DECIZIE nr. XV din 22 mai 2006

cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală



Dosar nr. 4/2006Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, sub aspectul compatibilităţii judecătorului de a mai participa, în continuare, la soluţionarea fondului cauzei reţinute spre judecare după desfiinţarea, prin încheiere, a rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, ca urmare a aprecierii că probele existente la dosar sunt suficiente pentru a se proceda la judecare.Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, fiind prezenţi 73 de judecători din totalul de 105 judecători în funcţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată şi, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, reţine cauza spre judecare devine incompatibil să soluţioneze, în continuare, fondul acesteia.SECŢIILE UNITE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:În aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, cu privire la problema dacă mai este compatibil să judece fondul cauzei judecătorul care, prin încheiere, a admis plângerea şi, considerând că probele existente la dosar sunt suficiente, a reţinut cauza spre judecare.Astfel, unele instanţe au considerat că judecătorul care, în aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, a desfiinţat, prin încheiere, rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată şi, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, a reţinut cauza spre judecare nu devine incompatibil să soluţioneze şi fondul acesteia.Alte instanţe, dimpotrivă, s-au pronunţat în sensul că, într-un asemenea caz, judecătorul devine incompatibil să participe, în continuare, la judecarea cauzei, deoarece admiterea plângerii echivalează cu exprimarea părerii cu privire la soluţia ce ar putea fi dată cu ocazia soluţionării fondului, ceea ce echivalează cu lipsa sa de imparţialitate.Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii, însă, suplimentar argumentelor avute în vedere de ele, soluţia se impune şi pentru alte considerente decât cele invocate în hotărârile pronunţate.Potrivit art. 278 alin. 3 din Codul de procedură penală, orice persoană care se consideră vătămată în interesele sale legitime prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale sau prin ordonanţa ori rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale se poate adresa cu plângere procurorului ierarhic superior celui care a dispus una dintre aceste soluţii.În aplicarea principiului constituţional al accesului liber la justiţie şi al necesităţii controlului judecătoresc asupra soluţiilor de neurmărire adoptate de procuror, art. 278^1 din Codul de procedură penală, introdus prin Legea nr. 281 din 24 iunie 2003, a consacrat dreptul persoanei nemulţumite de soluţia procurorului ierarhic superior de respingere a plângerii, formulată în temeiul art. 278 din acelaşi cod, de a se adresa cu plângere instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.În reglementarea procedurii de soluţionare a unei asemenea plângeri, în art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală s-a prevăzut că "instanţa, judecând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate".În legătură cu soluţiile ce se pot pronunţa în cadrul acestei proceduri, prin art. 278^1 alin. 8 lit. c) din acelaşi cod s-a prevăzut că instanţa "admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, reţine cauza spre judecare […]".Din economia textului de lege sus-menţionat rezultă, aşadar, că, admiţând accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile de neurmărire penală şi controlul judecătoresc asupra acestor soluţii date de procuror, legiuitorul a decis ca, atunci când, pe baza reevaluării materialului probator, instanţa constată că probele erau suficiente pentru trimitere în judecată şi că deci procurorul în mod greşit nu şi-a exercitat atribuţiile specifice de punere în mişcare a acţiunii penale şi de sesizare a instanţei, să transfere judecătorului aceste funcţii procesuale specifice urmăririi penale.Aşadar, în asemenea cazuri, prin conţinutul lor, dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală operează şi o modificare asupra exercitării funcţiilor procesuale de urmărire penală şi de judecată, deoarece încheierea de reţinere a cauzei spre judecare, în urma admiterii plângerii îndreptate împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, devine astfel actul de sesizare al instanţei şi de punere în mişcare a acţiunii penale.Or, faţă de acest caracter inedit al încheierii prevăzut de textul de lege menţionat, prin pronunţarea acesteia, judecătorul preia în mod vădit activitatea specifică exercitării funcţiilor de urmărire penală, devenind astfel incompatibil să judece, în continuare, aceeaşi cauză.Într-adevăr, preluând aceste funcţii procesuale specifice urmăririi penale şi exercitându-le prin admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei de netrimitere în judecată şi prin reţinerea cauzei spre judecare, participarea acestui judecător, în continuare, la judecarea aceleiaşi cauze încalcă principiul separării funcţiilor de urmărire de cele de judecată şi contravine totodată principiului dreptului oricărei persoane la un proces echitabil, instituit prin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la care România este parte.Pe de altă parte, este de observat că, în asemenea situaţii, acest judecător se pronunţă, indirect, asupra soluţiei ce trebuie adoptată în acea cauză, ceea ce creează pentru el şi un alt motiv de incompatibilitate, prevăzut în art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală.Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 414^2 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECID:Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.În aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, stabilesc: judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia.Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedură penală.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2006.PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAPrim-magistrat asistent,Victoria Maftei__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește