DECRET-LEGE nr. 80 din 8 februarie 1990

privind organizarea activităţii cinematografice



Consiliul Frontului Slavarii Naţionale decretează: + 
Capitolul 1Dispozitii generale + 
Articolul 1Activitatea cinematografica, activitate de interes public, bazata pe libertatea creatiei, are drept scop promovarea adevaratelor valori ale culturii naţionale şi ale umanitatii, cresterea gradului de civilizatie a poporului. + 
Articolul 2Statul garanteaza libertatea creatiei cinematografice, sprijina şi protejeaza producţia şi difuzarea filmelor româneşti. + 
Articolul 3Activitatea de creatie cinematografica se realizează prin studiourile de creatie, unităţi economice proprii ale Uniunii cineastilor din România. Studiourile de creatie au personalitate juridica şi funcţionează pe principiul eficientei economice. În acest sens studiourile de creatie incheie contracte cu regizori, scenaristi, actori, compozitori, pictori scenografi,pictori de costume şi alte asemenea categorii de creatori în condiţiile legii. La cere, pot fi incheiate contracte şi cu operatorii de imagine-film artistic, precum şi cu diferite categorii de tehnicieni. + 
Articolul 4Activitatea de productie cinematografica, de difuzare şi conservare a filmelor se realizează prin unităţi specializate, cu personalitate juridica, prevăzute în anexa la prezentul decret-lege, coordonate de Centrul Naţional al Cinematografiei.Activitatea de productie cinematografica se realizează pe bază de contracte incheiate de către studiourile de creatie cu Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor şi, respectiv, cu studiourile de productie cinematografica. La stabilirea pretului fiecarui film, în deviz, se va include un beneficiu de 10 % pentru studioul de creatie. + 
Capitolul 2Coordonarea activităţii cinematografice + 
Articolul 5Se infiinteaza Centrul Naţional al Cinematografiei, intitutie centrala bugetară, cu personalitate juridica, avînd drept scop incurajarea şi protejarea productiei naţionale de filme, stimularea realizării şi difuzarii unor filme de înaltă ţinuta artistica, valorificarea patrimoniului naţional de filme. + 
Articolul 6Centru Naţional al Cinematografiei are urmatoarele atribuţii:a) organizeaza şi coordonează activitatea de productie cinematografica pe pelicula şi banda magnetica, de difuzare şi conservare a filmelor; … b) propune Ministerului Economiei Naţionale şi Ministerului Finanţelor indicatorii economico-financiari pentru unitatile pe care le coordonează: stabileste fondurile banesti destinate finantarii productiei naţionale de filme; … c) asigura condiţiile tehnico-materiale necesare realizării productiei naţionale de filme, a filmelor comandate de Televiziunea Română sau alti beneficiari din tara sau din strainatate; … d) aproba programul productiei de filme, la propunerea unităţilor din sistemul sau şi a studiourilor de creatie; … e) aproba repertoriul anual al premierelor cinematografice, la propunerea Directiei retelei cinematografice şi difuzarii filmelor şi a Uniuni cineastilor; … f) aproba proiectele de dezvoltare a unităţilor de productie de filme şi a retelei cinematografice; … g) organizeaza festivaluri naţionale şi internationale de filme în tara şi stabileste, împreună cu Uniunea cineastilor, participarea cinematografiei române la actiunile de acest gen din tara şi strainatate; … h) incheie acorduri şi protocoale de colaborare şi cooperare cu cinematografiile din alte tari; avizeaza afilierea unităţilor sale la organisme specializate internationale; avizeaza constituirea de societăţi mixte în domeniul cinematografiei; … i) autoriza, în condiţiile legii, iniţiativa particulara în domeniul creatiei productiei şi difuzarii filmelor; … j) coordonează, împreună cu Ministerul Învăţămîntului şi Uniunea cineastilor pregătirea personalului de specialitate din cinematografie; organizeaza activitatea de informare şi documentare cinematografica; … k) stabileste, potrivit legii, preturile de productie şi livrare ale filmelor produse de unitatile sale specializate, precum şi preturile de productie şi livrare, şi tarifele pentru produsele şi serviciile din procesul de prelucrare a peliculei cinematografice; … l) numeste şi elibereaza din functie directorii, inginerii şefi şi contabilii şefi ai unităţilor pe care le coordonează, în condiţiile legii; … m) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de lege. …  + 
Articolul 7Centrul Naţional al Cinematografiei se compune din presedinte, vicepresedinte, secretar – numiti de guvern – şi urmatorii membri:a) doi reprezentanti ai Uniuni cineastilor, desemnaţi prin rotatie anual; b) directorii studiourilor de creatie; c) directorii studiourilor cinematografice; d) directorul arhivei naţionale de filme; e) directorul retelei cinematografice şi difuzarii filmelor; f) directorul fabricii de prelucrare a peliculei; g) doi directori ai întreprinderilor cinematografice judetene, desemnaţi de Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor; h) consilierul juridic şi economistul cu activităţi de contabil sef din cadrul cancelariei Centrului Naţional al Cinematografiei. … Preşedintele Centrului Naţional al Cinematografiei se numeste pe o perioadă de doi ani, la propunerea Uniuni cineastilor, iar vicepresedintele şi secretarul acestuia, la propunerea directorilor unităţilor coordonate direct de Centrul Naţional al Cinematografiei, precum şi a directorilor studiourilor de creatie.Preşedintele Centrului Naţional al Cinematografiei participa la sedintele guvernului în care se discuta probleme privind activitatea cinematografica. + 
Articolul 8Centrul Naţional al Cinematografiei se intruneste în şedinţe lunare şi ori de cite ori este nevoie. Sedintele ordinare sînt convocate de către secretar, iar cele extraordinare de către presedinte sau vicepresedinte, din proprie iniţiativă ori la cererea a cel puţin 9 membri.În exercitarea atribuţiilor sale, Centrul Naţional al Cinematografiei adopta hotărîri cu majoritatea de două treimi a membrilor săi, care se semneaza de presedinte şi secretar.Preşedintele reprezinta Centrul Naţional al Cinematografiei în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din tara, precum şi în relatiile internationale; în lipsa presedintelui, aceste atribuţii se exercită de vicepresedinte. + 
Articolul 9Preşedintele, vicepresedintele şi secretarul pun în aplicare hotărîrile Centrului Naţional al Cinematografiei şi rezolva problemele curente ale acestuia.Preşedintele Centrului Naţional al Cinematografiei va fi salarizat la nivelul cuvenit unui ministru adjunct, vicepresedintele la nivelul unui secretar de stat adjunct, iar secretarul, la nivelul directorului de direcţie de specialitate din ministere.Centrul Naţional al Cinematografiei are un aparat propriu de cancelarie, alcătuit din maximum 26 de persoane, exclusiv demnitarii. Aparatul de specialitate va fi salarizat potrivit anexei nr. VI la Legea nr. 57/1974. + 
Capitolul 3Regimul juridic al productiei şi difuzarii filmelor + 
Articolul 10Producţia naţionala de filme se realizează pe principiul autonomiei economice a producătorilor. Finantarea productiei de filme se face din fondurile obtinute prin difuzarea filmului în tara şi strainatate, precum şi din prestatii de servicii cinematografice şi coproductii.Filmele de interes naţional, de importanţa deosebită pentru cultura românească, precum şi filmele de mare complexitate ale caror costuri depasesc posibilitatile financiare ale Directiei retelei cinematografice şi difuzarii filmelor, se finanţează, în completare, din fondurile aprobate anual, la propunerea Centrului Naţional al Cinematografiei prin hotărîre a guvernului.Sumele stabilite de Centrul Naţional al Cinematografiei se virează studioului de creatie al Uniunii cineastilor care realizează filmul respectiv. + 
Articolul 11Creditarea productiei de filme se face, de regula, pe o perioadă de un an. Pentru filmele care prin natura lor au o durată de realizare mai mare de un an, Banca Naţionala a României este autorizata sa acorde credite pe o perioadă mai indelungata, în functie de termenul stabilit pentru predarea filmului. Rambursarea acestor credite se va face potrivit legii. + 
Articolul 12Unitatile specializate de productie cinematografica pot realiza filme în coproductie cu unu sau mai mulţi parteneri externi, precum şi prestatii de servicii pentru beneficiarii din tara şi strainatate, prin realizarea integrală sau parţial a unor filme, în limita a cel mult 20% din capacitatile de productie sau în functie de capacitatile neutilizate de către studiourile de creatie.În cadrul contractelor de coproductie sau de prestatii se poate conveni ca pînă la 30% din contribuţia în valută a partenerilor externi sau din costurile prestatiei să fie acoperite de acestia prin livrari de utilaje cinematografice, pelicula, produse chimice specifice şi alte materiale care nu se produc în tara.Materialele şi utilajele introduse în tara de către partenerii externi în cadrul obligaţiilor contractuale, pentru realizarea coproductiei ori a prestatiei de serviciu, sînt scutite de taxe vamale. + 
Articolul 13Unitatile specializate în producţia de filme realizează filmele prin echipe de filmare. Pentru filmele de lung metraj şi serialele de televiziune, echipele de filmare dispun conform legii de mijloace financiare în limita devizului aprobat, avînd regimul de unitate fără personalitate juridica.Personalul artistic şi de productie din echipele de filmare este personal direct productiv. Numărul echipelor de filmare şi componenta lor numerica se stabilesc în functie de numărul filmelor şi de complexitatea acestora.Echipa de filmare se stabileste prin contractul ce se incheie între studioul de creatie şi studioul cinematografic ca unitate de productie.Regulamentul de organizare şi functionare al echipei de filmare se aproba de Centrul Naţional al Cinematografiei. + 
Articolul 14Difuzarea filmului prin cinematografe municipale, orăşeneşti şi comunale sau după caz prin sali inchiriate se asigura de intreprinderile judetene şi a municipiului Bucureşti, unităţi economice cu personalitate juridica, subordonate Directiei retelei cinematografice şi difuzarii filmelor.Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor stabileste incadrarea cinematografelor pe categorii, raionarea locurilor în salile de spectacole, precum şi tarifele nominale în cadrul tarifelor limita, în functie de importanţa unităţilor, de localităţile în care funcţionează, gradul de confort al salilor, condiţiile de vizionare şi auditie.Intreprinderile acopera cheltuielile efectuate de unitatile detinatoare de sali de spectacole şi stadioane pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării spectacolului cinematografic, platind în acest scop o cota de 15% din încasările totale, diminuate cu impozitul pe spectacol.Difuzarea filmelor se poate face şi de către alte persoane juridice sau de către persoane fizice, pe bază de contracte incheiate cu intreprinderile cinematografice. + 
Articolul 15Proiectarea şi amplasarea cinematografelor, a salilor cu functiuni polivalente destinate şi spectacolelor cinematografice, stabilirea capacităţii acestora, precum şi functionarea cinematografelor pe banda de 35 mm (70 mm) şi a gradinilor de cinematograf, indiferent de subordonare, se fac cu avizul Centrului Naţional al Cinematografiei. + 
Articolul 16Centrul Naţional al Cinematografiei asigura, prin unitatile sale specializate, multiplicarea şi difuzarea pentru public a videocasetelor continind filme cinematografice, putind autoriza, în acest sens, în condiţiile legii, şi alte persoane juridice sau persoane fizice. + 
Capitolul 4Dispozitii finale + 
Articolul 17Pe data intrarii în vigoare a prezentului decret-lege se infiinteaza Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor, unitate economica cu personalitate juridica, prin reorganizarea Centralei "România film", care îşi inceteaza activitatea.Activul şi pasivul, stabilite pe baza bilantului incheiat la data de 31 decembrie 1989 şi a operaţiunilor efectuate pe anul 1990 pînă la data prezentului decret-lege, împreună cu indicatorii economici şi financiari,precum şi cu contractele incheiate aferente activităţii care se preia, trec de la Centrala "România film" la Directia Retelei cinematografice şi difuzarii filmelor, precum şi la unitatile de productie cinematografica, pe bază de protocol, potrivit obiectului de activitate al acestora, stabilit în anexa. + 
Articolul 18Incepind cu data prezentului decret-lege activitatea de import-export de filme trece de la intreprinderea de comert exterior "Artexim", din subordinea Ministerului Culturii, la Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor. Trecerea se face împreună cu activul şi pasivul, cu indicatorii economici şi financiari aprobati pe anul 1990, precum şi cu contractele în curs de executare, potrivit bilantului incheiat la data de 31 ianuarie 1990 şi operaţiunilor efectuate în anul 1990 pînă la data prezentului decret-lege, pe bază de protocol.Personalul de la casele de filme şi alt personal care trece la Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor se considera transferat în interesul serviciului. Personalul trecut în functii cu niveluri de salarizare mai mici precum şi cel devenit disponibil, beneficiaza de drepturile prevăzute în art. 2 şi 4 din Decretul-lege nr. 57/1990. + 
Articolul 19Casele de filme din subordinea Centralei "România film" îşi inceteaza activitatea; activul şi pasivul acestora, stabilite pe baza bilantului incheiat la data de 31 decembrie 1989 şi a operaţiunilor efectuate în anul 1990 pînă la data prezentului decret-lege, trec la Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor.Oblibaţiile caselor de filme din contractele aflate în curs de executare se preiau de către Studioul cinematografic Bucureşti.Scenariile literare şi regizorale aflate în portofoliul caselor de filme se predau, pe bază de protocol, Uniunii cineastilor din România. + 
Articolul 20Personalul care trece la Centrul Naţional al Cinematografiei şi la unitatile sale specializate se considera transferat în interesul serviciului. Personalul trecut în functii cu niveluri de salarizare mai mici, precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a aplicarii dispoziţiilor prezentului decret-lege, beneficiaza de drepturile prevăzute la art. 2 şi 4 din Decretul-lege nr. 57/1990. + 
Articolul 21Pe data intrarii în vigoare a prezentului decret-lege intreprinderile cinematografice judetene şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea organelor locale ale administraţiei de stat în subordinea Directiei retelei cinematografice şi difuzarii filmelor.Trecerea întreprinderilor cinematografice se va face cu activul şi pasivul, cu indicatorii economici şi financiari aprobati pe anul 1990, precum şi cu contractele de executare, potrivit bilantului incheiat la 31 decembrie 1989 şi operaţiunilor efectuate în anul 1990 pînă la data prezentului decret-lege pe bază de protocol. + 
Articolul 22Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor, la propunerea Centrului Naţional al Cinematografiei, vor introduce în indicatorii economico-financiari şi în bugetul de stat pe anul 1990 modificările ce rezultă din aplicarea prevederilor prezentului decret-lege. + 
Articolul 23Pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului şi a altor cheltuieli gospodaresti ale studiourilor de creatie nou înfiinţate, pînă la ofertarea şi acceptarea finantarii filmelor care urmeaza să între în productie, Directia retelei cinematografice şi difuzarii filmelor va acorda fondurile necesare în limita sumei de 700.000 lei. + 
Articolul 24Membrii Uniunii cineastilor pot fi angajaţi pentru realizarea unor filme de către parteneri externi pe bază de contracte, putind folosi şi Uniunea cineastilor ca impresia artistic. + 
Articolul 25Normele tehnice privind activitatea cinematografica, aprovizionarea productiei de filme, cumpararea şi inchirierea de bunuri specifice, pregătirea profesionala a personalului, protectia muncii, asigurarea mijloacelor de transport şi condiţiile specifice de muncă se stabilesc de către Centrul Naţional al Cinematografiei.Criteriile şi formele de plată şi salarizare în cinematografie, precum şi alte măsuri pentru aplicarea prevederilor prezentului decret-lege, care nu intră în competenţa Centrului Naţional al Cinematografiei, stabilesc prin hotărîre a guvernului, la propunerea Centrului Naţional al Cinematografiei. + 
Articolul 26Iniţiativa particulara cu privire la creatia, producţia şi difuzarea filmului se poate autoriza în condiţiile prezentului decret-lege. + 
Articolul 27Pe data prezentului decret-lege se abroga: art. 66 din H.C.M. nr. 877 din 9 iulie 1970 privind unele măsuri referitoare la reorganizarea unor institutii şi întreprinderi cultural-artistice; prevederile referitoare la Centrala „România film” precum şi cele referitoare la unităţi subordonate centralei din anexele nr. 1/a şi nr. 2 din H.C.M. nr. 969 din 10 august 1973; H.C.M. nr 773 din 18 iulie 1972 privind unele măsuri referitoare la organizarea productiei cinematografice şi difuzarii filmelor, precum şi orice alte dispozitii contrare.PRESEDINTELECONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NAŢIONALEION ILIESCUBucureşti, 8 februarie 1990.Nr. 80. + 
Anexa LISTAunităţilor coordonate de Centrul Naţional al Cinematografiei

–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește