DECIZIE nr. LXIX (69) din 15 octombrie 2007

pentru examinarea recursului în interesul legii cu privire la compunerea completului de judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate



Dosar nr. 39/2007Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la compunerea completului de judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate.Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 86 de judecători din totalul de 115 aflaţi în funcţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Niţu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se soluţionează în complet de judecată având compunerea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.SECŢIILE UNITE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:În practica instanţelor judecătoreşti s-a ivit diversitate de soluţii privind compunerea completului de judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate.Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul că, în cazul judecării declaraţiei de abţinere sau cererii de recuzare, compunerea completului de judecată trebuie să fie unică, iar nu aceea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că în asemenea situaţii compunerea completului de judecată este aceea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.Potrivit art. 292 din Codul de procedură penală, "instanţa judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege".Or, în conformitate cu art. 54 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, cauzele date potrivit legii în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.Tot astfel, potrivit alin. (3) şi (4) din acelaşi text de lege, "în cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii, complet de divergenţă ce se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă".Potrivit art. 52 alin. 1 din Codul de procedură penală, "abţinerea sau recuzarea judecătorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se soluţionează de un alt complet, în şedinţă secretă, fără participarea celui ce declară că se abţine sau care este recuzat".Prin alin. 5 teza I al aceluiaşi text de lege se prevede că atunci "când pentru soluţionarea abţinerii sau recuzării nu se poate alcătui completul potrivit alin. 1, abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa ierarhic superioară".Într-adevăr, aşa cum reiese din cele două alineate menţionate ale art. 52 din Codul de procedură penală, în compunerea completului de judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare nu poate intra judecătorul vizat de incidentul procedural.Pe de altă parte, în art. 52 alin. 5 teza II se prevede că, "în cazul în care se găseşte întemeiată abţinerea sau recuzarea şi, din cauza abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată la instanţa competentă să soluţioneze cauza, instanţa ierarhic superioară desemnează pentru judecarea cauzei o instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat abţinerea sau recuzarea".În această privinţă, este de observat că prevederile art. 52 din Codul de procedură penală, privind procedura de soluţionare în cursul judecăţii a declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, nu conţin dispoziţii derogatorii, ceea ce relevă fără echivoc intenţia legiuitorului de constituire a unui alt complet de judecată, în compunerea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.Mai trebuie subliniat că prin art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387 din 22 septembrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, se stabileşte că "în situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată astfel constituit va păstra cauza pentru judecată, în situaţia în care, în urma soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei".Ca urmare, din aceste reglementări rezultă că, în situaţia admiterii declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare la aceeaşi instanţă, completul constituit pentru soluţionarea acestora trebuie să păstreze pentru judecată cauza în care a intervenit incidentul procedural, iar completul trebuie să aibă compunerea prevăzută de lege pentru soluţionarea respectivei cauze.În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum şi ale art. 414^2 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se judecă în complete constituite în compunerea prevăzută de lege pentru soluţionarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judecător în cauzele în primă instanţă, de 2 judecători în apel şi 3 judecători în recurs.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECID:Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi stabilesc:Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se judecă de complete constituite în compunerea prevăzută de lege pentru soluţionarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judecător în cauzele în primă instanţă, de 2 judecători în apel şi de 3 judecători în recurs.Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedură penală.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2007.PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢIDE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAPrim-magistrat-asistent,Victoria Maftei––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește