DECIZIE nr. 991 din 6 noiembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "GETAX" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.237/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială şi de Constantina Nasta, Alexandra Liliana Nasta, Victor Nasta şi Niculae Nasta în Dosarul nr. 3.077/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.096D/2007 şi nr. 1128D/2007, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.128D/2007 la Dosarul nr. 1.096D/2007, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 21.237/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "GETAX" – S.R.L. din Bucureşti.Prin Încheierea din 6 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3077/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantina Nasta, Alexandra Liliana Nasta, Victor Nasta şi Niculae Nasta.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate, care prevăd suspendarea executării hotărârii recurate şi în alte cazuri decât cele expres prevăzute de art. 300 alin. 1, contravin art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Legea fundamentală, deoarece se creează o discriminare între debitorul şi creditorul din respectivul proces. Posibilitatea de a obţine suspendarea executării hotărârii recurate pentru orice motiv aduce grave prejudicii intereselor şi drepturilor părţilor, ducând la o tergiversare nejustificată a soluţionării cauzei. De asemenea, textele de lege criticate contravin şi prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie. Dreptul de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă şi executorie nu mai este garantat, câtă vreme titularul său nu poate intră în stăpânirea bunului, fiind împiedicat prin suspendarea executării.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, ci, dimpotrivă, dau expresie principiului constituţional consacrat de acest articol, întrucât oferă tuturor debitorilor posibilitatea de a solicita şi de a obţine suspendarea executării, în condiţiile prevăzute de lege. Prin mijloacele procesuale puse la dispoziţia părţilor se relevă preocuparea legiuitorului de a asigura echilibrul procesual şi egalitatea de arme dintre acestea, fiind neîntemeiată critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Legea fundamentală.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate nu sunt de natură să contravină prevederilor constituţionale ale art. 16, ci dau expresie principiului constituţional al egalităţii de tratament, deoarece oferă tuturor debitorilor posibilitatea de a solicita şi de a obţine suspendarea executării, în condiţiile reglementate de lege. Prin mijloacele procesuale puse la dispoziţia părţilor, legiuitorul a asigurat echilibrul procesual pe care îl implică un proces echitabil, asigurând exercitarea neîngrădită a drepturilor procesuale ale părţilor, precum şi controlul jurisdicţional al soluţiei pronunţate cu privire la cererea de suspendare. Dispoziţiile art. 403 din Codul de procedură civilă sunt o expresie a competenţei legiuitorului de a stabili, în considerarea unor situaţii speciale, reguli de procedură speciale. Astfel, suspendarea executării reglementată de textul criticat se dispune ca o măsură provizorie, numai în cazurile care reclamă o intervenţie imediată a justiţiei, absolut necesară pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.Avocatul Poporului arată că instituirea de către legiuitor a obligaţiei de plată a cauţiunii, a cărei finalitate este aceea de a servi la acoperirea eventualelor daune cauzate creditorilor, nu poate fi calificată ca o modalitate de a încălca principiul consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, arată că textele de lege criticate nu sunt contrare prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie. Stabilirea cadrului juridic privind exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, este de competenţa legiuitorului, care poate institui limite rezonabile în scopul valorificării acestuia, ca drept subiectiv garantat. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 21 din Legea fundamentală, arată că dispoziţiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala, neîngrădit, de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil, inclusiv dreptul de a beneficia de asistenţa unui avocat în tot cursul procesului. Totodată, pe parcursul întregului proces părţile au posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor părţii adverse.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 300 alin. 2 şi art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:– Art. 300 alin. 2: "La cerere, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii recurate şi în alte cazuri decât cele la care se referă alin. 1.";– Art. 403 alin. 3 şi 4: "Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege, indiferent de titular, a proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în măsura în care dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. Se observă, de altfel, că dispoziţiile criticate nu conţin măsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalităţii în faţa legii, întrucât măsura instituită prin acestea se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii.În ceea ce priveşte susţinerile autorilor excepţiei, referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale privind ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată, se reţine că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora, în cazuri urgente, preşedintele instanţei poate dispune suspendarea executării, reprezintă o măsură cu caracter vremelnic, dispusă tocmai în scopul protejării acestui drept.De altfel, asupra dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 456 din 15 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 28 mai 2007, şi prin Decizia nr. 546 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, statuând că acestea sunt constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "GETAX" – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.237/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială şi de Constantina Nasta, Alexandra Liliana Nasta, Victor Nasta şi Niculae Nasta în Dosarul nr. 3.077/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește