Informatii Document
Emitent: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 2 aprilie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranității naționale și a democrației, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat,adoptă prezenta declarație:Alăturarea României ca membru cu drepturi depline la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în 2004, constituie un reper fundamental al istoriei contemporane a României, confirmând apartenența la o comunitate fundamentată pe valori democratice, puternice legături transatlantice și garanții solide de securitate. Bilanțul celor 15 ani care au trecut de la acel moment evidențiază deopotrivă valențele euroatlantice ale societății românești și caracterul vizionar al demersului de aderare.Cu sprijinul puternic al societății și al întregii clase politice românești, aderarea la Alianța Nord-Atlantică a deschis drumul recâștigării locului și rolului binemeritat într-o comunitate euroatlantică unită, liberă și prosperă. Beneficiile acestei opțiuni sunt vizibile și cuantificabile în viața de zi cu zi a cetățenilor români: parcursul democratic, dezvoltarea economică, progresul social au fost favorizate de protecția de securitate pe termen lung a NATO. Validitatea premiselor care au stat la baza aderării la NATO se reafirmă constant în profilul României la nivelul Alianței, de membru valoros, predictibil și solidar la sistemul transatlantic de apărare colectivă și de factor de stabilitate la nivel regional. În actualul climat global politic și de securitate, caracterizat de fluiditate, impredictibilitate și proliferarea amenințărilor și riscurilor, NATO continuă să fie cea mai puternică alianță politico-militară, devenind o organizație reper nu numai datorită celor 70 de ani de activitate, dar și pentru capacitatea sa de reformare și modernizare.Evoluțiile de securitate din proximitatea graniței estice a NATO au implicații care transcend dimensiunea regională și afectează întreg spațiul euroatlantic. În acest sens, deciziile aliaților din ultimii 5 ani, privind recunoașterea înaltei valori strategice a regiunii Mării Negre, reprezintă o dimensiune importantă a continuării adaptării Alianței pentru asigurarea posturii de descurajare și apărare, ca parte a stabilirii și dezvoltării prezenței militare aliate pe flancul estic al NATO, precum și a adaptării structurii de comandă și implementării imperativelor strategice: operativitate, capacitate de reacție și răspuns, reîntăriri. Pentru a asigura protecția împotriva amenințărilor în creștere generate de proliferarea rachetelor balistice, NATO a dezvoltat și o capacitate defensivă în acest domeniu, care este parte integrantă a posturii de descurajare și apărare. Abordările ostile de tip asimetric, atacurile hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, și utilizarea dezinformării și a știrilor false sunt menite să creeze tensiune și neîncredere în cadrul Alianței și la nivelul partenerilor săi. De aceea este necesar ca, pe lângă procesele de dezvoltare a rezilienței aliaților, NATO să continue să aprofundeze cooperarea cu țările partenere, atât cele din vecinătatea sudică, cât și cele din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest. Partenerii noștri necesită susținerea aliaților pentru a face față riscurilor de securitate cu care se confruntă, iar România va continua să contribuie activ la demersurile NATO de proiectare a stabilității. De asemenea, parteneriatul NATO-UE, pe baza măsurilor concrete stabilite între cele două organizații, este esențial pentru asigurarea sinergiei și complementarității de acțiune necesare pentru o gestionare eficientă a amenințărilor de securitate actuale.O politică de importanță deosebită pentru contribuția pe care NATO o are în asigurarea păcii și securității regionale și internaționale a fost primirea de noi membri care împărtășesc valorile și principiile înscrise în Tratatul de la Washington. Calitatea de membru NATO și responsabilitățile conexe își demonstrează în continuare validitatea și eficiența în regiunea Balcanilor de Vest, ca un adevărat instrument de stabilizare în Centrul și Sud-Estul Europei.Cei 70 de ani de evoluție a NATO au demonstrat că partajarea echitabilă a responsabilităților este esențială pentru eficiența și coeziunea comunității euroatlantice. Acționând în consecință, România a fost în mod constant un aliat de încredere, îndeplinindu-și toate responsabilitățile asumate. În conformitate cu angajamentul asumat la Summitul NATO din Țara Galilor, România a crescut semnificativ bugetul alocat apărării și acordă o atenție specială programelor de modernizare și înzestrare a forțelor armate.Jertfa militarilor români în teatrele aliate de operații, cărora dorim să le aducem și cu acest prilej un omagiu, reprezintă dovada supremă a angajamentului nostru în cadrul NATO.Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecție strategică asupra modalităților de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. În contextul aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO și a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, Parlamentul României:– reafirmă atașamentul față de principiile, valorile și țelurile NATO și susține ferm o Alianță puternică și consolidarea relației transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euroatlantică; … – susține continuarea consolidării capacității NATO de a gestiona eficient toate provocările și amenințările la adresa statelor membre, indiferent de zona de proveniență a acestora, în cadrul unei abordări cuprinzătoare; … – salută progresele notabile în ceea ce privește asigurarea unei posturi de descurajare și apărare credibile, eficiente și coerente și evidențiază importanța prezenței aliate înaintate pe flancul estic; … – subliniază implicațiile evoluțiilor din vecinătatea estică a continentului european pentru întreaga securitate euroatlantică și, în mod specific, importanța strategică a regiunii extinse a Mării Negre și a consolidării rolului NATO în această regiune; … – exprimă îngrijorarea față de diversificarea și intensificarea amenințărilor de securitate la adresa aliaților și susține demersurile NATO în domeniul apărării anti-rachetă, cibernetic și cel al combaterii amenințărilor hibride; … – subliniază importanța continuării politicii „ușilor deschise“ a NATO și salută aderarea Muntenegrului și a Republicii Macedonia de Nord la NATO; … – susține consolidarea politicii de parteneriate a Alianței, pe baza valorilor comune și respectului pentru dreptul internațional și angajamentele asumate, în scopul promovării stabilității, precum și a sprijinului pentru creșterea capacităților de apărare ale partenerilor; … – reafirmă susținerea pentru aspirațiile europene și euroatlantice ale Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova, sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a acestor state în interiorul granițelor recunoscute internațional și pentru aprofundarea cooperării lor practice cu NATO, pe baza intereselor și nevoilor specifice ale acestora; … – subliniază importanța unică a cooperării NATO-UE și necesitatea consolidării parteneriatului strategic dintre cele două organizații; … – recunoaște că apărarea colectivă începe cu apărarea și reziliența națională și va continua să asigure un procent de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel aliat. România va continua să contribuie totodată la menținerea credibilității și capacității de acțiune a Alianței, precum și la securitatea regională și internațională; … – reiterează importanța parlamentelor naționale și să contribuie la definirea și punerea în practică a obiectivelor acestei instituții prin impulsionarea și dezvoltarea dialogului interparlamentar, inclusiv cu partenerii Alianței. … Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din data de 2 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANUBucurești, 2 aprilie 2019.Nr. 1.