DECIZIE nr. II din 15 ianuarie 2007

Redacția Lex24
Publicat in ICCJ: DECIZII, 23/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 1 februarie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 304 28/06/2004 ART. 25
ActulREFERIRE LALEGE (R) 304 28/06/2004 ART. 34
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ActulREFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 24
ActulREFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948 ART. 329
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 32 09/12/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 17 12/11/2012
ActulREFERIT DEDECIZIE 542 13/05/2008
ActulREFERIT DEDECIZIE 1390 16/12/2008

pentru a examina recursul în interesul legii, cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestaţiei în anulare a judecătorului care a soluţionat anterior fondul cauzei



Dosar nr. 27/2006Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestaţiei în anulare a judecătorului care a soluţionat anterior fondul cauzei.Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 87 de judecători din totalul de 117 în funcţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că judecătorul care a soluţionat fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare, neexistând temei pentru admiterea unei cereri de abţinere sau de recuzare.În promovarea acestui punct de vedere a subliniat că atât contestaţia în anulare, cât şi revizuirea sunt căi extraordinare de atac, de retractare, iar nu de reformare a hotărârii, care nu vizează fondul procesului, aşa încât, în cadrul lor, judecătorul este chemat să cenzureze o situaţie nouă, pe care nu a avut-o în vedere cu prilejul primei judecăţi.SECŢIILE UNITE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:În practica instanţelor judecătoreşti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la compatibilitatea de a participa la judecarea cererii de revizuire sau a contestaţiei în anulare a judecătorului care a soluţionat anterior fondul cauzei.Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul că judecătorul care a soluţionat cauza pe fond devine incompatibil să judece în aceeaşi cauză cererea de revizuire şi contestaţia în anulare.În justificarea acestui punct de vedere s-a motivat că aplicarea riguroasă a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă impune să se considere că judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o cauză nu mai poate lua parte la judecarea acelei cauze nici în revizuire sau în contestaţie în anulare, pentru a nu se aduce atingere încrederii justiţiabililor în imparţialitatea acelui judecător şi a nu se contraveni cerinţei de imparţialitate la care se referă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că nu există stare de incompatibilitate în cazul soluţionării căilor de atac în retractare, cum sunt cererea de revizuire şi contestaţia în anulare, întrucât judecătorul se află în faţa unei situaţii de fapt noi, pe care nu putea să o aibă în vedere cu ocazia primei judecăţi.În aprecierea acestor puncte de vedere, în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, se mai impune a se avea în vedere următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă, "judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare".Astfel, în acest text de lege nu se prevede că s-ar afla în caz de imposibilitate să soluţioneze contestaţiile în anulare sau revizuirile judecătorului care s-a pronunţat prin hotărârea care se atacă prin una dintre aceste două căi extraordinare de atac, iar dispoziţiile legale menţionate, fiind de strictă interpretare, nu se pot extinde prin analogie.În principiu, în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, ca şi în aceea a revizuirii nu se realizează un control judiciar asupra unei judecăţi anterioare, ci se trece la soluţionarea din nou a aceleiaşi pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se tinde la retractarea hotărârii pronunţate anterior, ceea ce şi explică nereglementarea în art. 24 din Codul de procedură civilă, ca situaţie de incompatibilitate, a cazului în care judecătorul participă la soluţionarea aceleiaşi pricini în contestaţie în anulare sau în revizuire.Cu toate acestea, pot exista situaţii în care judecătorul învestit cu soluţionarea unei astfel de căi extraordinare de atac să fie pus în situaţia de a-şi evalua propria hotărâre sub un aspect cu privire la care şi-a exprimat deja opinia, caz în care, pentru a asigura deopotrivă imparţialitatea, cât şi aparenţa de imparţialitate pe care le reclamă desfăşurarea unui proces echitabil, acesta să considere că este totuşi necesar să se abţină de la judecata pricinii.Aşa fiind, concluzia ce se impune este aceea că judecătorul care a făcut parte din completul care a judecat fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare, ceea ce nu exclude însă posibilitatea ca, în funcţie de motivul pe care se întemeiază calea extraordinară de atac şi de circumstanţele concrete ale cauzei, să existe un temei pentru abţinerea ori recuzarea judecătorului, care, în actuala reglementare, constituie impedimente legale diferite de acela al incompatibilităţii.În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, şi ale art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că judecătorul care a soluţionat fondul pricinii nu devine incompatibil să soluţioneze, în aceeaşi cauză, cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Admit recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.În aplicarea dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă stabilesc:Judecătorul care soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.Obligatorie, pentru instanţe, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢIDE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAPrim-magistrat-asistent,Victoria Maftei––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x