DECIZIE nr. 984 din 30 septembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Delia Maria Guţă în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 63/219/2008, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Excepţia a fost ridicată de Delia Maria Guţă în judecarea cauzei civile, după casare, formulată de primarul comunei Mica, prin care s-a invocat nulitatea absolută a unui titlu de proprietate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că primarul are calitatea de preşedinte al comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, având controlul asupra tuturor activităţilor premergătoare eliberării actelor şi, implicit, asupra legalităţii actelor întocmite în baza legilor fondului funciar. Consideră că dreptul conferit primarului de a solicita constatarea nulităţii actelor creează, în cadrul procesului civil, un dezechilibru între părţi. În opinia autorului, acest dezechilibru este determinat de poziţia privilegiată pe care o are primarul atât ca reclamant, cât şi ca preşedinte al comisiei locale, existând posibilitatea ca acesta să îşi exercite acest drept în mod abuziv şi, de asemenea, să nu depună toate actele necesare stabilirii adevărului în cauză.Judecătoria Dej apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că, deşi primarul are o poziţie privilegiată faţă de autorul excepţiei, acesta nu este singurul care deţine înscrisurile care stau la baza emiterii deciziei de validare a propunerii comisiei locale. Consideră că dreptul primarului de a invoca nulitatea este de natură a consolida dreptul la un proces echitabil, deoarece instanţa este cea care are competenţa de a cenzura actele, de a verifica respectarea prevederilor legii în emiterea deciziilor comisiei locale şi judeţene.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că acestea nu încalcă sub niciun aspect principiul egalităţii în drepturi, ci se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare. Totodată, consideră că invocarea nulităţii absolute de către primar nu îngrădeşte dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care instanţa de judecată este cea care soluţionează acţiunea în nulitatea actelor emise cu încălcarea legilor fondului funciar, iar părţile beneficiază de mijloacele de apărare şi de garanţiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997. Alin. (2) al art. III din Legea nr. 169/1997 a fost modificat prin punctul 3 al articolului unic al titlului V – Modificarea şi completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 – din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.Art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 are următorul cuprins: „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.”Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) relative la dreptul la un proces echitabil. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine şi dispoziţiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia, Curtea reţine că textul de lege criticat stabileşte persoanele legitimate a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute, şi anume primarul, prefectul, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi cele care justifică un interes legitim.Totodată, Curtea observă că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 s-a pronunţat prin Decizia nr. 700 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, constatând că acest text de lege este constituţional.Astfel, Curtea a reţinut că sancţiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de Legea nr. 169/1997 este nulitatea absolută, iar potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de acţiuni în justiţie o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât şi persoanele care au atribuţii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanţi legitimi ai autorităţilor comunale, orăşeneşti, municipale şi, respectiv, judeţene, precum şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor veghează la respectarea legalităţii emiterii actelor de către comisiile de fond funciar. În acelaşi timp, prevederea expresă care include între titularii dreptului la acţiune în constatarea nulităţii şi primarul, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor constituie expresia garantării liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), Curtea constată că prevederile legale criticate se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Delia Maria Guţă în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește