin doi ani.(la 02-12-1949,
sintagma: prim-procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 27Pentru a fi numit procuror în Parchetele de pe lîngă Curţi, se cere un stagiu de cel puţin doi ani ca procuror şef sau de 4 ani ca procuror în Parchetele de pe lîngă tribunale.(la 02-12-1949,
sintagma: prim-procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 28Procurorii şefi din Parchetele de pe lîngă Curţi se numesc dintre procurorii acestor parchete.(la 02-12-1949,
sintagma: Prim procurorii a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 29Procurorii din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema, se numesc dintre procurorii din Parchetele de pe lîngă Curţi, cu o vechime de cel puţin doi ani împliniţi, precum şi dintre procurorii şefi acestor Parchete.(la 02-12-1949,
sintagma: prim procurorii a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
Procurorul şef de pe lîngă Curtea Suprema se numeşte dintre procurorii Parchetului de pe lîngă aceasta Curte.(la 02-12-1949,
sintagma: Primul procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 30Procurorul general R. P. R., se numeşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R., la propunerea Guvernului, după recomandarea ministrului justiţiei. +
Titlul IVDrepturi, îndatoriri şi măsuri disciplinare +
Capitolul 1Îndatoriri, drepturi şi incompatibilităţi +
Articolul 31Procurorii sînt datori să între în exerciţiul funcţiunii în termen de zece zile cel mult dela data cînd au primit comunicarea numirii, sau în caz de inaintare sau mutare, dela data cînd au obţinut autorizaţia sa părăsească serviciul.Pentru juste motive, ministrul justiţiei poate prelungi acest termen cu cel mult 15 zile. Salariul noilor numiţi curge numai dela intrarea în exerciţiul funcţiunii.Procurorii suspendaţi, demisionaţi, puşi în disponibilitate sau retragere nu pot părăsi funcţiunile lor înainte de a primi autorizaţia ministerului; autorizaţiunea va fi comunicată în cel mult opt zile dela primirea demisiunii, dela publicarea decretului de suspendare, punerii în disponibilitate sau retragere.Pînă la primirea autorizaţiunii de părăsirea serviciului, procurorii sînt obligaţi sa termine şi să semneze lucrările la care au luat parte.Procurorii demisionaţi sau puşi în disponibilitate, care se vor abate dela aceste îndatoriri, vor cade din dreptul de a fi reprimiti în Parchet, iar cei puşi în retragere, din dreptul de a-şi primi salariul pînă la regularea pensiei; cei inaintati sau mutati vor fi supuşi pedepselor disciplinare. +
Articolul 32Procurorii sînt datori sa locuiască în comuna reşedinţei principale a Parchetului la care funcţionează. +
Articolul 33Procurorii sînt datori sa păstreze cuviinţă şi demnitate atît în raporturile lor colegiale şi ierarhice, cat şi faţă de celelalte autorităţi publice.Ei sînt datori să se abţină dela orice acte sau fapte care ar fi de natura să le compromita demnitatea ca oameni sau ca procurori. +
Articolul 34Cumulul funcţiunilor în Parchet este interzis.Procurorii nu pot fi salariaţi particulari, avocaţi, militari, eclesiastici, censori sau administratori ai societăţilor.Ei pot face parte din comitetele asociaţiunilor civile, alcătuite din cei care locuesc acelaşi imobil. +
Articolul 35Procurorii pot fi delegaţi sa îndeplinească funcţiuni publice în mod temporar.Ei mai pot fi delegaţi:a)Secretari generali la oricare minister sau director la Ministerul Justiţiei; … b)Consilier juridic pe lîngă autorităţile administrative; … c)Membru în comisiuni de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, tratate şi orice alte lucrări. … Procurorii pot fi profesori de drept la şcolile superioare din oraşele de reşedinţa ale Parchetelor la care funcţionează.Ei pot fi însărcinaţi sa ţină cursuri speciale pentru asesorii populari. +
Articolul 36Procurorii nu pot sa exercite, fie direct, fie prin soţul lor sau alte persoane interpuse, nici un fel de comerţ şi nici sa participe la direcţiunea sau administraţiunea unei societăţi sau vreunei întreprinderi industriale sau comerciale sau să fie editor al unui ziar. +
Articolul 37Procurorii nu pot fi însărcinaţi cu apărarea părţilor în justiţie, nici sa dea consultatiuni sau să fie arbitri ori experţi.Ei pot pleda, însă, în procesele lor personale, acelea ale soţilor lor, precum şi ale minorilor sau interzişilor puşi sub puterea, tutela sau curatela lor.În aceste cazuri, însă, partea adversa are dreptul sa ceara ca procesul să se judece la o alta instanţa, decât aceea pe lîngă care funcţionează Parchetul din care face parte procurorul.Procurorii, membri ai comitetelor sindicatelor, sînt recuzabili în procesele în care asemenea sindicate ar fi parte.Procurorul care este soţ, ruda sau aliat în linie directa sau în linie colaterală, pînă la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau care este căsătorit cu fratele sau sora soţului uneia din aceste persoane, nu are dreptul sa instrumenteze sau sa pună concluziuni în cauzele privitoare la acea parte. +
Articolul 38Procurorii se bucura de stabilitate, în condiţiunile prevăzute de Statutul funcţionarilor publici. +
Articolul 39Limita de vîrsta pentru membrii Parchetului este:a)65 ani pentru procurorul şef de pe lîngă Curtea Suprema;(la 02-12-1949,
sintagma: primul procuror a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
… b)63 ani pentru procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea Suprema; … c)60 ani pentru procurorii şefi şi procurorii Parchetelor de pe lîngă Curţi;(la 02-12-1949,
sintagma: prim procurorii a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
… d)57 ani pentru ceilalţi procurori. … +
Articolul 40Şefii ierarhici sînt obligaţi să raporteze Ministerului Justiţiei cazurile în care procurorii de sub privegherea lor nu-şi mai pot îndeplini, în mod normal, funcţiunile. +
Capitolul 2Pedepse şi măsuri disciplinare +
Articolul 41Procurorul poate fi supus la pedepse disciplinare:1.Dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă pentru un alt delict, decât cele enumerate la art. 20, pct. 6, din prezentul decret. … 2.Dacă fiind urmărit sau dat judecaţii prin rechizitoriu sau prin ordonanţa definitivă pentru crima sau delict, n-a fost aparat de pedeapsa decât prin amnistie sau prescripţie. … 3.Dacă a jucat jocuri de noroc. … 4.Dacă a refuzat sa îndeplinească sau a infrant vreuna din îndatoririle funcţiunii sale, impuse prin legi sau regulamente. … +
Articolul 42Pedepsele disciplinare sînt:1.Prevenirea … 2.Mustrarea … 3.Eliminarea temporară de la inaintare … 4.Suspendarea pe timp limitat … 5.Punerea în disponibilitate … 6.Destituirea. … +
Articolul 43Prevenirea este încunoştinţarea facuta în scris şi confidenţial procurorului, prin care i se atrage atenţia asupra abaterii comise şi recomandarea de a nu mai repeta faptul. +
Articolul 44Mustrarea este reprobarea scrisă a purtării procurorului şi invitatiunea severă de a se indrepta pe viitor.Mustrarea atrage de drept pierderea salariului dela 3-10 zile. +
Articolul 45Eliminarea temporară de la inaintare este interzicerea de a fi înaintat pe timp de 1 pînă la 2 ani. +
Articolul 46Suspendarea este îndepărtarea din funcţiune pe un termen care nu poate fi mai mic de 30 zile şi nici mai mare de 6 luni. Procurorul pierde salariul pe timpul suspendării. Acest timp nu se socoteşte pentru dreptul la pensie. +
Articolul 47Procurorul urmărit pentru crima sau delict poate fi suspendat, cu reţinerea salariului pe tot timpul urmăririi. În caz de achitare va primi salariul reţinut. +
Articolul 48Procurorul pus în disponibilitate încetează de a face parte din Parchet şi nu poate fi reprimit decât după cel puţin doi ani dela aplicarea pedepsei. +
Articolul 49Procurorul destituit nu poate fi reprimit. +
Articolul 50Pedepsele prevăzute la art. 42, pct. 1, 2 şi 3, se pot pronunţa sau treptat, sau fiecare din ele pentru prima oara, după gravitatea cazului.Procurorul care a suferit trei pedepse disciplinare sau de doua ori suspendarea, va putea fi pus în disponibilitate sau destituit.El va fi destituit dacă a fost condamnat definitiv pentru una din infracţiunile prevăzute de art. 20, pct. 6, din prezentul decret. +
Articolul 51Pedepsele prevăzute la art. 42, pct. 1, 2 şi 3, devin nule, dacă procurorul a funcţionat, după aplicarea lor, 4 ani, fără sa fi suferit vreo pedeapsa. +
Articolul 52Procurorul are dreptul sa ceara ministrului de justiţie revizuirea condamnării, în cazul cînd hotărîrea Comisiunii disciplinare s-a întemeiat pe acte falseComisiunea disciplinară va fi imediat convocată pentru judecarea cererii de revizuire.În cazul cînd cererea a fost admisă, pedeapsa se va şterge din cazier, iar procurorul va fi repus în drepturile sale anterioare. +
Capitolul 3Disciplina +
Articolul 53Dreptul de priveghere conferă puterea de a inspecta, nota şi trimite pe membrii Parchetului înaintea autorităţii disciplinare. În temeiul dreptului de priveghere vor fi controlate atît lucrările procurorilor, cat şi însuşirile lor profesionale, precum şi raporturile lor de serviciu cu părţile şi avocaţii. +
Articolul 54Dreptul de disciplina conferă puterea de a hotărî şi aplica pedepsele disciplinare. +
Articolul 55Procurorul general al R. P. R. exercita dreptul de priveghere asupra tuturor membrilor Parchetului. +
Articolul 56Procurorii şefi Parchetelor de pe lîngă Curţi au dreptul de priveghere asupra procurorilor din acele Parchete şi din Parchetele de pe lîngă tribunale şi judecătorii populare.(la 02-12-1949,
sintagma: Prim procurorii a fost înlocuită de Articolul 2 din DECRETUL nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 02 decembrie 1949
)
+
Articolul 57Procurorul general al R. P. R. are drept de disciplina asupra procurorilor. El poate aplica direct pedeapsa prevenirii sau mustrării.Pentru aplicarea celorlalte pedepse disciplinare, sau dacă în cursul aceluiaşi an ar fi nevoie să se aplice o a treia pedeapsa, procurorul va fi trimis în judecata Comisiunii disciplinare. +
Articolul 58Cercetarea faptelor imputate procurorilor se va face direct de şefii ierarhici sau de procurori delegaţi de procurorul general R. P. R., dintr-o funcţie superioară funcţiunii celor cercetati. +
Capitolul 4Comisiunea disciplinară +
Articolul 59Comisiunea disciplinară va fi alcătuită din 5 procurori din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema, traşi la sorţi de către procurorul general R. P. R.Ea va fi prezidata de cel mai vechiu dintre procurori.Secretarul comisiunii va fi magistratul asistent, şef al cancelariei. +
Capitolul 5Procedura acţiunilor disciplinare +
Articolul 60Preşedintele Comisiunii disciplinare citeaza pe procurorul dat judecaţii prin scrisoare recomandată, care va cuprinde invinuirile ce i se aduc.Termenul de chemare nu poate fi mai scurt de 5 zile dela primirea scrisorii. +
Articolul 61Expunerea faptelor în faţa Comisiunii disciplinare va fi facuta de un procuror din Parchetul de pe lîngă Curtea Suprema, delegat de procurorul general R. P. R.Procurorul dat judecaţii nu se poate prezenta prin mandatar şi nu se poate apara decât singur, oral, prin memoriu scris sau asistat de un procuror. +
Articolul 62Comisiunile disciplinare, pot, fie direct, fie prin delegaţiune data unuia din membrii lor sau oricărui alt procuror, avînd o funcţiune superioară celui invinuit, sa asculte orice persoană, să facă orice cercetare şi sa culeagă orice probe sau indicii necesare judecaţii disciplinare. +
Articolul 63Desbaterile sînt secrete.Hotărîrea se va pronunţa cu majoritate de voturi. Fiecare membru este dator să-şi motiveze părerea. +
Articolul 64Pedepsele se aplică prin deciziune ministerială. +
Articolul 65Acţiunea disciplinară este independenta de cea penală. +
Titlul VConcedii +
Articolul 66Concediile membrilor Parchetului se acordă de Ministerul Justiţiei. Cererile vor fi înaintate prin şeful ierarhic imediat. +
Articolul 67Procurorii au dreptul, în cursul aceluiaşi an, la un concediu de odihnă de o luna sau mai multe concedii, care, întrunite, nu ar trece peste acest termen.Ei au, de asemeni, dreptul la concediu în caz de boala constatată prin certificat medical. Cînd concediul de boala va trece de 6 luni se va reduce salariul la jumătate, iar cînd se va prelungi peste un an procurorul va fi lăsat în disponibilitate, rămînînd ca după însănătoşire, dacă e vacanta, să poată fi reprimit în serviciu. +
Articolul 68Orice cereri de concediu trebuie să fie justificate pe motive de neaparata trebuinta. +
Articolul 69Procurorii care lipsesc de la post, fără concedii, mai mult de o luna, vor fi consideraţi demisionaţi. +
Articolul 70În cazuri urgente şi de neaparata trebuinta se pot acorda procurorilor permisiuni dela 3-5 zile cel mult, chiar peste termenele de concediu fixate anterior.Permisiunile se vor acorda de şefii ierarhici.Permisiunile vor fi de îndată aduse la cunoştinţa ministerului, care va putea să le socoteasca în calculul concediului anual, dacă au fost acordate fără respectarea prevederilor de mai sus.Permisiunile nu pot trece, în nici un caz, în cursul unui an, peste 15 zile. +
Articolul 71Orice concedii, afară de cele pentru caz de boala, se pot revoca, cînd trebuinţele serviciului ar cere-o.În acest caz se vor restitui procurorului cheltuielile făcute în vederea concediului.Procurorul al cărui concediu a fost revocat, are dreptul sa şi-l implineasca mai târziu. +
Titlul VIDispoziţiuni finale +
Articolul 72Registrele de prezenta pentru procurori se vor încheia zilnic de şeful Parchetului.Procurorul care nu a venit la ora legală şi nu a justificat absenta, sau, care, plecand înainte de terminarea lucrărilor, a împiedicat desăvârşirea lor, pierde salariul pe acea zi.La sfîrşitul fiecărei luni şeful Parchetului va întocmi procesul-verbal al absentelor, care determina pierderea salariului şi-l va inainta Ministerului Justiţiei.În cazul repetarii frecvente a faptelor mai sus-arătate, procurorul vinovat va putea fi pedepsit disciplinar. +
Articolul 73Membrii Parchetului vor avea dreptul la o primă de activitate, care se va stabili prin jurnal al Consiliului de Miniştri şi nu va putea depăşi 60% din salariu. +
Anexa 1 Curtea Suprema──────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea instanţei Prim Procuror Procurori──────────────────────────────────────────────────────────── Curtea Suprema 1 8──────────────────────────────────────────────────────────── +
Anexa 2 Curţile──────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea instanţei Prim procuror Procurori──────────────────────────────────────────────────────────── Bacau 1 2 Botosani 1 2 Braşov 1 2 Bucureşti 1 11 Cluj 1 3 Constanta 1 2 Craiova 1 3 Deva 1 2 Galaţi 1 2 Iaşi 1 3 Oradea 1 3 Sibiu 1 2 Targu Mures 1 2 Timişoara 1 3──────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 14 42──────────────────────────────────────────────────────────── +
Anexa 3 Tribunalele──────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea instanţei Prim procuror Procurori──────────────────────────────────────────────────────────── Alba 1 2 Arad 1 3 Arges 1 2 Bacau 1 2 Baia 1 2 Bihor 1 3 Botosani 1 2 Braşov 1 2 Brăila 1 2 Buzau 1 2 Caras 1 2 Carei 1 1 Campulung 1 2 Ciuc 1 2 Cluj 1 3 Constanta 1 2 Covurlui 1 2 Dambovita 1 2 Dolj 1 3 Dorohoi 1 2 Fagaras 1 1 Falciu 1 1 Gorj 1 2 Hunedoara Dava 1 2 Ialomita 1 2 Iaşi 1 4 Ilfov 1 27 Maramures 1 1 Mehedinti 1 2 Mures 1 2 Muscel 1 2 Nasaud 1 2 Neamt 1 2 Odorhei 1 2 Olt 1 2 Petrosani 1 1 Prahova 1 4 Putna 1 2 Radauti 1 2 Ramnicu Sarat 1 2 Roman 1 2 Romanati 1 2 Satu Mare 1 2 Salaj-Zalau 1 2 Severin 1 2 Sibiu 1 3 Somes 1 2 Suceava 1 2 Tarnava Mare 1 2 Tarnava Mica 1 2 Tecuci 1 2 Teleorman 1 2 Timiş-Torontal 1 4 Trei Scaune 1 2 Tulcea 1 2 Turda 1 2 Tutova 1 2 Vaslui 1 2 Valcea 1 2 Vlasca 1 2──────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 60 151────────────────────────────────────────────────────────────Notă …
Reproducem art. 2 din Decretul nr. 435 din 1 decembrie 1949, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 76 din 2 decembrie 1949:
„Articolul 2
Ori unde în direct se întrebuinţează termenii: Prim procuror, Primul procuror, Primi procurori sau Primii procurori se va citi Procuror şef, Procurorul şef, Procurori şefi, sau Procurori şefi.––––-
