Notă …
Decretul nr. 135/1968 a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 20-21 din 19 februarie 1968.EXPUNERE DE MOTIVEPrin Legile nr. 1, 2 și 3/1968, adoptate de Marea Adunare Naționala în cea de-a IX-a sesiune – extraordinara – a legislaturii a V-a, s-au luat masurile legislative de organizare administrativ-teritoriala a României, indicate de hotărîrile Conferintei Naționale a Partidului Comunist Roman din 6-8 decembrie 1967.Modificările aduse Constituției Republicii Socialiste României, precum și masurile de impartire administrativa a teritoriului, impun modificarea corespunzătoare a actelor normative privind organizarea judecătorească, organizarea procuraturii, organizarea și functionarea notariatului de stat, organizarea și exercitarea avocaturii, precum și organizarea și functionarea oficiilor juridice.Aceste obiective au stat la baza elaborarii alaturatului decret, prin care se aduc modificari Legilor nr. 5 și 6/1952 și Decretelor nr. 377/1960, 281/1954 și 143/1955.Decretul de fața reglementeaza totodata unele situații tranzitorii privind compunerea instanțelor, competența organelor și instanțelor, curgerea termenelor legate de activitatea judiciara și notariala.Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: +
Articolul ILegea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecătorească se modifică după cum urmează:1.Articolul 1 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 1Justiția în Republica Socialista România se infaptuieste prin instantele judecătorești. Ca organe ale statului, instantele judecătorești rezolva pricinile date în competența lor, apărînd orînduirea socialista și drepturile persoanelor și educind cetatenii în spiritul respectarii legilor.Instantele judecătorești sînt urmatoarele:a)judecatoriile; … b)tribunalele judetene; … c)tribunalele militare; … d)Tribunalul Suprem. … … 2.Articolul 14 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 14În fiecare judet funcționează mai multe judecatorii. În sectoarele municipiului București funcționează, de asemenea, judecatorii. … 3.Articolul 15 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 15Numărul judecatoriilor și raza lor teritoriala se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Ministri.Ministrul justiției va putea dispune ca în municipiul București pricinile privind infractiunile flagrante să fie judecate numai la anumite judecatorii. … 4.Articolul 16 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 16Judecatoriile judeca în prima instanța toate pricinile, în afară de cele date de lege în competența altor instante. … 5.Articolul 17 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 17În fiecare judet funcționează un tribunal judetean, iar în municipiul București un tribunal, avînd aceeasi organizare și competența ca tribunalul judetean, denumit Tribunalul municipiului București.Tribunalele judetene pot avea unu sau mai multe colegii penale și unu sau mai multe colegii civile. … 6.Articolul 18 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 18Sediile judecatoriilor și tribunalelor, judetene, precum și numărul colegiilor acestor tribunale, se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. … 7.Articolul 19 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 19Tribunalele judetene judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronuntate de judecatoriile din cuprinsul județului, precum și, în prima instanța, pricinile date prin lege în competența lor. … 8.Articolul 42 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 42Asesorii populari se aleg pe termen de 4 ani, la propunerea organizațiilor oamenilor muncii: organizațiile Partidului Comunist Roman, sindicatele, cooperativele, organizațiile de tineret, asociațiile culturale și alte organizații obstesti.Asesorii populari pentru judecatorii și pentru tribunalele judetene se aleg de către consiliile populare judetene.Asesorii populari pentru judecatoriile din cuprinsul municipiului București și pentru Tribunalul municipiului București se aleg de către Consiliul popular al municipiului București.Modul de efectuare a alegerilor de asesori populari, precum și data tinerii alegerilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Ministri. … +
Articolul IIArticolul 15 din Legea nr. 6 din 19 iunie 1952 pentru înființarea și organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România se modifica și va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 15Procuratura Republicii Socialiste România are urmatoarele organe: Procuratura Generală, procuraturile judetene, procuraturile locale și procuraturile militare.În fiecare judet funcționează mai multe procuraturi locale. În sectoarele municipiului București funcționează, de asemenea, procuraturi locale.Numărul procuraturilor locale și raza lor teritoriala sînt aceleasi ca ale judecatoriilor. Sediile procuraturilor locale și judetene se stabilesc prin ordin al Procurorului General.Procuratura municipiului București are aceeasi organizare și competența ca procuratura judeteana. +
Articolul IIIDecretul nr. 377 din 20 octombrie 1960 pentru organizarea și functionarea Notariatului de stat se modifica după cum urmeaza:1.Articolul 2 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 2Actele notariale prevăzute în prezentul decret se indeplinesc de organele notariale prin notari de stat, iar în cazurile prevăzute de lege, de alte organe cărora legea le da în competența indeplinirea acestor acte.Organele notariale sînt: notariatele de stat judetene și notariatele de stat locale.În municipiul București funcționează Notariatul de stat al municipiului București și județului Ilfov.În fiecare judet și în municipiul București funcționează mai multe notariate de stat locale.Numărul notariatelor de stat locale și raza teritoriala în care își desfășoară activitatea se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Ministri.Sediile notariatelor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.În acelasi oras sau municipiu, cu excepția municipiului București, funcționează un singur notariat de stat. … 2.Articolul 5 va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 5Dacă legea prevede că un act notarial trebuie indeplinit de un anumit notariat de stat, competența se determina astfel:a)notariatele de stat judetene sînt competente pentru orasul în care își au sediul și, după caz, pentru circumscripția stabilita prin hotărîre a Consiliului de Ministri; … b)notariatele de stat locale sînt competente pentru toate localitățile din raza teritoriala în care funcționează. … Notariatele de stat judetene au și atributia de indrumare și control a notariatelor de stat locale din cuprinsul județului.Notariatul de stat al municipiului București și județului Ilfov are, pe linga competența prevăzută de art. 4 alineatul ultim, și atributia de indrumare și control a notariatelor de stat locale din cuprinsul municipiului București și județului Ilfov. … +
Articolul IVArticolul 5 din Decretul nr. 281/1954 pentru organizarea și exercitarea avocaturii în Republica Socialista România, republicat la 6 martie 1958, se modifica și va avea urmatorul cuprins: +
Articolul 5Colegiile de avocati sînt organizații cu personalitate juridica, constituite pe judete, al caror sediu se afla în localitățile în care își au sediul și tribunalele judetene.Pentru municipiul București și județul Ilfov se constituie un singur colegiu de avocati. +
Articolul VArticolul 13 alineatul 1 din Decretul nr. 143 din 30 aprilie 1955 privitor la organizarea și functionarea oficiilor juridice se modifica și va avea urmatorul cuprins:Pentru organizarea evidentei și ridicarii continue a nivelului lor profesional, jurisconsultii se grupează în colective de jurisconsulti pe fiecare judet, conduse de către un birou format din jurisconsultii desemnați în acest scop de ministrul justiției, care va stabili și numărul membrilor acestor birouri. Pentru municipiul București și județul Ilfov se organizeaza un singur colectiv de jurisconsulti. +
Articolul VIAsesorii populari aleși în anul 1967 își vor exercita mandatul, indiferent de instanța pentru care s-a facut alegerea, la judecatoria sau la tribunalul judetean în a caror raza teritoriala se afla sediul organizației care i-a propus, potrivit repartizarii ce se va face de președintele tribunalului judetean.Dacă prin aplicarea dispozițiilor alineatului precedent nu se va asigura numărul de asesori populari necesari bunei functionari a vreunei judecatorii, președintele tribunalului judetean va putea repartiza, pentru a-și exercită mandatul la acea judecatorie, asesori populari din raza judecatoriilor invecinate din cuprinsul aceluiasi judet. +
Articolul VIICauzele aflate în curs de urmărire penala, precum și orice alte lucrari nesolutionate, care intră în competența teritoriala a altor organe de procuratura sau de urmărire penala decit cele la care se gasesc, se inainteaza organelor competente. +
Articolul VIIICauzele pendinte la tribunalele populare și la tribunalele regionale se vor judeca, după caz, de judecatoriile sau de tribunalele judetene teritorial competente.În cauzele în care tribunalele populare sau regionale au aminat pronuntarea la o dată ulterioară intrarii în vigoare a prezentului decret, pronuntarea se va face, în termenul prevăzut de lege, de către aceleasi instante care au judecat și care vor continua sa functioneze numai în acest scop.Pentru cauzele pendinte, dacă sediul instanței la care urmeaza să se faca judecata a fost schimbat, părțile vor fi citate din oficiu, chiar dacă au avut termen în cunoștința.Executarea hotărîrilor definitive pronuntate de tribunalele populare și de tribunalele regionale se va face ori se va continua, după caz, de judecatoriile sau de tribunalele judetene teritorial competente.Dosarele cauzelor pendinte prevăzute în alin. 1, precum și acelea privind executarea hotărîrilor, prevăzute în alin. 4, se vor preda de îndată, pe cale administrativa, instanțelor ce au devenit competente. +
Articolul IXCauzele succesorale aflate în curs de solutionare, precum și orice alte lucrari nerezolvate, care intră în competența teritorială a altor unități notariale decât cele la care se găsesc, se trimit organelor competente. +
Articolul XTermenele de prescriptie a dreptului la actiune și a dreptului de a cere executarea silita, termenele de perimare, cele prevăzute pentru exercitarea cailor de atac sau privind orice alte cereri care se introduc la instantele judecătorești, precum și termenele prevăzute de lege pentru indeplinirea anumitor acte notariale, în cazul în care se implinesc în ziua intrarii în vigoare a prezentului decret sau în cele 15 zile urmatoare, se prelungesc pînă la data de 1 aprilie 1968. +
Articolul XIArhiva, valorile, corpurile delicte și orice obiecte, privind alte cauze decit cele prevăzute în art. VIII, vor fi preluate de la tribunalele populare și de la cele regionale, după caz, de către judecatoriile sau tribunalele judetene în a caror raza teritoriala se afla sediul fostului tribunal popular sau regional.Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și privitor la procuraturi și notariatele de stat. +
Articolul XIIPentru judecatoriile, tribunalele, procuraturile și notariatele de stat care nu au localuri sau ale caror localuri nu sînt corespunzătoare, consiliile populare judetene vor transmite, în condițiile legii, Ministerului Justiției sau, după caz, Procuraturii Republicii Socialiste România, la cererea acestora, imobilele necesare. +
Articolul XIIIPînă la alegerea consiliilor colegiilor de avocati ale judetelor și a consiliului Colegiului de avocati al municipiului București și județului Ilfov, precum și a comisiilor de cenzori, ministrul justiției va numi organe interimare.Alegerea noilor consilii ale colegiilor și a comisiilor de cenzori se va face în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentului decret. +
Articolul XIVÎn cuprinsul actelor normative modificate prin prezentul decret, precum și în cuprinsul oricărui alt act normativ, se inlocuiesc denumirile enumerate mai jos, după cum urmeaza:– "tribunal popular" cu "judecatorie"; … – "tribunal regional" cu "tribunal judetean"; … – "Tribunalul Capitalei Republicii Socialiste România" cu "Tribunalul municipiului București"; … – "procuratura de oras, de raion orasenesc și de raion" cu "procuratura locala"; … – "procuratura regiunii" cu "procuratura judeteana"; … – "Procuratura orasului București" cu "Procuratura municipiului București"; … – "procuror sef de raion sau de oras" cu "procuror sef al procuraturii locale"; … – "procuror sef al regiunii" cu "procuror sef al județului"; … – "procuror sef al orasului București" cu "procuror sef al municipiului București"; … – "notariat de stat de raion, de oras, de raion de oras" cu "notariat de stat local"; … – "notariat de stat regional" cu "notariat de stat judetean"; … – "Notariatul Capitalei Republicii Socialiste România și regiunii București" cu "Notariatul de stat al municipiului București și județului Ilfov"; … – "circumscripție" cu "raza teritorială"; … – "colegiul de avocați al regiunii" cu "colegiul de avocați al județului"; … – "Colegiul de avocați al regiunii București și al Capitalei Republicii Socialiste România" cu "Colegiul de avocați al municipiului București și județului Ilfov". … Se inlocuieste, de asemenea, în art. 10 și 28 din Legea nr. 5/1952 denumirea de „tribunal” cu aceea de „instanța judecătorească”, iar în art. 5 pct. 1 lit. a din Legea nr. 6/1952 denumirea de „comitet executiv al sfatului popular regional” cu aceea de „comitet executiv al consiliului popular judetean”. +
Articolul XVPrezentul decret intră în vigoare la data de 17 februarie 1968.
Președintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCUBucurești, 17 februarie 1968.Nr. 135.
