+
Articolul 1Pentru asigurarea legalității populare în desfășurarea activității lor și pentru apărarea intereselor lor patrimoniale, organele, instituțiile, organizațiile economice și întreprinderile de stat, precum și cele cooperatiste și obștești își vor organiza oficii juridice proprii, în condițiile Decretului de fața. +
Articolul 2La ministere și celelalte organe centrale ale administrației de stat, la Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române, la comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orășenești și ale raioanelor orășenești, la întreprinderile și organizațiile economice de stat avînd un număr de peste 300 (trei sute) de angajați cu contracte de muncă pe durata nedeterminată, la organele centrale cooperatiste și obștești, precum și la uniunile regionale și raionale cooperatiste vor funcționa oficii juridice încadrate cu numărul de jurisconsulti necesari, în raport cu volumul activității acestora.Celelalte organe, instituții, organizații economice și întreprinderi de stat, cooperatiste sau obștești, vor putea înființa oficii juridice, potrivit cu necesitățile lor, cu avizul forului tutelar.Organele centrale ale administrației de stat vor putea înființa, potrivit cu necesitățile lor, oficii juridice și la direcțiile sau secțiile lor regionale.Oficiile juridice vor fi încadrate și cu personalul administrativ necesar activității lor. +
Articolul 3Oficiile juridice depind direct de conducerea unităților în cadrul căroră funcționează, răspunzînd direct față de aceasta pentru activitatea lor și neputind fi folosite decît pentru lucrări cu caracter juridic. +
Articolul 4Oficiile juridice, în cadrul unității din care fac parte și în raport cu activitatea acesteia, au următoarele atribuții:a)colaborează la întocmirea proiectelor de legi, decrete, hotărîri, regulamente, ordine, instrucțiuni, precum și a oricăror alte acte cu caracter normativ elaborate de acea unitate; ... b)avizează, la cererea conducerii unității, asupra proiectelor de legi, decrete, hotărîri, regulamente, ordine, instrucțiuni, precum și asupra oricăror alte acte cu caracter normativ, întocmite de alte unități și care sînt în legătură cu atribuțiile și activitatea propriei lor unități; … c)avizează, la cererea organelor de conducere, asupra legalității măsurilor ce urmează a fi luate de administrația unității în desfășurarea activității acesteia, precum și asupra oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a unității; ... d)întocmesc proiectele de contracte sau proiectele oricăror acte cu caracter juridic în legătură cu activitatea unității sau își dau avizul cu privire la acestea; … e)pot reprezenta interesele unității în fața instanțelor judecătorești, a organelor Arbitrajului de Stat sau departamental, ori în fața oricăror organe ale puterii sau administrației de stat, în condițiile prevăzute la art. 6; ... f)urmăresc apariția dispozițiilor cu caracter normativ și semnaleaza organelor de conducere sarcinile ce revin unității potrivit acestor dispoziții; … g)rezolva orice alte lucrări cu caracter juridic. ... La organele centrale de stat și obștești, la care exista și direcții, secții sau birouri juridice cu atribuții speciale de legislație și studii juridice, oficiile juridice se vor ocupa numai cu rezolvarea problemelor juridice legate de interesele patrimoniale ale acestor organe, cît și cu apărarea acestor interese. +
Articolul 5La întocmirea actelor juridice sau luarea oricăror măsuri care pot angaja răspunderea patrimonială, precum și în cazurile prevăzute de art. 4 lit. a și b, organele de conducere ale unităților în cadrul cărora funcționează oficii juridice sînt obligate sa ceara acestora avizul consultativ prealabil. +
Articolul 6Ori de cîte ori unitatea nu se înfățișează în justiție prin conducerea ei, reprezentarea unității se face prin oficiul sau juridic. În asemenea cazuri, delegația va fi semnată de șeful oficiului juridic, iar dacă unitatea nu are decît un singur jurisconsult, de conducerea acesteia. +
Articolul 7Pornirea acțiunilor în justiție sau la organele arbitrale, fixarea pretențiilor, renunțarea la pretenții, acțiune sau cai de atac, precum și darea raspunsurilor la interogator, se fac de organele de conducere ale unităților interesate sau, cu delegație data de acestea în acest scop, de la caz la caz, și de oficiile juridice.Oficiile juridice sînt obligate sa susțină interesele organizației în instanța, sau în fața organului arbitral, sa exercite, dacă este cazul, căile de atac legale și sa ia orice alte măsuri necesare apărării intereselor legale ale unităților în cadrul cărora funcționează. +
Articolul 8Organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, care au cauze judiciare, litigii arbitrale sau alte interese patrimoniale în alte localități decît acelea unde își au sediul, mai pot fi reprezentate și după cum urmează:a)organele centrale ale administrației de stat, unitățile exterioare ale acestora, precum și instituțiile, organizațiile economice și întreprinderile de stat tutelate de aceste organe centrale, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al oricărei unități locale care face parte din sistemul lor. ... La fel, unitățile locale pot fi reprezentate în localitatea unde își are sediul organul central prin oficiul juridic al acestuia sau prin oficiul juridic al unității desemnate de organul central.Prevederile acestui alineat se aplică și întreprinderilor și organizațiilor economice de stat de interes local.Organele centrale ale administrației de stat care nu au în sistemul lor unități locale, la care ar putea lua fiinta oficii juridice, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local;b)organele locale ale puterii și administrației de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local. ... În cazurile cînd reprezentarea este necesară în Capitala Republicii Populare Române, organele locale ale puterii și administrației de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române, în afară de organele locale ale puterii și administrației de stat din regiunea București, care vor fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv la Sfatului Popular al regiunii București;c)organizațiile cooperatiste și obștești pot fi reprezentate, în condițiile prevăzute la lit. a, prin oficiul juridic al oricărei organizații din sistemul lor. ... +
Articolul 9Doua instituții, întreprinderi sau organizații economice de stat, cooperatiste sau obștești sau unități locale ale aceluiași organ central care nu-și pot organiza un oficiu juridic propriu în condițiile art. 2, vor putea angaja în limita fondurilor bugetare unul și același jurisconsult.Acesta va efectua lucrările juridice prevăzute în art. 4 pentru ambele unități, în asa fel încît munca și salarizarea sa la ambele unități sa nu depășească o norma și jumătate în raport cu situația jurisconsultului de la oficiul juridic al unei unități asemănătoare.În cazul cînd între unitățile care folosesc același jurisconsult se naște o contrarietate de interese ele își vor angaja apărători deosebiți.Prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul cînd contrarietatea de interese exista între doua unități, dintre care una trebuie să asigure, în condițiile art. 8, celeilalte unități, asistența juridică prin oficiul sau juridic. +
Articolul 10Dacă o instituție sau o organizație socialistă, avînd nevoie de asistența juridică, nu poate folosi serviciile vreunui oficiu juridic în condițiile stabilite de art. 2, 8 sau 9, sau în cazul cînd are nevoie de o asistența juridică specială, ea poate angaja în acest scop, de la caz la caz, un avocat de la birourile colective ale colegiilor de avocați. +
Articolul 11În cazul în care în activitatea oficiilor juridice ale unităților de stat, cooperatiste și obștești se ridica probleme de principiu, oficiile juridice interesate pot cere avizul oficiului juridic al organului central de care depind. +
Articolul 12Pot fi jurisconsulti absolvenții facultăților de științe juridice sau ai școlilor juridice ale Ministerului Justiției.Jurisconsultii vor efectua la început un stagiu de doi ani ca jurisconsulti stagiari, putind lucra efectiv numai în acele oficii juridice unde sînt și jurisconsulti definitivi, primind titlul de jurisconsult după efectuarea acestui stagiu.Sînt scutiți de stagiu absolvenții institutelor de învățămînt arătate în alineatul 1, care au activat timp de cel puțin doi ani ca judecători, procurori, consilieri juridici, referenți juridici de specialitate, notari sau arbitri de stat ori în alte asemenea funcții juridice de specialitate, precum și avocații definitivi.Notă …
Reproducem mai jos prevederile art. 1 și 2 ale DECRETULUI nr. 474 din 20 decembrie 1971, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 167 din 31 decembrie 1971:Articolul 1Se consideră vechime în muncă juridică perioada de activitate desfășurată de absolvenți cu diplomă ai facultăților de drept, în funcția de secretar al comitetului executiv al consiliului popular, precum și în alte funcții pentru care se cer studii juridice superioare, din sistemul organelor locale ale administrației de stat.Se consideră vechime în munca juridică și perioada de activitate desfășurată de absolvenți cu diplomă ai facultăților de drept în funcțiile eligibile, de președinte, prim-vicepreședinte sau vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular.De asemenea, se consideră vechime în munca juridică și perioada de activitate desfășurată de absolvenți cu diplomă ai facultăților de drept în funcțiile prevăzute de alineatele precedente, la fostele sfaturi populare.Articolul 2Prevederile art. 47 alin. 3 din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii Republicii Socialiste România, art. 12 alin. 3 din Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea și funcționarea oficiilor juridice, art. 3 alin. 3 din Regulamentul privind aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de stat, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1518/1960, și prevederile art. 26 alin 2 din Decretul nr. 281/1954 pentru organizarea și exercitarea avocaturii în Republica Socialistă România, referitoare la stagiu, se completează corespunzător dispozițiilor prezentului decret.Notă …
Reproducem mai jos prevederile art. 1-3 ale DECRETULUI nr. 546 din 30 decembrie 1972, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 163 din 30 decembrie 1972:Articolul 1Se considera vechime în munca juridică, dacă prin lege nu se dispune altfel, perioada de activitate desfășurată de absolvenții cu diploma ai facultăților de drept, în aparatul organelor puterii de stat și în sistemul organelor administrației de stat, în funcții pentru care indicatoarele de studii și vechime prevăd condiția studiilor superioare juridice.Se considera vechime în munca juridică și perioadele de activitate desfășurată de absolvenții cu diploma ai facultăților de drept în funcțiile eligibile din organele supreme ale puterii de stat și din organele centrale ale administrației de stat, în funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte sau vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular, precum și în funcțiile eligibile din cadrul organizațiilor obștești, dacă în cadrul atribuțiilor ce le revin acești absolvenți exercita o activitate de natura juridică.De asemenea, se considera vechime în munca juridică perioadele de activitate desfășurate de absolvenții cu diploma ai facultăților de drept, în funcțiile prevăzute în alineatele precedente, la fostele sfaturi populare.Articolul 2Prevederile referitoare la stagiu din art. 47 alin. 3 din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii Republicii Socialiste România, art. 26 din Decretul nr. 281/1954 pentru organizarea și exercitarea avocaturii în Republica Socialistă România, art. 12 alin. 3 din Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea și funcționarea oficiilor juridice și art. 3 alin. 3 din Regulamentul privind aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1518/1960 se completează corespunzător dispozițiilor prezentului decret.Articolul 3Decretul nr. 474/1971 privind vechimea în munca juridică a absolvenților cu diploma ai facultăților de drept, care ocupă funcții în sistemul organelor locale ale administrației de stat, se abrogă. +
Articolul 13Pentru organizarea evidentei și ridicarii continue a nivelului lor profesional, jurisconsultii se grupează în colective de jurisconsulti pe fiecare judet, conduse de către un birou format din jurisconsultii desemnați în acest scop de ministrul justiției, care va stabili și numărul membrilor acestor birouri. Pentru municipiul București și județul Ilfov se organizeaza un singur colectiv de jurisconsulti.(la 19-02-1968,
Alin. (1) al articolului 13 a fost modificat de Articolul V din DECRETUL nr. 135 din 17 februarie 1968, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 20 din 19 februarie 1968
)
Colectivele de jurisconsulti vor funcționa la colegiile de avocați.Jurisconsultii se vor înscrie pe tabloul ținut de biroul colectivului din care fac parte și numai cei înscriși pe un asemenea tablou vor putea activa în aceasta calitate.Toți acei care, la data punerii în aplicare a prezentului Decret, au calitatea de jurisconsulti, se vor putea înscrie pe tabloul colectivului din cadrul căruia urmează să facă parte.În cadrul colectivelor se vor tine cursuri de îndrumare cu caracter politico-juridic general, după programul stabilit în acest scop.Organizarea și funcționarea colectivelor de jurisconsulti și a birourilor de conducere, precum și a cursurilor de îndrumare se vor stabili prin instrucțiunile Ministrului Justiției, care, în vederea realizării scopului arătat în alineatul 1, exercita controlul și îndrumarea colectivelor de jurisconsulti. +
Articolul 14Jurisconsultii care activează la organizațiile de stat, cooperatiste și obștești vor fi încadrați în categoriile personalului tehnic de specialitate, în raport cu munca și răspunderea lor, a vechimii în cîmpul muncii juridice și a volumului activității organizației la care funcționează, în unul din următoarele grade profesionale și cu salarizarea corespunzătoare:a)jurisconsult stagiar, ... b)jurisconsult, … c)jurisconsult principal, ... d)consilier juridic, … e)consilier juridic principal și ... f)consilier juridic șef. … +
Articolul 15Jurisconsultii, ca angajați ai unităților la care activează, sînt supuși prevederilor Codului Muncii. +
Articolul 16Oficiile Juridice ale organelor centrale de stat, cooperatiste și obștești, precum și cel al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române și ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, vor controla și îndrumă munca profesională dusa la oficiile juridice sau de jurisconsultii angajați în condițiile art. 9, de la unitățile subordonate ori cele controlate și indrumate, sub raportul activității specifice sistemului condus de organul central. +
Articolul 17Jurisconsultii nu pot ocupa și alte funcțiuni retribuite, în afară de funcțiuni legate de activitatea didactica-juridică și publicistica. +
Articolul 18Jurisconsultii vor fi încadrați conform tabelei de salarizare anexa 2 a Deciziei Consiliului de Miniștri nr. 47 din 29 ianuarie 1949. +
Articolul 19Decretul nr. 87 din 1 aprilie 1950, pentru organizarea și funcționarea oficiilor juridice ale ministerelor și sfaturilor populare, cu excepția art. 11, se abrogă.De asemenea se abroga art. 29 și 30 ale Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, art. 26 alin. 2 al Decretului nr. 281 din 21 iulie 1954, pentru organizarea și exercitarea avocaturii în Republica Populara Română, precum și orice alte dispoziții contrarii.
