DECIZIE nr. 999 din 7 octombrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Prescon” – S.A. din Braşov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curţii de Apel Braşov – Secţia comercială.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.442/62/2006, Curtea de Apel Braşov – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Prescon” – S.A. din Braşov cu prilejul soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 764/Sind din 25 octombrie 2007, pronunţată de judecătorul-sindic în Dosarul nr. 2.442/62/F/2006 al Tribunalului Braşov.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat restrânge în mod nejustificat dreptul de a dispune de averea şi bunurile aflate în proprietatea unei persoane de drept privat.Curtea de Apel Braşov – Secţia comercială şi-a exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat este constituţional, acesta oferind protecţie creditorilor împotriva actelor frauduloase încheiate de un debitor supus procedurii insolvenţei.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, arată că debitorul aflat în insolvenţă este supus unor restricţii care sunt determinate de constatarea administrării nechibzuite a patrimoniului, a conducerii necorespunzătoare a afacerii sau chiar a unor acte frauduloase, care au dus la starea de insolvenţă. Scopul acestei restrângeri constă în prevenirea producerii unor noi pierderi, prin conducerea şi administrarea afacerii mai eficient de către administratori sau lichidatori calificaţi, care să asigure protejarea şi reîntregirea activelor debitorului, în vederea îndestulării creanţelor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cărora:"(1) În afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.(2) Debitorul şi/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligaţi să întocmească şi să păstreze o listă cuprinzând toate încasările, plăţile şi compensările efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii şi valorii acestora şi a datelor de identificare a cocontractanţilor." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că acest text de lege este contrar prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Procedura insolvenţei este o procedură specială, care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind în acelaşi timp valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor.În vederea realizării acestui scop, legiuitorul a instituit unele restrângeri ale exerciţiului dreptului de proprietate al debitorului aflat în insolvenţă, aşa cum este şi cea reglementată de textul de lege criticat. Această restrângere se întemeiază, în parte, pe constatarea administrării nechibzuite a patrimoniului şi a conducerii necorespunzătoare a afacerii de către debitor, fapt ce a condus la starea de insolvenţă, dar şi pe necesitatea prevenirii unor eventuale acte frauduloase în dauna drepturilor creditorilor.În consecinţă, restrângerea dreptului de proprietate este nu doar justificată, dar şi necesară pentru protejarea patrimoniului debitorului, în vederea îndeplinirii scopului insolvenţei care urmăreşte protejarea drepturilor creditorilor.În legătură cu acestea, Curtea observă că dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Astfel, aşa cum reiese din prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.Cu privire la prevederile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea, având în vedere că nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, constată că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională pretins a fi încălcată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Prescon” – S.A. din Braşov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curţii de Apel Braşov – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 octombrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește