pentru cetăţenia română
+
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 1– Orice persoană, fără deosebire de vîrsta, sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura, dobândeşte cetăţenia română sau pierde această cetăţenie, în condiţiunile prezentei legi.Drepturile şi obligaţiunile ce decurg din calitatea de cetăţean român, se exercită de asemenea, în mod egal, de toţi acei care au aceasta calitate, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura. +
Articolul 2– Nici un cetăţean român, fie chiar minor, nu poate dobândi cetăţenia altui stat, şi nici nu poate beneficia de o asemenea cetăţenie, decât cu autorizarea Ministerului Justiţiei. +
Capitolul 2Dobândirea şi pierderea cetateniei române +
Articolul 3– Cetăţenia română se dobîndeşte:1. De plin drept.2. Prin incetatenire +
Articolul 4– Cetăţenia română se pierde:1. Prin dobândirea cetateniei unui alt stat.2. Prin retragerea cu titlul de pedeapsa. +
Secţiunea IDobândirea de plin drept a cetateniei +
Articolul 5– Cetăţenia română se dobîndeşte de plin drept, prin filiatiune ori după locul naşterii, potrivit art. 9. +
Articolul 6– Sînt cetăţeni români prin filiatiune, copiii legitimi sau nelegitimi, chiar dacă sînt născuţi pe teritoriul altui stat, ai căror părinţi sînt născuţi sînt sau devin cetăţeni români. +
Articolul 7– Sînt de asemenea cetăţeni români prin filiatiune, copiii legitimi sau nelegitimi din ai căror părinţi numai unul este cetăţean român sau devine cetăţean român mai înainte ca ei să fie majori.În cazul în care numai unul din părinţi este cetăţean român, copiii pot deveni totuşi cetăţeni străini dacă, conform legii de cetăţenie a părintelui străin, ar urma cetăţenia acestuia sau dacă prin naştere, într-o ţara străină, ar dobândi cetăţenia, potrivit legilor acelei tari şi, în ambele cazuri, numai dacă, în termen de o luna dela data cînd au devenit majori, îşi manifesta voinţa de a dobândi cetăţenia străină prin declaraţie data Ministerului Justiţiei. +
Articolul 8– Adoptiunea nu produce efecte în privinta cetateniei. +
Articolul 9– Sînt cetăţeni români copiii născuţi pe teritoriul Republicii Populare Române, din părinţi necunoscuţi.Copiii gasiti pe teritoriul Republicii Populare Române, se prezuma, pînă la dovada contrarie, ca sînt născuţi în ţara. +
Secţiunea IIDobândirea cetateniei române prin incetatenire +
Articolul 10– Cetăţenia română se poate dobândi prin incetatenire:1. Cu stagiu2. Fără stagiuIncetatenirea se acordă la cerere şi numai individual. +
Articolul 11– Cetăţeanul străin poate cere incetatenirea dacă a locuit în ţara, în mod neintrerupt timp de 5 ani, dacă declara ca renunţa la cetăţenia străină, dacă a avut o purtare buna şi dacă nu a avut atitudine antidemocratica, sau potrivnica intereselor Republicii Populare Române.Apatrizii sînt scutiţi de declaraţiunea prevăzută la alin. precedent.Termenul prevăzut la alineatul 1, se reduce la un an, dacă cetăţeanul străin îndeplineşte una din următoarele condiţiuni:1. Dacă este născut în ţara.2. Dacă a făcut serviciul militar în Armata Română.3. Dacă a adus importante servicii Republicii Populare Române.4. Dacă se bucura de dreptul de refugiu în Republica Populara Română, potrivit art. 35 din Constitutiune.În toate cazurile termenul de un an poate fi redus sau suprimat de ministrul justiţiei. +
Articolul 12– Dacă cel care cere incetatenirea a mai fost cetăţean român, el va fi dispensat de condiţiunile stagiului. +
Articolul 13– Cei căsătoriti cu o persoană de cetăţenie română, pot cere incetatenirea numai cu singura condiţiune a renunţării la cetăţenia străină.Căsătoria unei persoane de cetăţenie română cu o persoană de alta cetăţenie nu atrage pierderea cetateniei române. +
Articolul 14– Soţul celui incetatenit devine cetăţean român, în termen de 6 luni dela publicarea decretului de incetatenire, el va putea opta pentru vechea cetăţenie, prin declaraţiune data Ministerului Justiţiei. +
Articolul 15– Efectele incetatenirii se produc dela data depunerii jurămîntului de credinţa. +
Secţiunea 3Pierderea cetateniei române prin dobândirea cetateniei unui alt Stat +
Articolul 16– Cetăţeanul român care dobândeşte cetăţenia altui Stat, în condiţiunile art. 2 şi 7, aliniatul II, din prezenta lege, pierde de drept cetăţenia română dela data comunicării prevăzute la art. 29 sau dela data declaratiunii. +
Secţiunea 4Pierderea cetateniei prin retragere cu titlu de pedeapsa +
Articolul 17– Cetăţenia română, poate fi retrasă acelor care:1. Fără autorizarea Statului Roman, au intrat în orice serviciu al unui alt Stat2. Locuind în străinătate, nu se întorc în termen de 2 luni dela data cînd sînt chemaţi sa revină în ţara.3. Locuind în străinătate, se fac vinovaţi de un fapt potrivnic indatoririi de fidelitate, faţă de ţara, sau uneltesc contra intereselor Republicii Populare Române, ori prejudiciază bunul renume şi prestigiul Statului Roman.4. Pleacă din ţara, în mod clandestin sau fraudulos, sau nu se întorc în ţara după expirarea termenului de valabilitate a actelor de călătorie, eliberate de autorităţile române.5. Au obţinut incetatenirea în mod fraudulos. +
Secţiunea 5Efectele retragerii cetateniei române +
Articolul 18– Averea acelor cărora li s-a retras cetăţenia română, va fi trecută în proprietatea Statului.Vor fi socotite ca aparţinînd celui vinovat şi bunurile pe care acesta le-a înstrăinat dela 23 August 1944 pînă la data retragerii cetateniei.Dacă aceste bunuri au fost înstrăinate către rude sau afini, pînă la al 4-lea grad inclusiv, sau către coasociati, consilieri tehnici, administrativi sau juridici, sau către oricare alt prepus, actele de înstrăinare sînt nule de drept.Dacă înstrăinarea s-a făcut către alte persoane, actul nu va fi nul dacă dobanditorul va putea dovedi buna lui credinţa. +
Articolul 19– În toate cazurile, cetăţenia română se retrage independent de sancţiunile prevăzute de legile penale pentru infracţiunile care au provocat retragerea cetateniei. +
Articolul 20– Cei cărora li s-a retras cetăţenia română, nu mai pot dobândi această cetăţenie pe nici o cale. +
Capitolul 3Dovada cetateniei +
Articolul 21– Dovada cetateniei se face:1. În cazul dobîndirii cetateniei prin filiatiune sau după locul naşterii, prin certificat de cetăţenie eliberat de primăria domiciliului sau locului de naştere al celui interesat.Primăriile vor elibera certificate de cetăţenie:a) Celor ce au dobîndit cetăţenia prin filiatiune, pe baza dovezii cetateniei ambilor părinţi sau a unuia din ei; … b) Celor ce au dobîndit cetăţenia după locul naşterii, fiind gasiti pe teritoriul tarii sau născuţi din părinţi necunoscuţi, pe baza extractului de naştere; … 2. În cazul dobîndirii cetateniei prin incetatenire, cu actul constatator al dobîndirii al dobîndirii acesteia.3. În cazul înscrierii în registrele de naţionalitate sau cetăţenie, prin certificate eliberate de autoritatea în păstrarea căreia se afla registrele respective. +
Articolul 22– Dovada pierderii cetateniei române în cazurile prevăzute la art. 16 se poate face cu certificat eliberat de Ministerul Justiţiei.Dovada retragerii cetateniei române se face prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, care pronunţa retragerea cetăţeni +
Articolul 23– Ministerul Justiţiei tine registrul persoanelor care:1. Au obţinut cetăţenia română potrivit art. 11.2. Au pierdut sau li s-a retras cetăţenia română.Ministerul Justiţiei din oficiu Ministerului Afacerilor Interne şi comunelor, copie de pe aceste registre, precum şi indicatiuni pentru schimbările intervenite. +
Capitolul 4Dispoziţiuni procedurale +
Secţiunea IIncetatenirea +
Articolul 24– Cererea de incetatenire se adresează Ministerului Justiţiei. Ea va fi însoţită de actele doveditoare cu privire la îndeplinirea condiţiunilor prevăzute de art. 11, 12 sau 13. +
Articolul 25– Ministerul Justiţiei va putea dispune să se ia informaţiuni în privinta solicitantului.El va putea lua de asemeni avizul Comisiunilor consultative judiciare. +
Articolul 26– Incetatenirea se acordă decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dat în baza deciziunii Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Justiţiei. +
Articolul 27– Sub sancţiunea pierderii beneficiului incetatenii, solicitantul este obligat ca în termen de 60 zile dela invitatiunea Ministerului Justiţiei, să depună, în faţa ministrului justiţiei sau a judecătorului dela judecătoria populara a domiciliului solicitantului, jurământul de credinţa în formula următoare:"Jur a fi credincios poporului şi a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor dinlauntru şi din afară. Jur a respecta legile Republicii Populare Române."Ministerul justiţiei va putea, pentru motive temeinice, sa acorde prelungirea termenului.Ministerul Justiţiei va elibera celui incetatenit un certificat de incetatenire. +
Secţiunea IIObţinerea autorizaţiei pentru dobândirea cetateniei altui Stat +
Articolul 28– Cererile pentru autorizari de dobîndire a cetateniei unui alt Stat, se înaintează Ministerului Justiţiei, arătându-se, în acelaşi timp, care este cetăţenia pe care petiţionarul vrea sa o dobândească.Sînt aplicabile dispoziţiunile art. 25. +
Articolul 29– Cetăţeanul român care dobândeşte cetăţenia altui Stat, în condiţiunile art. 2, trebuie să comunice aceasta Ministerului Justiţiei în termen de 3 luni dela data dobîndirii, înaintând şi actele doveditoare; în cazul contrar autorizaţiunea îşi pierde valabilitatea. +
Secţiunea IIIRetragerea cetateniei române +
Articolul 30– Cetăţenia română se retrage prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dat în baza deciziei Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Justiţiei. +
Capitolul 5Dispoziţiuni finale şi transitorii +
Articolul 31– Cetăţenia română, cu titlu de cetăţenie de onoare pentru servicii aduse Republicii Populare Române, se poate acorda la propunerea Guvernului, de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. +
Articolul 32– Cînd pentru dobândirea, păstrarea sau pierderea cetateniei, legea de faţa pune obligaţiunea unei declaraţiuni, aceasta trebuie facuta în forma autentică. +
Articolul 33– Cererile de naturalizare şi recunoaştere, în curs de rezolvare, sînt supuse dispoziţiunilor prezentei legi referitoare la incetatenire. +
Articolul 34– Sînt şi rămîn cetăţeni români toţi cei care au deobandit şi păstrat această cetăţenie, potrivit dispoziţiunilor legale anterioare. +
Articolul 35– Se abroga legea din 19 ianuarie 1939, privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, legea din 9 Decemvrie 1940, modificată prin legea Nr. 6 din 20 Ianuarie 1948, precum şi orice alte dispoziţiuni contrare prezentei legi.────────────────
