DECLARAŢIE din 7 februarie 1992

privind documentele conferintei la nivel înalt pentru securitate şi cooperare în Europa (Helsinki, 9-11 iulie 1992)



DECLARAŢIA LA NIVEL ÎNALT DE LA HELSINKI, 1992Perspectivele şi problemele schimbării1. Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, am revenit la locul de naştere al procesului de la Helsinki pentru a da un nou impuls eforturilor noastre comune.2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa, semnată la ultima Conferinţa la nivel înalt, a creat instituţii de cooperare şi a trasa orientări pentru realizarea unei comunităţi a statelor libere şi democratice de la Vancouver la Vladivostok.3. Am fost martorii încetării războiului rece, ai prabusirii regimurilor totalitare şi la sfîrşitul ideologiei care a stat la baza acestora, în prezent, în toate ţările noastre, democraţia constituie baza vieţii politice, sociale şi economice, C.S.C.E. a jucat un rol cheie în aceste transformări pozitive. Totuşi, moştenirea trecutului rămîne puternica. Ne confruntam cu probleme şi sanse, dar şi cu serioase dificultăţi şi dezamagiri.4. Ne-am reintrunit aici pentru a trece în revista recentele evoluţii, pentru a consolida realizările C.S.C.E şi a trasa direcţia lor viitoare. Pentru a face faţa noilor ameninţări am adoptat astăzi, aici, un program de intarire a capacităţilor noastre de acţiune concertata şi de intensificare a cooperării în folosul democraţiei, prosperitatii şi asigurării drepturilor egale de securitate.5. Aspiraţiile popoarelor de a-şi hotărî liber statutul lor politic intern şi extern au condus la răspândirea democraţiei şi şi-au găsit recent expresia în apariţia unui număr de state suverane. Participarea lor deplina conferă o noua dimensiune C.S.C.E.6. Salutam angajamentul tuturor statelor participante faţă de valorile noastre comune. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, democraţiei şi statului de drept, libertatea economică, justiţia socială şi responsabilitatea faţă de mediul înconjurător – sînt obiectivele noastre comune. Ele sînt imuabile. Aderarea la angajamentele noastre constituie baza participării şi cooperării în C.S.C.E şi piatra unghiulara pentru dezvoltarea viitoare a societăţilor noastre.7. Reafirmam valabilitatea principiilor directoare şi valorilor comune ale Actului Final de la Helsinki şi ale Carte de la Paris, intruchipand responsabilităţile statelor unul faţă de celălalt şi ale guvernelor faţă de popoarele lor. Acestea este constiinta colectivă a comunităţii noastre. Recunoastem ca suntem răspunzători unul faţă de celălalt pentru respectarea lor. Evidentiem drepturile democratice ale cetăţenilor de a cere guvernelor lor respectarea acestor valori şi standarde.8. Subliniem asumate în domeniul dimensiunii umane a C.S.C.E constituie subiecte de preocupare directa şi legitima a tuturor statelor participante şi nu aparţin exclusiv afacerilor interne ale statului respectiv. Protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi întărirea instituţiilor democratice continua să fie baza vitala a securităţii noastre atotcuprinzatoare.9. Tranzitia spre şi dezvoltarea democraţiei şi economiei de piaţa în noile democratii a fost continua cu hotărîre, trecind prin dificultăţi şi condiţii variate. Ne oferim sprijinul şi solidaritatea noastră statelor participante aflate în tranzitie spre democratie şi economia de piaţa. Salutam eforturile lor de a se integra pe deplin în comunitatea mai larga a statelor. Făcînd ca aceasta tranzitie să fie ireversibila, vom asigura securitatea şi prosperitatea noastră, a tuturor.10. Încurajarea acestui sentiment de comunitate mai larga rămîne unul dintre scopurile fundamentale. Salutam în acest sens rapida adaptare a instituţiilor şi organizaţiilor europene şi transatlantice, care conlucreaza tot mai mult pentru a face faţa schimbărilor şi a conferi o baza solida pentru pace şi prosperitate. Comunitatea Europeană (C.E.E), indeplinindu-şi rolul sau important în dezvoltarea politica şi economică a Europei, se îndreaptă spre o unitate şi a decis să-şi lărgească componenta. Ea se implica îndeaproape în activităţile C.S.C.E.Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O), una din legăturile transatlantice esenţiale, a adoptat un nou concept strategic şi şi-a intarit rolul, ca un element integral al securităţii în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C), s-au stabilit relaţiile de cooperare cu noii parteneri, în armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijinul practic activităţii C.S.C.E.Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene; de asemenea, constituie mijlocul de a întări stalpul european al Aliantei Atlantice, de a dezvolta o capacitate operaţională; se deschide cooperării suplimentare cu noii parteneri şi -a oferit sa furnizeze resurse în sprijinul C.S.C.E.Consiliul Europei îşi elaborează propriile programe pentru noile democratii, deschizandu-se pentru primirea de noi membri şi cooperind cu C.S.C.E în dimensiunea umană.Grupul celor 7 şi Grupul celor 24 sînt profund angajate în asistenţa pentru ţările în tranzitie.Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.E.C.D.), Comisia Economică O.N.U. pentru Europa (E.C.E) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D) au jucat un rol-cheie în construcţia noii Europe.Comunitatea Statelor Independente (C.S.I) şi-a declarat disponibilitatea de a asista C.S.C.E în urmărirea obiectivelor sale.Acestea şi alte forme de cooperare regionala şi subregionala care continua să se dezvolte, cum ar fi Consiliul Statelor Marii Baltice, Triungiulara de la Visegrad, Cooperarea Economică a Marii Negre şi Iniţiativa Europeană Centrala, multiplica legăturile care unesc statele participante la C.S.C.E.11. Salutam adoptarea Documentului de la Viena din 1992 privind măsurile de intarire a încrederii şi securităţii şi semnarea Tratatului privind cerul deschis, împreună cu adoptarea Declaraţiei referitoare la Tratatul privind cerul deschis. Salutam, de asemenea, iminenta intrare în vigoare a tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa (C.F.E) şi Documentul Final al Negocierilor privind efectivele forţelor armate convenţionale în Europa. Aceste acorduri oferă o baza solida pentru viitoarea noastră securitate prin cooperare. Salutam recenta înţelegere comuna ruso-americana cu privire la armamentul strategic ofensiv. Ne reafirmam angajamentul de a deveni semnatarii iniţiali ai viitoarei convenţii privind interzicerea dezvoltării, producţiei, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea lor şi chemam alte state sa procedeze la fel.12. Traim în perioada perspectivelor, dar şi a instabilitatii şi insecuritatii. Declinul economic, tensiunea socială, naţionalismul agresiv, intoleranta, xenofobia şi conflictele etnice ameninţa stabilitatea în aria C.S.C.E. Violari grave ale angajamentelor C.S.C.E. în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minorităţile naţionale, constituie o ameninţare specială pentru dezvoltarea paşnică a societăţii, în special în noile democratii.Este încă mult de făcut în edificarea unor societăţii democratice şi pluraliste, în care diversitatea să fie pe deplin protejata şi respectata în practica. În consecinţa, respingem orice formă de discriminare rasială, etnică şi religioasă. Libertatea şi toleranta trebuie să fie invatate şi practicate.13. Pentru prima data în ultimele decenii avem de făcut faţa războiului în zona C.S.C.E. Continua să se înregistreze noi conflicte armate şi masiva utilizare a forţei pentru a realiza hegemonia şi pentru expansiuni teritoriale. Pierderile de vieţi omeneşti, suferinta umană, implicind un număr uriaş de refugiati, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea război mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural şi distrugerea proprietăţii au fost dezastruoase.Comunitatea noastră este profund ingrijorata de aceste evoluţii. Individual şi în comun cu C.S.C.E, O.N.U, şi alte organizaţii internaţionale, am căutat sa atenuam suferinţele şi sa cautam soluţii pe termen lung crizelor care au apărut.Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program cuprinzator de acţiuni coordonate care va conferi C.S.C.E instrumente suplimentare pentru abordarea tensiunilor înainte ca violenta sa izbucnească şi controlarea crizelor care ar putea, regretabil, să apară. Consiliul şi Comitetul Inaltilor Funcţionari au stabilit deja un rol important pentru C.S.C.E. în abordarea crizelor care ar putea aparea în zona noastră.Nici un efort internaţional nu poate avea succes dacă cei implicaţi în conflicte nu îşi reafirma voinţa de a cauta soluţii paşnice la diferendele lor. Subliniem hotărîrea noastră de a tine răspunzătoare părţile în conflict pentru acţiunile lor.14. În timpul conflictelor, îndeplinirea cerinţelor umane de baza este cel mai mult supusă riscului. Vom exercita toate eforturile pentru a asigura satisfacerea lor şi respectarea angajamentelor umanitare. Ne vom strădui sa alinam suferinţele, prin încetarea umanitara a focului, şi sa facilitam acordarea de asistenţa sub supravegherea internaţionala, inclusiv tranzitarea în siguranţa a acesteia. Recunoastem ca problemele refugiatilor, ca urmare a acestor conflicte, necesita cooperarea noastră a tuturor. Ne exprimam sprijinul şi solidaritatea cu acele tari care duc greul problemei refugiatilor rezultind din aceste conflicte. În acest context, recunoastem necesitatea cooperării şi acţiunilor concertate.15. Chiar acolo unde violenta a fost ţinuta sub control este încă necesar ca suveranitatea şi independenta unor state să fie respectata. Ne exprimam sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a înlătura, pe cale paşnică, prin negocieri, problemele moştenite din trecut, cum ar fi staţionarea forţelor armate străine pe teritoriile statelor baltice, fără consimţămîntul necesar al acestor tari.De aceea, în conformitate cu principiile de baza ale dreptului internaţional şi pentru a preveni orice posibil conflict, adresam un apel statelor participante sa încheie, fără întîrziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în scurt timp, în ordine şi completa, a unor astfel de trupe străine de pe teritoriul statelor baltice.16. Degradarea mediului înconjurător ne ameninţa pe toţi de mulţi ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presanta. De asemenea, în mai multe zone ale C.S.C.E. exista pericole pentru mediul înconjurător ca urmare a activităţilor industriei de apărare.17. Actuala proliferare a armelor sporeşte pericolul de conflict şi constituie o preocupare urgenta. Controlul efectiv al exportului materialelor nucleare, armelor convenţionale şi altor bunuri şi tehnologii sensibile reprezintă o necesitate presanta C.S.C.E şi supravegherea schimbării18. C.S.C.E. a fost instrumentata în promovarea schimbărilor; acum ea trebuie să se adapteze sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au făcut C.S.C.E mai operaţională şi eficienta. Suntem hotarati sa folosim integral consultările şi acţiunile concertate care să permită un răspuns comun problemelor cu care ne confruntam.19. În abordarea acestor deziderate, evidentiem rolul central al C.S.C.E în promovarea şi supravegherea schimbărilor în regiunea noastră. În aceasta era a tranzitiei, C.S.C.E este cruciala în eforturile noastre de a preveni agresiunea şi violenta prin examinarea cauzelor care au stat la originea conflictelor şi de a preveni, supravegherea şi rezolva conflictele paşnic, prin mijloace corespunzătoare.20. În acest scop, am dezvoltat în continuare structurile pentru a asigura supravegherea politica a crizelor şi am creat noi instrumente de prevenire a conflictelor şi supraveghere a crizelor. Am consolidat Consiliul Ministrilor şi Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.S.O) şi am creat mijloace pentru a le sprijini. Capacitatea C.S.C.E în domeniul atenţionării din vreme a fost intarita, în special prin activitatea Inaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale, care a fost nou creat.Am creat posibilitatea ca C.s.C.E sa acţioneze în menţinerea păcii, în conformitate cu modalităţile convenite. Activităţile C.S.C.E de menţinere a păcii pot fi întreprinse în cazuri de conflict în cadrul şi între statele participante, pentru a ajuta la menţinerea păcii şi stabilitatii, sprijinind eforturile continue pentru o soluţie politica. În acest sens, suntem, de asemenea, pregatiti sa cautam, de la caz la caz, sprijinul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, cum ar fi C.E.E., N.A.T.T.O. şi U.E.O., precum şi alte instituţii şi mecanisme, inclusiv mecanismul C.S.I. de menţinere a păcii. Salutam disponibilitatea lor de de a sprijini activităţile C.S.C.E de menţinere a păcii, inclusiv prin disponibilizarea resurselor lor.Dezvoltam, în continuare, posibilităţile noastre pentru o reglementare paşnică a diferendelor.21. Abordarea noastră se bazează pe conceptul atotcuprinzator al securităţii, asa cum este iniţiat în Actul Final. Acest concept leagă menţinerea păcii de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. El corelează solidaritatea şi cooperarea economică şi în domeniul mediului înconjurător cu relaţiile interstatale paşnice. Acesta este la fel de valabil în supravegherea schimbărilor, cum era necesar în atenuarea confruntarea confruntării.22. C.S.C.E. este un forum de dialog, negociere şi cooperare, care stabileşte direcţia şi impulsioneaza modelarea noii Europe. suntem hotarati sa-l folosim pentru a da un nou impuls procesului de control al armamentelor, de dezarmare şi intarire a încrederii şi securităţii sporirii consultării şi cooperării în problemele de securitate şi continuării procesului de reducere a riscului de conflict. În acest context, vom examina, de asemenea, noi pasi pentru întărirea în continuare a normelor de conduita în domeniile politico-militare ale securităţii. Vom asigura ca eforturile noastre în aceste domenii să fie coerente, intercorelate şi complementare.23. Ramanem convinsi ca securitatea este indivizibilă. Nici un stat din comunitatea C.S.C.E. nu îşi va întări propria securitate în dăuna securitati altor state. Acesta este mesajul nostru hotărît către statele care recurg la ameninţarea sau folosirea forţei pentru atingerea obiectivelor lor prin flagrantă violare a angajamentelor C.S.C.E.24. Cooperarea crescinda cu alte organizaţii şi instituţii europene şi transatlantice va fi esenţială pentru succesul eforturilor noastre în promovarea schimbărilor democratice în cadrul C.S.C.E. De aceea, suntem convinsi ca o ordine durabilă şi paşnică pentru comunitatea statelor noastre va fi cladita pe întărirea reciprocă a instituţiilor, fiecare cu aria proprie de acţiune şi responsabilitate.25. Reafirmind angajamentele decurgînd din Cartea Naţiunilor Unite, la care au subscris statele noastre, declaram înţelegerea noastră ca C.S.C.E este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei naţiunilor Unite. Ca atare, ea constituie o importanţa legătura între securitatea europeană şi globală. Drepturile şi responsabilităţile Consiliului de Securitate rămîn intangibile în totalitatea lor C.S.C.E va acţiona în strinsa colaborare cu Natiunile Unite, în special în prevenirea şi rezolvarea conflictelor.26. Reafirmam condamnarea fără rezerve a tuturor actelor, metodelor şi practicilor de terorism. Suntem hotarati sa intarim cooperarea noastră în eliminarea acestei ameninţări pentru securitatea, democraţia şi drepturile omului. În acest scop, vom lua măsuri pentru prevenirea, în teritoriile noastre a activităţilor criminale care sprijină actele de terorism în alte state. Vom incuraja schimbul de informaţii privind activităţile teroriste. Vom cauta, în continuare, în mod corespunzător, cai eficiente de cooperare în acest domeniu. Vom lua, de asemenea, măsuri necesare, la nivel naţional, pentru îndeplinirea obligaţiilor noastre internaţionale în acest domeniu.27. Traficul ilicit de droguri reprezintă un pericol pentru stabilirea societăţilor noastre şi a instituţiilor democratice. Vom acţiona împreună pentru a întări toate formele de cooperare bilaterala şi multilaterala în lupta împotriva traficului ilicit de droguri şi a altor forme de crima organizată internaţionala.28. Vom acţiona pentru întărirea legăturii strinse care exista între pluralismul politic şi funcţionarea economiei de piaţa. Cooperarea sporită în domeniul economiei, ştiinţei şi tehnologiei are de jucat un rol crucial în întărirea securităţii şi stabilitatii în aria C.S.C.E.29. Cooperarea economică rămîne un element esenţial al C.S.C.E. Vom continua sa sprijinim transformările în curs pentru introducerea economiei de piaţa, ca mijloc de creştere a performantei economice şi integrării sporite în sistemele economice şi financiare internaţionale.30. Vom facilita, de asemenea, cooperarea economică lărgita care trebuie să ţină seama de condiţiile politice şi economice existente. Salutam contribuţia programelor de asistenţa economică, financiară şi tehnica ale Grupului celor 7 şi Grupului celor 24 pentru procesul de tranzitie. În cadrul cooperării noastre, sprijinim în întregime dezvoltarea în continuare a Carte Europene de Energie, care este de importanţa deosebită în perioada de tranzitie.31. Vom acţiona împreună pentru a contribui la facilitarea mijloacelor de transport şi comunicaţii în vederea adincirii cooperării între noi.32. Reinnoim angajamentul nostru de a coopera în protejarea şi îmbunătăţirea mediului pentru generatiile prezente şi viitoare. subliniem, îndeosebi, importanţa cooperării pentru garantarea efectivă a siguranţei instalaţiilor nucleare şi ţinerea sub control a pericolelor pentru mediul înconjurător legate de industria de aparate.Evidentiem necesitatea unei mai mari constientizari şi înţelegeri a opiniei publice faţă de problemele mediului şi implicarea sa în procesul de planificare şi de luare a deciziilor.Salutam rezultatul important al Conferintei Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltarea (U.N.C.E.D.), care a avut loc la Rio de Janeiro, în iunie 1992. Evidentiem necesitatea traducerii efective şi susţinute în viaţa a hotărîrilor conferintei.33. Este necesar să fie adoptate măsuri, în continuare, pentru oprirea proliferarii armelor. Asigurarea neproliferarii armelor nucleare şi a tehnologiei şi experienţei în acest domeniu continua sa ramina o necesitate vitala. Chemam toate statele care nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare să facă acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare şi sa încheie acorduri de garanţii cu A.I.E.A. Ne angajăm noi înşine sa intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenţionale şi altor bunuri sau tehnologii sensibile.34. Salutam dezvoltarea cooperării regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate Activităţile de cooperare regionala, bazate pe principiile şi angajamentele C.S.C.E, servesc obiectivului unităţii noastre şi promovării unei securitati atotcuprinzatoare.35. Incurajam cooperarea transfrontaliera pe scara larga, inclusiv contactele umane, implicind comunităţile şi autorităţile locale şi regionale. Aceasta cooperare contribuie la depăşirea inegalitatilor economice şi sociale şi intareste înţelegerea etnică, dezvolta relaţiile de buna vecinătate între state şi popoare.36. Pentru a asigura deplina participare şi cooperare a statelor participante recent admise, am iniţiat un program de ajutor coordonat.37. Reafirmam convingerea noastră ca întărirea securităţii şi cooperării în regiunea Mediteranei este importanţa pentru stabilirea în aria C.S.C.E. Recunoastem ca schimbările care au avut loc în Europa sînt relevante pentru regiunea Mediteranei şi ca, invers, dezvoltarile economice, sociale, politice şi de securitate în aceasta regiune au un impact direct asupra Europei.38. Vom largi, de aceea, cooperarea şi dialogul nostru cu statele mediterane neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltării economice şi sociale, prin aceasta intarind stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa şi vecinii săi mediteraneeni şi protejării ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importanţa relaţiilor intermediteraneene şi necesitatea unei cooperări sporite în regiune.39. Salutam şi incurajam continuarea iniţiativelor şi negocierilor vizind căutarea de soluţii juste, durabile şi viabile, prin mijloace paşnice, pentru depăşirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei.40. Am largit dialogul cu statele neparticipant, invitandu-le sa ia parte la activităţile noastre, pe baza selectiva, atunci cînd pot să îşi aducă contribuţia.41. Salutam crearea Adunării Parlamentare a C.S.C.E., care a avut prima sa reuniune la Budapesta între 3-5 iulie şi contam pe participarea activa a parlamentarilor la procesul C.S.C.E.42. Acordam o deosebită importanţa implicarii active a opiniei publice în C.S.C.E. Vom largi posibilităţile pentru contribuţii şi cooperare cu persoane individuale şi organizaţii neguvernamentale în activitatea noastră.43. Pentru a promova parteneriatul nostru şi pentru a supraveghea mai bine schimbările, am adoptat azi, la Helsinki, un program pentru o C.S.C.E. consolidata şi eficienta, prin Deciziile de la Helsinki. Aceste decizii vor fi aplicate integral şi cu buna-credinţa.44. Insarcinam consiliul sa adopte măsurile necesare în continuare pentru traducerea lor în viaţa. Consiliul poate adopta orice amendament pe care îl considera necesar la aceste decizii.45. Textul integral al Documentului de la Helsinki va fi publicat în fiecare stat participant, care-l va face cunoscut cît mai larg posibil.46. Guvernul Finlandei este rugat sa transmită Secretarului General al Naţiunilor Unite textul Documentului de la Helsinki, care nu este supus înregistrării conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, în vederea circularii acestuia la toţi membrii Organizaţiei, ca document oficial al Naţiunilor Unite.47. Următoarea conferinţa de analiza va avea loc la Budapesta, în 1994, pe baza modalităţilor Reuniunii de la Helsinki, aplicate mutatis-mutandis, urmînd a fi precizate în continuare de Comitetul Inaltilor Funcţionari, care poate hotărî organizarea unei reuniuni pregătitoare speciale.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește