DECIZIE nr. 986 din 22 noiembrie 2012

Augustin Zegrean – președinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ștefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Sorin Celea și Violeta Corcoveanu în Dosarul nr. 17.942/215/2009 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.110D/2012.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției Violeta Corcoveanu, domnul avocat Florea Gheorghe din cadrul Baroului Dolj, cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt, în numele și pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală, și A.D.N. au depus note scrise prin care solicită judecata în lipsă.Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.115D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 15.169/318/2007 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.Reprezentantul autorului excepției Violeta Corcoveanu este de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.115D/2012 la Dosarul nr. 1.110D/2012, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției Violeta Corcoveanu, care pune concluzii de admitere a acesteia, deoarece dispozițiile legale criticate lipsesc partea interesată de garanția nediscriminării.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 asigură pe deplin dublul grad de jurisdicție în materie penală.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 7 iunie 2012 și 1 iunie 2012, pronunțate în dosarele nr. 17.942/215/2009 și nr. 15.169/318/2007, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor.Excepția a fost ridicată de Sorin Celea, Violeta Corcoveanu și Gheorghe Tănase în dosarele de mai sus având ca obiect soluționarea unor recursuri în materie penală.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 sunt neconstituționale, deoarece la data sesizării primei instanțe hotărârile pronunțate în cauzele ce aveau un obiect similar erau supuse atât apelului, cât și recursului. Or, intervenția unei noi reglementări privind etapele procesului nu poate afecta drepturile și libertățile procesuale ale celor trimiși în judecată, deoarece, în condițiile în care căile de atac constituie o garanție a dreptului la apărare, atunci și dreptul la apel al inculpatului este un drept fundamental ce nu poate fi înlăturat printr-o dispoziție tranzitorie.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au următorul conținut: „(1) Hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.”Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 612 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 30 iunie 2012, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 și a statuat că este recunoscut de principiu că impunerea prin lege a unor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, are o indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.Având dezlegarea constituțională să procedeze ca atare, legiuitorul trebuie să fie preocupat ca exigențele astfel instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu antreneze o restrângere excesivă a exercițiului vreunui drept, de natură să pună sub semnul întrebării însăși existența acestuia (a se vedea în acest sens Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).Durata procesului și finalizarea acestuia depind adesea de o serie de factori, cum sunt: gradul de operativitate a organelor judiciare; incidente legate de îndeplinirea procedurii de citare; complexitatea cazului și alte împrejurări care pot să întârzie soluționarea cauzei (de exemplu, în situația disjungerii cauzei față de un coautor, acesta, grație întârzierii finalizării fazei de urmărire penală, spre deosebire de celălalt coautor, poate apela la procedura simplificată prevăzută de art. 320^1 din Codul de procedură penală ). De asemenea, în numeroase cazuri, durata proceselor nu depinde numai de atitudinea părților care pot formula sau nu diverse cereri sau se pot afla în situații de natură obiectivă, ci se datorează unor alte circumstanțe, care țin de organizarea justiției și de gradul de încărcare a activității parchetelor și instanțelor.Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, Parlamentul are competența exclusivă de a reglementa prin lege procedura de judecată. Reglementarea unei noi proceduri ce urmărește accelerarea soluționării proceselor nu încalcă principiul egalității și nediscriminării, decât dacă prevede un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între mijloacele folosite și scopul urmărit. Or, în acest caz legiuitorul a ales ca aplicarea căilor de atac prevăzute de legea nouă să fie făcută în funcție de data pronunțării hotărârilor penale, astfel încât legea nouă urmează a se aplică în mod egal tuturor persoanelor față de care au fost pronunțate hotărâri judecătorești ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010. Criteriul ales este obiectiv și rezonabil, constituind, în același timp, o garanție în privința previzibilității normelor procedural penale aplicabile în cazul proceselor penale pendinte. Prin urmare, dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 nu contravin principiului egalității în drepturi, fiind operante pentru toți inculpații aflați în aceeași situație juridică și pe deplin aplicabile în virtutea principiului tempus regit actum.În plus, Curtea a mai constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea celorlalte dispoziții constituționale invocate, deoarece prevederile legale criticate nu conțin norme care să aducă atingere dreptului la un proces echitabil sau principiului înfăptuirii justiției, aplicându-se în mod unitar tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică, fără niciun fel de discriminare pe considerente arbitrare.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, excepție ridicată de Sorin Celea și Violeta Corcoveanu în Dosarul nr. 17.942/215/2009 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 15.169/318/2007 al aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește